SC HARSCO METALS ROMÂNIA SRL APROBAT

TÂRGOVIŞTE ŞEF DEPARTAMENT

LUPAN IOAN

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE

ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PRIVIND LUCRĂRILE DE EXCAVAŢII ÎN HALDELE
DE ZGURĂ

1. Conţinut

1.1. Prezentele "Instrucţiuni proprii de securitate a muncii " au fost elaborate în conformitate cu
prevederile art. din 13 lit e din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 , şi al art. 15(1)
pct.3 din „Norme metodologice de aplicare a prevederilor legii 319/2006’’ , aprobate prin HG
1425/11.09.2006.
Instrucţiunile prezente cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor
profesionale, specifice activităţilor de excavaţii în haldele de zgură, în cadrul SC HARSCO METALS
ROMÂNIA SRL TÂRGOVIŞTE precum şi reguli pentru acordarea primului ajutor în cazul unor
accidente în timpul lucrului.

2. Scop
2.1. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele „Instrucţiuni proprii de securitate a muncii” au ca
scop eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc prezenţi la nivelul fiecărui element al sistemului
de muncă –tăietor- ( executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .

3. Domeniu de aplicare
3.1. Prevederile prezentelor „Instrucţiuni proprii de securitate a muncii pentru lucrările de
excavaţii ţn haldele de zgură” se aplică tuturor lucrătorilor SC HARSCO METALS ROMÂNIA SRL
TÂRGOVIŞTE, care efectuează astfel de activităţi.

4. Relaţia cu alte acte normative privind securitatea şi sănătatea în muncă

4.1 Instrucţiunile prezente completeaza şi detaliază ( ţinând seama de particularităţile activităţii

maşiniştilor pod rulant ) , prevederile următoarelor acte normative :
Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425 din 11/10/2006 ;
- Hotărâre de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru utilizarea în muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă ;
- Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă ;
- Hotărârea de Guvern nr. 1051/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special
dorsolombare ; - Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele
minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă ; - Hotărârea de Guvern nr. 971
din 26/07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de muncă ; - Hotărârea de
 Guvern nr. 493 din 12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot ;

5. Revizuirea instrucţiunilor
5.1. Prezentele „Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă’’, se vor revizui ori de câte
ori este necesar, ca urmare a unor modificări de natură legislativă , tehnică , organizatorică etc., survenite
în cadrul activitatilor SC HARSCO METALS ROMÂNIA SRL TÂRGOVIŞTE.
Instrucţiunile prezente nu sunt limitative, ele putând fi revizuite sau completate în funcţie de
particularităţile fiecărui loc de muncă, de modificările de natură legislativă, tehnică, etc. Orice revizuire
sau completare necesita aprobarea conducerii executive a firmei.
5.2. Revizuirile /completarile sunt de competenţa structurilor nominalizate la art.14 din Normele
Metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

6. Rol şi funcţii
6.1. Prezentele „ Instrucţiunile proprii de securitate a muncii ” servesc in cadrul SC HARSCO
METALS ROMÂNIA SRL TÂRGOVIŞTE la
- efectuarea instructajelor prevăzute de legislaţia în vigoare
- cercetarea accidentelor de muncă, în vederea stabilirii cauzelor şi responsabilităţilor
acestora;
- realizarea auditurilor şi inspecţiilor
- stabilirea şi sancţionarea abaterilor în domeniul securităţii si sănătăţii în muncă pentru
angajaţii firmei.
- elaborarea programelor de prevenire şi protecţie.

