Instalatii Electrice la Consumator

Suport de curs

Curs 2.
Reguli generale de proiectare a instalatiilor electrice.
Tipuri de sarcini. Puterea ceruta de o instalatie electrica

Șef. lucr. dr. ing. Nistor Ciprian Gheorghe

1
 Introducere
• Un pas preliminar in proiectarea unei instalatii electrice de JT il
reprezinta examinarea cererilor de putere aparenta a diferitelor
tipuri de sarcini, care va permite:
– Stabilirea puterii declarate necesare determinarii contractului de
furnizare cu energie electrica;
– Stabilirea puterii nominale a transformatorului MT/JT (daca este
necesar);
– Stabilirea curentilor de sarcina pentru fiecare tablou de distributie.
• Principalele tipuri de sarcini (receptoare) dintr-o instalatie
electrica sunt:
– Motoare electrice asincrone trifazate sau monofazate;
– Sarcini rezistive: receptoare de incalzire, lampi cu
incandescenta;
– Sarcini neliniare (convertoare electronice); 2
 Motoare electrice asincrone
• Pe placuta unui motor este exprimata puterea nominala mecanica
a motorului (Pn), exprimata in kW. Puterea aparenta (Sa) absorbita
de motor de la retea in kVA se exprima astfel:
Pn
Sa 
 cos 
• Curentul nominal al unui motor asincron trifazat:
Pn 103
In 
3U   cos 
• Curentul nominal al unui motor asincron monofazat:

Pn 103
In 
U   cos 
3
in care:
- In [A] – curentul nominal al motorului;
- Pn [kW] – puterea nominala mecanica a motorului;
- U [V] – tensiunea de linie in cazul trifazat (ex. 400V), respectiv
tensiunea de alimentare la borne in cazul monofazat (230V);
- η [-] – randamentul motorului;
- cos φ [-] – factorul de putere al motorului.

Ex. Catalog motoare asincrone trifazate:

4
http://electroprecizia.ro/files/34/document/46/Catalog%20Electrical%20Motors.pdf
 Curentul la conectarea motorului asincron
• Curentul de pornire depinde de metoda de pornire si de tipul
constructiv al motorului. Valoarea curentului de pornire poate
depasi cu 12-15 ori curentul nominal (tipic: 6-8xIn);
• Prin utilizarea pornirilor stea-triunghi, a soft starterelor, sau a
convertoarelor de frecventa (variatoare de turatie) valorile
curentilor de pornire se pot reduce seminificativ (ex. pana la 4xIn);
• Metoda de pornire depinde in general de aplicatie si de
carcateristicile retelei de alimentare. In general, motoarele cu
puteri de pana la 5kW se pornesc prin metoda directa.
• Se utilizeaza intreruptoare automate special proiectate pentru a
suporta curentii de pornire. Aparatele de comutatie pot fi intens
solicitate si ca urmare durata lor de viata se poate reduce drastic.
Pentru a evita acest lucru se poate avea in vedere o
supradimensionare a aparatelor de comutatie.
• In general exista tabele de alegere a aparatajului de protectie si
comutatie in functie de puterea si metoda de pornire a motorului.
5
 Sarcini rezistive
• Calculul curentului absorbit se calculeaza tinand cont ca factorul
de putere este unitar (cos φ = 1);
• Pentru un sistem trifazat: P
In  n

3U
• Pentru un sistem monofazat:
Pn
In 
U
• in care:
– Pn [W] este puterea activa aborbita de receptor;
– U [V] este tensiunea de linie in cazul trifazat, respectiv tensiunea de
alimentare la borne in cazul monofazat.
• La conectarea lampilor cu incandescenta curentul are o valoare de
varf foarte mare din cauza filamentului rece, dar de durata foarte
mica (nu se ia in considerare la dimensionarea circuitelor).
6
 Lampi fluorescente
• Curentul aborbit de o corp de iluminat cu lampi fluorescente este
dat de relatia:
Pn  Pbalast
In 
U cos 
• in care:
– Pn [W] este puterea nominala a lampii (indicata pe lampa
fluorescenta);
– Pbalast [W] este puterea disipata de balast (daca nu se indica pe balast,
se poate considera o valoare de 25% din Pn);
– U [V] este tensiunea de alimentare la borne;
– cos φ [-] este factorul de putere.

