Bobine si electromagneti In sens larg, prin bobina se intelege un element de circuit format dintr-un conductor electric astfel infasurat,

nct se formeaza una sau mai multe spire. Ca forme obisnuite, ntlnim bobine cilindrice, paralelipipedice sau toroidale. Materialele din care se executa bobinele se aleg in functie de tensiunea de lucru, solicitarile electrice, termice, mecanice sau de alta natura, din timpul functionarii. Materialele utilizate sa pot imparti in: materiale electroconductoare,materiale electroizolante, materiale auxiliare. Materialele electroconductoare se folosesc pentru realizarea infasurarilor propriu-zise, a legaturilor flexibile de iesire, precum si pentru fabricarea elementelor de racord (borne, cleme). Cel mai mult sunt folosite cuprul si aluminiul, datorita proprietatilor electrice si mecanice ale acestora. luminiul este mai putin utilizat dect cuprul, din cauza problemelor pa care le ridica lipirea sa. !ezisti"itatea electrica mai ridica in comparatie cu cuprul impune marirea sectiunii conductoarelor si aceasta conduce la solutii constructi"e necorespunzatoare pentru unele produse electrote#nice, dintre care mentionam masinile electrice rotati"e. luminiul este utilizat cu precadere pentru realizarea bobinelor la transformatoarele electrice de putere mare. $a unele masini electrice de putere mare se mai utlizeaza bare din alia%e de cupru. Conductoarele pentru bobine pot a"ea sectiunea circulara sau dreptung#iulara (patrata) si pot fi izolate sau neizolate. Materialele electroizolante ser"esc pentru realizarea izolatiei intre straturi, a izolatiei peste stratul exterior al bobinei si ca materialul pentru confectionarea carcaselor. Materialele folosite pentru izolatia intre straturi trebuie sa aiba o grosime redusa, sa nu se strapunga usor si sa posede o putere de absortie mare pentru lacurile de impregnare. Materialele frec"ent folosite pentru izolare sunt: bumbacul, matasea, prespanul, micafoliul, micabanda, #rtia de mica, benzi si tesaturi de sticla neimpregnate si impregnate, poliglasul, benzi din poliesteri, psla, din lna artificiala, bac#elita, melamina, pertinaxul, textolitul, sticlotextolitul etc. Materialele electroizolante nu se utilizeaza separat dect foarte rar& cel mai adesea se realizeaza combinatii de materiale cunoscute sub denumirea de sc#eme de izolatie. 'c#emele de izolatie se utilizeaza de exemplu, pentru izolarea bobinelor de masini electrice plasate in crestaturile miezurilor magnetice, pentru izolarea capetelor de bobina de la masini electrice rotati"e. (entru confectionarea carcaselor se utilizeaza materiale electroizolante termogide, termoplaste, sau stratificate. (entru anumite constructii de aparate electrice de %oasa tensiune, carcasele bobinelor parcurse de curent continuu se pot executa din aluminiu sau din alama. )intre materialele auxiliare utilizate la constructia bobinelor fac parte materialele de consolidare (ex: pene de lemn), materialele de prindere metalice, lacurile de impregnare, de acoperire, substantele decapante, adezi"ii, alia%ele de lipit, rasinile de turnare.

Parametrii bobinelor Tensiunea nominal* +n este tensiunea maxima pentru care se dimensioneaza izolatia bobinei Tensiunea de ser"iciu +s este tensiunea care se aplica la capetele infasurarii bobinei intr-un anume regim de lucru. Rezistenta ! a bobinei este o marime care se pot e"identia daca bobina este alimentata cu tensiune continua. )in legea lui ,#m, rezulta: !- + . I /i ! - 0 l . ' Inductana proprie a bobinei $ depinde de dimensiunile acesteia de numarul de spire si de materialul miezului magnetic, conform relatiei: L=N2 /i L=

Impedanta 1 a bobinei se manifesta la alimentarea acesteia cu tensiunea alternati"a si se poate calcula cu relatia: Z=

Reactanta inducti"a XL=2fL

Factorul de calitate 2 este raportul dintre reactanta inducti"a si rezistenta: Q= 3obinele pot fi realizate cu spirale dispuse la un loc si atunci se numesc bobine concentrate, sau cu spirale dispuse in cresaturile miezului magnetic, si atunci se numesc bobine repartizate. (entru realizarea unei bobine corespunzatoare necesitatilor de functionare a unui produs, documentatia trebuie sa cuprinda si o serie de parametrii impusi sau calculati: desenul de ansamblu al bobinei, desenul carcasei, tensiunea nominala a bobinei (inaltimea si lungimea sectiunii longitudinale), diametru conductorului bobinei, rezistenta electrica a bobinei, curentul nominal, puterea acti"a maxima, suprafata de racire a bobinei, sensul infasurare, tratamente termice, acoperiri, impregnari. 3obinele se realizeaza din conductor de cupru flexibil, izolat cu bumbac, email sau fibre de sticla. (rocesul te#nologic de realizare a bobinelor infasurate pe carcasa cuprinde urmatoarele operatii: - dezizolarea conductorului si infasurarea lui pe firul terminal I& - decaparea si lipirea cu alia% de lipit a acestora& asezarea firului terminal introdus in tub izolant flexibil in carcasa si fixarea lui pe acesta cu banda adezi"a& - fixarea legaturii terminale prin infasurarea a 4-56 spire peste banda de fixare& - introducerea carcasei in dornul masinii de bobinat& - infasurarea pe carcasa a conductorului& - montarea si fixarea cu banda adezi"a de carcasa a legaturii terminale II& - introducerea de materiale izolatoare printre straturi pentru bobinele cu tensiune nalta& - izolarea la exterior cu banda adezi"a - dezizolarea, lipirea firului de conductorul terminal II si introducerea tubului izolat peste acesta. Carcasele se realizeaza din materiale electroizolante, termorigide, termoplaste sau stratificate. Carcasele din bac#elita se obtin prin presare la cald. Carcasele din materiale termoplaste se obtin prin in%ectie. Carcasele confectionate din materiale stratificate ( #rtie stratificata, tesaturi din bumbac, impregnate, tesaturi de sticla presat ) au o utilizare limitata de producti"itatea scazuta a