7. Obligaţii generale (conf. art.22 si art.23(1) din Legea 319/2006 lucrătorilor din cadrul SC
HARSCO METALS ROMÂNIA SRL TÂRGOVIŞTE:

a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de

transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze
sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi
clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre
care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi
orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite
de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a
face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii
sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a
permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri
pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
 h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
i
ii 8. Reguli de securitate şi sănătate specifice activităţilor de excavaţii în haldele de
zgură din cadrul SC HARSCO METALS ROMÂNIA SRL TÂRGOVIŞTE :

1. Lucrările de săpături nu vor fi începute decât după ce se vor obţine de la beneficiar toate
informaţiile necesare asupra naturii şi vechimii straturilor de material depozitat ,asupra existenţei apelor
subterane şi a eventualelor construcţii,cabluri etc ;
2. În vederea prevenirii accidentelor prin surpare se vor lua măsuri de consolidare a săpăturilor.În
funcţie de lăţimea şi adâncimea săpăturii,precum şi de natura şi vechimea straturilor se va stabili modul
de consolidare,;
3. La lucrările de săpături în terenuri cu umiditate naturală,în cazul în care nu există ape
freatice adâncimea până la care săpăturile pot fi executate cu pereţi verticali,se va stabili prin
procesul de execuţie;
4. În tot timpul cât săpăturile rămân descoperite ,coordonatorul punctului de lucru trebuie să
urmărească starea taluzelor.În cazul în care se observă apariţia crăpăturilor paralele cu marginea
superioară se vor lua măsuri de consolidare pentru evitarea surpării.;
5. Staţionarea şi circulaţia vehiculelor sau a utilajelor în apropiere de locurile unde se execută
săpături fără sprijin sunt premise numai la o distanţă egală cu de două ori adâncimea săpăturii ;
6. Dacă în timpul săpăturii se produc acumulări de apă,se vor lua măsuri de evacuare a acesteia ;
7. Se vor lua măsuri suplimentare contra surpării pereţilor săpăturii în cazul în care în apropiere se
găsesc utilaje care produc vibraţii în timpul lucrului ;
8. Demontarea şi îndepărtarea sprijinirilor trebuie să se facă de jos în sus ,sub supravegherea
coordonatorului locului de muncă;
9. Căile de circulaţie trebuie menţinute în permanenţă libere, curate, asigurate împotriva
pericolului de alunecare şi derapare a utilajelor de deservire ;
10. Înainte de a pune în funcţiune excavatorul,excavatoristul trebuie să se convingă dacă toate
dispozitivele de protecţie se află la locul lor şi dacă sunt fixate corespunzător;
11. În timpul lucrului se interzice staţionarea oricăror lucrători în raza de lucru şi de pivotare a
excavatorului.Deasemenea este interzis a se circula pe sub braţul excavatorului;
12.Când părăseşte cabina de conducere ,excavatoristul trebuie să lase în jos şi să aşeze pe pământ
utilajul de săpat ,şi să debreieze cuplajul motorului.Când părăseşte zona de lucru el va opri motorul .La
punerea în mişcare a excavatorului,excavatoristul trebuie să aştepte până ce toţi lucrătorii s-au îndepărtat
din zona periculoasă;Înainte de a pune în mişcare motorul şi de a începe excavarea precum şi după fiecare
pauză de lucru se va da un semnal de avertisment sonor.
13.În pauzele de lucru precum şi când excavatorul nu este folosit utilajul de săpat trebuie coborât şi
