Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA din SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE





REFERAT

TEHNOLOGIA ELECTROMAGNETILOR
DE
CURENT ALTERNATIV











Coordonator: Student:
conf.dr.ing POPESCU LIZETA LUP RADU






ANUL UNIVERSITAR 2013-2014

1. NOTIUNI TEORETICE

1.1 DEFINITIE
Electomagnetul ca magnet temporar a carui actiune este determinate de trecerea
curentului printr-o bobina de excitatie se bazeaza pe transformrarea energiei electromagnetice
in energie mecanica, dand la nivelul intrefierului forte electromagnetice capabile sa actionezse
asupra armaturii mobile.
Deci electromagnetul poate sa atraga sau sa respinga armatura mobile.
Electromagnetii sunt utilizati in constructia aparatelor electrice de comutatie, a unor
servomecanisme servind la ridicare si transport, la realizarea cuplelor electromagnetice si la
fixarea pe masini unelte a unor piese care sufera prelucrari.
In constructia aparatelor electrice, electromagnetii sunt utilizati ca organ motor in
constructia contactoarelor, cuptoarelor, releelor, declansatoarelor, intruptoarelor, servind la
stabilirea sau intruperea diferitelor circuite in mod direct sau indirect prin intermediul unui
percutor care elibereaza energia unui resort deformat.
Sub forma cea mai simpla un electromagnet poate fi constituit si dintr-un solenoid in
aer, parcurs de curent, deoarece la extremitatile solenoidului, in prezenta curentului care il
strabate , se produce un camp magnetic capabil sa actioneze asupra armaturii constituita dintrun
corp feromagnetic.Din punct de vedere practic, electromagnetii sunt prevazuti cu o
armatura fixa capabila sa dirijeze fluxul magnetic.
Materialele din care se fac electromagnetii nu sunt diomagnetice sau paramagnetice ci
sunt materiale feromagnetice care se magnetizeaza puternic ca: Fe, Co, Ni. Miezul
feromagnetic nu trebuie saturat din punct de vedere magnetic deci nu trebuie depasita
portiunea liniara a curbei de magnetizare a materialului feromagnetic.
1.2 Clasificarea electromagnetilor
a) Dupa modul de lucru:
-electromagneti de atragere
-electromagneti de respingere
b) Dupa felul curentului de excitatie:
-electromagneti de curent continuu
-electromagneti de curent alternativ-monofazati
-trifazati
c) Dupa tipul bobinei:
-electromagneti serie
-electromagneti derivatie
d) Dupa forma miezului magnetic:
-electromagneti U+U, U+I, E+E, E+I, s.a.m.d
e) Dupa forma constructive
-electromagneti de tip plonjor
-electromagneti de tip manta
-electromagneti cu clapeta
f) Dupa durata de exploatare:
-electromagneti de durata continua
-electromagneti de durata intermitenta
-electromagneti pe timp limitat
g) Dupa viteza de actionare:
-electromagneti cu actionare rapida (tac=0.003-0.0004 s)
-electromagneti cu actionare normala (tac=0.02 s)
-electromagneti cu temporizare (tac=0.3-0.5 s)
1.3 Caracteristicile functionale si constructive
Alegerea unui electromagnet se face tinand seama de caracteristica fortei rezistente de
conditiile de functionare si de particularitati functionale ale acestuia. Solicitarile cele mai
importante din timpul functionarii electromagnetului sunt:
a) termice
b) mecanice
a) Solicitarile termice privesc in special infasurarile de excitatie, depinzand de intensitatea
curentului din infasurari si de parametrii regimului de functionare (frecventa si durata de conectari).
b) Solicitarile mecanice sunt provocate de socurile produse de armatura mobila.In general
electromagnetii pot functiona in orice pozitie dar in pozitia verticala socurile mecanice sunt mult mai
reduse.De asemenea aceste socuri sunt cu atat mai puternice, cu cat caracteristica fortei de atractie al
electromagnetului este mai departata de caracteristica rezistenta.
Se recomanda ca in regim normal, caracteristica fortei de atractie sa fie cu 20-30% superioara
caracteristicii fortei rezistente.
1.4 Caracteristicile electromagnetilor
a) Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu.
intensitatea curentului care circula prin bobinaj depinde numai de rezistenta electrica
pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura.
intensitatea curentului fiind independenta de pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fie oprita
intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-se o functionare linistita fara sa se produca vibratii.
deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil, frecventa
conectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp.
datorita fenomenului de remanenta magnetica, mizeul mobil poate sa ramana lipit de cel fix.Pentru
evitarea acestui efect, electromagnetii sunt prevazuti cu discuri de alama sau nituri de alama care
mentin un anumit intrefier (0.2-1 mm) la pozitia inchis.
au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoarea tensiunii de
alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare si aparitia unor timpi de
actionare mari (viteze de actionare mici).Eliminarea supratensiunilor care apar se elimina folosind o
rezistenta si un condensator sau o dioda redresoare in paralel cu bobina electromagnetului.
la electromagnetii de tip plonjor, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult de profilul polului
magnetic, avand deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energie electrica sa se obtina forte de
atractie diferite.

