Instalatii Electrice la Consumatori

Note de curs

Curs 5 – Curs 6.

Calculul instalatiilor electrice de JT la consumatori

Șef. lucr. dr. ing. Nistor Ciprian Gheorghe

1
 Introducere
• Calculul instalatiilor electrice cuprinde:
– Calculul curentilor nominali ai circuitelor si coloanelor electrice;
– Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor electrice conform conditiilor
de utilizare si de montare, inclusiv de rezistenta mecanica;
– Verificarea sectiunii alese la cadere de tensiune si la regimuri de scurta
durata (ex. scurtcircuit, pornirea motoarelor);
– Alegerea aparatelor de actionare, protectie si masura;
– Alegerea solutiilor de pozare a conductoarelor circuitelor si coloanelor
(tuburi de protectie, jgheaburi de cabluri, etc.).
• La dimensionarea si alegerea componentelor unei instalatii de JT se vor
respecta, printre altele, normele prevazute in I7-2011.

2
Diagrama logica de dimensionare a instalatiilor

3
 Definitii
• Curentul maxim de sarcina (IB) corespunde:
– sarcinii nominale exprimate in kVA la nivelul circuitelor finale;
– Puterii aparente de alimentare, tinand cont de coeficientii de simultaneitate
(ks) si de utilizare (ku), in cazul circuitelor din amonte.
• Curentul maxim admisibil (Iz) reprezinta valoarea maxima a curentului pe
care o poate suporta cablajul circuitului un timp nedeterminat fara a se
deteriora; Parametrii ce influenteaza curentul max. adm. de un conductor:
– Modul constructiv al cablului si conductoarelor (Cu sau Al, izolatie, etc.);
– Temperatura mediului ambiant;
– Metoda de instalare/pozare;
– Influenta circuitelor invecinate;
• Supracurentul are loc pentru un curent mai mare de IB, si pot fi de 2 tipuri:
– Curent de suprasarcina;
– Curent de scurtcircuit.
• Supracurentii trebuie intrerupti intr-un anumit timp in functie de valoarea
sa pentru a evita deteriorarea cablajului sau a receptoarelor. 4
 Suprasarcina si scurtcircuitul
• Suprasarcina poate aparea in conditii normale de functionare ca urmare a
unor conditii de functionare (ex. pornirea greoaie a unui motor asincron,
conectarea mai multor sarcini pe un circuit); Mentinerea conditiilor de
suprasarcina mai mult timp va impune intreruperea automata a circuitului
respectiv, in funtie de reglajul releului de protectie sau calibrului fuzibilului;
• Scurtcircuitul se poate produce din cauza deteriorarii izolatiei
conductoarelor active si/sau dintre conductoarele active si pamant, fiind:
– Scurcircuit trifazat, cu sau fara implicarea conductorului N si/sau PE;
– Scurtcircuit bifazat, cu sau fara implicarea conductorului N si/sau PE;
– Scurtcircuit monofazat intre o faza si conductorul N (si/sau PE);
• Dispozitivele de protectie la supracurenti se plaseaza la inceputul circuitului
de protejat si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
– Sa permita curentului maxim de sarcina sa circule un timp nedefinit;
– Sa intrerupa supracurentul intr-un timp mai scurt decat cel dat de caracteristica
I2t a circuitului
5
 Protectia la supracurent
• Protectia circuitelor se poate face cu intreruptoare automate sau sigurante
fuzibile;
• Protectia impotriva supracurentilor electrici: a se vedea si I7-2011, par. 4.3

Protectia prin intreruptor automat Protectia prin fuzibil

6
 Reguli generale de dimensionare a protectiilor
• Un dispozitiv de protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele reguli:
– curentul nominal al protectiei (In): IB<In<Iz (Zona A)
– Curentul de declansare la suprasarcina (I2): I2<1.45Iz , iar durata de declansare
conventionala poate fi reglata intre 1-2h (conf. std. locale) (Zona B)
– Curentul nominal de scurtcircuit al dispozitivului de protectie este mai mare
decat curentul de scurtcircuit in punctul respectiv al instalatiei. (Zona C)