aşezat pe pământ,darn u pe peretele de încărcare sau lângă el.
14. Viteza de circulaţie a mijloacelor de transport auto în incinta haldelor de zgură este de
10Km/oră şi a fost stabilită prin decizia conducerii firmei ;
15. În timpul operaţiunilor de încărcare-descărcare cu mijloace mecanizate a mijloacelor de
transport se interzice prezenţa muncitorilor în raza de acţiune a acestor utilaje. Lucrătorii vor dirija sarcina
de la sol cu dispozitive special realizate în acest sens până la aşezarea acesteia în poziţie definativă şi
stabilă ;
16. La încărcarea – descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi respectate reguli
privind staţionarea autovehiculelor goale care îşi aşteaptă răndul la încărcare în afara razei de acţiune a
mijlocului de încărcare, putând fi adus la încărcare numai după ce a primit semnalul dat de conducătorul
utilajului de încărcare sau a conducătorului formaţiei de lucru ;Deasemenea înainte de începerea operaţiei
de încărcare-descărcare, autovehiculele trebuie asigurate contra deplasării necomandate prin acţionarea
sistemului de frânare de ajutor ;
17.Este interzisă staţionarea conducătorilor autovehiculelor sau a altor persoane în cabină, pe
platformă sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare a materialului de la frontul de încărcare ;
 18. Înainte de începerea lucrului, toate autovehiculele trebuie verificate şi din punct de vedere al
prevenirii şi stingerii incendiilor ( starea tehnică a maşinii, instalaţia de alimentare cu combustibil,
instalaţia electrică, aprinderea, carburaţia şi eşaparea, să nu prezinte scurgeri de ulei, existenţa
stingătoarelor şi starea lor etc. ) luându-se măsuri imediate de remediere a deficienţelor constatate ;
19. Conducerea firmei va lua măsuri pentru efectuarea întreţinerilor, reparaţiilor şi reviziilor
autovehiculelor conform prevederilor din cartea tehnică, de către persoane autorizate. Starea tehnică a
acestora trebuie să corespundă regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice ;
20. Conducerea IFRON-ului trebuie încredinţată numai salariatilor calificaţi si autorizaţi
de către persoana fizică sau juridică ce exploatează utilajele, pe baza de şcolarizare si verificare a
cunostinţelor.Reinstruirea conducătorului se va face ori de cate ori i se va incredinţa spre
conducere un alt tip de incărcător frontal.
21. La operaţia de încărcare cu IFRON-ul se vor respecta urmatoarele :
a) conducatorul va semnaliza pentru atenţionare şi va începe manevra numai după
retragerea tuturor persoanelor din rază de acţiune a utilajului ;
b) conducătorul nu va aşeza sarcina în mijloacele de transport decât după ce s-a asigurat
că lucrătorii s-au retras din aceasta ;
c) deschiderea graifărului şi bascularea sarcinii în mijlocul de transport este permisă numai
după staţionarea utilajului şi încetarea balansării sarcinii ;
d) la încărcarea cu IFRON-ului în vagoane cu pereţi înalţi pentru formarea de stive
( picioare ) stabile, se va marca mijlocul acestora pe pereţii vagonului ;
e) preluarea sarcinilor din grămadă sau stivă se va face numai de către conducătorul
IFRON-ului; este interzisă fixarea sau ajustarea cu mâna sau alte unelete a sarcinilor de
către alte persoane;
f ) la ridicarea sarcinii din stive se va verifica stabilitatea acesteia în cupă ;
g) la descărcarea şi încărcarea materialelor în stive şi din stive , conducătorul trebuie să se
asigure că nu există persoane pe acestea sau în jurul lor;
22. La operaţia de descărcare a sarcinilor cu IFRON-ul, se vor respecta următoarele:
a) sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane va fi bine fixată în echipamentul