b) Caracteristicile electromagnetilor de curent alternativ.
La acesti electromagneti apar aceleasi solicitari ca mai sus insa cu valori diferite fata de cele ce apar in c.c.
-fenomenele histerezis Faucoult, prin curentii care le creeaza produc o incalzire a circuitului magnetic,
de aceea miezul magnetic se realizeaza din tole.
-pentru reducerea socurilor se rectifica suprafetele polare ale miezurilor si se pune o spira in
scurtcircuit, obtinandu-se un camp magnetic defazat.
-au intrefierul de lucru mult mai mare ca la electromagnetii de curent continuu.
-valoarea efectiva a curentului depinde de valoarea intrefierului.
-au t.e.m de autoinductie mica in raport de tensiunea de alimentare a bobinei, datorita vitezei mari de
actionare.
-trebuie subliniat faptului ca scurtcircuitarea unei spire duce la incalzire la distrugerea bobinei pe cand
la cei de curent continuu se modifica doar usor durata actionarii si revenirii.
-au viteze de actionare mai mare si posibilitatea de a lucra cu intrefierul mai mare.



2. TEHNOLOGIA DE REALIZARE A MIEZULUI MAGNETIC
AL ELECTROMAGNETULUI DE CURENT ALTERNATIV.
Miezul magnetic al electromagnetului de curent alternativ se executa din tole, in mod asemanator
cu miezul transformatorului de mica putere.

2.1 Operatiile principale la fabricarea miezului magnetic sunt:
taierea tablei in benzi (daca se folosec foi);
stantarea tolelor;
formarea pachetului de tole;
presarea si consolidarea miezului;
fixarea spirei in scurtcircuit;
vopsirea;
rectificarea suprafetelor polare;
imperecherea si controlul final.


2.1.1 Taierea tablei in benzi este o operatie preliminara, care se face daca semifabricatul este
sub forma de foi. Taierea foilor se face cu ajutorul unui foarfece mecanic cu lame paralele sau cu
lame inclinate (ghilotina).
in cazul tablei sub forma de rulou, se poate face taierea in rulouri de latimiea necesara cu ajutorul
unui foarfece cu role. pentru executarea tolelor, din care se mpacheteaz miezurilor magnetice
ale aparatelor de curent alternativ, se utilizeaz tabla silicioas, n compozitia creia prezenta
siliciului mreste rezistivitatea otelului, micsornd prin aceasta curentii turbionari. siliciul mai
contribuie la cresterea permeabilittii magnetice si la micsorarea pierderilor prin histerezis. pe
msura cresterii continutului de siliciu ns, propriettile mecanice ale tablei se nruttesc, ea
devine mai casant si uzeaz mai repede tisurile sculelor. se fabric mai multe caliti de
tabl silicias, care se deosebesc prin propriettile magnetice si gradul de aliere cu siliciul.

Tabla silicoas laminat la cald, ei pn la eiv, tabl electrotehnic slab, mediu, respectiv supra-
aliat, avnd urmtoarele pierderi:
ei: p10 =3,6 w/kg; 0,7% si slab aliat;
eii: p10 =2,8 w/kg; 1,7% si mediu aliat;
eiii: p10 =2,8 w/kg; 2,5% si mediu aliat;
eiv: p10 =1 w/kg; 4,3% si supra-aliat.
aceast tabl se utilizeaz obisnuit la grosimi de 0,5 si 0,35 mm.
Tabl laminat la rece cu permeabilitate magnetic mare n directia laminrii, de 0,35 mm
grosime si un continut de 3% siliciu, utilizat la confectionarea circuitelor magnetice ale
transformatoarelor de msur si a bobinelor de soc. Pierderile magnetice sunt reduse: p10 =0,6
w/kg.

