Consumatori Si Caracteristicile Lor

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
CURS PROIECTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE
TEMA 4:
CONSUMATORI ŞI RECEPTORI ELECTRICI:
CARACTERISTICA GENERALĂ
Titular: Conf. inter., dr. Viorica HLUSOV
Chișinău, 2014
1
CONSUMATORI ŞI RECEPTORI ELECTRICI:
CARACTERISTICA GENERALĂ
1. Aspecte generale
1.1. Receptori electrici
1.2. Consumatori electrici
2. Curbele de sarcină ale consumatorilor şi caracteristicile acestora

2.1. Curbele de sarcină ale consumatorilor
2.2. Mărimi caracteristice ale curbelor de sarcină
2.3. Modul de acoperire în sistem a curbei de sarcină
2 Cristina GHERMAN Contribuţii la determinarea costului nivelat şi a tarifelor la energiile regenerabile 5:50
Receptorul electric reprezintă un dispozitiv (aparat) care consumă

energie electrică pentru efectuarea unui lucru.
De regulă, receptorul electric transformă energia electrică consumată în
altă formă de energie utilă –
• termică (de exemplu: cuptoare electrice, agregate de sudură),
• mecanică (motoare electrice, electromagneţi),
• chimică (băi de electroliză),
• de lumină (corpurile de iluminat) etc.
3 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Contribuţii la determinarea costului nivelat şi a tarifelor la energiile regenerabile 5:50
Criteriile de clasificare ale receptorilor electrici:

a) după destinaţie -
• de iluminat electric;
• de forţă:
 electromecanice (maşini electrice, electromagneţi),
 electrotermice (cuptoare electrice, aparate de sudat),
 electrochimice (băi de electroliză).
b) după tensiune –
• cu tensiunea sub 1 kV (de joasă tensiune);
• cu tensiunea peste 1 kV (de înaltă tensiune).

c) după genul de curent –

• de curent continuu;
• de curent alternativ, care pot fi clasifice încă după numărul de faze:
monofazate şi trifazate.
d) după frecvenţă –
• cu frecvenţă industrială – f = 50 Hz;
• de frecvenţă joasă – f < 50 Hz;
• de frecvenţă medie - 50 Hz < f ≤ 10 kHz;
• de frecvenţă înaltă - f > 10 kHz.

e) după putere –
• de puteri mici – Pnom  1 kW;
• de puteri medii – 1 kW  Pnom ≤ 50 kW;
• de puteri mari – Pnom  50 kW.
f) după regimul de funcţionare –

• cu regimul de funcţionare de lungă durată (regim permanent),
• cu regimul de funcţionare de scurtă durată,
• cu regimul de funcţionare intermitent periodic.

Regimul de funcţionare de lungă durată (regim permanent) -

• receptoarele pot funcţiona un timp îndelungat fără modificarea
parametrilor nominali (temperatura conductoarelor, randamentul etc.);
• receptorul electric poate funcţiona un timp îndelungat fără creşterea
temperaturii atinse a părţilor componente ale receptorului peste cea
admisibilă. La aceste receptoare se referă – motoarele electrice ale
pompelor, ventilatoarelor, compresoarelor etc.
Θ, P
Θadm P
Θst
t
Figura 1. Funcţionarea receptoarelor electrice în regim permanent

Regimul de funcţionare de scurtă durată

Regimul de scurtă durată corespunde funcţionării receptorului cu
parametri constanţi un timp mai mic decât cel necesar atingerii
echilibrului termic, urmat apoi de un repaus cu o durată suficientă pentru
ca receptorul să revină la temperatura mediului ambiant.
Θ, P
Θadm
Θst
Θmax
Θmin
t
tc tp
Figura 2. Funcţionarea receptoarelor electrice în regim de scurtă durată

Regimul de funcţionare de scurtă durată

În acest regim temperatura părţilor componente ale receptorului electric:
• pe durata conectării nu reuşeşte să se stabilizeze sau să atingă valoarea
temperaturii în regim permanent,
• dar în perioada pauzei, care este destul de îndelungată, reuşeşte să se răcească
până la temperatura mediului ambiant.
La aceste receptoare se referă – motoarele electrice ale strungurilor de tăiat
metale, macaralele etc.
Θ, P
Θadm
Θst
Θmax
Θmin
t
tc tp

Regimul de funcţionare intermitent periodic

Regimul intermitent periodic constă dintr-o succesiune de cicluri
identice, fiecare ciclu conţinând un timp de funcţionare ta cu parametri
constanţi şi un timp de repaus tp, durata ciclului tc nedepăşind 10 minute.
Un astfel de regim este caracterizat prin durata activă relativă a ciclului:
Θ, P
Θadm
Θst
Θmax
Θmin
t
tc tp
Figura 3. Funcţionarea receptoarelor electrice

în regim intermitent periodic
f) după gradul de fiabilitate a funcţionării –

• de categoria zero,
• de categoria I,
• de categoria a II-a,
• de categoria a III-a.