auxiliar adecvat lucrului, echilibrată pe cele 2 braţe ale furcii utilajului şi
corespunzătoare capacităţii sale;
b) în timpul descărcării sarcinilor din autovehicule, conducătorul este obligat să
oprească lucrul în caz de pericol.
23. Pe timpul încărcării sau descărcării, este interzisă staţionarea lucrătorilor pe caroseria
autovehiculelor, în faţa sarcinilor sau în raza de acţiune a încărcătoarelor frontale ;
24. Este interzisă deplasarea IFRON-ului înainte de ridicarea sarcinii şi desprinderea completă a
acesteia din stivă, din mijloacele de transport sau de pe sol ;
25. Se interzice depunerea sarcinilor în stive, în mijloacele de transport sau la sol, de la o
înălţime mai mare de 0,5 m ;
26. La efectuarea manevrelor de încărcare- descărcare şi transport a materialelor granulare,
utilajul va fi acţionat încat, atît la umplerea şi golirea cupei cât şi pe parcursul dplasării ;
27. Se interzice conducătorului să părăsească utilajul având sarcină ridicată de la sol ;
28. Părăsirea încărcătorului frontal se va face numai după oprirea motorului, blocarea frânei şi
închiderea cabinei, furca utilajului fiind sprijinită pe sol.
29. Pe timpul transportului sarcinilor cu IFRON-ul se vor respecta următoarele:
a) deplasarea se va face menţinând sarcina la o înălţime de maximum 0,5 m faţă de sol ;
ridicarea sarcinii la înălţimi mai mari este permisă numai pentru trecerea prin locuri
înguste, cu viteză redusă, pînă la evitarea oricărui pericol de accidentare ;
b) se interzice circulaţia cu sarcină, pe terenuri cu pantă mai mare de 10% şi rampe de
încărcare –descărcare în vagoane cu o pantă mai mare de 2%;
c) la trecerea peste podeţe sau poduri, se va ţine seama de capacitatea de rezistenţă a
acestora;
d) conducătorul trebuie să urmărească cu atenţie traseul drumului; se interzice deplasarea
pe terenuri cu obstacole sau gropi, a căror denivelare este mai mare de 10 cm, care pot
provoca răsturnarea utilajului ;
 e) se interzice deplasarea sarcinilor ale căror dimensiuni nu se încadrează în gabaritele
căilor de circulaţie sau a celor care periclitează echilibrul utilajului ;
f) este interzisă oprirea pe pasajele de trecere de cal ferată sau în raza de acţiune a altor
utilaje.
30. Deplasarea IFRON-ului în incintă este permisă numai pe căile de circulaţie stabilite, cu o
viteză care să asigure evitarea pericolelor de accidentare, stabilite prin instrucţiunile proprii locului
de muncă ;
8 31. Se interzice transportul persoanelor cu IFRON-ul ;
32.Este interzisă folosirea IFRON-ului pentru executarea unor lucrări neadecvate. Pentru
sarcini specifice, trebuie să se dispună de echipamentul auxiliar şi sculele anexate, corespunzătoare
operaţiei ce se execută, fiind interzisă recurgerea la improvizaţii ;
33. Se interzice utilizarea IFRON-lui pentru împingerea şi tragerea autovehiculelor, a
vagoanelor sau a altor mijloace de transport ;
34. Încărcătoarele frontale trebuie să aibă, lateral, la geamuri, bare sudate pentru a
împiedica conducătorul utilajului să scoată capul în afară, evitându-se astfel accidentarea acestuia ;
35. Verificarea echipamentului auxiliar trebuie să se facă numai cînd acesta este aşezat pe
sol ;
36. Încărcătorul frontal trebuie să aibă reviziile tehnice şi lucrările de întreţinere efectuate
la termen , conform graficului ;
37. În caz de avarie, remorcarea încărcătorului defect se face numai cu ajutorul unei bare
de remorcare, conform prevederilor “ Regulamentului de circulaţie pe drumurile publice”;
38.Lucrările de reparaţii la încărcătorul frontal trebuie efectuate numai de către personal
calificat şi autorizat, în atelierele specializate.