Tabl cu textur cubic, cu permeabilitate magnetic mare, n dou directii
perpendiculare, utilizat pentru confectionarea miezurilor magnetice ale transformatoarelor
si bobinelor cu miez de fier din tole stantate, cu forme complicate. continutul de
siliciu este de 3-3,5%.
Dup caracteristicile constructive si tehnologice, miezurile din tole ale echipamentelor de curent
alternativ se pot clasifica n:
- miezurile magnetice fr prti mobile, utilizate la constructia transformatoarelor
de msur si a bobinelor de soc. ele se pot executa din tole dreptunghiulare (figura1.1.a), n form
de l (figura 1.1.b), n form toroidal din band spiralat (figura 1.1.d);
- miezurile magnetice cu armtur mobil, utilizate la constructia
contactelor,releelor si electromagnetilor de actionare.
- tolele utilizate pot fi n form de u, l, e, i, iar armtura mobil poate executa o
miscare de translatie (figura 1.1.c. si e) sau o miscare de rotatie n jurul unui ax sau n jurul
muchiei unei prisme (fig.ura 1.1.f).










a) b) c)












d) e) f)


Figura 1.1 tipuri constructive de miezuri magnetice din tole utilizate la constructia
aparatelor de curent electric alternativ; a, b din tole dreptunghiulare; c) din tole n form de e, cu miscare
de translatie a armturii mobile; d) toroidale din band spiralat; e, f) n form de u, cu miscare de
rotatie a armturii mobile.


2.1.2 Stantarea tolelor se executa cu ajutorul stantelor si preselor mecanice. De regula,
productia de electromagneti fiind de serie mare, stantarea se face in regim automat, folosindu-se drept
semifabricat tabla sub forma de rulou de latime corespunzatoare. Grosimea tolelor este de 0,5 mm sau,
mai des de 1 mm.

Caracteristicile tehnologice ale confectionrii miezurilor magnetice din tole mpachetate, utilizate
la dispozitivele electromagnetice de curent alternativ, difer dup forma constructiv a tolelor, dup
variantele de tiere ale acestora din tabl silicioas, dup tipul utilajului de stantare si dup modalitatea de
fixare a spirelor n scurtcircuit.

A) tehnologia stantri tolelor miezurilor magnetice mpachetate
nainte de stantare, tablele se debiteaz la foarfec n fsii, la ltimea necesar. Tierea tablelor
silicioase se face folosind diferite procedee: cu ajutorul unor foarfece ghilotin, foarfece cu role drepte ori
nclinate, sau foarfece vibratoare. Stantarea este una din cele mai avantajoase metode tehnologice de
productie, deoarece permite:
Executarea de operatii complexe si obtinerea unor piese de form complicat, prin tierea si
deformarea la rece a materialului, cu simple lovituri de pres;
Stabilizarea dimensiunilor, cu o precizie ridicat, fr necesitatea unor prelucrri mecanice
ulterioare;
Utilizarea rational a materialului;
Aplicarea metodelor de organizare specifice productiei de serie mare.

Datorit formelor complicate si foarte diferite ale miezurilor electrice de curent alternativ, criteriul
cel mai important al tehnologicittii pieselor stantate este economia de material, din cauza ponderii mari
pe care o are valoarea materialului n pretul de cost al pieselor stantate. De aceea, configuratia piesei
trebuie s asigure utilizarea optim a tablei, permitnd nlocuirea decuprii prin retezare fr deseu. Dac
deseul este inevitabil, este de dorit s i se dea configuratia unei alte piese sau s fie reutilizat.
Astfel, adaptarea unei constructii tehnologice pentru tolele transformatorului de msur, ale
contactoarelor si releelor permite obtinerea tolelor i din deseurile care se produc la stantarea ferestrelor de
la tolelor e. Stantarea se face prin retezare fr deseu, cu o productivitate dubl fat de stantarea prin
decupare.

B) tehnologia prelucrrii tolelor miezurilor magnetice mpachetate
Bavurile care apar n procesul de stantare a tolelor pot conduce, prin scurtcircuitarea tolelor, la
pierderi de magnetizare mrite, la supranclziri si scderea randamentului. De aceea se prevede operatia
de debavurare, nainte de izolare, la tolele izolate prin lcuire sau oxidare. La fabricarea miezurilor
magnetice din tabl silicioas, pentru debavurare sunt cunoscute mai multe feluri de utilaje de debavurat:
Masini de debavurat prin polizare (slefuire), formate din discuri de slefuit, tolele trecnd ntre
rola de slefuit si cea de sustinerea. La aceste masini, valtul abraziv se uzeaz n mod neuniform, ceea ce
conduce frecvent la necesitatea rectificrii lui.
Masini de debavurat prin laminare (vltuire) la care tolele sunt trecute prin
Dou role din otel clit, bavurile fiind strivite sau rupte. n urma tierii, stantrii si chiar a debavurrii, n
tabla silicioas apar tensiuni interne.
Ca urmare a acestora, propriettile magnetice ale tablelor se nruttesc, datorit cresterii pierderilor
de magnetizare si a fortei coercitive si scderii permeabilittii magnetice. Pentru a ameliora propriettile
magnetice ale tolelor se utilizeaz procesul de recoacere.
Regimul de recoacerea depinde de propriettile materialului si se efectueaz la temperaturi cuprinse
ntre 800 si 1200c, timp de 2 pn la 40 ore. nclzirea si rcirea se fac lent (20-70 c/h), pentru a evita
deformarea tolelor.
Materialul se mentine un anumit timp (cca. 30 min) la temperatura maxim, pn cnd toate
straturile tolelor ating temperatura respectiv. Pentru a se elimina oxidarea si carburarea tolelor siliciaose,
recoacerea se execut n cuptoare cu vid sau cu mediu neutru.








