STAREA DE SUPRACONDUCTIBILITATE SI TENDINTE

IN DEZVOLTAREA MATERIALELOR
SUPRACONDUCTOARE


Supraconductibilitatea reprezinta o stare a substantei care racita
sub o anumita temperatura critica Tc are o conductivitate electrica practic
infinita ,iar rezistivitatea electrica este practic nula. Fenomenul fizic de
supraconductibiitate a putut fi descoperit in urma unor procese de
criogenie.
n anul 1908 a fost reuit lichefierea heliului de catre fizicianul
Heike Kamerlingh Onnes, astfel a fost obtinuta o temperatura de 4,2K;
prin vaporizarea heliului lichid temperatura a putut fi scazuta pana la 1 K(
ulterior s-a obtinut 0.84 si 0,0014 K)
In anul 1911 dupa un studiu indelungat asupra proprietatilor
electrice ale mercurului in conditii de temperaturi scazute ,Kamerlingh
Onnes a observat ca in heliu lichid rezistivitate Hg devine nula (sub
limita de masurare),constatand astfel ca elementul Hg devine
supraconductor.

Fenomenul Supraconductibilitatii

Supraconductibilitatea este un fenomen fizic ce are o natura cuantica cu
manifestare macroscopica ; ea apare la o anumita temperatura critica Tc
in multe materiale conductoare
Astfel Tc reprezinta momentul in care are loc o transformare de faza,de la
faza conductoare normala (N) pn la faza supraconductoare (S) sau in
ordine inversa.
Tc
N S

In transformarea S N electronii de conductie sufera o forma de
tranzitie colectiva intr-o stare ordonata,devenind supra electroni , lucru
care modifica multe proprietati ale materialului dintre care cele mai
improtante sunt :
- Rezistivitatea electrica devine practic nula ;supracoonductorul
este un conductor ideal ;
Metal normal cu impuritati magnetice


Rezistivitate unui metal normal cu ipuritati nemagnetice variaza la
temperaturi relativ scazute si se calculeaza cu ajutorul relatiei
unde


-
0
-constanta determinata de imprastierea pe impuritati si defecte
- B-Constanta
-
3
BT -termen determinat de imprastierea pe fononi




Fig.nr1
- Materialul devine diamagnetic total(sau partial);campul magnetic
este expulzat din proba total(sau partial)









0
(T)
T
C
T

(H=0)
0
(T)
T
0

3
0
BT + =
Efectul Meissner(supraconductorul este un diamagnetic ideal)


Teorii ale supraconductibilitatii

De-a lungul timpului au fost elaborate diferite teorii ale
fenomenului fizic de supraconductibilitate in felul urmator :

A-Teorii fenomenologice,macroscopice,termodinamice(bazate pe
introducerea intuitiva a unor ipoteze ,postulate,concepte si parametrii)
A.1 -Teoria Bifluid Gorter-Casimir(teoria GL) 1934
A.2 -Teoria electrodinamica Locala London (teoria El)-1935
A.3-Teoria electrodinamica nelocala Pippard(teoria Ep)
A.4 -Teoria Ghinzburg-Landau (teoria GL) 1950
A.5-Teorie semifenomenologica microscopica;limita macrosopica a
teoriei microscopice BCS.

B-Teorii microscopice cuantice ale mecanismului(teorii riguroase si in
special exacte)
B.1-Teoria Bardeen-Cooper Schrieffer(teorie BCS)-1957 ( aceasta teorie
a obtinut premiul nobel pentru fizica in 1972)
B.2_Teoria Abrikosov-elaborata in 1952 si publicata in 1957
B.3- Teoria Ghinzburg-Landau abrikosov-Gorkov(teoria Glag)-1959

