Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
Întocmit
Modoianu Constantin-Razvan
341/2
Noiembrie 2020
Page 1 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Cuprins
1. Introducere....................................................................................................................................3
2. Situatia existenta...........................................................................................................................4
3. Tehnologia electromagnetilor de curent continuu.......................................................................6
4. Concluzii.......................................................................................................................................17
5. Bibliografie...................................................................................................................................18
Page 2 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
1. Introducere
Prima descoperire înregistrată a relației dintre electricitate și magnetism a avut loc în 1820,
când omul de știință danez Hans Christian Orsted a observat că acul de pe busola lui arăta departe
de nordul magnetic atunci când o baterie din apropiere a fost pornită. Această deviere l-a convins
că câmpurile magnetice radiază din toate părțile unui fir care transportă un curent electric, la fel ca
lumina și căldura.
Un electromagnet este un tip de magnet în care câmpul magnetic este produs de un curent
electric. Electromagneții constau de obicei dintr-un conductor înfășurat astfel incat sa formeze o
bobină. Un curent prin firul conductor creează un câmp magnetic care este concentrat în gaură,
denotând centrul bobinei. Câmpul magnetic dispare când curentul este oprit. Spirele sunt adesea
înfășurate în jurul unui miez magnetic realizat dintr-un material feromagnetic sau ferimagnetic,
cum ar fi fierul; miezul magnetic concentrează fluxul magnetic și face un magnet mai puternic.
Electromagneții sunt folosiți pe scară largă drept componente ale altor dispozitive electrice,
cum ar fi motoare, generatoare, solenoizi electromecanici, relee, difuzoare, discuri, RMN,
instrumente științifice, dar si pentru acţionarea unor contactoare, relee, mecanisme cu mişcare
intermitentă. Electromagneții sunt folosiți și în industrie pentru ridicarea și mutarea obiectelor
grele de fier, cum ar fi fier vechi și oțel.
2. Situatia Existenta
- intensitatea curentului care circula prin bobinaj depinde numai de rezistenta electrica
- pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura.-intensitatea curentului fiind independenta de
pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fieoprita intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-
se o functionare linistita fara sa se produca vibratii.
- deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil,
frecventaconectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp.-datorita
fenomenului de remanenta magnetica, mizeul mobil poate sa ramana lipit de celfix.Pentru evitarea
acestui efect, electromagnetii sunt prevazuti cu discuri de alama sau nituride alama care mentin un
anumit intrefier (0.2-1 mm) la pozitia inchis.
- au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoareatensiunii de
alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare siaparitia unor timpi
de actionare mari (viteze de actionare mici).Eliminarea supratensiunilorcare apar se elimina folosind
o rezistenta si un condensator sau o dioda redresoare in paralelcu bobina electromagnetului.
- la electromagnetii de tip plonjor, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult deprofilul
polului magnetic, avand deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energieelectrica sa se obtina
forte de atractie diferite.s
In momentul actual o clasificare a electromagneţilor se poate face după mai multe criterii:
a) După tipul constructiv în:
Page 4 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Page 5 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Page 6 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Forţa este relativ redusă, dar practic constantă pe toată cursa, care este relativ mare, adica de
ordinul sutelor de mm. Din cauza formei în triunghi de con a armăturii mobile, forţa pentru δ=0 nu este
nulă. Armătura 1 este construită dintr-un material feromagnetic şi are o formă cilindrică terminată cu un
trunchi de con.
Este utilizat pentru curse medii δ≈25 mm, şi variaţie lentă a forţei.
Page 7 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Este utilizat pentru curse mici, δ≈10 mm, şi variaţii rapide ale forţei.
Fig. 5. Electromagnet U
Page 8 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Este caracterizat de cursă redusă şi forţă de atracţie mare. Circuitul magnetic este extrem de scurt,
iar suprafeţele active ale polilor sunt mari. La acest tip de electromagnet, folosit la ridicat, armătura mobilă
1 poate fi constituită chiar din oţel. În acest caz forţa dezvoltată la întrefier minimal este de ordinul 10 4 N. O
variantă constructivă a electromagnetului în manta se foloseşte la realizarea cuplelor electromagnetice.
Page 9 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Page 10 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
d2
π
4 π d 2 n1 , (Rel. 1)
f b= ' ' =
d ( d +q ) 4 ( d ' +q )
deoarece
l [ m]
=n1 .
d' [ m ]
π d2
N
4 ( 1−2 m ) ( n−o− p )
f= =f b
ln ln
2m p+o
(
f =f b 1−
l )(
1−
n
. ) (Rel. 2)
Page 11 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
n1
n a= . (Rel. 3
d'+ q
R v =na R1 . (Rel. 4)
N= A b na . (Rel. 5)
R=V b R v , (Rel. 6)
4
R=Lm N R1=Lm Nρ . (Rel. 7)
π d2
U U U
¿=N =N = . (Rel. 8)
R L m N R 1 Lm R 1
π d2U
¿= . (Rel. 9)
4 ρ Lm
π d2
N =f b A b , . (Rel. 10)
4
de unde
4 f b Ab
N= ,. (Rel. 11)
π d2
4 ρ Lm 4 f b A b 16 ρ Lm f b A b
R=
d 2
πd 2 sau d=
√ π2R
. (Rel. 12)
Page 12 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
unde
P I2R
θ= = . (Rel. 14)
2 α L m l 2 α Lm l
π d2 4 fln
4
N =fln se extrage d=
πN √ . (Rel. 15)
4 Nρ Lm N 2 ρ Lm
R= = , (Rel. 16)
π d2 fln
ρ ¿ 2
θ=
2 αfn l()
, (Rel. 17)
În cazul regimului de lucru intermitent schiţat în figura 9 unde există timpul de lucru t l, timpul de
pauză tp şi I intensitatea curentului în timpul lucrului se calculează un curent echivalent pe perioada T=t l+tp
t
I 2e T =I 2 t l sau I 2e =I 2 l =I 2 D c , (Rel. 18)
T
Page 13 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
ρ Dc ¿ 2
θ= ()
2 αfn l
, (Rel. 19)
Relaţia (Rel. 19) este aplicabilă numai dacă perioada T este relativ mică în rapor cu
constanta de timp a încălzirii bobinei, adică mai mică decât un sfert din aceasta.