7
 Lampi fluorescente standard
• Pentru lampi fluorescente tubulare standard, valori orientative
pentru factorul de putere:
– 0.96/0.86 fara/cu condesator de compensare;
– 0.96 cu balast electronic.

8
 Lampi fluorescente compacte
• Prezinta aceleasi caracteristici in ceea ce priveste durata de
functionare si economia de energie ca si lampile fluorescente
standard. Pot fi montate in locuri altfel iluminate cu lampi cu
incandescenta.
• Curentul absorbit si puterea consumata:

9
 Lampi cu descarcari
• Functionarea se bazeaza pe descarcarea electrica luminiscenta
care are loc intr-un gaz sau vaporii unui compus metalic, inchis
ermetic intr-o incinta transparenta, la o presiune prestabilita.

10
 Lampi cu descarcari

• Au un timp de pornire lung (de ordinul minutelor), iar curentul in

acest timp este mai mare decat curentul nominal (pana la 2xIn).
• Sunt sensibile la caderile de tensiune; se sting daca tensiunea
scade sub 50% si nu se reaprind inainte de racire ce poate dura
aproximativ 4 minute;
• Puterea indicata pe o lampa cu descarcari nu include si puterea
disipata pe balast;
• Curentul absorbit de diferite tipuri de lampi cu descarcari (v.
urmatorul slide):

11
12
 Sarcini neliniare
• Sarcinile neliniare sunt tot mai prezente in instalatiile electrice ale
consumatorilor casnici, comerciali si industriali;
• Acestea produc armonici de curent care polueaza reteaua, iar
circulatia armonicilor de curent provoaca armonici de tensiune pe
impedantele retelei, distorsionand in consecinta tensiunea de
alimentare;
• Armonicile provoaca pierderi suplimentare in conductoare si
echipamente;
• Exemple de sarcini neliniare:
– Echipamente industriale (aparate de sudura, cuptoare cu arc,
cuptoare cu inductie, convertoare de frecventa, redresoare);
– Surse neintreruptibile (UPS-uri);
– Echipament de birou (calculatoare, copiatoare, etc.)
– Aparate electrocasnice (televizoare, cuptoare cu microunde, etc.);
13
• Conductoarele unei instalatii trebuie supradimensionate in cazul
alimentarii sarcinilor neliniare. Efectul pelicular conduce la
cresterea pierderilor la frecvente ridicate ale curentului;
• Circulatia de armonici prin conductorul neutru implica
supradimentionarea acestuia;
• Exemplu de circulatie a curentilor prin
conductoarele unui circuit ce
alimenteaza trei sarcini neliniare
monofazate echilibrate:

14
 Regimuri de functionare ale sarcinilor
• Regimul de lucru nominal defineste functionarea receptorului in conditii
specificate, marimile electrice si mecanice luand valorile indicate de
constructor pe placuta de date sau cartea tehnica a masinii.
• Regimul de mers in gol corespunde functionarii masinii cu viteza
corespunzatoare regimului nominal, fara insa a furniza putere utila.
• Regimul de repaus inseamna absenta completa a oricarei alimentari cu
energie electrica, a oricarei actionari mecanice, a oricarei miscari.
• Regimul de lunga durata corespunde functionarii cu parametri constanti
sau putin variabili in jurul valorii nominale, un timp suficient de lung,
incat echilibrul termic sa fie atins.
• Regimul de scurta durata corespunde functionarii receptorului cu
parametri constanti, un timp mai mic decat cel necesar atingerii
echilibrului termic, urmat de un repaus cu o durata suficienta pentru ca
receptorul sa revina la temperatura mediului ambiant.

