Instalatii Electrice la Consumatori

Suport de curs

Curs 4.

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de JT

Șef. lucr. dr. ing. Nistor Ciprian Gheorghe

1
 Introducere
• Principalele norme de reglementare pentru alimentarea cu energie
electrica a consumatorilor sunt:
– Normativul I7-2011
– Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori
• In functie de natura receptoarelor (normale/vitale) utilizate,
consumatorii pot fi alimentati:
– de la sursa de alimentare unica (SEN sau sursa proprie) prin post de
transformare sau cofret de bransament – cons. cu receptoare normale;
– de la doua sau mai multe surse: sursa de baza (SEN), sursa auxiliara (ex.
centrala proprie) – cons. cu receptoare vitale.
• Conf. CEI 60038, tensiunea internationala recomandata pentru
distributia la JT cu 4 conductoare este de 230/400V; Alte nivele de
tensiune des utilizate sunt: 120/208V sau 240/415V;
• Sarcinile de pana la 250kVA se pot alimenta la reteaua de JT, insa
furnizorii de energie electrica recomanda alimentarea la MT cand
nivelele de sarcina pentru retelele de JT sunt la limita utilizarii. 2
 Alimentarea consumatorilor casnici si tertiari
• Un distribuitor de retea de JT are functia de racordare aeriana sau
subterana a consumatorilor de-a lungul unui traseu de distributie;
Dimensionarea distribuitorului depinde de numarul de consumatori
racordati si de puterea medie ceruta de fiecare consumator;
• Factorii determinanti in dimensionarea unui distribuitor sunt:
– curentul nominal ce poate fi transportat in regim permanent;
– lungimea maxima, limitata de caderea maxima de tensiune la curentul
nominal;
• Sarcina maxima admisa pentru o linie de distributie se stabileste de la
caz la caz, existand variatii de la un furnizor de energie electrica la altul;
• Valori orientative, in special pentru consumatorii casnici si cladiri
administrative si comerciale:
– Retea 230/400V cu 4 conductoare, curentul maxim admis pe consumator
racordat este de 120A, respectiv S=83kVA

3
 Alimentarea consumatorilor industriali

• Consumatorii industriali de mica si medie putere se alimenteaza in

general de la reteaua de JT;
• Sarcinile ce depasesc limita maxima permisa pentru o linie de distributie
se alimenteaza prin cabluri speciale de la postul de transformare;
• Limita maxima depinde de parametrii transformatorului din PT, iar in
practica se recomanda astfel:
– Sarcinile mari (>300kVA) se pot alimenta la JT daca sunt plasate in
apropierea PT, altfel solutia poate deveni defavorabila d.p.d.v. economic;
– Furnizorii prefera in general sa alimenteze de la MT sarcinile >200kVA, dar
valoarea variaza in functie de furnizor.
• Astfel, in general se recomanda ca liniile de alimentare de JT (230/400V
sau 240/415V) sa fie utilizate in domeniul de sarcini 80-250kVA;

4
 Scheme de alimentare
• Principalele scheme de alimentare ale consumatorilor de JT cu
receptoare normale, alimentati de la o singura sursa sunt urmatoarele:
– Schema de alimentare radiala (arborescenta);
– Schema de alimentare in bucla.
• In primul caz, din PT pornesc mai multe linii de alimentare, fiecare
alimentand mai multi consumatori;
• La schema in bucla, din PT porneste o linie de alimentare (fider/
distribuitor) ce alimenteaza consumatorii si revine in PT.