operatiilor de asamblare a unor piese separate. (entru conditii mai grele de exploatare, carcasele bobinelor se confectioneaza din materiale ceramice. (entru unele relee sau pentru aparate magnatoelectrice ( cu bobina parcursa de curent continuu ) se mai utilizeaza carcase din aluminiu sau alama. ELECTROMAG E!I 7lectromagnetul, definit ca magnet temporar, care transform* energia electric* n energie mecanic*, prin intermediul energiei magnetice, a"nd n structura sa trei sisteme componente: electric, magnetic /i mecanic. 7ste format dintr-o arm*tur* (fix* format* din material feromagnetic), bobina de excita8ie (parcurs* de curent) /i arm*tura mobil* feromagnetic*. Cnd bobina este parcurs* de curent, prin intermediul cmpului magnetic creat de acesta n arm*tura fix*, se manifest* for8e de atrac8ie ce ac8ioneaz* asupra arm*turii feromagnetice. Con"ersia energiei electrice, ce se transform* n lucru mecanic odat* cu deplasarea arm*turii mobile, se realizeaz* prin intermediul energiei magnetice. "#$# Clasi%icarea electromagne8ilor# 7lectromagne8ii sunt utiliza8i att n construc8ia aparatelor de comuta8ie, ct /i a unor ec#ipamente de ridicare /i transport, la realizarea cuplelor electromagnetice, la fixarea pe ma/ini unelte a unor piese ce urmeaz* a suferi prelucr*ri etc. 9n construc8ia aparatelor electrice de comuta8ie, electromagne8ii sunt utiliza8i ca organ motor al contactoarelor, ruptoarelor, declan/atoarelor, ntrerup*toarelor, ser"ind la stabilirea sau ntreruperea mecanic* a unor contacte, n mod direct, sau prin intermediul unui percutor care elibereaz* energia unui resort precomprimat. )e asemenea, electromagne8ii intr* n construc8ia electro"al"elor /i a dispoziti"elor de ac8ionare ale aparatelor electrice. Clasificarea electromagne8ilor se face dup* mai multe criterii /i anume: ). )up* tipul constructi" n: - electromagne8i de tip plon%or, la care arm*tura mobil* execut* o mi/care de transla8ie n axa bobinei de excita8ie& - electromagne8i la care arm*tura mobil* execut* o mi/care de transla8ie - electromagne8i la care arm*tura mobil* execut* o mi/care de rota8ie. $a toate aceste construc8ii arm*tura fix* poate a"ea form* de I, + sau 7. Cte"a tipuri constructi"e sunt prezentate n figura :.5. 3). )up* felul curentului de excita8ie& ; de curent continuu ; de curent alternati" (monofazat sau trifazat) C). )up* modul de lucru: ; electromagne8i de ac8ionare ; electromagne8i ele"atori& )). )up* timpul de ac8ionare: - electromagne8i cu ac8ionare rapid* (: ; 4 ms) - electromagne8i cu ac8ionare normal* - electromagne8i cu ac8ionare ntrziat* (t < 6,: s).

Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu# -intensitatea curentului care circula prin bobina% depinde numai de rezistenta electrica -pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura. -intensitatea curentului fiind independenta de pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fie oprita intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-se o functionare linistita fara sa se produca "ibratii. -deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil, frec"enta conectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp. -datorita fenomenului de remanenta magnetica, mizeul mobil poate sa ramana lipit de cel fix.(entru e"itarea acestui efect, electromagnetii sunt pre"azuti cu discuri de alama sau nituri de alama care mentin un anumit intrefier (6.=-5 mm) la pozitia inc#is. -au tensiune electromecanica de autoinductie de "aloare mare in comparatie cu "aloarea tensiunii de alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare si aparitia unor timpi de actionare mari ("iteze de actionare mici).7liminarea supratensiunilor care apar se elimina folosind o rezistenta si un condensator sau o dioda redresoare in paralel cu bobina electromagnetului. -la electromagnetii de tip plon%or, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult de profilul polului magnetic, a"and deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energie electrica sa se obtina forte de atractie diferite. Caracteristicile electromagnetilor de curent alternati&# $a acesti electromagneti apar aceleasi solicitari ca mai sus insa cu "alori diferite fata de cele ce apar in c.c. -fenomenele #isterezis >aucoult, prin curentii care le creeaza produc o incalzire a circuitului magnetic, de aceea miezul magnetic se realizeaza din tole. -pentru reducerea socurilor se rectifica suprafetele polare ale miezurilor si se pune o spira in scurtcircuit, obtinandu-se un camp magnetic defazat. -au intrefierul de lucru mult mai mare ca la electromagnetii de curent continuu. -"aloarea efecti"a a curentului depinde de "aloarea intrefierului. -au t.e.m de autoinductie mica in raport de tensiunea de alimentare a bobinei, datorita "itezei mari de actionare. -trebuie subliniat faptului ca scurtcircuitarea unei spire duce la incalzire la distrugerea bobinei pe cand la cei de curent continuu se modifica doar usor durata actionarii si re"enirii. -au "iteze de actionare mai mare si posibilitatea de a lucra cu intrefierul mai mare.