7
 Dimensionare dispozitive protectie supracurenti
• Dimensionarea intreruptoarelor automate si sigurantelor fuzibile se
diferentieaza la calculul curentului I2, astfel:
– In cazul intreruptoarelor automate (disjunctoare): I2<1.45Iz ; datorita
preciziei ridicate aceasta conditie va fi intodeauna respectata in practica;
– In cazul protectiei prin fuzibil, I2 reprezinta valoarea curentului la care se
topeste elementul fuzibil ; se utilizeaza relatia: In ≤ Iz/k, unde, pentru fuzibile
gG:
• k=1.31 pentru In<16A
• k=1.1 pentru In≥16A
• Utilizarea dispozitivelor de protectie avand capacitati de rupere mai mici
decat curentul de scurtcircuit calculat in punctul de amplasare in
instalatie este permisa numai daca in amonte este amplasat un dispozitiv
de protectie cu puterea de rupere necesara si cantitatea de energie ce
poate sa treaca prin acesta este mai mica decat cea suportata fara a se
deteriora a dispozitivului de protectie si cablajului din aval.
• In practica acest lucru se poate realiza prin asocieri intr. aut. - fuzibil, si
prin aplicarea corespunzatoare a tehnicii filiatiei; 8
 Determinarea sectiunii minime a conductoarelor
• A se vedea si prevederile din I7-2011, cap. 5.2;
• Sectiunea conductoarelor pentru circuite si coloane se determina
pentru functionarea in conditii normale si pentru conditii de defect, in
functie de:
– sarcina admisibila;
– temperatura maxima admisibila;
– sistemul de pozare(conf. I7 si SR HD 384.5.523);
– solicitari termice ce pot aparea in regim de scurtcircuit;
– alte solicitari mecanice;
– valoarea maxima a impedantei care permite asigurarea functionarii
protectiei la scurtcircuit.
• Sectiunea minima a conductoarelor se alege pe baza relatiei:
IB ≤ Iz’

unde Iz’ - curentul maxim admisibil corectat in functie de temperatura ambianta,

modul de pozare, natura conductoarelor si a izolatiei 9
 Corectia curentului admisibil
• A se vedea si I7-2011, cap.5.2.3.
• Pentru conductoarele/cablurile montate in aer in cladiri, curentul maxim
admisibil se stabileste astfel:
Iz’=Iz*K1*K2, unde:
Iz – curentul maxim admisibil pentru conditii specifice de functionare;
K1 – factorul de corectie daca temperatura ambianta este diferita de 30oC;
K2 – factorul de corectie pentru pozarea in grup a mai multor circuite;
• Valorile Iz, K1, K2 se stabilesc din tabele, astfel:
– se selecteaza modul de pozare din I7/Anexele 5.5 si 5.6;
– se stabilesc caracteristicile conductoarelor/cablurilor (material, sectiune,
izolatie) si se alege Iz din I7/Anexele 5.10-5.17;
– se stabilesc factorii de corectie:
• K1 din I7/Anexa 5.18;
• K2 din I7/Anexele 5.19-5.21

• Exemplu de calcul: v. I7/Anexa 5.30. 10

• Pentru cablurile montate in pamant, curentul maxim admisibil este:
Iz’=Iz*f1*f2*fx , unde:
f1 – factor de corectie in functie de: temperatura solului, daca difera de 20oC;
rezistenta termica specifica a solului; gradul de incarcare (reprezinta durata de
functionare ciclica in 24h, la curentul maxim admisibil);
f2 – factor de corectie in functie de: numarul de cabluri pozate alaturat; tipul
cablurilor; distanta dintre cabluri; rezistenta termica specifica a solului; gradul
de incarcare;
fx – factor de corectie in functie de pozare (tub protectie/acoperit cu placi)

• Valorile pentru Iz,f1,f2,fx se stabilesc din tabele, astfel:

– se stabileste Iz pentru conditii normale de functionare, in functie de
caracteristicile cablurilor (material, nr. conductoare, izolatie) din I7/Anexa 5.22;
– se stabilesc factorii de corectie f1, f2 din I7/Anexele 5.23-5.28;
– se aplica factorul de corectie fx: fx=0.85 – pozare in tub de protectie; fx=0.9 –
cablu acoperit cu placi cu o curbura pronuntata ce nu permite eliminarea
incluziunilor de aer.
• Exemplu de calcul: v. I7/Anexa 5.31.
11
 Verificarea sectiunii conductorului
• Pasul urmator dupa alegerea sectiunii consta in verificarea acesteia la:
– Solicitari termice si mecanice in regim de scurtcircuit;
– La cadere de tensiune;
– La pornirea motoarelor (in functie de metoda de pornire), pentru asigurarea
stabilitatii termice in regim de scurta durata, respectand valorile maxime
pentru densitatea de curent:
• Pentru conductoare din Cu: 35A/mm2;
• Pentru conductoare din Al:20A/mm2
• Conform SR HD 603 si SR CEI 60502-1, pentru cablurile multiconductor
de JT nu este obligatorie verificarea la stabilitate termica la scurtcircuit,
daca valoarea curentului de scurcircuit este mai mica de 40kA;
• La dimensionarea cablurile si conductoarele din cadrul bransamentelor
se vor respecta prevederile din standardul SR 234/2008 si/sau cerintele
specifice furnizorului de energie.

12
 Sectiuni minime admise
• Sectiunile minime admise pentru conductoarele utilizate in instalatiile
electrice din interiorul cladirilor sunt furnizate in I7/2011 Anexa 5.32:

13
 Sectiunea conductorului N
• Sectiunea conductorului neutru trebuie sa fie egala cu cea a
conductorului/conductoarelor de faza, in urmatoarele situatii:
– In instalatiile monofazate;
– In instalatiile trifazate (cu 4 conductoare)cu sectiunea conductoarelor de
faza S(Cu) ≤ 16mm2 sau S(Al) ≤ 25mm2 ;
– In instalatiile trifazate (cu 4 conductoare) cand armonicile de curent de
ordin 3k, k=impar (3, 9, 15…) sunt cuprinse intre 15-33%;
– Cand nu se asigura echilibrarea intre faze
• In cazul instalatiilor in care armonicile de ordinul 3 au un nivel mai mare
de 33%, conductorul neutru trebuie dimensionat la o sectiune mai mare
decat a conductoarelor de faza, prin aplicarea unui coeficient de corectie
(v. Anexa 5.29/I7-2011);
• Aceasta deoarece, in cazul armonicilor de rang 3 curentii de pe cele trei
faze se insumeaza pe conductorul neutru; Daca nivelul armonicilor de
rang 3 este mai mare de 33%, curentul prin neutru va fi mai mare decat
cel prin conductoarele de faza;
14
 Sectiunea conductorului de protectie
• A se vedea si I7/2011, cap. 5.5.3
• Conductorul de protectie (PE) trebuie ales astfel incat sa reziste la curentul
de defect prezumat in punctul corespunzator instalatiei;
• Sectiunea minima a conductorului de protectie (conf. Tab. 5.17/I7-2011),
cand se utilizeaza acelasi material ca cel al conductorului de faza si timpul
de deconectare in caz de defect este mai mic de 5s:
– Pentru circuite cu Sfaza ≤ 16mm2 => SPE=Sfaza
– Pentru circuite cu 16 < Sfaza ≤ 35 mm2 => SPE=16 mm2
– Pentru circuite cu Sfaza > 35 mm2 => SPE= Sfaza / 2;
• Pentru conductorul PEN, reducerea sectiunii este permisa numai daca se
respecta conditiile de dimensionare a conductorului neutru, si din
considerente mecanice sectiunea minima este de 10mm2 (Cu) / 16mm2 (Al);
• Sectiunea conductorului de protectie (PE) ce nu face parte din cablu sau nu
se afla in aceasi incinta cu cele de faza, trebuie sa fie de minim:
– 2.5mm2 (Cu)/ 16mm2 (Al) daca se asigura protectia mecanica
– 4mm2(Cu) / 16mm2 (Al) daca nu se asigura protectie mecanica. 15
 Sisteme de bare capsulate
• Se aleg in functie de datele furnizate de catre producator, sectiunea
depinzand de curentul nominal, temperatura ambianta (implicit 35oC) si
cele trei conductoare incarcate echilibrat;
• Pentru temperaturi mai mari de 35oC se utilizeaza factori de corectie, de ex:

• In cazul existentei
armonicilor de curent de
rang 3, curentul maxim
admisibil prin
conductoarele de faza si
neutru in functie de nivelul
armonicii 3 (in unitati
raportate):

16
 Determinarea caderii de tensiune
• A se vedea si I7/2011, cap. 5.2.5
• Dupa dimensionarea circuitelor trebuie verificata caderea de tensiune la
incarcare nominala, astfel incat alimentarea sarcinilor sa se faca la o
tensiune mentinuta in limitele cerute de functionarea corecta a acestora;
• Limitele maxime ale caderilor de tensiune la capetele instalatiilor:
– In cazul consumatorilor alimentati prin bransament de la reteaua de JT:
• 3% pentru receptoare de iluminat;
• 5% pentru restul receptoarelor de putere;
– In cazul consumatorilor alimentati dintr-un PT sau centrala proprie:
• 6% pentru receptoare de iluminat;
• 8% pentru restul recetoarelor de putere;
•Caderile de tensiune se stabilesc la
puterea maxim absorbita si pe traseul
cel mai lung si mai incarcat;
•In cazul unei caderi de tensiune mai
mare decat cea indicata se mareste
sectiunea conductoarelor; 17
 Caderea de tensiune in cazul alimentarii motoarelor
• Alimentarea cu o tensiune redusa a motoarelor poate conduce la
functionarea cu performante reduse a acestora;
• In general, motoarele functioneaza cu performate satisfacatoare pentru
o abatere a tensiunii de pana la ±5% din tensiunea nominala;
• La pornirea directa, motoarele pot absorbi un curent de cateva ori mai
mare decat cel nominal, ceea ce va conduce la o cadere de tensiune
ridicata la pornire (Ex. daca Ip/In=5 si caderea de tensiune la curent
nominal este de 8% => caderea de tensiune la pornire va fi de 40%). In
aceste conditii motorul poate sa:
– nu porneasca din cauza unui cuplu de pornire (dependent de tensiunea de
alimentare) insuficient, iar curentul de pornire ridicat poate declansa
protectia la supracurent;
– Accelereze foarte lent, iar curentul de pornire va fi mentinut pe o perioada
de timp mai lunga;
• De aceea, in lipsa altor valori furnizate de producatori, caderea maxima
de tensiune la pornirea motoarelor se stabileste la valoarea de 12%
18
 Calculul caderii de tensiune – regim normal
• Formulele de calcul a caderilor de tensiune, in functie de circuit sunt:

• in care, IB [A] - curentul de sarcina; L [km] – lungimea traseului (cablului);

R [Ω/km]- rezistenta lineica a cablului/conductorului; X [Ω/km] –
reactanta inductiva lineica ; φ – defazajul dintre tensiune si curent;

In general:

•Pentru sectiuni > 500mm2, R este neglijabil

•Pentru sectiuni <50mm2, X este neglijabil
19
 Tabel de calcul simplificat a caderii de tensiune
• Caderea de tensiune pe faza, pentru cabluri, in diferite circuite poate fi
aproximata cu ajutorul tabelului de mai jos (se recomanda totusi utilizarea
formulelor de calcul precis, descrise anterior);
• Caderea de tensiune se va calcula astfel:
ΔU = K x IB x L, unde K se alege din tabelul urmator;

20
 Exemplu de calcul (simplificat) a caderii de tensiune
• Se da circuitul din figura ce alimenteaza un motor asincron, cu:
– In=100A ; cos φ = 0.8 – la incarcare nominala;
– Ip=5In; cos φ = 0.35 – la pornire;
• Sa se determine caderile de tensiune.
ΔU=10V
• In regim normal:
ΔUcablu = 1x100x0.05=5V ;
ΔUtotal = 10+5=15V => ΔUtotal [%] = 3.75% < 8%