5
Schema de alimentare radiala Schema de alimentare in bucla
• Schema radiala:
– se foloseste in general pentru alimentarea micilor consumatori (in general cons.
casnici din zonele rurale);
– Sectiunea conductorului poate fi diminuata odata cu scaderea numarului de
consumatori spre capatul liniei de alimentare;
– Siguranta in functionare este redusa (intreruperea unui distribuitor scoate din
functiune toti consumatorii din aval);
– Extinderea retelei este redusa si depinde de disponibilitatea de putere a
distribuitorului apropiat;
• Schema in bucla:
– Se formeaza o retea alimentata de la doua capete;
– Siguranta in alimentare este mai ridicata;
– Distribuitorul este dimensionat la puterea nominala a PT, astfel ca adaugarea
unui nou consumator se face usor;
– Izolarea unei parti defecte se face usor si nu implica deconectarea
consumatorilor;
– Sporirea sigurantei in functionare se poate face prin adaugarea unor bucle
suplimentare in interiorul buclei principale;
– Este des utilizata in alimentarea micilor consumatori urbani; marii consumatori
6
au unul sau mai multe PT
 Retele de distributie de JT
• Distributia energiei in orasele mijlocii si mari se face prin linii subterane, cu
posturi de transformare de distributie publica MT/JT asezate la 500-600m;
• In zonele cu un consum ridicat, se formeaza retele in care se pozeaza cate
un cablu de-a lungul fiecarui trotuar iar la intersectiile strazilor se plaseaza
intr-o nisa (supraterana de regula) cate o cutie de distributie unde se
intersecteaza doi distribuitori;
• Liniile de distributie de la PT invecinate sunt unite prin cutii de distributie in
care legaturile de faza sunt intrerupte iar conductorul neutru ramane
conectat;
• Liniile principale de distributie de la PT formeaza astfel circuite radiale cu
ramuri deschise (cand un PT este scos de sub tensiune pentru revizie, zona
se poate alimenta de la PT invecinate);
• Aranjamentul conduce la un sistem flexibil cu siguranta in functionare
ridicata (ex. daca un PT este scos din functiune, zona deservita de acesta
poate fi alimentata de la PT invecinat);
• In zonele avand consum redus, cutiile de distributie sunt plasate in puncte
strategice ce permit reducerea sectiunii conductorului odata cu departarea
fata de PT 7
Exemplu: Retea de distributie urbana - structura arborescenta

8
 Conectarea consumatorului la retea
• Consumatorii mici (ex. casnici) se conecteaza direct la reteaua
furnizorului de JT prin intermediul unui bransament;
• Bransamentul este compus din totalitatea instalatiilor electrice din
reteaua furnizorului si tabloul general al consumatorului, continand:
– Linia electrica aeriana sau subterana;
– Cofret (firida) de bransament;
– Coloana de alimentare a tabloului general al consumatorului;
• Cofretul de bransament se monteaza actualmente in exteriorul cladirii si
contine capetele terminale ale cablurilor, aparatajul de protectie
(sigurante fuzibile/intreruptor automat) si echipamentul de masura;
• Punctul de separare dintre instalatiile furnizorului si consumatorului este
constiuit in general de bornele de iesire ale echipamentului de masura;
• Conectarea instalatiei consumatorului la aceste borne se realizeaza de
catre autoritatea furnizoare de energie electrica numai dupa verificarea
si testarea instalatiilor;
9
 Bransamentul electric
• Se proiecteaza si se executa conform prevederilor SR 234/2008, PE 106
(bransamente aeriene) si NTE007/08/00 (bransamente subterane);
• Daca nu se stabileste altfel prin contractul de furnizare, conectarea
consumatorului la reteaua furnizorului se face prin (conf. I7/2011):
– Bransament monofazat, pentru puteri pana la 11kVA;
– Bransament trifazat, pentru puteri cuprinse intre 11-30kVA.
• Bransamentul trebuie sa fie prevazut cu un intreruptor automat cu
protectie diferentiala de cel mult 300mA de tip S (selectiv) –conf. I7/2011.

Exemplu bransament electric:

10
• Echipamentul de masura a energiei electrice se monteaza intr-un cofret
rezistent la intemperii, fiind plasat la limita domeniului public sau in zidul
cladirii consumatorului cu acces din domeniul public;
• Exemplu bransament tipic consumatori casnici:

• Exemple solutii constructive de racordare a consumatorilor la reteaua

electrica de JT, E-on Moldova:
• http://www.eon-energie.ro/system/images/noutati/Standard_bransamente_noi_A5.pdf 11
 Blocul de masura si protectie (BMP)
• Contine aparatajul de protectie (supracurenti si supratensiune) si
echipamentul de masurare a energiei electrice (contorul);
• Acestea pot fi:
– monofazate (BMPM) ;
– trifazate (BMPT):
• cu masurare directa (BMPTd)
• cu masurare indirecta (BMPTi) – cu transformatoare de curent.
• Cu echipament monofazat inclus (BMPTd/m)
• Exemple BMP monofazate si trifazate:

– http://www.edtn.ro/wp-content/uploads/2015/03/ST3-2014-.pdf

– http://www.edtn.ro/wp-content/uploads/2015/03/ST4-2014.pdf

12
 Proiectarea arhitecturii de distributie
• Procesul de proiectare a arhitecturii de distributie a energiei electrice la
consumator poate fi divizat in 3 etape principale:
1. Alegerea elementelor de baza a arhitecturii: vor rezulta solutii de scheme
de principiu de distributie, alegerea definitiva facandu-se in urmatoarea
etapa;
2. Alegerea detaliilor arhitecturii: pe baza rezultatelor din prima etapa se
definitiveaza schema monofilara detaliata a instalatiei electrice;
3. Alegerea echipamentelor: din cataloage de producator se aleg
echipamentele instalatiei definitivata la punctul precedent.

• Exista disponibile programe care ajuta proiectantul in fazele de

proiectare. De exemplu, programul de calcul ID-Spec de la Schneider
Electric ajuta proiectantul sa realizeze mai usor prima faza a proiectarii,
putandu-se genera schemele monofilare de distributie;

13
 Arhitecturi de distributie la consumatori
• O etapa importanta in proiectarea unei instalatii electrice la consumator
consta in alegerea detaliilor arhitecturii, distingand urmatoarele doua
topologii: Arhitectura centralizata; Arhitectura distribuita.

• In arhitectura centralizata consumatorii sunt conectati la sursele de

putere prin conexiuni radiale, in general utilizand cabluri intre tabloul
general de JT si tablourile secundare sau direct la consumatori;
– Nu ofera flexibilitate (modificari, adaugarea de noi sarcini)
– Alimentare sarcini punctuale – echipamente de mare putere

• In arhitectura distribuita se utilizeaza bare capsulate prefabricate pentru

alimentarea mai multor sarcini distribuite in incinta consumatorului;
– Ofera flexibilitate instalatiei (reamplasare /adaugare sarcini);
– Alimentarea sarcinilor relativ uniform distribuite de putere mica

14
 Arhitectura centralizata/distribuita
.

Arhitectura centralizata Arhitectura distribuita

(conexiuni punct la punct) (conexiuni prin bare capsulate)

15
 Distributia in instalatii de JT – sisteme de instalare
• Tabloul de distributie este punctul din care pleaca circuitele de alimentare a
sarcinilor, fiecare fiind protejate si comandate corespunzator;
• Tabloul electric contine elemente functionale ce depind de fiecare aplicatie,
incluse in carcasa tabloului;
• Cerintele consumatorilor determina tipul tabloului de distributie necesar;
• Principalele tipuri de tablourile de distributie:
– Tablou general de distributie de JT (TGJT);
– Tablou de comanda motoare (MCC – motor control center);
– Tablou de distributie secundara (distribuite in perimetrul instalatiei);
– Tablou de distributie finala (distribuite in perimetrul instalatiei);
• Tablourile de distributie pot fi:
– traditionale: aparatele de comutatie si protectie sunt amplasate in interiorul
carcasei pe un sasiu, iar dispozitivele indicatoare si de control (daca este cazul)
sunt montate pe partea din fata a tabloului;
– Functionale: dedicate unor aplicatii specifice, bazate pe modularitate si pe o
proiectare standardizata. 16
 Tablouri de distributie - exemple

TGJT MCC

Tablouri de distributie
functional cu unitati
deconectabile

Tablouri de distributie finale

17
 Distributia prin cabluri si bare capsulate
• Distributia energiei electrice in incinta consumatorului se poate face prin:
– Conductoare izolate sau cabluri;
– Bare capsulate prefabricate;
• Conductor izolat: o singura inima din material metalic inconjurat de o
anvelopa izolata:

• Cablu: format dintr-un numar de conductoare izolate electric si unite

mecanic printr-o masa protectoare flexibila:

• Traseu de cabluri: ansamblul de conductoare/cabluri montate impreuna si

mijloacele de sustinere si protectie (jgheaburi, tuburi, suporti, canale, etc.):

18
 Exemplu distributie prin cabluri
• Exemplu distributie radiala a energiei electrice intr-un hotel prin cabluri:

19
 Marcarea conductoarelor
• Reguli de identificare a conductoarelor:

R1. Conductorul PE sau PEN se marcheaza exclusiv cu dungi verde/galben;