9. Reguli de acordare a primulului ajutor în caz de accidente

NOTĂ Primul ajutor presupune în primul rând stăpânire de sine şi luarea unor măsuri ferme la
locul accidentului pentru detensionarea stării de panicp şi de aglomeraţie. Nu uitaţi să apelaţi imediat
numerele pentru situaţiile de urgenţaă( Urgenţa 112 , Poliţie 955, Ambulanţa 961)
- Încercaţi cu precauţie şi atenţie degajarea victimei. Renunţai dacă trebuie efectuate mişcări brutale ale
corpului victimei sau părţilor din corp pentru degajare.
Daca se reuşeste imobilizarea victimei se asigură menţinerea fixă a axului format din cap-ceafa-
torace.Controlaţi în primul rând funcţiile majore ale organismului uman: respiraţia şi bătăile inimii şi
încercaţi păstrarea acestora.

Controlul respiratiei se face prin :

Observarea toracelui accidentatului dacă indică clar mişcări ritmice respiratorii ;

Punere în evidenţă cu ajutorul unei coli de hârtie sau cu o oglindă pusă în faţa gurii sau a nasului victimei.
Mişcarea hârtiei sau aburirea oglinzii va indica existenţa funcţiei respiratorii.

Este bine să ştiţi Semnele care denotă o insuficienţă respiratorie:

- Mişcările respiratorii sunt foarte slabe şi neregulate sau lipsesc cu desăvârşire;
- Buzele şi unghiile se învineţesc;

Controlul bătăilor inimii

Se face prin ascultarea inimii şi prin căutarea pulsului. Ascultarea bătăilor inimii se va face punând
urechea pe toracele accidentatului, în regiunea inimii. Pulsul se va simţi la nivelul arterei radiale, adică la
nivelul articulaţiei pumnului, la nivelul degetului mare. Dacă pulsul este slăbit, el poate fi simţit mai uşor
la nivelul arterei carotide, pe partea laterală a gâtului.
Este bine să ştiţi Semnele care denotă insuficienţa circulatorie sunt:
- Pulsul se percepe cu foarte mare greutate sau nu poate fi perceput;
- Extremităţile sunt reci şi livide;
- Bătăile inimii nu se mai pot percepe;
- Hemoragiile din plăgi încetează
IMPORTANT : NU RENUNŢAŢI LA PROCEDURILE DE SALVARE CHIAR DACĂ SUNT
SEMNE APARENTE DE DECES (LIPSA RESPIRAŢIEI ŞI/SAU BĂTĂILE INIMII).
Până la sosirea serviciilor de urgenţă specializate , încercaţi , aplicarea imediată a
procedurilor de respiraţie artificială şi/sau masaj cardiac extern.
Procedura respiraţiei artificiale
Cea mai rapidă şi deosebit de eficace este respiraţia "gură-la-gură". Numai dacă victima are gura
încleştată, se aplică respiraţia "gură-la-nas".

Cum se procedează ?

Accidentatul este întins pe spate, cu faţa în sus. Se controleaza căile respiratorii superioare pentru a
avea siguranţa că nu sunt blocate cu sânge, secreţii, noroi sau alte corpuri străine. În cazul înfundării lor,
se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor. Salvatorul se aşează în genunchi, lângă capul victimei.
Se trece mâna stângă pe sub ceafa accidentatului şi se împinge în sus, astfel încât să se asigure o extensie a
cefei. Această manevră asigură eliberarea căilor respiratorii superioare acoperite de limba, ştiut fiind că, la
accidentaţii care şi-au pierdut cunoştinţa, limba cade în fundul gâtului. După aceste manevre de pregătire,
salvatorul trage puternic aer în piept şi, aplicându-ţi gura pe gura deschisă a accidentatului, insuflă aerul
din plămânii săi în cei ai victimei. În tot acest timp, nările accidentatului trebuiesc astupate cu ajutorul
celeilalte mâini, pentru a împiedica refularea aerului. În timpul manevrei se va controla eficacitatea
manevrei, urmărindu-se umflarea abdomenului cu aerul insuflat. După fiecare insuflare, în timp ce
salvatorul inspiră, se vor lăsa libere gura şi nasul accidentatului. În acest fel aerul introdus în plămânii
victimei este eliberat datorită elasticităţii cuştii toracice. Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe
minut şi va fi menţinut până când victima începe să respire autonom.

Procedura masajului cardiac

Oprirea respiraţiei duce rapid la oprirea inimii. Intervenţia de refacere a funcţiilor inimii este vitală.
Cum se procedează ?
Accidentatul este culcat pe spate, pe un plan tare, cu capul mai jos decât restul corpului. Salvatorul îşi
aşeaza palmele suprapuse pe locul corespunzător inimii în cuşca toracică, adică în stânga extremităţii de
jos a sternului (osul pieptului). Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice, astfel încât toracele
victimei să fie turtit cu 3 - 4 cm, într-un ritm de 60 apăsări pe minut. Compresiunile şi decompresiunile
ritmice îndeplinesc funcţia de pomparea sangelui în vasele sanguine. In mod obişnuit, în scurtă vreme
după aplicarea masajului, inima îşi reia activitatea spontană. Reluarea activităţii se poate observa după
reapariţia pulsului şi colorarea pielii şi mucoaselor. Accidentatul îşi capătă cunoştiinţa, iar reflexele
reapar.

Imobilizarea fracturilor

În cazul în care victima unui accident este suspectată de o leziune a coloanei vertebrale salvatorul
trebuie să se rezume numai la :
- menţinerea permanentă a coloanei vertebrale în linie dreaptă, capul fiind ţinut ceva mai
jos decât picioarele, atât în timpul ridicării cât şi al transportului ;
- menţinerea capul şi gâtului accidentatului într-o poziţie care să asigure permeabilitatea
căilor respiratorii superioare ;
 - imobilizarea să se facă numai pe un plan tare (scândură lată, usă, etc.) pe care bolnavul
trebuie aşezat cu faţa în sus, pentru a evita deplasările laterale.
In cazul fracturilor mai puţin periculoase (urgenţa obişnuită ), imobilizarea unei fracturi se face astfel:
» Clavicula: se utilizează doi colaci de pânză rasuciţi şi legaţi la spate ;
» Braţ: 1- 2 atele aplicate pe braţ şi apoi legarea braţului de torace;
» Antebraţ : 1 - 2 atele aplicate pe antebraţul respectiv şi suspendarea antebraţului cu ajutorul unei feşe
legate de gât ;
» Picior: de obicei imobilizarea cuprinde în întregime membrul respectiv. Pentru aceasta, în cazul în care
avem 2 atele, acestea se aşează faţă în faţă, pe părţile laterale ale piciorului, în cazul în care avem o atelă,
o aşezăm pe partea laterală a piciorului şi folosim, ca a doua atelă, celălalt picior, legând strâns picioarele
victimei accidentului rutier. Pentru fixarea oricărui tip de atelă, trebuie avut grijă ca aceasta să nu apese pe
răni sau să producă răni accidentatului. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atelă va fi înfăşurat ăn faşă
sau cârpă. Ca regulă generală, orice atelă trebuie să depăşească deasupra şi dedesupt ambele articulaţii ale
osului fracturat, imobilizandu-le.

Hemostaza (oprirea hemoragiei sângelui):

Oprirea rapidă a hemoragiei este una din acţiunile vitale care trebuie executate de salvator .Cel mai
simplu mod de a face o hemostază provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. Câteva
comprese aplicate pe plagă, o bucata de vată şi un bandaj ceva mai strâns sunt suficiente pentru a
opri o sângerare medie. Dacă hemoragia nu se opreşte, este necesară comprimarea vasului din care
curge sangele. O hemostază de scurta durată se face prin comprimarea directă a vaselor , cu degetul
sau cu toată mâna. Hemostaza de lungă durată (până la sosirea serviciilor de salvare specializate) se
face cu garoul (banda elastică de cauciuc , faşă, curea etc. ,care poate fi strâns pe braţ sau pe
picior).

Arsuri
Arsurile sunt de trei grade :gradul 1-înroşirea pielii, gradul 2-înroşirea pielii cu băşici; gradul 3-
distrugerea ţesuturilor atât la suprafaţă cât şi în adâncime. Ele sunt provocate de diverşi agenţi :abur, arc
electric, substanţe lichide fierbinţi etc.
După scoaterea, cu multă precauţie a îmbrăcămintei, arsurile vor fi pansate ca orice rană proaspată,
cu material sterilizat sau panză curată, fără a fi unsă cu alifii, uleiuri, vaselină sau alte soluţii şi fără a fi
atinse cu mâinile. După aceea accidentatul va fi îndrumat la spital.
Nu este permisă :
-spargerea başicilor formate de arsuri;
-înlăturarea eventualelor materiale lipite de rană ;
-smulgerea părţilor de haină arse, lipite de corp ;
La arsurile la ochi cu arcul electric se vor aplica prişniţe reci cu acid boric.
Arsurile provocate de acţiunea substanţelor chimice (acizi şi baze) vor fi spălate imediat cu multă
apă sau într-un curent repede de apă curgatoare .
După spalare se va aplica o prişniţă cu soluţie de sodă (2%bicarbonat de sodium) în cazul arsurilor
cu acizi, sau cu soluţie slabă de oţet sau acid boric (1,5% acid boric) în cazul arsurilor cu alcaline.

ÎNTOCMIT

Ing. RUXĂNDOIU AUREL