15
• Regimul intermitent periodic consta dintr–o succesiune de cicluri
identice, fiecare ciclu continand un timp de functionare ta cu parametri
constanti si un timp de repaus tp , durata ciclului Tc nedepasind 10 minute.
Un astfel de regim este caracterizat prin durata activa relativa a ciclului:
ta t
DA   a
Tc t a  t p
• Tipic DA = 15, 25, 40 si 60%, pentru Tc=10min.
• Sarcina maxima este definita ca cea mai mare dintre sarcinile medii care
pot aparea, intr–un interval de timp specificat, numit interval de cerere.
Orice referire la sarcina maxima trebuie urmata de precizarea intervalului
de cerere la care se refera (de exemplu: 2 secunde, 5 minute, 30 minute
etc. ). Sarcinile maxime pot fi de lunga durata (15-60 min) sau scurta
durata (1-10 s).
• Pentru receptoarele cu regim de lucru intermitent periodic, puterea
nominala in regim de scurta durata se raporteaza la functionarea in regim
de lunga durata cu ajutorul relatiei :
Pn,ip – puterea nominala in regim periodic
Pn  Pn,ip DA intermitent 16
 Servicii functionare motoare electrice
• Serviciile de functionare ale motoarelor electrice sunt definite in SR EN
60034-1., (S1-S9) de exemplu:
• Serviciul S1 (continuu): functionare nominala o perioada suficient de
lunga pentru atingerea echilibrului termic;
• Serviciul S2 (de scurta durata): functionare aperiodica cu sarcina
constanta intr-un interval de timp mai mic decat cel necesar atingerii
echilibrului termic;
• Serviciul S3 (intermitent periodica): functionare ciclica avand definita o
anumita DA. Calculul incarcarii unui motor cu o alta valoare a DA decat
cea standardizata se poate aproxima cu relatia:

P2  P1 DA1 / DA2
• Ex. catalog motoare asincrone functionand in diferite servicii:
http://www.umeb.ro/upload/files/carti_tehnice/catalog_motoare_romana.pdf
17
 Puterea ceruta de o instalatie electrica
• Puterea (activa) instalata [kW] este suma puterilor nominale a
sarcinilor dintr-o instalatie. In general in practica aceasta nu
reprezinta puterea necesara a fi furnizata consumatorului.
• Puterea aparenta instalata [kVA] se presupune a fi suma
aritmetica a puterilor aparente a sarcinilor dintr-o instalatie
(aproximare).
• Teoretic, totalul puterii aparente nu este suma aritmetica a
puterilor individuale calculate in kVA, daca nu au toate sarcinile
acelasi factor de putere!
S a   Si
• Insumarea puterilor aparente va furniza o valoare superioara celei
reale, dar practica comuna utilizeaza aceasta abordare simpla,
rezultand astfel o “marja de proiectare ”.
18
 Puterea ceruta de o instalatie electrica
• Puterea instalata a unui grup de receptoare este suma puterilor
instalate ( nominale ) raportate la regimul de lunga durata (DA=1)
a tuturor receptoarelor ce pot functiona simultan (nu se iau in
considerare receptoarele de rezerva ) .
n
Pi   Pik
k 1
• La determinarea puterilor instalate, receptoarele monofazate
repartizate uniform pe faze se considera receptoare trifazate. In
cazul in care incarcarea unei faze depaseste cu 15 % incarcarea
celorlalte faze, puterea instalata trifazata a retelei se calculeaza ca
fiind de trei ori puterea celei mai incarcate faze (Pi,max(1))

Pi,(3)  3Pi,max(1)
19
 Estimarea cererii maxime de putere
• In functie de consumator, sarcinile aferente nu functioneaza
neaparat simultan si la incarcare nominala. Astfel, se definesc
coeficientii/factorii:
– ku coeficient/factor de utilizare;
– ks coeficient/factor de simultaneitate.
• Acesti coeficienti sunt utilizati pentru determinarea cererii reale de
putere activa si aparenta in vederea dimensionarii instalatiei.
• Determinarea acestora se face pe baza cunoasterii in detaliu a
conditiilor de functionare si exploatare, sau se aproximeaza din
tabele speciale furnizate in normative (ex. v. tabelele 3.3-3.5 din
I7-2011).
• Astfel puterea absorbita se calculeaza cu relatia:

Pa  Pi  ku  ks 20
 Coeficientul de utilizare, ku
• Coeficientul de utilizare reflecta gradul de incarcare a unei sarcini.
Astfel, puterea consumata de sarcina este, uneori, mai mica decat
puterea nominala specificata.
• Se aplica pentru fiecare sarcina, cu atentie deosebita in cazul
motoarelor electrice care functioneaza foarte rar la capacitate
nominala. In instalatiile industriale ku pentru motoare este de
aproximativ 0.75.
• Pentru lampi ku=1, iar pentru circuitele de prize acest coeficient
depinde de totalitate si tipul de echipament ce este conectat la
priza.
• Valorile factorului de utilizare pentru:
– apartamente: a se vedea Tabelul 3.3 din I7-2011;
– Consumatori edilitari: a se vedea Tabelul 3.5 din I7-2011.
21
 Coeficientul de simultaneitate, ks
• Se ia in calcul pentru a tine cont de faptul ca in practica intr-o
instalatie sarcinile electrice nu functioneaza niciodata toate
simultan.
• Se aplica pentru un grup de sarcini, in general alimentate de la
aceeasi bara de tablou general sau secundar.
• Calcularea valorii acestui coeficient revine in sarcina
proiectantului, deoarece presupune cunoasterea detaliata a
conditiilor de functionare a instalatiilor. De aceea, nu se
recomanda utilizarea unor valori pentru aplicatii generale.
• Pentru blocuri de apartamente, valorile orientative ale factorului
de simultaneitate, in functie de numarul de apartamente: a se
vedea Tabelul 3.4 din I7-2011.

22
ks, in functie de destinatia circuitului

23
• Exemplu de estimare a puterii absorbite pentru o instalatie (valorile
sunt orientative):

24
 Exemplu calcul simplu al puterii cerute pentru un bloc de
apartamente:
• Se considera un bloc cu 5 nivele si 25 de apartamente distribuite
conform schitei, fiecare apartament avand o putere instalata de
6kVA.
• Puterea aparenta instalata totala a
blocului se va aproxima (se considera
un FP constant al consumatorilor):
Si=25x6=150kVA ;
• Puterea aparenta necesara cladirii:
Sa=150x0.46 =69 kVA;
• Curentul coloanei verticale la nivelul
parterului:
In0=69000/400/1.73≈100A;
• Curentul de intrare la nivelul etajului
al treilea:
In3=(24+36)x1000x0.63/400/1.73≈55A;
25
 ks, pentru un tablou de distributie
• Valori orientative ale factorului de simultaneitate pentru un tablou
de distributie ce alimenteaza un numar de circuite, atunci cand nu
exista date referitoare la modul in care se imparte sarcina totala
intre ele, conf. CEI 60439:

• In cazul circuitelor preponderent de iluminat se recomanda

utilizarea valorii ks=1
26
 Bibliografie
• Mira N., s.a., Manual de Instalatii Electrice-Asociatia Inginerilor de
Instalatii din Romania, Ed. Artenco Bucuresti, 2010.
• Comsa D., s.a., Proiectarea instalatiilor electrice industriale, Ed.
didactica si pedagogica, Bucuresti 1983.
• Schneider Electric, Manualul Instalatiilor Electrice, 2007.
• Moeller, Agenda Electrica, www.agenda-electrica.ro
• Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor, Indicativ I7-2011.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor,
vol.1, Ed. Universitatii Transilvania din Brasov, 2000.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor,
vol.2, Ed. Universitatii Transilvania din Brasov, 2002.
Nota: Prezentul material reprezinta un suport pentru pregatirea studentilor la disciplina
Instalatii Electrice la Consumatori si este destinat exclusiv uzului didactic.
27