Receptoarele de categoria zero sunt cele la care întreruperea în

alimentarea cu energie electrică poate condiţiona explozii, incendii,
distrugeri grave de utilaje sau pierderi de vieţi omeneşti.
În această categorie intră, spre exemplu:
• iluminatul de siguranţă,
• instalaţiile de ventilaţie şi evacuare a gazelor nocive sau a
amestecurilor explozive,
• pompele de răcire ale furnalelor şi cuptoarelor de oţelării,
• calculatoarele de proces, etc.

Receptoarele de categoria I sunt cele la care întreruperea alimentării

conduce –
• la dereglarea proceselor tehnologice în flux continuu, necesitând perioade
lungi pentru reluarea activităţii la parametrii cantitativi şi calitativi
existenţi în momentul întreruperii,
• la rebuturi importante de materii prime, materiale auxiliare, scule,
semifabricate ş.a.,
• la pierderi materiale importante prin nerealizarea producţiei planificate şi
imposibilitatea recuperării acesteia,
• la repercusiuni asupra altor unităţi importante sau la dezorganizarea vieţii
sociale în centrele urbane.

Receptoarele de categoria a II-a sunt cele la care întreruperea

alimentării determină nerealizări de producţie, practic numai pe
durata întreruperii, care pot fi, de regulă, recuperate.
În această categorie se încadrează majoritatea receptoarelor din
secţiile prelucrătoare.
Receptoarele de categoria a III-a cuprinde receptoarele de mică

importanţă care nu se încadrează în categoriile precedente
(magazii, depozite, consumatorii casnici).

În funcţie de categoria din care fac parte, receptoarelor trebuie să li se asigure

rezerva necesară în alimentarea cu energie electrică, prin scheme de alimentare
adecvate.
Receptoarele de categoria zero necesită rezervă de 100%.
Pentru aceste receptoare –
• trebuie să existe două căi de alimentare, fiind independente (racordate în
puncte de alimentare diferite);
• totodată, se mai prevede şi o sursă separată de energie (de exemplu, grup
electrogen).
Receptoarele de categoria I, la fel, necesită rezervă de 100%.
Pentru aceste receptoare –
• sunt necesare două căi de alimentare independente;
• dar durata de întrerupere a alimentării este de maximum 3 s şi corespunde
timpului de acţionare a automaticii din staţii.
Pentru receptoarele din categoria a II-a se asigură, de asemenea,

rezervă de 100%, dar durata întreruperii - de trecere de la
alimentarea de bază la cea de rezervă, poate varia de la 30 min la
16 ore.
Aceste intervale de timp sunt necesare pentru efectuarea manevrelor de
izolare a defectului şi de stabilire a unei noi scheme pentru alimentarea
pe calea de rezervă.
Pentru receptoarele din categoria a III-a nu este obligatorie

asigurarea unei alimentări de rezervă.

Consumatorul electric reprezintă un receptor sau un grup de

receptoare care sunt conectate la reţeaua furnizorului prin unul sau
mai multe puncte de alimentare.
De exemplu, consumator electric se consideră –
• o casă de locuit,
• o secţie de producţie,
• o întreprindere,
• o instituţie,
• un sat sau oraş etc.

Criteriile de clasificare a consumatorilor –

1) după natura consumului de energie electrică:
• industriali şi similari;
• casnici;
• terţiari.
2) după puterea contractată:
• mici;
• mari.

Consumatorii industriali şi similari folosesc energia electrică, în

principal –
• în domeniul extragerii de materii prime,
• fabricării unor materiale sau
• prelucrării materiilor prime, a materialelor sau a unor produse
agricole în mijloace de producţie sau bunuri de consum.
Consumatori industriali şi similari se consideră şi –

• şantierele de construcţii,
• staţiile de pompare (inclusiv cele pentru irigaţii),
• unităţile de transporturi feroviare, rutiere, navale şi aeriene şi altele
asemenea.