Un electromagnet are eficienţă maximă dacă energia magnetică acumulată în întrefier este maximă.
Expresia acestei energii este
Φ2 δ
W m= (Rel. 20)
2 μ0 A
d
( Φ 2 δ )=2Φ δ+ dδ Φ 2=0 , (Rel. 21)
dΦ dΦ
Page 14 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
dδ −2 δ
= . ( Rel. 22)
dΦ Φ
Maximul energiei magnetice este legat de acceptarea unei solenaţii constante adică
n
Bδ
θ=Rf Φ+ R a Φ=∑ H i l i + =const . (Rel. 23)
i =1 μ0
În ipoteza unui flux de dispersie nul şi a unei secţiuni constante a miezului de fier se obţine
Φ
U mf + δ=const . (Rel. 24)
μ0 A
d U mf d Φ δ Φ dδ
d Φ+ + =0 (Rel. 25)
dΦ μ 0 A μ0 A
d U mf δ 1 dΦ Φ
= = sau = Λ0 = , (Rel.26)
dΦ μ 0 A Λ0 d U mf U ma
unde Uma este tensiunea magnetică a întrefierului. Relaţia (Rel. 26) arată că pentru punctul optim de
funcţionare a electromagnetului derivata fluxului magnetic în raport cu tensiunea magnetică a fierului este
egală cu permeanţa întrefierului. Această observaţie permite să se determine grafic, prin încercări
succesive, punctul optim de funcţionare, ca în figura 10. Se trasează curba Φ=f(U mf). Se reprezintă
segmentele OB=Umf şi BC=Uma. Dacă punctul M de funcţionare este bine ales se obţine
Φ dΦ
tan α= = adică condiţia (Rel.26).
U ma d u mf
Page 15 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
- calculul preliminar;
- proiectarea electromagnetului cu materiale standardizate;
- calculul de verificare.
Forţa
B2 A
F= . (Rel.27)
2 μ0
Încălzirea
ρ Dc ¿ 2
θ= ()
2 αfn l
(Rel.29)
Tensiunea de excitaţie
UI =RI=4 ρ Lm ∋ ¿ 2 ¿ (Rel.30)
πd
Alegerea valorii inducţiei B se face în funcţie de constanta ce a electromagnetului. Din relaţia forţei
rezultă că dimensiunea liniară a ariei este proporţională cu rădăcina pătrată a forţei. Pe de altă parte dacă
întrefierul δ este mai mare, creşte şi lungimea l a bobinei electromagnetului, fiind astfel necesară o
solenaţie mai puternică. Ca urmare, dimensiunea liniară a secţiunii transversale a fierului şi lungimea
bobinei determină consumul de material activ al electromagnetului.
F
ce= √ (Rel.31)
δ
Page 16 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Tipul electromagnetului N 12
Ce
[ ]
m
Cu armătură fixă în manta 29000
Cu armătură fixă în U 84600...846
Plonjor cu opritor şi întrefier plan 29000...5200
Plonjor cu opritor şi întrefier conic 5200...1180
Plonjor scurt, fără opritor 1180...68
Plonjor lung, fără opritor 68
4. Concluzii
Electromagnetul este un dispozitiv format dintr-un miez si o bobina, care la trecerea curentului prin
bobina piesele feromagnetice se atrag si se dezvolta o forta portanta.Elecromagnetul este deci un dispozitiv
care converteste energia electrica in energie mecanica.
Electromagnetul de curent continuu este un aparat care exercită forţe foarte mari, cu cât creşte
distanţa dintre armătura mobilă şi cea fixă, fluxul de dispersie creşte şi forţa de atracţie între cele două
scade.
Pentru a mării forţa portantă a unui electromagnet se pot face următoarele modificări:
- pentru întrefier mai mare, circuitul magnetic să fie făcut din materiale neliniare;
- să se crească numărul de spire al bobinei;
- să se mărească curentul.
Page 17 of 18
ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
5. Bibliografie
1) https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet
2) Merzouki, Rochdi; Samantaray, Arun Kumar; Pathak, Pushparaj Mani (2012). Intelligent
Mechatronic Systems: Modeling, Control and Diagnosis. Springer Science & Business Media.
3) http://mec.upt.ro/dolga/cap5.pdf
4) https://www.universetoday.com/39295/uses-of-electromagnets/
5) http://aparate.elth.ucv.ro/web/OCOLEANU%20CONSTANTIN%20FLORIN/Echipamente
%20electrice%20I/Studiul%20electromagnetilor.pdf
Page 18 of 18