2.1.3 Formarea pachetului de tole se executa prin cantarire sau automat dupa stantare.
Tolele se aseaza in ordinea iesirii de la stantare cu bavurile in acelasi sens.
Miezurile magnetice ale aparatelor de curent alternativ se realizeaz n constructie
mpachetat, adic formate din pachete de tole presate si rigidizate.
Tabla silicioas, avnd o tolerant n grosime de 10%, la mpachetarea tolelor dup numr se pot
ivi abateri considerabile, legate si de faptul c numrtoarea reprezint o operatie greu de controlat. de
aceea nainte de mpachetare se completeaz pachetele de tole la valoarea impus, dup greutate.
La mpachetare este de dorit ca tolele s fie asezate astfel ca directia de tiere la stantare s fie
respectat si la asamblare.

2.1.4 Presarea si consolidarea pachetului se realizeaza in scopul asigurarii unei
strangeri bune, la presa hidraulica. Solidizarea pachetului se face cu niuri cu cap plat sau bercluite.

Strngerea pachetului de tole si presarea lui, pentru atingerea coeficientului de mpachetare
optim, se face cu presele hidraulice, pneumatice sau cu excentric, la presiuni optime cuprinse ntre 30-
100 bari. ntrebuintarea unor presiuni mai mari desi asigur o mai bun umplere a sectiunii cu tabl,
datorit bavurilor si a numrului mare de puncte de atingere ntre tole, poate conduce la contacte ntre tole,
ceea ce provoac pierderi magnetice suplimentare si o nclzire excesiv a miezurilor.
Rigiditatea miezurilor se poate face prin nituire, lipire sau cu tije de strngere. Astfel, n procesul
de asamblare al tolelor n form de u ale circuitului magnetic de curent al contorului din figura 5.15,
niturile tubulare care se introduc n orificiile stantate se berclusesc, umplnd adnciturile zencuite ale
tolelor marginale ale miezului amgnetic, consolidnd astfel pachetul. prezoanele si buloanele de strngere
se izoleaz n sul de carton electrolitic, tub izolant sau prin nfsurarea cu hrtie bachelitic, urmat de
polimerizare.
























2.1.5 Fixarea spriei in scrutcircuit se executa in canalul special realizat pe suparafata
polului prin presare sau, mai ales, prin lipire cu o resina epoxidica sau prenadez . Spira in scurtcircuit
este realizata din aluminiu, cupru sau alama, prin stantare.











Deformarea spirei Deformarea Miezului Lipire cu adeziv


Figura 3. Fixarea spirelor n scurtcircuit


Prelucrarea asamblat a miezurilor magnetice mpachetate se face prin rabotarea n lungul tolelor,
cnd se obtin cele mai mici bavuri, dar procedeul necesit manoper mare, sau prin slefuirea cu masina de
rectificat plan, n vederea obtinerii unui ntrefier ct se poate de mic, bine determinat si stabil.
Dup asamblare, circuitelor magnetice li se aplic un tratament termic de recoacere, fiind nclzite
la 680 C timp de patru ore, dup care urmeaz o rcire lent.
2.1.6 Vopsirea electromagnetilor se face in scopul evitarii coroziunii. Se vopseste
intregul miez magnetic, cu exceptia suprafetelor polare.

