MIJLOACE I APARATE DE MSUR/CONTROL

Clasificarea instrumentelor i aparatelor electrice de msur

Se poate face dup: principiul de funcionare n: aparate magnetoelectrice, electromagnetice, de inducie, de rezonan, electronice, numerice; felul curentului care le parcurge: de curent continuu, de curent alternativ i mixte; felul mrimii de msurat: ampermetre, voltmetre, wattmetre, ohmetre, pentru msurarea mrimilor magnetice; modul de ntrebuinare: fixe, de tablou, portabile; clasa de precizie: de clasa 0,1 (r <0,1%), de clasa 0,2 (r <0,2%) - ambele folosite pentru etalonare sau msuratori de precizie; de clasa 0,5; 1,5; 2,5; 4,0 folosite pentru citire i msurri uzuale. modul de indicare a rezultatelor msurtorilor se clasific n aparate analogice i aparate numerice. Aparatele i instrumentele analogice prezint mrimea de ieire, fa de cea de intrare n mod continuu, uor sesizabil de ctre om i msurabil. Mrimea fizic care ndeplinete cel mai uor aceste condiii este deplasarea, fie liniar fie unghiular. Ea poate fi uor msurat cu ajutorul unei scri convenabile. Efectuarea unei deplasri se poate realiza prin producerea de fore sau cupluri de fore care pot fi de natur electric, mecanic, prin dilatare termic sau efecte electrochimice. Se numeste constanta unui instrument de msurare i se noteaz cu k raportul dintre domeniul de msurare D i numrul total de diviziuni amax de pe scara gradat:
k D . a m ax

Aparatele electrice de msur prezint urmtoarele simboluri dup principiul de funcionare a aparatului care sunt trecute fie pe aparat fie pe cadranul aparatului: Tipul instrumentului Simbol Principiul de funcionare Fora electromagnetic exercitat de cmpul magnetic asupra conductoarelor parcurse de curent electric, aflate n cmp.

A. Instrumente de msurare bazate pe forele cmpului a) Magnetoelectric

Tipul instrumentului b) Feromagnetic

Simbol

Principiul de funcionare Fora electromagnetic exercitat de cmpul magnetic asupra materialelor feromagnetice moi aflate n cmp. Fora electrodinamic ntre circuite parcurse de curenii electrici, fr a conine piese feromagnetice n calea liniilor de cmp magnetic. Aciunile electrodinamice sunt intensificate de piese feromagnetice aflate n calea liniilor de cmp magnetic.

c) Electrodinamic

d) Ferodinamic

B. Instrumente bazate pe fenomenul de inductie electromagnetic e) De inducie Micarea dispozitivului mobil n urma interaciunilor cmpului inductor cu curenii turbionari indui n piesele metalice masive situate n cmp. Apariia unei fore electrostatice ntre conductoare metalice ncrcate cu sarcin electric, separate printr-un dielectric.

C. Instrumente bazate pe forele cmpului electrostatic f) Electrostatic

D. Instrumente bazate pe fenomene electrotermice g) Termic Transformarea energiei electrice n energie caloric, transformare nsoit de deformri mecanice ale dispozitivului mobil, care produc deviaii ale dispozitivului indicator.

Construcia i funcionarea instrumentelor electrice de msurat

1.Instrumente magnetoelectrice Sunt aparate sensibile i precise fiind neinfluenate de cmpurile magnetice exterioare. n general aparatele de acest tip sunt ampermetre voltmetre i galvanometre magnetoelectrice. 3 Pentru creterea preciziei i fidelitii, la aceste aparate li s-a micorat sensibilitatea. Elementul de baz este un dispozitiv magnetoelectric care nu prezint diferene mari ntre aparatul de tip ampermetru sau voltmetru. Diferena const n limitarea rezistenelor interne. La acest tip de instrumente, cuplul apare la interaciunea dintre cmpul magnetic al unui magnet permanent i curentul care circul printr-o i magnetul mobil. Sistemul fix al instrumentelor din prima categorie este format dintr-un magnet permanent 1 iar sistemul mobil dintr-o bobin aezat pe un miez de fier cilindric 2, situat ntre polii magnetului permanent (Fig. 1). Indicatorul este sub form de ac 3 iar scara gradat pe care se citesc valorile msurate este notat cu 4. Sistemul mobil se rotete mpreun cu acul indicator sub efectul electromagnetic produs de interaciunea dintre cmpul magnetic al sistemului fix i curentul din spirele bobinei sistemului mobil. Pentru obinerea unor inducii ct mai ridicate n ntrefier, magnetul permanent se confecioneaz din aliaje speciale, cel mai frecvent AlNiCo, cu care se realizeaz o inducie de pn la 0,5 Tesla. n acelai scop, spaiul dintre elementele 1i 2 trebuie s fie ct mai mic (1...2 mm), iar spaiul pe care trebuie s-l umple bobina fiind foarte mic are ca efect ca diametrul conductorului s fie ct mai mic posibil iar numrul de spire s nu fie prea ridicat. Diametrul minim utilizat pentru conductor este de 0,03 mm, iar ca material se utilizeaz cuprul sau aluminiul. La funcionarea acestor tipuri de aparate trebuie evitat folosirea a dou aparate alturate, deoarece prezint un flux de dispersie important i se vor influena reciproc iar n cazul n care necesitatea o cere, distana optim dintre ele nu va fi mai mic de 30 cm. O alt msur de precauie ar fi ferirea lor de Fig.1-Dispozitiv magnetoelectric bobin. Exist dou posibiliti de realizare a dispozitivului: bobina mobil i magnetul fix sau bobina fix 1 N S 2 4