Consumatorii casnici folosesc energia electrică pentru iluminat şi

utilizarea receptoarelor electrocasnice în propria locuinţă.
Consumatorii terţiari sunt clădiri administrative, şcoli, spitale etc.

Consumatorii mici contractează o putere < 100 kW.

Consumatorii mari contractează o putere ≥ 100 kW.

Proiectarea sistemelor de alimentare cu energie a consumatorilor

presupune cunoaşterea –
• puterilor cerute şi
• a modului de variaţie a consumului, sub forma curbelor de sarcină.
Curbele de sarcină reprezintă variaţia în timp (zi, lună, an etc.) a

sarcinii electrice a consumatorului, pe o perioadă determinată.
Curbele de sarcină reprezintă legătura dintre sursa de energie şi
consumator.
22 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
Contribuţii consumatorilor
la determinarea şi şicaracteristicile
costului nivelat a tarifelor la energiile acestora
regenerabile 5:50
La consumatori, ca şi la celelalte părţi componente ale sistemului

electroenergetic (centrale, reţele), se deosebesc diferite curbe de
sarcină, după:
• felul sarcinii,
• durata perioadei de observaţie a variaţiei sarcinii T şi
• provenienţă.
23 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
După felul sarcinii, se evidenţiază curbe de sarcini:

• active şi
• reactive.
Aceste două tipuri de curbe de sarcini sunt practic cel mai des întrebuinţate.
Se trasează curbe de sarcină şi pentru puterea aparentă, ca şi

pentru curent.
24 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
După durata perioadei de observaţie a variaţiei sarcinii T, curbele

de sarcină pot fi:
• zilnice, la care durata perioadei de observaţie este de 24 h şi dintre
care două sunt mai importante, cea caracteristică pentru o zi de
vară (în intervalul 18...25 iunie) şi cea pentru o zi de iarnă (18...25
decembrie);
• anuale, la care perioada de observaţie este de 8 760 h (12 luni sau
365 zile).
25 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
După provenienţă se deosebesc următoarele curbe de sarcină:

• experimentale, obţinute prin citirea aparatelor indicatoare la
intervale egale de timp (din 10 în 10 minute sau din 30 în 30
minute) sau trasate de către aparatele înregistratoare;
• tip, care sunt obţinute prin generalizarea curbelor experimentale,
specifice unor anumiţi consumatori (întreprinderi metalurgice,
constructoare de maşini cu unul, două sau trei schimburi etc.).
Aceste curbe prezintă o importanţă deosebită pentru proiectare.
26 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Sarcinile electrice pot fi prezentate pe curbele de sarcină –

• în valori absolute sau
• în valori raportate la valoarea maximă.
Curbele de sarcină se caracterizează prin valori maxime şi minime.

Valoarea maximă reprezintă o mărime importantă pentru dimensionarea
instalaţiei de alimentare cu energie electrică a unui consumator.
Valoarea maximă aferentă curbei de sarcină poate apărea o singură
dată sau se poate repeta, cu aceeaşi valoare, de mai multe ori în
timpul perioadei considerate.
27 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Numărul, poziţia şi durata valorilor maxime şi minime diferă de

la consumator la consumator, funcţie de –
• tipul consumatorului,
• caracterul producţiei,
• numărul de schimburi,
• ora începerii şi terminării acestora etc.
28 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Figura 4. Curba zilnică de sarcină activă pentru un consumator casnic:

a) – zi de iarnă, b) – zi de vară
29 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
În curba de sarcină zilnică pentru consumatorul casnic se constată

prezenţa a două vârfuri de sarcină - unul de dimineaţă şi altul ceva mai
mare de seară. Aceste vârfuri se datorează, în special, consumului pentru
iluminatul electric.
La fel, se constată şi două goluri de sarcină - unul de noapte şi altul de zi.
Vârfurile de sarcină pentru o zi de iarnă sunt mai mari şi au o durată mai
mare decât pentru o zi de vară, din cauza perioadei mai lungi a
întunericului.
Acest vârf de sarcină reprezintă o mărime importantă pentru
dimensionarea instalaţiei de alimentare cu energie electrică a unui
consumator.
30 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Figura 5. Curbele zilnice de sarcină activă şi reactivă (iarna) pentru o