Este de asemenea avantajos sa vopsim suprafetele exterioare ale corpului in culori mate si inchiste
care favorizeaza cedarea de caldura prin radiatie.
Aceste culori care apar in timpul procesului de vopsire a carcasei sau culoare pe care o primeste
spira impregnata sau izolata, este o culoare care rezulta din stratul de lac sau rasina


2.1.7 Rectificarea suprafetelor polare se realizeaza cu masini de rectificat cu piatra
abraziva, obtinandu-se o rugozitate foarte mica. Si eliminarea surplusurilor de pe suprafetele
electromagnetului
2.1.8 Imperecherea si controlul final se executa in scopul verificarii valorii
curentului absorbit si se masoara curentul absorbit. Se constituie o pereche daca armaturile testate se
aseaza una pe alta fara vibratii, iar curentul absorbit de bobina se inscrie in plaja de valori prescrisa.
Testarea electromagnetilor se face in functie de aplicatule pentru care au fost facuti

Electromagneti au o mare varietate si sunt folositi in foarte multe aplicati (teoretic se spune ca nu exista
nici o singura instalatie electrica care sa nu contina un singun electromagnet )




FISA
TEHNOLOGICA
Produs: miez magnetic transformator
Denumirea piesei: BRIDA DE
STRANGERE
CATALOG PAG
Nr. reper: 7
Simbol: MMT
Nr desen executie:
Val.
material

Fila 5 Total: Sectiune / profil:
Val.
manopera

Material: OL 37 Calitate: intocmit verificat
norma
t
aproba
t

Nume
Data
semnatura
Nr. Bucati prelucrate din semifabricat: 25
Nr. Bucati necesare produs: 2
Nr.
Operat
.
Denumire
operatie
atelier masina SDV
Indicatii
tehnologice
Timp
normat /
buc
Cost lei / buc
1 Indreptare Lacatuserie Ciocan, masa Lovire usoara 5 min
2 Trasare Rigla, ac trasat Dim. gabarit 2 min
3 Debitare ghilotina 1 min
4 Trasare Rigla, ac trasat Centre gauri 4 min
5 Punctare Punctator, ciocan 1 min
6 Gaurire Mas. gaurit Burghiu 5 Prindere dispozitiv 1 min
7 Pilire Pila fina Indepartare bavuri 3 min
8 control subler
Verificare
dimensiuni si
aspect
2 min





Intreprinderea
Atelierele CFR
Depoul Timisoara
Sectia: 3
Atelierul:
Stante
PLAN DE OPERATII
PRELUCRARI
MECANICE
Simbol
Produs:
MMT
Denumire
piesa: miez
magnetic
transformator
Piesa: 2
Masina: G 20
Dispozitivul:
E8 matrita fila
E8
Nr bucati
prelucrate
simultan: 6
Denumire operatie:
STANTARE
Nr oper.: 4
Fila
nr.
Total
file: 7
7

Grupa
Tp Tb

To


Te

Timp Adaos
Tu/buc
Categ. Ta
1 s 2 s 3 s 11,7 sec 2 s
Data Nume Semn. Nr. Modificari Data Semn.
Executat
Verificat
Aprobat
Calcul
timp

Norm.
Sef

Nr
fazei
Denumirea fazelor scula
Verificatoare
instrumente
Regim de Lucru Dimensiuni ( mm ) Norma/buc
a s v n la lc lp d ld Tb Ta
1 Asezare fasie tabla 1 s
2 Stantare m/s 8 10 40
2,
5
15 1 s 2 s
3 control Subler, echer 5 s





FISA MATERIALE NR.: 65
1. denumire material
2. calitate
3. profil
4. unitate masura / livrare
5. marime unitate livrare
foaie 2000x1000 mm
2
gros. 1 mm
Cod Material:
Intocmit:
INTREPRINDEREA: Depoul CFR Timisoara Verificat:
PRODUSUL: miez magnetic transformator Data Pag.
Pagina / pozitia in nomenclator 203
Reper Tola E
Necesar pentru o bucata
600 mm
2
x 1 mm
Numar repere care se pot obtine intr-o unitate de livrare 2783
Necesar real pentru un reper inclusiv pierderi
670 mm
2
x 1 mm
Nr produse sau bucati 140
Necesar real pentru un produs fara pierderi
25200 mm
2

Rebut % 12%
Necesar brut pentru un produs
28140 mm
2

Necesar exprimat in unitati de livrare 2 bucati










SECTIA ATELIERUL
PLAN DE OPERATII
pentru prelucrari mecanice
(corp)
Denumirea piesei:


Reper:
1 Prelucrari
mecanice
Prelucrari
arbori
Masina: Strung cu comanda numerica
SP 250 CNC

Nr. bucatilor prelucrate
simultan
1
Simbol produs
AM
Operatia:
Strunjirea suprafetelor capat
dreapta degrosare + finisare
Nr.
oper.
2
Copie
nr.
Pagina
2
Schita operatiei:
in urmare schita
Grupa si categoria
lucrarii
T
p
T
b
T
a