suprasarcini accidentale, deoarece din cauza bobinei mobile aceste suprasarcini nu pot fi suportate. Totodat trebuie ferite de surse de temperatur i de ocuri mecanice. Avantajele acestor mijloace de msurare sunt: consumul mic de curent, scar uniform i o amortizare bun. 2.Instrumente feromagnetice PRINCIPIUL DE FUNCIONARE - Aparatele feromagnetice funcioneaz pe baza aciunii cmpului magnetic creat de o bobin fix parcurs de curent, asupra unor piese din material feromagnetic. Variante constructive

Fig.2 - Aparat feromagnetic cu atracie 1-bobin fix 2-pies feromagnetic 3-axul echipajului mobil 4-ac indicator 5-contragreuti 6-arc spiral 7-corector de zero 8-amortizor pneumatic

Fig.3 - Aparat feromagnetic cu respingere 1-bobin fix 2-plcu feromagnetic fixat pe bobin 3-plcu feromagnetic fixat pe ax 4-axul echipajului mobil 5-ac indicator 6-amortizor pneumatic 7- arc spiral

CONSTRUCIE 1. Dispozitivul pentru producerea cuplului activ: feromagnetice 2. Dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent: - un arc spiral 3. Dispozitivul de citire: - ac indicator i scar gradat 4. Corector de zero: - buton crestat care, prin intermediul unei prghii ce este legat la un capt al unui arc spiral, acioneaz asupra axului echipajului mobil 5. Amortizor pneumatic cu piston sau cu palet FUNCIONARE Aparat feromagnetic cu atracie La trecerea curentului prin bobin piesa feromagnetic se magnetizeaz i este atras n interiorul bobinei determinnd deplasarea echipajului mobil Aparat feromagnetic cu respingere La trecerea curentului prin bobin cele dou plcue se magnetizeaz i se resping dnd natere cuplului activ care pune n micare echipajul mobil. Caracteristica de conversie: =KI2 I - intensitatea curentului prin bobin K constant CARACTERISTICI Scar neuniform; Sensibilitate mic(sesizeaz cureni de ordinul zecilor de mA); Precizie sczut ( ncepnd cu clasa de exactitate 1); Consum propriu de putere mare ( 0,5-7,5VA); Sunt influenate de cmpurile magnetice exterioare ( se ecraneaz); Indicaiile sunt influenate de fenomenul de histerezis i de cureni turbionari (erorile cresc cu frecvena se folosesc numai la frecvene joase); Funcioneaz n curent continuu i curent alternativ; n c.a. msoar valoarea efectiv (eficace) a mrimii de msurat; Sunt robuste, au pre de cost redus i se folosesc cel mai des ca aparate industriale de c.a. UTILIZRI : ampermetre i voltmetre de curent alternativ, la frecvena reelei ( 50 Hz), sub form de aparate de panou partea fix bobin; partea mobil - piese