întreprindere constructoare de maşini lucrând în două schimburi
31 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Figura 6. Curba anuală a sarcinilor active maxime
32 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Figura 7. Curba anuală a sarcinilor active maxime clasate
33 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Curbele de sarcină prezintă un deosebit interes pentru producătorul

de energie electrică, care trebuie să fie pregătit pentru a produce la
un moment dat puterea electrică necesară.
34 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Graficul de sarcină al oricărui consumator este caracterizat de

anumiţi indicatori adimensionali, care caracterizează regimul de
funcţionare în timp al receptoarelor sale.
Indicatorii adimensionali sunt de o deosebită importanţă pentru
determinarea condiţiilor optime de alimentare a consumatorilor.
Neglijarea condiţiilor reale de funcţionare în timp, duce, de regulă,
la supradimensionări inutile în instalaţii şi cheltuieli suplimentare.
Indicatorii cei mai utilizaţi în lucrările de determinare a
caracteristicilor sarcinii consumatorilor se pot referi la graficul
zilnic sau anual, iar pentru consumatorii industriali şi la graficul de
sarcină pe schimb, de regulă – schimbul cel mai încărcat.
35 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Figura 8. Curba de sarcină activă anuală a unui consumator

cu puterea instalată Pinst
36 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Puterea activă instalată Pinst a unui consumator este suma

puterilor nominale ale tuturor receptoarelor ale consumatorului
respectiv.
La proiectarea sistemului de alimentare cu energie electrică a unui
consumator pentru care nu se cunosc date certe despre puterea instalată a
acestuia, se va apela la valori constatate la consumatori similari.
Pe parcursul perioadei de observaţie, cu durata T (de regulă 1 an),
puterea activă absorbită de un consumator variază de la o valoare
minimă Pmin la o valoare maximă Pmax.
La dimensionarea reţelelor de alimentare a consumatorilor se va lua în
consideraţie valoarea maximă a puterii absorbite Pmax.
37 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Un alt indicator important al curbei de sarcină este puterea medie Pmed .
Puterea medie Pmed este indicatorul cu semnificaţia unei puteri constante

în timp, care ar determina un consum de energie echivalent cu cel real.
Puterea activă medie este dată de raportul dintre energia activă şi durata
de observaţie a variaţiei sarcinii –
Pmed = Wan / Tan .
Între valorile caracteristice ale puterii active - instalată, maximă şi medie

- există relaţiile de inegalitate:
Pmed < Pmax < Pinst .
38 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Energia activă W este reprezentată de aria suprafeţei cuprinse între

curba de sarcină şi axa timpului.
Figura 9. Curba de sarcină activă
39 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Dacă este cunoscută curba de sarcină activă anuală a

consumatorului, consumul anual de energie activă se determină
prin planimetrarea curbelor de sarcină –
T
Wan =  P(t)dt ,
0
unde: P(t) este puterea activă absorbită;

T - intervalul de timp de observaţie (de regulă, 8760 h).
40 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Dacă graficul de sarcină este în trepte, energia activă se calculează

cu relaţia –
n
Wan =  Pk  t k ,
k=1
unde: Pk este puterea activă medie corespunzătoare intervalului de timp

dintre două citiri tk;
n - numărul treptelor.
În ipoteza că duratele treptelor sunt egale, tk = T/n , energia activă

devine -
T n
Wan =  Pk .
n k=1
41 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
Durata de utilizare a puterii active maxime Tm reprezintă intervalul de

timp în care, dacă un consumator ar solicita o putere constantă şi egală cu
puterea maximă, el ar consuma aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul
real.
Figura 10. Stabilirea duratei de utilizare a puterii maxime

42 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Durata de utilizare a puterii active maxime se determină ca

raportul dintre energia activă totală consumată în decursul unui an
şi puterea maximă de durată –
Tm = Wan / Pmax .
Durata de utilizare a puterii maxime este în funcţie de tipul

consumatorului şi este cuprinsă de regulă, între 2000  7000 h.
Pentru consumul casnic, de regulă, din date cunoscute, valoarea
duratei de utilizare a puterii maxime se situează în prezent în jurul
la 3 000 h.
43 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
44 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Coeficientul de umplere al graficului de sarcină kump (factorul de

aplatizare, coeficientul de utilizare a puterii maxime) se numeşte
raportul dintre sarcina medie şi sarcina maximă într-o perioadă
considerată –
kump = Pmed / Pmax .
45 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Coeficientul de umplere al graficului