Timp adaos
T
u

T
t
T
o

15 1.64 1.12 0.04 0.02 2.94
DispozitiveUniversal cu trei bacuri; varf fix
Racirea:
Data Numele Semnatura Nr. Modificarea Dat
a
Semnatura
Executat
Tehn. Sef.
Calc. timp
Norm.sef
Sef sectie
Instructiuni suplimentare:
Nr.fa
zei

DENUMIREA FAZEI Scule
aschietoare
Verificatoar
e
Regim Dimensiuni Normat
t
mm
s
mm/rot
v
m/min
n
rot/min
i l
c

mm
l
p

mm
d
mm
a
mm
T
b
min
Ta
min
1 Strunjire de
degrosare la 74.8
S-09-02-01 V-09-02-01 1.5 0.2 90.67 370 1 60 62 74 3 0.85 0.58
2 Strunjire de finisare
la 74.2
S-10-02-02 V-10-02-02 0.25 0.18 109.56 470 1 60 62 74 0.5 0.79 0.54
3
4
5
6

REGULI DE PROTECTIE A MUNCII LA OPERATII DE STANTARE



Pentru lucrul la prese, in scopul realizarii pieselor prin diferite procedee de stantare sau matritare,
trebuie respectate in special urmatoarele reguli:
- Presele trebuie sa fie deservite numai de muncitori instruiti asupra modului de lucru pentru
fiecare fel de operatie;
- Muncitorii sunt obligati sa exeute operatiile de lucru ce le-au fost repartizate numai prin
metoda de lucru indicata de maistru;
- Toate presele trebuie sa fie dotate cu dispozitive de protectie prevazute in cartea masinii;
- Dispozitivele de actionare a presei trebuie sa fie astfel concepute si intretinute incat sa fie usor
de manevrat;
- Presele si dispozitivele de protectie trebuie intretinute in stare buna si sa fie reglate corect si
verificate la inceprea lucrului;
- Dispozitivele de cuplare si decuplare a presei trebuie sa prezinte siguranta in exploatare;
- In cazul in care presa este cu dubla comanda, trebuie ca sistemul de declansare sa intre in
functiune numai daca sunt date ambele comenzi;
- Pentru prevenirea accidentelor ce pot fi provocate prin repetarea necomandata a cursei de
lucru , fiecare presa trebuie sa fie prevazuta cu un dispozitiv de siguranta eficient contra
repetarii loviturilor;
- Operatiile de presare, la care materialul se introduce in matrita manual, se pot efectua numai
la prese care functioneaza intermitent. Se interzice dispozitiv efectuarea acestor operatiila
prese cu functionare continua.
- Este permisa alimentarea manuala piesa cu piesa, la presele cu functioanre continua, daca
acestea saunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la distanta;
- In cazul alimentarii manuale a presei trebuie sa se foloseasca dispozitivele de protectie
corespunzatoare, care sa nu permita accidentarea mainilor muncitorilor. Aceste dispozitive pot
fi:
aparatori de protectie mobile care sa acopere zona de lucru a presei, astfel
construite incat masina sa nu poata fi pornita decat dupa ingradirea zonei
periculoase. Aparatoarea va ramane in pozitia de protectie pana la terminarea
operatiilor;
declansatoare bimanuale care declanseaza cursa de lucru numai la actionaea
simultana cu ambele maini;
dispozitiv de protectie cu celula fotoelectrica;
alte dipozitive sau masuri prin care se realizeaza protectia muncitorilor.
- Pentru prevenirea accidentarii mainilor muncitorilor la alimentarea preselor, se recomanda
mecanizarea sistemului de alimentare;
- In cazul lucrului cu matrite deschise, cand semifabricatele se introduc manual in matrite,
trebuie sa es foloseasca scule ajutatoare corespunztoare;
- Sculele ajutatoare trebuie sa fie usoare si sa aiba forma corespunzatoare pieselor care se
manipuleaza. Folosirea lor nu exclude



MASURI DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR
ELECTRICE


Technologia Echipamentelor Electrice Lup Radu
EM IV gr: 341/2


14

Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a
unui curent periculos prin corpul omului.
Masurile, amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul
muncitor din toate domeniile de activitate.
Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt:
Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza
prin:
- amplasarea conductelor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente
electrice, la o inaltime inaccesibila pentru om. Astfel, normele prevad ca inaltimea
minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M, la traversarea
partilor carosabile de 6M, iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un
gabarit mai mare, aceasta inaltime se depaseasca cu 2.25m gabaritele respective.
- Izolarea electrica a conductoarelor;
- Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant;
- Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate, respectandu-se distanta impusa
pana la elementele sub tensiune.
Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24, 36V) pentru lampile si sculele electrice portative. Sculele
si lampile portative care functioneaza la tensiune redusa se alimenteaza la un transformator
coborator. Deoarece exista pericolul inversarii bornelor este bine ca atat distanta picioruselor
fiselor de 12, 24 si 36V, cat si grosimea acestor picioruse, sa fie mai mari decat cele ale fiselor
obisnuite de 120, 220 si 380 V, pentru a evita posibilitatea inversarii lor.