R2. Conductorul neutru trebuie sa aiba culoarea albastru deschis, sau marcat
cu “1” in caburile multifilare cu mai mult de 5 conductoare). In circuitele
fara conductor neutru (ex. trifazat cu 3 cond.), culoarea albastru deschis
poate fi utilizata pentru un conductor de faza, in cadrul cablurilor);
R3. Conductoarele de faza pot avea orice culoare, exceptand: verde/galben,
verde, galben, albastru deschis;

• Daca circuitul include un conductor PE/PEN si se utilizeaza un cablu

fara conductor galben/verde, pentru PE/PEN se utilizeaza in general un
conductor separat de culoare galben/verde;

20
 • Identificarea conductoarelor in functie de tipul circuitelor:
Trasee de cabluri fixe
Numar
conduc. Circuit Cabluri rigide sau flexibile
Conductoare izolate
circuit multiconduuctor
Ph Ph Pn N PE Ph Ph Ph N PE
1 Protectie sau pamant V/G
2 Monofazat intre faze R3 R3 BL LB
Monofazat faza si neutru R3 LB BL LB
Monofazat intre faza si neutru R3 V/G BL V/G
+ conductor de protectie
3 Trifazat fara neutru R3 R3 R3 BL B LB
2 faze + neutru R3 R3 LB BL B LB
2 faze + conductor de protectie R3 R3 V/G BL LB V/G
Monofazat intre faza si neutru R3 LB V/G BL LB V/G
+ conductor de protectie
4 Trifazat cu neutru R3 R3 R3 LB BL B BL LB
Trifazat cu neutru + conductor de protectie R3 R3 R3 V/G BL B LB V/G
2 faze + neutru + conductor de protectie R3 R3 LB V/G BL B LB V/G
Trifazat + conductor de protectie PEN R3 R3 R3 V/G BL B LB V/G
5 Trifazat + neutru + conductor de protectie PE R3 R3 R3 LB V/G BL B BL LB V/G
>5 Conductorul de protectie V/G; Alte conductoare numerotate BL.
Numarul “1” este rezervat pentru conductorul neutru daca exista.
V/G: Galben/Verde BL: Negru R3: conf. regulei 3 LB: Albastru deschis B: Maro

R3:Conductoarele de faza pot avea orice culoare, exceptand: verde/galben, verde, galben, albastru deschis;
21
 Distributia prin bare capsulate prefabricate
• Sunt utilizate pentru distributia energie pentru forta si iluminat in gama
de curenti 40-5000A,;
• Se disting prin usurinta de instalare, flexibilitate si numarul mare de
puncte de conectare;
• Sunt compuse dintr-un set de conductori protejati de o carcasa, avand
puncte de derivatie plasate la intervale regulate;
• Producatorii furnizeaza softuri specializate pentru configurarea mai
usoara a traseelor (ex. CanBRASS – Schneider Electric).

Exemplu sistem de bare

capsulate (Schneider):

22
 Comparatie sisteme de distributie
• Principalul avantaj al arhitecturii distribuite cu bare capsulate fata de
solutia traditionala centralizata prin cablu consta in consumul mult mai
redus de cupru si materiale izolante (aprox. de 3 ori mai mic);
• Exemplu distributie prin bara capsulata si centralizata prin cabluri:

23
 Bibliografie
• Schneider Electric, Manualul Instalatiilor Electrice, 2007.
• Schneider Electric, Catalogul Electricianului, 2008, http://casa.schneider-
electric.ro/catalogul-electricianului.html
• Mira N., s.a., Manual de Instalatii Electrice-Asociatia Inginerilor de
Instalatii din Romania, Ed. Artenco Bucuresti, 2010.
• Moeller, Agenda Electrica, www.agenda-electrica.ro
• Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor, Indicativ I7-2011.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor, vol.1, Ed.
Universitatii Transilvania din Brasov, 2000.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor, vol.2, Ed.
Universitatii Transilvania din Brasov, 2002.
• Comsa D., s.a., Proiectarea instalatiilor electrice industriale, Ed. didactica
si pedagogica, Bucuresti 1983.

Nota: Prezentul material reprezinta un suport pentru pregatirea studentilor la disciplina

Instalatii Electrice la Consumatori si este destinat exclusiv uzului didactic.
24