Teoriile supraconductibilitatii au aparut dupa ce in perioada 1924-1933
s-au pus bazele mecanicii cuantice si ale teoriei electronice a metalelor.
Au fost efectuate experimente ce au aratat cu certitudine ca
mecanismul supraconductibilitatii trebuia sa fie diferit de cel al
conductibilitatii electrice a metalelor, ntuct :
S
C
T T <
Expulzarea campului magnetic H din interiorul unei placi
supraconductoare S (Efectul Meissner)
-metalele cu cea mai mare conductabilitate electrica(Cu,Ag,Au) nu sunt
supraconductoare ;
-aliajele si compusii chimici au temperatura critica Tc de tranzitie de la
starea normala (N) la starea supraconductoare(S) mai ridicata decat
metalele pure ;
-existenta compusilor supraconductori care nu contin elemente chimice
supraconductoare(CuS,Au
2
Bi) ;
-peliculele supraconductoare cu Tc mai mare decat probele
supraconductoare masive ;
-modificatiile polimorfice ale substantelor supraconductoare au Tc
diferite ;
-diferiti izotopi ai substantelor supracondcutoare au Tc diferite(efectul
izotopic).

Conductibilitatea electrica a metalelor se explica intr-o prima
aproximatie prin teoria electronilor liberi(Sommerfeld),o explicatie mai
profunda si completa o realizeaza teoria electronilor slab legati(Brillouin)
sau puternic legati (Bloch) care utilizeaza mecanismul interactinuii
electronilor de conductie cu potentialul periodic V(r) al retelei
cristaline,creat de ioni pozitivi aflati in nodurile retelei periodice ordonate
Pentru teoria cuantica a supraconductibilitatii s-a utilizat cu
succes mecanismul interactiunii electronilor de conductie,pe perechi,prin
schimb de fononi virtuali,pe scurt mecanismul (interactiunea) electron-
fonon sau mecanismul fononic.
Pentru unele materiale supraconductoare s-au sugerat mecanisme
nefononice ca,de exmplu ,mecanismul excitonic,mecanismul polaronic si
mecanismul plasmonic.
Gradul de aplicabilitate al teoriilor supraconductibilitatii este diferit,
fiecare teorie explicnd un grup mai mic sau mai mare de fapte
experimetale.
Teoriile fenomenologice sunt,in general,aproximative si pot fi
considerate cazuri particulare ,cazuri limita ale teoriilor microscopice
care sunt mai precise si mai cuprinzatoare.

Clasificari ale materialelor supraconductoare

Din 1911 si pana in astazi au fost descoperite o mare diversitate de
materiale supraconductoare mai exact 51 de elemente chimice si mii de
aliaje si compusi chimici.
Pornind de la premisa ca
supraconductibilitatea este o caracteristica a starii metalice;materialele
nemetalice pot deveni supraconductoare ,daca prin diverse metode sunt
aduse in stare metalica in domeniul de temperaturi din apropierea lui Tc
Ex,daca se aplica presiuni mari ,daca se prepara straturi subtiri ,daca se
aliaza pana la degenerare. Etc
Clasificarea Materialelor supraconductoare poate fi facuta dupa
numeroase criterii care apar evidente din listarea componentilor grupelor
de materiale

1.Dupa natura fizica -Elemente chimice
-Aliaje monofazice solutie solida de elemente
-Ti-Nb ,Ti-Zr,Ti-Mo,Nb-Ta,Nb-Zr,Nb-V,V-La,V-
Ta,La-Y

Compusi chimici
-Aliaje monofazice solutie solida de compusi

-Aliaje bifazice sau polifazice



2.Dupa natura -Anorganice -Masive
chimica -Organice
-Policristaline
-Pelicule

(straturi subtiri)


-Cristaline -Masive

-Monocristaline
3.Dupa Starea
cristalina si -Pelicule
dimensionala



4.Dupa Valoarea Tc

-MS de temperatura ridicata (HTS-High
Temperature
Superconductors) cu Tc>24K


-Nemagnetice

5.Dupa Proprietatile
magnetice
-Magnetice

Supracondcuctorii de tip I(SI)

Lucrul cel mai important pe care il are un supracondcutor de tipul
I(SI) ,aflat la T<Tc,este dat de urmatoarea propozitie;
pentru o valoare subcritica a campului magnetic extern aplicat H<Hc are
loc expulzare totala a campului magnetic din interiorul probei
supraconductoare,ceea ce inseamna ca SI este un diamagnetic
ideal(aproape perfect)
Campul magnetic aplicat H induce in proba,in perioada tranzitorie,un
supracurent care circula in stratul superficial de grosime si care produce
un camp magnetic opus si egal campului magnetic extern.De aceea
magnetizatia negativa(-M) anuleaza campul magnetic aplicat ,patruns
doar in stratul superficial de grosime cm,susceptibilitatea magnetica a
probei este negativa


Magnetizatia probei creste proportional cu intensitatea campului
magnetic aplicat si scade brusc la zero cand
Variatia magnetizatiei in functie de intensitatea campului magnetic
aplicat pentru SI
Curba de magnetizare a SI este reversibila ,nu are loc o disipare de
energie la remagnetizare.Se observa lipsa histerezisului magnetic.
Inductia magnetica B in proba SI este nula pentru valori subcritice ale lui
H deoarece acest camp nu patrunde in proba. Permeabilitatea magnetica a
SI este nula
Variatia inductiei magnetice in SI in functie de intensitatea campului
magnetic aplicat
La inductia magnetica in proba SI creste brusc pentru ca,avand loc
transformarea de baza ,se realizeaza o patrundere totala in proba a
campului magnetic ,iar proba respectiva devine normala,paramagnetica si
este caracterizata de o permeabilitate magnetica foarte apropiata de
unitate.Transformarea supraconductorului de tipul I in conductor normal
sub influenta campului magnetic are loc cand la suprafata probei se atinge
,indiferent daca este actiuni ale:
1.un camp magnetic extern;
2.un camp magnetic creat de curentul electric de transport care trece prin
proba;
3.un camp magnetic rezultat din suma primelor doua.

Regula lui Silsbee
Curentul electric de transport care strabate proba si produce la
suprafata ei un camp magneitic critic se numeste curent critic
Parametrii critici ai SI sunt
-temperatura critica pentru transformare de faza ;
-campul magnetic critic ,care este campul magnetic minim necesar
pentru ca supraconductibilitatea sa dispara ,asta in conditii de temperatura
data ,aflata sub
-densitatea de curent electric critica,care este densitatea de curent
minima necesara pentru disparitia supraconductibilitatii,tot la o
temperatura data.

Diagrama -T se mai numeste si diagrama de faza,deoarece curba =f(T)
separa domeniul fazei supraconductoare,aflat sub curba,de domeniul fazei
normale aflat deasupra curbei.


Termodinamica supraconductorilor
Transformare de faza N S
Starea (S) su starea normala (N) reprezinta doua faze de echilibru.
Tranzitia de faza N S este o transformare de faza reversibila.
Diagrama Hc-T care contine curba de variatie a campului magnetic critic
in functie de temperatura poate fi denumita diagrama de faza :sub curba
Hc=f(T) este stabila faza S,iar peste curba Hc=f(T) este stabila faza N
La intensitatea campului magnetic egala cu Hc,pe curba de echilibru
Hc=f(T) ,energiile libere Gibbs ale celor doua faze sunt egale
) ( ) (
C N C S
H G H G = (1)


Pentru
S
G se poate scrie
}
=
C
H
S S
dh H M G H G
0
0
) ( ) 0 ( ) ( (2)
unde
) (H G
S
-energia libera Gibbs a fazei S in prezenta campului magnetic
) 0 (
S
G -energia libera Gibbs a fazei S in absenta campului magnetic
1 7
0
10 4

= m H t ,permeabilitatea magnetica a vidului;
M- magnetizatia supraconductorului



c
T

Comportarea generala a materialelor supracondcutoare in camp
magnetic

Principala comportare a Materialelor Supracondcutoare intr-un camp
magnetic o reprezinta aparitia efectului Meissner sau mai poate fi numita
si faza Meissner.
Efectul Meissner depinde de puritatea materialulului si de tensiunile
interne;impuritatile si tensiunile interne impiedica efectul Meissner
complet,campul magnetic nu este expulzat din proba S
Starea supraconductoare este o stare de echilibru
termodinamic;transformarea S N
C
T
are loc pentru ca starea S are
energie libera Gibbs mai mica decat starea N
si cere absenta campului magnetic.
Expulzarea campului magnetic necesita cheltuirea unei energii magnetice
care este mai mica decat castigul de energie de condensare realizat prin
condensare bosonica a electronilor,prin transformarea lor in supra
electroni( denumite si perechi Cooper).Cresterea campului magnetic
aplicat peste o anumita legatura face posibila depasirea energiei de
condensare de catre energia magnetica ,astfel S devine partial sau total N
Modul cum se realizeaza aceasta transformare depinde de
-geometria probei
-tipul de material supraconductor
Cea mai simpla comportare in camp magnetci o are o proba
supraconductoare si subtire.
Daca ar fi sa consideram ca o astfel de proba se afla intr-un camp
magnetic extern
e
H ,longitudinal (paralel cu axa cilindrului)
Campul
e
H ,in momentul inceperii actiunii sale asupra
supraconductorului ,induce in proba un camp electric turbionar care
produce un curent turbionar indus
ind
j ;curentul
ind
j produce un camp magnetic
ind
H opus lui
e
H ;campul
ind
H produce un
curent ind j
'
opus lui
ind
j ;ca rezultat ,eu loc in proba compensarile
e
H cu
ind
H
ind
j cu ind j
'

Intregul curent curge printr-un strat superficial din proba ,cu grosimea
in care se localizeaza si campul magnetic al curentului,care compenseaza
campul magnetic extern de proba.
La terminarea proceselor tranzitorii ,se stabileste in interiorul (i) al probei
o stare stationara caracterizata prin
0 ; ; 0 = = =
i i
H const j
Aceasta stare este posibila daca
ind
j este persistent nedefinit in timp,ceea
ce inseamna ca proba este in stare supracondcutoare.

are loc expulzare totala a campului magnetic din interiorul probei
supraconductoare,ceea ce inseamna ca SI este un diamagnetic
ideal(aproape perfect)
Campul magnetic aplicat H induce in proba,in perioada tranzitorie,un
supracurent care circula in stratul superficial de grosime si care produce
un camp magnetic opus si egal campului magnetic extern.De aceea
magnetizatia negativa(-M) anuleaza campul magnetic aplicat ,patruns
doar in stratul superficial de grosime
5
6
10
10

= cm,susceptibilitatea
magnetica a probei este negativa
1 = =
=
H
M
H M
_


Magnetizatia probei creste proportional cu intensitatea campului
magnetic aplicat si scade brusc la zero cand
C
H H =


Variatia magnetizatiei in functie de intensitatea campului magnetic
aplicat pentru SI

Curba de magnetizare a SI este reversibila ,nu are loc o disipare de
energie la remagnetizare.Se observa lipsa histerezisului magnetic.
Inductia magnetica B in proba SI este nula pentru valori subcritice ale lui
H deoarece acest camp nu patrunde in proba
0
0 ) ( ) (
0 0
=
= = + = =

H H M H H B

H
-M
4 / t
C
H
Permeabilitatea magnetica a SI este nula

Variatia inductiei magnetice in SI in functie de intensitatea campului
magnetic aplicat

La
C
H H = inductia magnetica in proba SI creste brusc pentru ca,avand
loc transformarea de baza N S ,se realizeaza o patrundere totala in
proba a campului magnetic ,iar proba respectiva devine
normala,paramagnetica si este caracterizata de o permeabilitate magnetica
foarte apropiata de unitate.
H H B = =
=

1

Transformarea supraconductorului de tipul I in conductor normal sub
influenta campului magnetic are loc cand la suprafata probei se atinge
C
H ,indiferent daca este actiuni ale:
1.un camp magnetic extern;
2.un camp magnetic creat de curentul electric de transport care trece prin
proba;
3.un camp magnetic rezultat din suma primelor doua.

Regula lui Silsbee
Curentul electric de transport care strabate proba si produce la
suprafata ei un camp magneitic critic
C
H se numeste curent critic
C
j
Parametrii critici ai SI sunt
C
T -temperatura critica pentru transformare de faza N S ;
C
H -campul magnetic critic ,care este campul magnetic minim necesar
pentru ca supraconductibilitatea sa dispara ,asta in conditii de temperatura
data ,aflata sub
C
T
C
j -densitatea de curent electric critica,care este densitatea de curent
minima necesara pentru disparitia supraconductibilitatii,tot la o
temperatura data.

B
C
H
H
4 / t
Diagrama
C
H -T se mai numeste si diagrama de faza,deoarece curba
C
H =f(T) separa domeniul fazei supraconductoare,aflat sub curba,de
domeniul fazei normale aflat deasupra curbei.

























Faza normala (N)
C
H
0
C
H
Faza
Supraconductoare
(S)
0
0
=
=

B

0
0
>
>

B

0
C
T T
Diagrama de faza T H
C
pentru un supraconductor de tipul I






Exemple de curbe ) (T f H
C
= pentru cateva materiale supraconductoare

















Aliaje supraconductoare, de tip solutii solide bazate pe Titan

Titanul,niobiul,zirconiul si molibdenul sunt elemente metalice
supraconductoare.
Aliajele binare de tip solutii solide Ti-Nb,Ti-Zr,Ti-Mo si aliaje ternare Ti-
Nb-Zr sunt supraconductoare si au fost elaborate ,prelucrate, tratate si
1100
1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Al
Tl
In
Sn
Hg
Ta
Pb
V
T,[K]
H
c
,
[
O
e
]

Fig.nr. Variatia campului magnetic critic in functie de temperatura pentru
SI(Al,Tl,In,Sn,Hg,Ta,Pb) si pentru SII
supuse studierii deoarece au caracteristici tehnologice si fizice
avantajoase.
Cele mai utilizate sunt aliajele ductile Ti-Nb care au si parametrii critici
convenabili.
In aceasta lucrare se vor examina in detaliu numai aliajele Ti-Nb,care
sunt supraconductori de tipul II rigizi(SIIR).
Diagrama de echilibru Ti-Nb
Pot fi formulate urmtoarele caracteristici specifice acestei diagrame care
s ne permit ncadrarea aliajelor Ti- Nb n categoria aliaje ;or
supraconductoare, dup cum urmeaz :
-solubilitate totala in stare lichida
-solubilitate totala in stare solida la temperaturi ridicate( ), 882
0
C T > astfel
formandu-se o serie continua de solutii solide cu structura cristalina
CVC.
-solubilitate partiala aflata in stare solida la temperaturi relativ scazute,se
reuseste astfel formarea a doua solutii solide marginale ) ( ) ( CVC si HC | o
- o transformare polimorfica | o a titanului
Se gasesc astfel coordonatele punctelor de intersectie
-punctul de topire al titanului
|
Ti L
C
Nb at

0
1670
.. %. 0

-punctul de transformare polimorfica a titanului
) ( ) (
0
882
. % 0
CVC Ti HC Ti
C
Nb at
| c

-punctul de topire a niobiului
) (
0
2469
. % 100
CVC Nb L
C
Nb at

Fazele de echilibru din DEB Ti-Nb sunt :L i soluiile solide si
Prin racirea rapida a fazei se pot obtine fazele metastabile martensitice
si .
Prin calire directa sau prin calire plus imbatranire la o temperatura sub
C
0
450 se poate obtine faza metastabila e.
Carcaterizarile fazelor compozitionale si cristalo-structurala,care sunt
faze de ordin stabil si metastabil din DEB Ti-Nb
Faza Compozitia
% at. Nb
Simbolul
Pearson
Grupul
spatial
Simbolul
SB
Prototip
0-2,5 hP2 mmc P / 6
3
A3 Mg
0-100 cI2
_
3 Im m
A2 W
0-5 hP2 mmc P / 6
3
A3 Mg
8-28 oC4 Cmcm A20
o
U
e 9-30 hP3 P6/mmm -
MnTi
e



















Influenta

400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
2200
2400
2600
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
|

| o +
o
L
C
0
862
C
0
2469
% at. Nb
T
e
m
p
e
r
a
t
u
r
a


o

% mas Nb
C
0
1670