La utilizarea uneltelor si lampilor portative alimentate electric, sunt obligatorii:
- varificarea atenta a uneltei, a izolatii ai a fixarii sculei inainte de incperea lucrului;
- evitarea rasucirii sau a incolacirii cablului de alimentare in timpul lucrului si a
deplasarii muncitorului, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;
- menajarea cablului de legatura in timpul mutarii uneltei dint-un loc de munca in
altul, pentru a fi solicitat prin intindere sau rasucire; unealta nu va fi purtata tinandu-
se de acest cablu;
- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si in locurile de
depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat
prin ingropare, acoperire, cu scanduri sau suspendate;
- interzicerea repararii sau remedierii defectelor in timpul functionarii motorului sau
lasarea fara supraveghere a uneltei conectate la reteua electrica.
Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare. Mijloacele de
protectie individuala se intrebuinteaza de catre electricieni pentru prevenirea electrocutarii prin
atingere directa si pot fi impartite in doua categorii: principale si auxiliare.
Mijloacele principale de protectie constau din: tije electroizolante, clesti izolanti si scule cu
manere izolante. Izolatia acestor mijloace suporta tensiunea de regim a instalatiei in conditii sigure; cu
ajutorul lor este permisa atingerea partilor conductoare de curent aflate sub tensiune.
Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi, cizme, galosi
electroizolanti), covorase de cauciuc, platforme si gratare cu picioruse electroizolante din portelan etc.
Aceste mijloace nu pot realiza insa singure securitatea impotriva electrocutarilor.
Technologia Echipamentelor Electrice Lup Radu
EM IV gr: 341/2


15
Intotdeauna este necesara folosirea simultana cel putin a unui mijloc principal si a unuia auxiliar.
Mijloacele de avertizare constau din placi avertizoare, indicatoare de seuritate (stabilita prin
standarde si care contin indicatii de atentionare), ingradiri provizorii prevazute si cu placute etc. Acestea
nu izoleaza, ci folosesc numai pentru avertizarea muncitorilor sau a persoanelor care se apropie de
punctele de lucru periculoase.
Deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a unor
scurgeri de curent periculoase. Se aplica mai ales la instalatiile electrice care functioneaza cu
punctul neutru al sursei de alimentare izolat fata de pamant.
Mentionand faptul ca un curent de defect 300-500A poate deveni in anumite conditii, un factor
provocator de incendii, aparatul prezentat asigura protectia si impotriva acestui pericol.
Intreruptorul este prevazut cu carcase izolante, si este echipat cu declansatoare termice,
electromagnetice si releu de protectie la curenti de defect.
Separarea de protectie se realizeaza cu ajutorul unui transformator de separatie. Prin acesta, se
urmareste crearea unui circuit izolat fata de pamant, pentru alimentarea echipamentelor
electrice, la care trebuie inlaturat pericolul de electrocutare. In cazul uni defect, intensitatea
curentului care se inchide prin om este foarte mica, deoarece trebuie sa treaca prin izolatia care
are o rezistenta foarte mare.
Conditiile principale care trebuie indeplinite de o protectie prin separare sunt:
- la un transformator de separatie sa nu se poata conecta dacat un singur utilaj;
- izolatia conductorului de alimentare sa fie intotdeuna in stare buna, pentru a fi
exclusa posibilitatea aparitii unui curent de punere la pamant de valoare mare.
Izolarea suplimentara de protectie consta in executarea unei izolari suplimentare fata de izolarea
obtinuta de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile mecanice si electrice impuse izolarii de
lucru.
Izolarea suplimentara de protectie se poate realiza prin:
- aplicarea unei izolari suplimentare intre izolatia obisnuita de lucru si elementele
bune conducatoare de electricitate ale utilajului;
- aplicarea unei izolatii exterioare pe carcasa utilajului electric;
- izolarea amplasamentului muncitorului fata de pamant.
Protectia prin legarea la pamant este folosita pentru asigurarea personalului contra
electrocutarii prin atingerea achipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din circuitele de
lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de izolatie. Elementele
care se leaga la pamant sut urmatoarele: carcasele si postamentele utilajelor, masinilor si ale
apartelor electrice, scheletele metalicecare sustin instaltiile electrice de distributie, carcasele
tablourilor de distributie si ale tablourilor de comanda, corpurile mansoanelor de calibru si
mantalele electrice ale cablurilor, conductoarele de protectie ale liniilor electrice de transport
etc. Instalatia de legare la pamant consta din conductoarele de legare la pamant si priza de
pamant, formata din electrozi. Prizele de paman verticale sau orizontale se realizeaza astfel incat
diferenta de potential la care ar putea fi expus muncitorul prin atingere directa sa nu fie mai
mare de 40V.
In general, pentru a se realiza o priza buna, cu rezistenta mica, elementele ei metalice se vor
ingropa la o adancime de peste 1M, in pamantul bun conducator de electricitate, bine umezit si batut.
Sistemul de priza (legare la pamant) separata pentru fiecare utilaj prezinta urmatoarele
dezavantaje: este costisitor (cantitati mari de materiale si manopera); unele utilaje (transformatoare de
Technologia Echipamentelor Electrice Lup Radu
EM IV gr: 341/2