3. Instrumente electrodinamice Principiul de funcionare a dispozitivelor electrodinamice const n fora care apare ntre dou conductoare parcurse de cureni electrici, mai precis n interaciunea dintre cmpul magnetic creat de curentul electric care trece printr-o bobin fix i curentul care parcurge o bobin mobil (Fig.4). Aparatele la care bobina fix este prevzut cu un miez feromagnetic pentru ntrirea cmpului se numesc ferodinamice. Bobina fix 1 este parcurs de curentul de intensitate I1 iar bobina mobil 2 este parcurs de curentul de intensitate I2; forele de interaciune electrodinamice care apar tind s rotesc bobina mobil n poziia n care sistemul mobil coincide cu cel al bobinei fixe. Deoarece ntre cele dou bobine exist o diferen de potenial U, atunci producerea cuplului activ este dat de energia de interaciune dintre cele dou bobine:
W I1 I 2 L12 ,

4 3

I2 2

unde cu L12 s-a notat inductana mutual dintre cele dou bobine. Cuplul activ al forelor depinde de

1 I1 Fig.4- Dispozitiv electrodinamic

curenii din cele dou bobine ct i de poziia reciproc a bobinelor. Deoarece n expresia cuplului n curent continuu apare produsul celor doi cureni, dispozitivele electrodinamice sunt dispozitive de nmulire, deci se pot utiliza pentru mrimi care sunt produsul altor dou mrimi (ex. puterea) dar i pentru msurri uzuale ca ampermetre, voltmetre. Dispozitivele electrodinamice care sunt lipsite de piese feromagnetice, pot fi realizate cu precizie nalt (0,1) i se comport la fel n curent continuu ct i n curent alternativ, sunt sensibile la suprasolicitri i relativ scumpe. Din acest motiv, aparatul poate fi etalonat n curent continuu i utilizat cu aceeai precizie n curent alternativ. Consumul de putere este ridicat deoarece circuitul magnetic este cu aer i pentru a se obine induciile necesare realizrii cuplului sunt necesare spire multe. Erorile care pot aprea n funcionarea aparatelor electrodinamice sunt cauzate de cmpurile magnetice exterioare, intensitatea cmpului magnetic propriu fiind redus. Aceste aparate sunt utilizate ca ampermetre, voltmetre, wattmetre i contoare. 6

3.Instrumente ferodinamice Fig.5 Aparatele ferodinamice au acelai principiu de funcionare ca i aparatele electrodinamice. Deosebirea dintre cele dou aparate const n faptul c bobinele aparatului ferodinamic sunt prevzute cu miezuri magnetice Datorit acestui fapt cmpul magnetic este mai intens ceea ce face ca sensibilitatea aparatelor ferodinamice s fie mai mare dect cea a aparatelor electrodinamice. n schimb, precizia scade din cauza pierderilor n fier, a fenomenului de histerezis i a curenilor turbionari. Cmpul propriu fiind mai puternic, aparatele ferodinamice sunt mai puin influenate de cmpuri magnetice exterioare dect aparatele electrodinamice. UTILIZRI: wattmeter i varmetre 4. Instrumente de inducie Fenomenul care st

la

baza 2

funcionrii acestor tipuri de aparate este inducia electomagnetic, la care cuplul apare din interaciunea mai multor cmpuri electromagnetice variabile n timp i curenii stabilii prin inducie n conductoarele elementului mobil.

4 5 6 3

Utilizarea acestor aparate se face pentru msurarea energiei electrice (contoare) a releelor i mai rar ca wattmetre. n Fig.6 este prezentat principiul constructiv al acestor aparate. Aparatul are urmtoarele pri componente: 1electromagnei, 2- fire de legtur la sursa de curent; 3-element mobil alctuit dintr-un disc rotitor de aluminiu fixat pe un ax care se sprijin pe suporii 6; 4- magnet permanent; 5-sistem de nregistrare numeric. Datorit modului de legare la curent a celor doi electromagnei 1 vor aprea fluxuri de curent n ntrefierul acestora produse de curenii din cele dou bobine, provocnd rotirea discului 3. Aceast rotire 7 6 Fig.6- Aparat de inducie 4 2 1 3

provoac la rndul ei o modificare a cuplajului dintre curenii din disc i fluxul magnetului permanent 4 iar micarea este captat de sistemul de nregistrare numeric. Dispozitivul de inductie este extrem de robust dar are un consum de putere relativ ridicat (2W) din cauza neliniaritilor circuitului magnetic care nu poate fi foarte precis. n mod obinuit el se realizeaz n clasa de precizie 2,5 dar exist i aparate de tipul respectiv construite n clasa de precizie 1. 5.Instrumente electrostatice Functionarea acestor instrumente se bazeaza pe fortele electrostatice care se exercita intre armaturile unui condensator (C) la aplicarea unei tensiuni electrice (U). O armatura, fiind mobila, se deplaseaza sub actiunea cuplului activ determinat de fortele electrostatice servind la masurarea tensiunii aplicate. Este constituit (Fig.7) din doua armaturi metalice fixe (1), avand forma unor sectoare de cutie cilindrica foarte plata numite cadrane in interiorul carora se afla o paleta din aluminiu (2) de forma unui sector dublu de cerc. La unele instrumente, de sensibilitate relativ mare, paleta este sustinuta pe fire tensionate, in care caz instrumentul se prevede cu indicator optic, iar in cazul celor de sensibilitate scazuta paleta este fixata pe un ax cu suspensie pe paliere, cuplul rezistent fiind realizat cu resorturi spirale. Instrumentul se mai prevede cu un amortizor pneumatic sau electromagnetic si este introdus intr-o cutie metalica (ecran) pentru protectie impotriva campurilor electrice exterioare.

Fig.7 Instrument electrostatic cu variaia suprafeei active a armturilor La aplicarea tensiunii continue U intre armatura mobila si armaturile fixe se exercita forte electrostatice care determina aparitia unui cuplu activ care roteste paleta mobila in sensul cresterii capacitatii si energiei localizata in condensatorul format de sistemul de armaturi. Functionarea este influentata de campurile electrice exterioare, dar acestea sunt eliminate prin ecranarea instrumentului. Principalele avantaje: masoara direct tensiuni continue si alternative indiferent de forma acestora, au consum nul sub tensiune continua si neglijabil sub tensiune alternativa, nu sunt influentate de 8

temperatura, pot fi realizate aparate de precizie ridicata, au domeniu larg de frecventa (MHz). In schimb au un cuplu activ de valoare mica, motiv pentru care nu pot functiona decat la tensiuni mari (sute sau mii de volti). UTILIZRI : Sunt utilizate la voltmetre de laborator pentru tensiuni relativ mici (sute de volti) si frecvente inalte (MHz) si voltmetre pentru tensiuni inalte si frecvente joase; pot fi realizate de asemenea wattmetre speciale (fara consum). 6.Instrumente termice Functionarea instrumentelor termice se bazeaza pe alungirea sau deformarea reversibila a unor conductoare sub actiunea caldurii disipate la trecerea curentului electric. Din aceasta categorie fac parte instrumentele bimetalice si cele cu fir cald care nu se mai utilizeaza. Instrumentele bimetalice (Fig.8) Au elementul activ alcatuit dintr-o lama bimetalica (1) infasurata sub forma de spirala, avand un capat fixat pe axul aparatului si celalalt capat la partea fixa. Curentul de masurat I trece prin bimetalul (1), axul instrumentului si banda de cupru (Cu) care este lipsita de cuplul rezistent. Datorita caldurii dezvoltata in bimetalul (1) prin efect Joule-Lenz, prin dilatare, acesta roteste axul instrumentului si acul indicator fixat pe acesta. Cuplul rezistent este produs de un al doilea bimetal (2), identic cu primul dar infasurat in sens invers, si care nu este parcurs de curent, fiind, totodata, protejat de un ecran de pertinax impotriva caldurii radiate de bimetalul activ (1). La stabilirea echilibrului termic, deviatia dispozitivului mobil, este proportionala cu patratul curentului: a = kI2 . Instrumentul functioneaza atat in curent continuu cat si in curent alternativ unde masoara valoarea efectiva. Datorita inertiei termice stabilirea deviatiei permanente dureaza cateva minute dupa stabilirea curentului corespunzator. Daca in timpul masurarii, curentul isi modifica valoarea, instrumentul indica valoarea efectiva medie pe intervalul de timp respectiv. Unele instrumente sunt prevazute cu indicator de maxim sau cu sistem de contacte pentru semnalizarea curentului maxim admis.

Fig.8 Instrument bimetalic 9

Instrumentele bimetalice sunt caracterizate printr-un cuplu activ foarte puternic, capacitate de suprasarcina mare, lipsa influentei campurilor exterioare si variatiilor de frecventa (in jurul frecventei industriale). Precizia lor este insa redusa, in jur de 3%. Se utilizeaza in constructia de ampermetre de tablou pentru indicarea sau inregistrarea mediei valorii efective a curentului sau a valorii maxime atinse intr-un interval de timp.

Aparate de msurat
Studiul aparatelor de msur este deosebit de important, deoarece n zilele noastre se poate msura pe cale electric aproape orice mrime electric sau neelectric. Pentru a putea efectua o msurtoare se stabilete o metod de msurare i se utilizeaz un mijloc de msurare, adic un aparat de msurat. Aparatele de msur sunt de doua tipuri : aparate analogice aparate digitale (numerice)

Aparate numerice
Aparatele numerice cunosc o dezvoltare continu n special datorit eliminrii erorilor de citire, fiind utilizate i la msurrile care dau un numr mare de informaii. Mrimile supuse msurtorilor sunt de obicei continue ns informaia redat de aparatele numerice de msur este discontinu. Aparatele digitale (numerice) se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete (discontinua). O msurare numeric const ntr-o aproximare a unei funcii continue y(t) ce reprezint mrimea de msurat cu ajutorul unei mulimi discrete. Dispozitivul care opereaz aceast transformare se numete convertizor analog-numeric (CAN), fiind specific mrimii care se convertete. Operaia de cuantizare i afiare a rezultatului msurtorii necesit un anumit timp n care este necesar ca mrimea care se prelucreaz s nu aibe variaii. De aici i necesitatea eantionrii, adic a prelevrii unor valori ale semnalului de intrare la anumite intervale de timp care se memoreaz pe durata prelucrrii. Rezult c nu se poate dispune de toate valorile semnalului ci numai de eantioanele sale. Aplicaiile aparatelor numerice sunt multiple, de la numrarea produselor pe o band de fabricaie pn la supravegherea unui proces automat. Prezentarea datelor se face n sistem zecimal dual sau decimal dual. Elementele logice sunt piesele de baz a oricrui instrument numeric i sunt alctuite din semnalele binare 1 i 0 care definesc fiecare stare de fapt.

10

1.1.Proprietati Avantaje: - elimina erorile de citire (erori de scara, erori subiective, erori de calibrare); - precizia de masurare foarte mare (10-510-6), dependent de numarul cifrelor afisate (cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat precizia este mai mare); - sensibilitatea foarte buna; - evaluare rapida a valorii marimii masurate; -comoditate in efectuarea masurarilor; - viteza mare de masurare (sute de masurari pe secunda); - comutare automata pe domeniul de masurare; - posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor; - posibilitatea automatizarii procesului de masurare; -posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare; - posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. Dezavantaje: - complexitate mare; - cost ridicat. 1.2. Utilizari Datorita performantelor sunt utilizate la: - masurari de precizie in laborator; - masurari in procesele industrial de automatizare; - masurari cu transmiterea rezultatelor la distanta; - masurari cu inregistrari numerice in procesele industrial; - masurari cu prelucrarea rezultatelor pe calculator; - controlul si supravegherea centralizata in procesele industrial. 1.3.Principiul de functionare Principiul de funcionare al unui aparat digital de msurare const n transformarea mrimii de msurat cu variaie continu n timp, n semnale digitale, prelucrarea specific a acestora i afiarea sub o form numeric. Un semnal digital este un semnal cu 2 nivele, 0 i 1, informaia fiind reprezentat prin prezena unuia sau a altuia din cele 2 nivele. 11

Fig.9
Convertorul analog digital transform un semnal analogic ntr-unul digital. Operaia de prelucrare numeric cuprinde urmtoarele etape: cuantificarea semnalului, care reprezint operaia de divizare a semnalului n cuante (cantiti egale, de o anumit valoare); codificarea, care reprezint operaia de asociere a unor valori numerice la cuantele obinute (codificarea binar opereaz cu nivelele 0 i 1, care corespund unor niveluri de tensiune continue ( ex. 0V i 5V); afiarea, care reprezint operaia de prezentare a rezultatului sub form de cifre, cu ajutorul indicatoarelor optoelectronice de tip LED sau LCD. Discretizarea-este operatia de transformare a variatiei continue a marimii

de masurat intr-o variatie in trepte. Ea seface atat in timp, cat si in nivel (amplitudine). Discretizarea in timp consta in esantionarea marimii de masurat, masurarea

efectandu-se la anumite intervale de timp. Discretizarea in nivel sau coantificarea in transformarea variatiei continue Rezolutia aparatului- reprezinta dintre doua trepte succesive de nivel (ex: A2 A1). Este o caracteristica metrologica a paratelor digitale care inlocuieste notiunea de prag de sensibilitate intalnita la aparatele analogice. Intervalul de esantionare reprezinta timpul dintre 2 masurari succesive. Eroarea de discretizare reprezinta diferenta dintre valoarea marimii continue

a marimii de masurat intr-o variatie in trepte, care reproduc cu o anumita aproximatie variatia continua.

de masurat si valoarea masurata digital (in acelasi moment). -eroarea de discretizare nu poate fi mai mare decat rezolutia aparatului; - eroarea de discretizare este cu atat mai mica cu cat treapta intervalului de esantionare este mai mica. Codarea (codificarea) consta in atribuirea unei valori numerice, treptei de 12

nivel corespunzatoare marimii masurate si exprimarea acestei valori in sistem de numeratie binar sau binar-zecimal. 1.4. Metode de masurare Masurarea directa- consta in convertirea marimii de masurat direct intr-un

numar de impulsuri proportional cu valoarea marimii de masurat, impulsuri ce sunt codate, numarate, decodate, iar in final se afiseaza numeric marimea masurata. Prin aceasta metoda se masoara timpul si frecventa. Masurarea directa a altor marimi (tensiune, intensitate a curentului, temperatura, presiune) se face transformand aceste marimi in timp sau frecventa. Masurarea prin compensare- consta in compararea succesiva a marimii de

masurat cu o marime de referinta de aceeasi natura variabila in trepte sau prin aproximari succesive. Masurarea mixta- este o combinatie intre masurarea prin compensare si

masurarea directa. Aceasta metoda asigura: viteza mai mare de masurare, sensibilitate mare, precizie ridicata. 2. Partile componente ale aparatelor digitale Desi sunt de o mare diversitate au blocurile functionale commune conectate intre ele . Circuitul de intrare- prelucreaza marimea de masurat pentru a obtine o

marime convenabila la intrarea convertorului.El asigura impedanta de intrare foarte mare si poate fi: -amplificator cu mai multe etaje, pentru marimi de masurat mici; -atenuator pentru marimi de masurat prea mari; -redresor cand marimea de masurat este alternativa. - Convertorul analog-digital ( CAD ) transforma marimea analogica de la intrare intr-o marime digitala (o serie de impulsuri) prin operatia numita discretizare. - Numaratorul- numara impulsurile de la iesirea convertorului in sistem de numeratie binar sau binarzecima. - Decodorul- decodifica rezultatul masurarii, adica transforma rezultatul masurarii din binar, sau binarzecimal in sistem zecimal. - Dispozitivul de afisare- afiseaza numeric rezultatul masurarii. - Blocul de alimentare- alimenteaza celelalte blocuri functionale. - Blocul de comanda- comanda functionarea automata a celorlalte parti componente.

13

2.1. Numaratorul Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare (blocul de numarare), numarul acestora fiind dependent de sistemul de numeratie folosit. -Celula elementara de numarare este o celula binara realizata dintr-un circuit basculant bistabil.Are doua stari distincte si poate numara un singur impuls. Circuitul basculant este un dispozitiv electronic, cu doua stari distinct, ambele stabile. Este folosit ca element de comutatie, putand trece brusc (prin basculare) dintr-o stare in alta in urma primirii unei comenzi din exterior, si ca element de memorie, putand ramane oricat intr-o anumita stare daca i se aplica o comanda exterioara in acest sens. - Blocul de alimentare se obtine prin legarea in cascada a mai multor cellule elementare de numarare.Ex: numerator binar cu 4 celule.Prin legarea in cascada a n celule se obtine un numerator care pune in evident 2n stari distincte si care poate numara pana la 2n-1. Regula de functionare a unui bloc de numarare este urmatoarea: prima celula isi schimba starea la fiecare impuls aplicat la intrare, fiecare dintre celalalte celule din lant isi schimba starea numai cand bistabilul precedent trece din starea 1 in starea 0. 2.2. Decodorul (decodificatorul) Transforma informatia dintr-un sistem de numeratie in altul.Cel mai raspandit decodificator este decodorul NBCD. Pentru a decodifica din binary-zecimal in sistem zecimal este necesar ca pentru fiecare tetrad sa existe un decoder care sa primeasca semnalele de la cele patru celule binare sis a aiba iesiri corespunzatoare celor 10 cifre ale sistemului zecimal. Decodoarele sunt realizate cu circuite logice. - Circuite logice sunt circuite de comutatie cu doua stari stabile care corespund celor doua valori 0 si 1. Sunt realizate pe baza functiilor logice. - Circuitul SAU (suma logica) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 cand cel putin una dintre intrari este in starea 1. - Circuitul SI (produs logic) este un circuit cu doua sau mai multe intrari si o singura iesire. Iesirea este in starea 1 numai daca toate intrarile sunt in starea 1. - Circuitul NU (circuit inversor ) are o singura intrare si o singura iesire. Iesirea circuitului este intotdeauna in starea opusa intrarii. - Circuitul SAU- Nu (nici) este un circuit SAu combinat cu un inversor cu mai multe intrari. Este circuitul SAU negat. - Circuitul SI-NU (numai) este un circuit SI combinmat cu un inversor. Circuitele logice pot fi realizate cu diode semiconductoare si rezistente cu tranzistoare si rezistente sau cu tranzistoare si diode.

14

2.3. Dispozitivul de afisare Dispozitivul de afisare este comandat de semnalul de la iesirea decodorului si afiseaza numeric masurarea. Cele mai frecvente dispozitive de afisare sunt: dispozitive de afisare cu tuburi NIXIE (digitroane); dispozitive de afisare cu dide electroluminiscente (LED-uri); dispozitive de afisare cu cristale lichide.

Tuburile Nixie sunt tuburi de gaz care au 10 catozi si un anod.Catozii sunt confectionati dintr-un conductor subtire din crom-nichel si au forma unor simboluri zecimale de la 0 la 9. Sunt asezati unul in fata celuluilalt, iar latimea de luminiscenta este mai mare decat grosimea conductorului din care este confectionat catodul.Au dezavantajul ca tensiunea de aprindere este de circa 170V.

Diode electroluminiscente (LED)- sunt diode semiconductore cu proprietatea de a emite lumina cand sunt in stare de conductie.In functie de semiconductorul folosit lumina poate avea diferite culori( rosu, galben, portocaliu).

Cristale lichide sunt substante aflate intr-o stare intermediara intre solid si lichi, curg precum lichidele si au structura precum cristalele.Au proprietatea ca sub actiunea campurilor magnetice sau electrice isi schimba transparenta sau culoarea.Grosimea stratului de lichid este cuprinsa intre 6m 25m.Aceste dispozitive au urmatoarele avantaje: consum de energie foarte mic; tensiune de alimentare mica (cativa volti); dimensiuni reduse; cost redus

3. Multimetrul digital Mutimetrul digital poate msura mai multe tipuri de mrimi electrice. n cadrul laborato arelor, acest aparat se va utilliza pentru msurarea: valorii rezistenelor n acest caz aparatul se utilizeaz ca ohmetru; valorii tensiunilor continue n acest caz aparatul se utilizeaz ca voltmetru.

Multimetrul digital care va fi utilizat n cadrul lucrrilor de laborator este prezentat n Figura 1. Panoul frontal al aparatului este divizat n mai multe seciuni, care delimiteaz tipul mrimii electrice msurate. Tipul mrimii electrice care urmeaz a fi msurate se selecteaz din comutatorul 1 . n cadrul fiecrei seciuni sunt indicate mai multe valori numerice acestea se numesc game de msur. Mrimea electric vizat se msoar introducnd n circuit testerele aparatului (aa cum se va preciza mai jos), conectate la bornele acestuia: testerul rou la borna +, iar testerul negru la borna -. Valoarea mrimii electrice msurate este precizat pe ecranul aparatului. n cadrul valorii afiate, punctul indic virgula. A. Msurarea rezistenelor se realizeaz astfel: 15

1. comutatorul aparatului trebuie poziionat n dreptul gamei de msur maxime, indicat prin valoarea 2000k, din seciunea indicat prin simbolul sau prin textul Ohm; 2. se scoate rezistorul din circuit; 3. se aplic testerele aparatului, fiecare pe cte un terminal al rezistorului; 4. se citete valoarea rezistenei pe ecranul aparatului; n cazul n care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele), se selecteaz din comutatorul 1 gama de msur de valoare imediat inferioar (de exemplu, 200k). Procedeul se repet pn cnd valoarea indicat pe ecran este suficient de precis (conine zecimale). 5. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de msur selectat: a. pe gamele indicate cu litera k, valoarea rezistenei este indicat n kiloohmi; b.pe gamele indicate numai cu valori numerice (fr alte litere), valoarea rezistenei este indicat n ohmi.

Fig.10 Multimetru digital

16

B. Msurarea tensiunilor contiue se realizeaz astfel: 1. comutatorul aparatului trebuie poziionat n dreptul gamei de msur maxime, indicat prin valoarea 1000, din seciunea indicat prin simbolul V= sau prin textul DCV; 2. se aplic testerele aparatului, n PARALEL cu elementul de circuit de pe care se msoar tensiunea, cu testerul conectat la borna + a aparatului (testerul rou) la potenialul superior al tensiunii msurate i cu testerul conectat la borna - a aparatului (testerul negru) la potenialul inferior a tensiunii msurate (n cadrul laboratoarelor, se va indica de fiecare dat modul n care trebuie conectat voltmetrul n circuit); 3. se citete valoarea tensiunii continue pe ecranul aparatului; n cazul n care valoarea indicat pe ecran nu este suficient de precis (lipsesc zecimalele), se selecteaz din comutato rul indicat pe ecran este suficient de precis (conine zecimale). 4. valoarea indicat pe ecranul aparatului depinde de gama de msur selectat: a. pe gamele indicate numai cu valori numerice (fr alte litere), valoarea rezistenei este indicat n voli. b. pe gamele indicate cu litera m, valoarea rezistenei este indicat n milivoli; 4. Voltmetru numeric (digital) Afiarea numeric a tensiunii msurate rezolv problema erorilor de citire, dar implic o conversie analog-numeric. Dei mrimea care se preteaz cel mai bine conversiei analog-numerice este tensiunea continu, prin conversia corespunztoare la intrarea, aparatele digitale au devenit aproape universale putnd msura tensiuni i cureni n curent continuu, tensiuni i cureni n curent alternativ, frecven i impedane, etc.). Un avantaj al aparatelor numerice este acela c pentru manevrarea lor nu este necesar o specializare a personalului, ele avnd un mod de utilizare simplu i o capacitate de suprancrcare de pn la 100% din valoarea afiat. Schema generala a unui voltmetru digital este prezentat n Fig.11. Gama de baz a voltmetrului este de 0-1V sau 0-10V; pentru gama de baz amplificatorul din blocul de intrare are factorul de amplificare 1, iar impedana de intrare este cea mai mare (de ordinul G ) avnd precizia de funcionare cea mai ridicat. Pentru domenii mai mici amplificarea este supraunitar, iar pentru domenii mai mari se utilizeaz divizoare de tensiune care determin scderea impedanei de intrare. Blocul de intrare furnizeaz la ieire o tensiune continu proporional cu mrimea de msurat. Blocul specific, considerat cel mai important este convertorul analog-numeric, care, prin compararea tensiunii de intrare cu tensiunea de referin genereaz, pe baza unui cod, o succesiune de impulsuri ce sunt aplicate numrtorului. Exist mai multe moduri de realizare a conversiei i mai multe criterii de clasificare a convertoarelor. 17 1 gama de msur de valoare imediat inferioar (de exemplu, 200). Procedeul se repet pn cnd valoarea

Clasificarea convertoarelor determin i clasificarea voltmetrelor numerice. Cel mai general criteriu este: voltmetre integratoare i voltmetre neintegratoare. Voltmetrele neintegratoare eantioneaz tensiunile de msurat i furnizeaz valoarea instantanee n momentul eantionrii, are viteza de lucru foarte mare, dar are nevoie de filtrare tensiunii msurate ceea ce reduce de fapt viteza de msurare (datorit constantei de timp a filtrului). Voltmetrele integratoare, care msoar valoarea medie pe un interval de timp a tensiunii de intrare, intervalul de timp fiind de 20ms sau multiplu de 20ms pentru rejecia perturbaiei pentru 50Hz. Timpul de msurare crete (se pot realiza maxim 10 msurri pe secund), dar prezint avantajul rejeciei perturbaiilor de 50Hz fr a fi necesare filtre suplimentare. Numrtorul numr impulsurile primite de la convertor. La ieire este generat valoarea numeric a tensiunii msurate realizndu-se i conversia de cod necesara.

Fig.11- Schema bloc a voltmetrelor numerice 5. Ampermetrul este un aparat de msurare a intensitii curentului electric ce trece printr-un conductor sau un circuit electric. Exist ampermetre folosite pentru curent continuu (c.c.) i ampermetre pentru curent alternativ (c.a.). Unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric este, n SI Amperul. Pentru a msura curentul ce trece printr-un element (component) de circuit, ampermetrul se monteaz n serie cu acesta. Dat fiind c n timpul operaiei de msurare, prin ampermetru trece curentul de msurat, rezistena lui electric intern (constructiv) trebuie sa fie ct mai mic posibil, pentru o bun precizie i pentru limitarea pierderilor de energie nejustificate.

Fig.12 - Cadranul unui ampermetru 18