este o mărime importantă pentru
caracterizarea graficelor anuale sau
zilnice. Valoarea acestuia este subunitară
şi este cu atât mai mic cu cât în curba de
sarcină apar vârfuri de consum pentru
perioade scurte (fig. 11,b) şi se apropie
de unitate în cazul curbelor cu variaţii
mici ale puterilor preluate din reţea (fig.
11,a), ceea ce impune o rezervă de
putere instalată mai redusă şi deci o
investiţie mai mică în echipamente.
Aplatizarea curbelor de sarcină este una
din problemele esenţiale ale gestionării
Figura 11. Diferite curbe de sarcină: energiei electrice.
a – curba aplatizată, b – curba neaplatizată
46 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Coeficientul de uniformizare a graficului de sarcină este definit

prin raportul -
kunif = Pmin / Pmax .
47 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Coeficientul de simultaneitate ks (coeficientul de participare la vârful de

sarcină) se stabileşte pentru un grup de receptoare care funcţionează
simultan şi exprimă raportul dintre puterea maximă a curbei de sarcină
rezultante, a tuturor receptoarelor în funcţiune şi suma puterilor maxime
corespunzătoare curbei de sarcină a fiecărui receptor sau grupe de
receptoare.
Acest coeficient pune în evidenţă poziţia reciprocă în timp a puterilor
maxime ale curbelor de sarcină componente şi se determină cu expresia –
rez
Pmax
ks = n ,
 max
P comp,i
i=1
este puterea maximă a curbei rezultante;

rez
unde: Pmax
comp ,i
Pmax - puterea maximă a fiecărei curbe de sarcină componentă.
48 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
În figura 12 sunt reprezentate două curbe de sarcină C1 şi C2 ale

oricăror două receptoare, precum şi curba rezultantă C12,
indicându-se puterile maxime Pmax,1 şi Pmax,2, precum şi puterea
maximă simultană Pmax,12.
Figura 12. Determinarea coeficientului de simultaneitate
49 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Valorile coeficienţilor de simultaneitate sunt subunitare şi se

găsesc, în general, în domeniul 0,75 …0,95, depinzând de gradul
de aplatizare al curbelor de sarcină componente şi de dispersia
puterilor maxime ale acestora în perioada pentru care s-au trasat
curbele de sarcină.
50 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Durata pierderilor maxime τ reprezintă, convenţional, numărul de

ore în care instalaţia funcţionând la sarcina maximă constantă are
aceleaşi pierderi de energie ca şi în cazul în care ar funcţiona după
curba de sarcină reală timp de un an –
τ =  0,124 + Tm /10 
4 2
 8760.
Figura 13. Stabilirea pierderilor maxime
51 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Factorul de putere mediu cos φ –

1
cos  = ,
2
W 
1+  an 
 Qan 
unde Qan este energia reactivă anuală, în mod obişnuit având caracter inductiv, foarte
rar cu caracter capacitiv, cerută de consumator.
Factorul de putere ia valori - 0 < cos φ < 1.

Cu cât cos φ este mai aproape de unitate, cu atât pierderile de energie
cauzate de transportul energiei reactive vor fi mai mici.
52 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Curbele de sarcină pot fi delimitate pe orizontală în patru zone –

• zona de bază (ZB);
• zona de semibază (ZSB);
• zona de semivârf (ZSV);
• zona de vârf (ZV).
Figura 4. Zonele curbei de sarcină zilnică
53 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
Zonele curbelor de sarcină pot fi acoperite în mod diferit de către

centralele electrice, pentru a minimiza consumul de combustibil, deci
pentru a obţine un cost minim al energiei produse.
În zona de bază (ZB) sunt programate cu precădere:
 grupuri care nu pot fi supuse, din considerente tehnologice sau economice,
la variaţii de sarcină sau întreruperi în perioada golurilor de sarcină (CNE,
CHE pe firul apei, CET echipate cu turbine cu contrapresiune);
 grupuri cu investiţie specifică ridicată (durata mare de funcţionare permite o
rapidă recuperare a investiţiei iniţiale);
 grupuri care utilizează combustibili ieftini;
 grupuri cu randamente ridicate (CTE cu parametrii ridicaţi, CCGA - ciclu
combinat gaze-abur).
Grupurile din această zonă vor funcţiona la sarcină constantă, cât mai
aproape de valoarea nominală, pentru care randamentul este maxim.
54 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50
.
În zona de semibază (ZSB) sunt programate grupuri care în perioada