16
sudura, benzi transportoare etc.) se muta frecvent dintr-un loc in altul; legatura este de multe ori incorect
executata datorita caracterului de provizorat al instalatiei.
Protectia prin legare la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale de protectie care
insotesc in permanenta reteua de alimenare cu energi electrica a utilajelor.
Reteaua de protectie are rolul unui conductor principal de legare la pamant, legat la prize de
pamant cu rezistenta suficient de mica.
Sistemul prezinta o serie de avantaje:
- utilajle electrice pot fi legate la o instalatie de legare la pamant cu o rezistenta suficient de mica;
- este economic, deoarece la instalatiile provizorii pentru santiere, materialele folosite pot fi
recuperate in cea mai mare parte;
- este usor de realizat, putand fi folosite prizele de pamant naturale, constituite chiar din
constructiile de beton armat;
- permite sa se execute legaturi sigure de exploatare, deoarece are prize stabile cu durata mare de
functionare;
- toate utilajele electrice pot fi racordate cu usurinta la reteua de protectie;
- se poate executa in mod facil un control al instalatiei de legare la pamant, deoarece legaturile
sunt simple si vizibile, iar prizele de pamant pot fi separate pe rand pentru masurare, utilajele ramanand
protejatesigur de celelalte prize. Pentru cazul unei intreruperi accidentale a legaturii la nul se prevede, ca
o masura suplimentara, un numar de prize de pamant.
In aceeasi instalatie nu este permisa protejarea unor utilaje electrice prin legare la pamant, iar a
altora prin legare la nul. Instalatia de protectie nu poate fi modificata in timpul exploatarii, fara un
proiect si fara dispozitia sefului unitatii respective.
Conductoarele de legare la pamant si la nul nu se vor folosi pentru alte scopuri (alimentarea
corpurilor de iluminat, a prizelor monofazate etc.). Conductoarele circuitelor electrice prin care circula
curentul de lucru (conductoarele de nul, de lucru) nu pot fi folosite drept conductoare de protectie. Pentru
a nu se crea confuzii, conductoarele de nul de protectie se vopsesc in culoarea rosie (sau se folosesc
conductoare cu izolatie rosie), iar cele de lucru in culoare alb-cenusie.
Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si consta in
efectuarea unor legaturi, prin conductoare, in toate partile metalice ale diverselor instalatii si ale
constructiilor, care in mod accidental ar putea intra sub tensiune si ar fi atinse de catre un
muncitor ce lucreaza sau de catre o persoana care trece prin acel loc.
Prin intermediul legatuirlor se realizeaza o reducere diferentelor de potential dintre diferite
obiecte metalice sau chiar o anulare a acestor diferente, obtinandu-se astfel egalizarea potentialelor si
deci eliminarea pericolului de electrocutare. De precizat insa ca reteua de egalizare trebuie conectata la
instalatia de legare la pamant sau la nul.









Technologia Echipamentelor Electrice Lup Radu
EM IV gr: 341/2


17
Bibliografie



1. Popescu L. Tehnologia echipamentelor electrice Editura Universitii Lucian Blaga din Sibiu
2008.
2. http://www.scribd.com/read/81583967/electromagneti
3. http://www.scribd.com/doc/112427966/Tehnologia-de-fabricare-a-miezului-feromagnetic-la-
transformatoare-electrice
4. http://biblioteca.regielive.ro/download-183563.zip
5. http://www.referat.ro/download_referate_6f967.html
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet