Electromagneti de CC

ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice
Tehnologia electromagnetilor de curent continuu
REFERAT
Întocmit
Modoianu Constantin-Razvan
341/2
Decembrie 2020
Page 1 of 18
Cuprins
1. Introducere…………………………………………………………………………3
2. Situaţia existentă…………………………………………………………………...4
3. Tehnologia electromagnetilor de curent
continuu…………………………………………………………………………….5
4. Concluzii……………………………………………………………………………x
5. Bibliografie………………………………………………………………………....x
Page 2 of 18
1. Introducere
Electromagnetismul este una dintre forțele fundamentale ale universului, responsabilă de orice,
de la câmpurile electrice și magnetice la lumină. Inițial, oamenii de știință credeau că magnetismul
și electricitatea sunt forțe separate. Dar la sfârșitul secolului al XIX-lea, această viziune s-a
schimbat, deoarece cercetările au demonstrat în mod concludent că sarcinile electrice pozitive și
negative erau guvernate de o singură forță (adică magnetismul).
Prima descoperire înregistrată a relației dintre electricitate și magnetism a avut loc în 1820, când
omul de știință danez Hans Christian Orsted a observat că acul de pe busola lui arăta departe de
nordul magnetic atunci când o baterie din apropiere a fost pornită. Această deviere l-a convins că
câmpurile magnetice radiază din toate părțile unui fir care transportă un curent electric, la fel ca
lumina și căldura.
De atunci, oamenii de știință au căutat să testeze și să măsoare câmpurile electromagnetice și să

le recreeze. În acest scop, ei au creat electromagneți, un dispozitiv care folosește curent electric
pentru a induce un câmp magnetic. Și de la invenția lor inițială ca instrument științific,
electromagnetii au devenit o caracteristică regulată a dispozitivelor electronice și a proceselor
industriale.[4]
Un electromagnet este un tip de magnet în care câmpul magnetic este produs de un curent
electric. Electromagneții constau de obicei dintr-un conductor înfășurat astfel incat sa formeze o
bobină. Un curent prin firul conductor creează un câmp magnetic care este concentrat în gaură,
denotând centrul bobinei. Câmpul magnetic dispare când curentul este oprit. Spirele sunt adesea
înfășurate în jurul unui miez magnetic realizat dintr-un material feromagnetic sau ferimagnetic, cum
ar fi fierul; miezul magnetic concentrează fluxul magnetic și face un magnet mai puternic.
Principalul avantaj al unui electromagnet față de un magnet permanent este că câmpul

magnetic poate fi schimbat rapid prin controlul cantității de curent electric din înfășurare. Cu toate
acestea, spre deosebire de un magnet permanent care nu are nevoie de energie, un electromagnet
necesită o alimentare continuă de curent pentru a menține câmpul magnetic.
Page 3 of 18
Electromagneții sunt folosiți pe scară largă drept componente ale altor dispozitive electrice,
cum ar fi motoare, generatoare, solenoizi electromecanici, relee, difuzoare, discuri, RMN,
instrumente științifice, dar si pentru acţionarea unor contactoare, relee, mecanisme cu mişcare
intermitentă. Electromagneții sunt folosiți și în industrie pentru ridicarea și mutarea obiectelor grele
de fier, cum ar fi fier vechi și oțel.[1] [2]
2. Situatia Existenta
Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu
- intensitatea curentului care circula prin bobinaj depinde numai de rezistenta electrica
- pierderile in cupru sunt singura sursa de caldura.-intensitatea curentului fiind independenta de
pozitia miezului mobil, permite ca aceasta sa fieoprita intr-un punct oarecare al cursei, obtinandu-
se o functionare linistita fara sa se produca vibratii.
- deoarece curentul in infasurarea de excitatie nu depinde de pozitia miezului mobil,
frecventaconectarilor poate fi oricat de mare, pana la limitele impuse constantei de timp.-datorita
fenomenului de remanenta magnetica, mizeul mobil poate sa ramana lipit de celfix.Pentru evitarea
acestui efect, electromagnetii sunt prevazuti cu discuri de alama sau nituride alama care mentin un
anumit intrefier (0.2-1 mm) la pozitia inchis.
- au tensiune electromecanica de autoinductie de valoare mare in comparatie cu valoareatensiunii de
alimentare ceea ce are ca efect aparitia supratensiunilor mari la deconectare siaparitia unor timpi
de actionare mari (viteze de actionare mici).Eliminarea supratensiunilorcare apar se elimina folosind
o rezistenta si un condensator sau o dioda redresoare in paralelcu bobina electromagnetului.
- la electromagnetii de tip plonjor, caracteristica fortei de atractie depinde foarte mult deprofilul
polului magnetic, avand deci posibilitatea ca pentru acelasi consum de energieelectrica sa se obtina
forte de atractie diferite.[5]
In momentul actual o clasificare a electromagneţilor se poate face după mai multe criterii:
Page 4 of 18
a) După tipul constructiv în:

- electromagneţi de tip plonjor, la care armătura mobilă execută o mişcare de translaţie
în axa bobinei de excitaţie;
- electromagneţi la care armătura mobilă execută o mişcare de translaţie;
- electromagneţi la care armătura mobilă execută o mişcare de rotaţie.
La aceste construcţii armătura fixă poate avea formă de I, U sau E.
b) Dupa felul curentului de excitaţie:

- electromagneţi de curent continuu;
- electromagneţi de curent alternativ monofazaţi;
- electromagneţi de curent alternativ trifazaţi.
c) După modul de lucru:

- electromagneţi de acţionare;
- electromagneţi elevatori.
d) După tipul de acţionare:

- electromagneţi cu acţionare rapidă (3-4 ms);
- electromagneţi cu acţionare normală;
- electromagneţi cu acţionare întârziată (t>0.3 s).
Excitaţia electromagneţilor de curent continuu se realizează sub curent constant indiferent de

poziţia armăurii, abstracţie făcând de fenomenele dinamice care apar la deplasarea rapidă a
armăturii. Intensitatea curentului este determinată de tensiunea de alimentare si rezistenţa infăşurării
de excitaţie.
Variatia fortei dezvoltate in functie de distanta dintre armaturi δ la tipurile de electromagneti:
Electromagnetii plonjor
Page 5 of 18
 Electromagnetul plonjor fără armătură fixă (fig 1.)

Armătura mobilă 1 din material feromagnetic execută o mişcare de translaţie în interiorul bobinei
2. Câmpul magnetic fiind maxim în centrul bobinei, armătura mobilă este supusă unei forte care tinde să o
aducă într-o poziţie simetrică în raport cu bobina. Caracteristica electromagnetului poate lua trei aspecte
l>h, l=h şi l<h. Caracteristic pentru acest tip de electromagnet este forţa relativ mică şi chiar nulă dacă h=l, la
cursa δ=0.
Fig. 1. Electromagnet plonjor fără armătură fixă

 Electromagnetul
plonjor cu
armătură fixă (fig 2.)
Forţa este relativ redusă, dar practic constantă pe toată cursa, care este relativ mare, adica de
ordinul sutelor de mm. Din cauza formei în triunghi de con a armăturii mobile, forţa pentru δ=0 nu este
nulă. Armătura 1 este construită dintr-un material feromagnetic şi are o formă cilindrică terminată cu un
trunchi de con.
Fig. 2. Electromagnet plonjor cu armătură fixă
Page 6 of 18
 Electromagnetul plonjor cu armătura mobilă conică (fig 3.)

Este utilizat pentru curse medii δ≈25 mm, şi variaţie lentă a forţei.
 Fig. 3. Electromagnet plonjor cu armătura mobilă conică Electromagnetul

plonjor cu
armatura dreaptă (fig 4.)
Este utilizat pentru curse mici, δ≈10 mm, şi variaţii rapide ale forţei.
Fig. 4. Electromagnet plonjor cu armatura dreaptă
Page 7 of 18
Electromagnetul U(fig 5.)

Este utilizat pentru curse mici şi variaţii lente ale forţei.
Fig. 5. Electromagnet U
Electromagnetul în manta (fig 6.)

Este caracterizat de cursă redusă şi forţă de atracţie mare. Circuitul magnetic este extrem de scurt,
iar suprafeţele active ale polilor sunt mari. La acest tip de electromagnet, folosit la ridicat, armătura mobilă
1 poate fi constituită chiar din oţel. În acest caz forţa dezvoltată la întrefier minimal este de ordinul 10 4 N. O
variantă constructivă a electromagnetului în manta se foloseşte la realizarea cuplelor electromagnetice.
Fig. 6. Electromagnet în manta

Page 8 of 18
Electromagnetul clapetă(fig 7.)

Are utilizare în construcţia releelor, deci dezvoltă forţe relativ reduse, de ordinul 1-5 N. Caracteristic
acestei construcţii este forma armăturii mobile, care determină o forţă de atracţie relativ mare pentru un
întrefier mare, adică în momentul iniţial al deplasarii armăturii.
Fig 7. Electromagnet clapeta
Proiectarea electromagnetului de curent continuu

Pentru a calcula si proiecta un electromagnet de curent continuu este necesar a se determina
încălzirea bobinei şi inducţia optimă în miezul feromagnetic.
Bobina electromagnetului
Aceasta se face din sârmă izolată de cupru sau aluminiu pe o carcasă din material izolant. Izolaţia
sărmei poate fi cu bumbac, mătase, email, email-mătase etc. Izolaţia între straturile bobinei se realizează cu
hârtie elecrotehnică. Calităţile materialelor utilizate în construcţia bobinei sunt date în standardele de stat.
Page 9 of 18
Fig 8. Bobina electromagnetului
a. Desen al bobinei b. sectiune transversala in conductor
Notatii Fig. 8.a:

- l – lungimea totală a carcasei şi hârtiei între straturi;
- m – lungimea marginii nebobinate, care uneori este constituită de capacele carcasei;
- n – grosimea totală a bobinei;
- – grosimea carcasei interioare;
- p – grosimea învelişului de protecţie a bobinei;
- q – grosimea hârtiei izolante între două straturi;
- d – diametrul activ al sârmei de bobinaj;
- d’ – diametrul sârmei izolate.
Notatii Fig. 8.b:
- Lm – lungimea medie a unei spire;
- n1 – numărul de spire pe unitatea de lungime a bobinei;
- na – numărul de spire pe unitatea de arie a bobinei;
- N – numărul total de spire;
- R1 – rezistenţa sârmei pe unitatea de lungime;
- Rv – rezistenţa pe unitatea de volum a bobinei;
Page 10 of 18
- R – rezistenţa totală a bobinei;

- Ab – aria netă de bobinaj;
- Vb – volumul net de bobinaj;
- fb – factorul de umplere a bobinajului;
-
- f – factorul de umplere total, inclusiv al marginilor nebobinate.
Pe baza notaţiilor făcute se stabilesc următoarele relaţii de calcul:

Factorul de umplere a bobinajului
d2
π
4 π d 2 n1 , (1.87)
f b= ' ' =
d ( d +q ) 4 ( d ' +q )
deoarece
l [ m]
=n1 .
d' [ m ]
Factorul de umplere a întregii bobine
π d2
N
4 ( 1−2 m ) ( n−o− p )
f= =f b
ln ln
2m p+o
(
f =f b 1−
l )(
1−
n
. ) (1.88)
Numărul de spire pe unitatea de arie a bobinei
n1
n a= . (1.89)
d'+ q
Rezistenţa pe unitatea de volum a bobinei
R v =na R1 . (1.90)
Numărul de spire al bobinei
N= A b na . (1.91)
Page 11 of 18
Rezistenţa bobinei se poate scrie sub una din formele
R=V b R v , (1.92)
4
R=Lm N R1=Lm Nρ . (1.93)
π d2
Solenaţia bobinei în funcţie de tensiunea U de alimentare
U U U
¿=N =N = . (1.94)
R L m N R 1 Lm R 1
Solenaţia bobinei în funcţie de diametrul conductorului
π d2U
¿= . (1.95)
4 ρ Lm
Diametrul conductorului de bobinaj rezultă din relaţia
π d2
N =f b A b ,
4
de unde
4 f b Ab
N= ,
π d2
care introdus în relaţia (1.93), conduce la
4 ρ Lm 4 f b A b 16 ρ Lm f b A b
R=
d 2
πd 2 sau d=
√ 2
π R
. (1.96)
Încălzirea bobinei electromagnetului de curent continuu. La un electromagnet de curent continuu,

miezul de fier, pe care este plasată bobina, nu constituie o sursă de căldruă, astfel că se poate considera că
în regim staţionar puterea P dezvoltată prin efect Joule este disipată de suprafeţele interioară şi exterioară
ale bobinei. În mod general se poate scrie
P=R I 2=αAθ=2 α Lm lθ , (1.97)
unde
- A este aria celor două supafeţe de cedare a căldurii;

- θ este încălzirea de cedare în raport cu mediul ambiant;
- α este transmisivitatea globală a căldurii (W/m 2 grd).
Page 12 of 18
P I2R
θ= = . (1.98)
2 α L m l 2 α Lm l
Din relaţia care exprimă aria activă a bobinajului
π d2 4 fln
4
N =fln se extrage d=
πN √
şi se obţine rezistenţa conductorului bobinei sub o nouă variantă
4 Nρ Lm N 2 ρ Lm
R= = , (1.99)
π d2 fln
care introdusă în relaţia (1.98) conduce la
ρ ¿ 2
θ=
2 αfn l()
, (1.100)
relaţie în care NI/l=Hb reprezintă intensitatea câmpului magnetic în miezul bobinei.
În cazul regimului de lucru intermitent schiţat în figura 1.31 unde există timpul de lucru t l, timpul de
pauză tp şi I intensitatea curentului în timpul lucrului se calculează un curent echivalent pe perioada T=t l+tp
t
I 2e T =I 2 t l sau I 2e =I 2 l =I 2 D c ,
T
Dc este durata de conectare relativă.
În acest mod relaţia (1.100) ia forma
ρ Dc ¿ 2
θ=
2 αfn l(). (1.101)
Relaţia (1.101) este aplicabilă numai dacă perioada T este relativ mică în rapor cu constanta de timp
a încălzirii bobinei, adică mai mică decât un sfert din aceasta.
Page 13 of 18
b. Regimul intermitent de încălzire
Un electromagnet are eficienţă maximă dacă energia magnetică acumulaă în întrefier este maximă. Expresia
acestei energii este
Φ2 δ
W m= (1.102)
2 μ0 A
şi are valoarea maximă pentru produsul Φ2δ maxim, adică pentru
d
( Φ 2 δ )=2Φ δ+ dδ Φ 2=0 ,
dΦ dΦ
de unde rezultă condiţia
dδ −2 δ
= . (1.103)
dΦ Φ
Maximul energiei magnetice este legat de acceptarea unei solenaţii constante adică
Page 14 of 18
n
Bδ
θ=Rf Φ+ R a Φ=∑ H i l i + =const . (1.104)
i =1 μ0
În ipoteza unui flux de dispersie nul şi a unei secţiuni constante a miezului de fier se obţine
Φ
U mf + δ=const .
μ0 A
Prin diferenţiere se obţine
d U mf d Φ δ Φ dδ
d Φ+ + =0 (1.105)
dΦ μ 0 A μ0 A
şi ţinând seama de relaţia (1.103) se obţine
d U mf δ 1 dΦ Φ
= = sau = Λ0 = , (1.106)
d Φ μ 0 A Λ0 d U mf U ma
unde Uma este tensiunea magnetică a întrefierului. Relaţia (1.106) arată că pentru punctul optim de
funcţionare a electromagnetului derivata fluxului magnetic în raport cu tensiunea magnetică a fierului este
egală cu permeanţa întrefierului. Această observaţie permite să se determine grafic, prin încercări
succesive, punctul optim de funcţionare, ca în figura 1.32. Se trasează curba Φ=f(Umf). Se reprezintă
segmentele OB=Umf şi BC=Uma. Dacă punctul M de funcţionare este bine ales se obţine
Φ dΦ
tan α= = adică condiţia (1.106).
U ma d u mf
Fig. 1.32. Relativ la inducţia optimă
Page 15 of 18
Proiectarea unui electromagnet de curent continuu cuprinde trei etape:
- calculul preliminar;
- proiectarea electromagnetului cu materiale standardizate;
- calculul de verificare.
Principalele relaţii de calcul sunt:
Forţa
B2 A
F= . (1.107)
2 μ0
Legea circuitului magnetic

n
B
¿= δ +∑ H l . (1.108)
μ 0 i =1 i i
Încălzirea
ρ Dc ¿ 2
θ= ()
2 αfn l
(1.109)
Tensiunea de excitaţie
UI =RI=4 ρ Lm ∋ ¿ 2 ¿ (1.110)
πd
Page 16 of 18
Page 17 of 18
3. Bibliografie
1) https://en.wikipedia.org/wiki/Electromagnet
2) Merzouki, Rochdi; Samantaray, Arun Kumar; Pathak, Pushparaj Mani (2012). Intelligent
Mechatronic Systems: Modeling, Control and Diagnosis. Springer Science & Business Media.
3) http://mec.upt.ro/dolga/cap5.pdf
4) https://www.universetoday.com/39295/uses-of-electromagnets/
5) http://aparate.elth.ucv.ro/web/OCOLEANU%20CONSTANTIN%20FLORIN/Echipamente
%20electrice%20I/Studiul%20electromagnetilor.pdf
Page 18 of 18

Electromagneti de CC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electromagneti de CC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ULBS Tehnologia Echipamentelor Electrice

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

De atunci, oamenii de știință au căutat să testeze și să măsoare câmpurile electromagnetice și să

Principalul avantaj al unui electromagnet față de un magnet permanent este că câmpul

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Caracteristicile electromagnetilor de curent continuu

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

a) După tipul constructiv în:

b) Dupa felul curentului de excitaţie:

c) După modul de lucru:

d) După tipul de acţionare:

Excitaţia electromagneţilor de curent continuu se realizează sub curent constant indiferent de

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

 Electromagnetul plonjor fără armătură fixă (fig 1.)

Fig. 1. Electromagnet plonjor fără armătură fixă

Fig. 2. Electromagnet plonjor cu armătură fixă

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

 Electromagnetul plonjor cu armătura mobilă conică (fig 3.)

 Fig. 3. Electromagnet plonjor cu armătura mobilă conică Electromagnetul

Fig. 4. Electromagnet plonjor cu armatura dreaptă

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Electromagnetul U(fig 5.)

Electromagnetul în manta (fig 6.)

Fig. 6. Electromagnet în manta

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Electromagnetul clapetă(fig 7.)

Fig 7. Electromagnet clapeta

Proiectarea electromagnetului de curent continuu

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Fig 8. Bobina electromagnetului

a. Desen al bobinei b. sectiune transversala in conductor

Notatii Fig. 8.a:

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

- R – rezistenţa totală a bobinei;

Pe baza notaţiilor făcute se stabilesc următoarele relaţii de calcul:

Factorul de umplere a întregii bobine

Numărul de spire pe unitatea de arie a bobinei

Rezistenţa pe unitatea de volum a bobinei

Numărul de spire al bobinei

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Rezistenţa bobinei se poate scrie sub una din formele

Solenaţia bobinei în funcţie de tensiunea U de alimentare

Solenaţia bobinei în funcţie de diametrul conductorului

Diametrul conductorului de bobinaj rezultă din relaţia

care introdus în relaţia (1.93), conduce la

Încălzirea bobinei electromagnetului de curent continuu. La un electromagnet de curent continuu,

P=R I 2=αAθ=2 α Lm lθ , (1.97)

- A este aria celor două supafeţe de cedare a căldurii;

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Din relaţia care exprimă aria activă a bobinajului

care introdusă în relaţia (1.98) conduce la

relaţie în care NI/l=Hb reprezintă intensitatea câmpului magnetic în miezul bobinei.

Dc este durata de conectare relativă.

În acest mod relaţia (1.100) ia forma

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

b. Regimul intermitent de încălzire

şi are valoarea maximă pentru produsul Φ2δ maxim, adică pentru

de unde rezultă condiţia

Tehnologia electromagnetilor de curent continuu

Prin diferenţiere se obţine