golurilor de sarcină vor fi solicitate să funcţioneze la sarcini parţiale. În
această categorie pot intra CET, CHE cu acumulări mari de apă, CTE cu
performanţe mai modeste.
În zona de semivârf (ZSV) sunt programate
grupuri care pot fi oprite la golurile de sarcină
(noaptea, la sfârşit de săptămână) sau sunt
solicitate să funcţioneze cu variaţii mari de
sarcină. Se folosesc CTE cu parametrii
coborâţi, ITG performante.
În zona de vârf (ZV) sunt programate grupuri care acceptă variaţii mari de
sarcină, fiind folosite pe perioade scurte de funcţionare. Se folosesc CHE cu
acumulări mici de apă, CHEAP – CHE cu acumulare şi pompare, ITG, CDE –
centrală electrică cu motoare Diesel, grupuri cu randamente mai scăzute sau care
utilizează un combustibil mai scump.
55 2.Cristina
Curbele de sarcină
GHERMAN ale
regenerabile 5:50

Consumatori Si Caracteristicile Lor

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Consumatori Si Caracteristicile Lor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

CURS PROIECTAREA SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU ENERGIE

Titular: Conf. inter., dr. Viorica HLUSOV

2. Curbele de sarcină ale consumatorilor şi caracteristicile acestora

Receptorul electric reprezintă un dispozitiv (aparat) care consumă

3 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Criteriile de clasificare ale receptorilor electrici:

4 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

c) după genul de curent –

5 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

f) după regimul de funcţionare –

6 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Regimul de funcţionare de lungă durată (regim permanent) -

7 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Regimul de funcţionare de scurtă durată

Figura 2. Funcţionarea receptoarelor electrice în regim de scurtă durată

8 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Regimul de funcţionare de scurtă durată

9 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Regimul de funcţionare intermitent periodic

Figura 3. Funcţionarea receptoarelor electrice

f) după gradul de fiabilitate a funcţionării –

11 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Receptoarele de categoria zero sunt cele la care întreruperea în

12 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Receptoarele de categoria I sunt cele la care întreruperea alimentării

13 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Receptoarele de categoria a II-a sunt cele la care întreruperea

Receptoarele de categoria a III-a cuprinde receptoarele de mică

14 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

În funcţie de categoria din care fac parte, receptoarelor trebuie să li se asigure

Pentru receptoarele din categoria a II-a se asigură, de asemenea,

Pentru receptoarele din categoria a III-a nu este obligatorie

16 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Consumatorul electric reprezintă un receptor sau un grup de

17 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Criteriile de clasificare a consumatorilor –

18 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Consumatorii industriali şi similari folosesc energia electrică, în

Consumatori industriali şi similari se consideră şi –

19 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Consumatorii casnici folosesc energia electrică pentru iluminat şi

20 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Consumatorii mici contractează o putere < 100 kW.

21 Cristina GHERMAN 1. Aspecte generale

Proiectarea sistemelor de alimentare cu energie a consumatorilor

Curbele de sarcină reprezintă variaţia în timp (zi, lună, an etc.) a

La consumatori, ca şi la celelalte părţi componente ale sistemului

După felul sarcinii, se evidenţiază curbe de sarcini:

Se trasează curbe de sarcină şi pentru puterea aparentă, ca şi

După durata perioadei de observaţie a variaţiei sarcinii T, curbele

După provenienţă se deosebesc următoarele curbe de sarcină:

Sarcinile electrice pot fi prezentate pe curbele de sarcină –

Curbele de sarcină se caracterizează prin valori maxime şi minime.

Numărul, poziţia şi durata valorilor maxime şi minime diferă de

Figura 4. Curba zilnică de sarcină activă pentru un consumator casnic:

În curba de sarcină zilnică pentru consumatorul casnic se constată

Figura 5. Curbele zilnice de sarcină activă şi reactivă (iarna) pentru o

Figura 6. Curba anuală a sarcinilor active maxime

Figura 7. Curba anuală a sarcinilor active maxime clasate

Curbele de sarcină prezintă un deosebit interes pentru producătorul

Graficul de sarcină al oricărui consumator este caracterizat de

Figura 8. Curba de sarcină activă anuală a unui consumator

Puterea activă instalată Pinst a unui consumator este suma