• In regim de pornire:
ΔUcablu = 0.52x500x0.05=13V ;
Icoloana = (1000-100)+500=1400A (la pornire);
ΔUcoloana≈ 14 V
ΔUtotal = 14+13=27V => ΔUtotal [%] = 6.75%

21
 CURSUL NR. 6
Calculul instalatiilor electrice de JT la consumatori

Șef. lucr. dr. ing. Nistor Ciprian Gheorghe

22
 Curentul de scurtcircuit
• Scurtcircuit: legatura galvanica, accidentala sau voita, printr-o impedanta
relativ scazuta intre doua sau mai multe parti conductoare ale unei
instalatii care, in regim normal au tensiuni diferite;
• Curentul de scurtcircuit intr-o retea de JT trebuie determinat in
conformitate cu normativul NTE 006/06/00 (Normativ privind
metodologia de calcul al curentilor de scurtcircuit in retelele electrice cu
tensiuni sub 1kV);
• Tipuri de scurtcircuite:
– Trifazat (simetric) cu punere la pamant, sau izolat;
– Scurtcircuit bifazat cu punere la pamant sau izolat;
– Scurtcircuit monofazat.
• Scurtcircuitul trifazat simetric este cel mai sever, dar si cel mai simplu de
calculat;
• Determinarea valorilor curentilor de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) in
diferite puncte ale unei instalatii electrice este o etapa importanta in
procesul de proiectare; 23
 Terminologie
• A se vedea cap. III, din NTE/006/06/00 :
i
isoc
Cazul cel mai defavorabil:
scurticircuitul se produce la isc
trecerea prin zero a tensiunii ip

u ia 2Isc

Regim normal Regim tranzitoriu de Regim permanent de

de functionare scurtcircuit scurtcircuit

24
 Isc in orice punct al unei instalatii de JT
• Se impune calculul impedantei totale (ZT) de la sursa de alimentare pana la
locul de defect;
• Fiecare componenta a unei instalatii prezinta o impedanta proprie (Z),
alcatuita din componentele: X (reactanta inductiva) si R (rezistenta):
Z  R2  X 2
• Impedanta totala se calculeaza in functie de modul de conectare al
elementelor componente (serie, paralel);
• Elementele aflate la un alt nivel de tensiune (ex. impedanta retelei de MT),
se transpun la valori echivalente retelei de JT. De exemplu, cunoscand
puterea de scurtcircuit intr-un punct de conectare la reteaua de MT (Ssc),
impedanta de scurtcircuit echivalenta pe JT se calculeaza:
'
Z MT  U o2 / S sc Uo – tensiunea nominala la JT

• Rezistenta retelei MT din amonte este in general neglijabila in comparatie

cu reactanta inductiva a acesteia, astfel ca in general XMT≈0.995ZMT
25
 Scurtcircuitul trifazat simetric
• Se considera un scurtcircuit trifazat net (de impedanta nula);
• Curentul de scurtcircuit intr-un punct al unei instalatii, prin orice faza:
I sc(3)  U n / Z sc Un – tensiunea de faza aplicata la capetele liniei de alimentare;
Zsc – imedanta unei faze pana la locul de defect
• Curentul de soc (valoarea maxima a curentului de scurtcircuit):

isoc  2k socI sc ksoc - factor de soc (de lovitura), depinde de raportul R/X in
punctul scurtcircuitului (la JT ksoc=1.2-1.3);

ksoc  1  e R / X
• isoc se ia in calcul la verificarea stabilitatii dinamice a aparatelor electrice
si barelor colectoare;
• Relatiile de calcul sunt valabile daca tensiunea la capatul de alimentare
(sursa) nu se modifica. Este cazul scurtcircuitelor produse la mare
distanta de generatoare, adica in retelele de JT, astfel incat curentii
echivalenti la generatoare sunt in domeniul valorilor nominale; 26
 Scurtcircuitele bifazate si monofazate
• In cazul unui scurtcircuit bifazat (intre doua conductoare de faza),
curentul prin fazele scurtcircuitate este:
3U n
I ( 2)
sc 
2Z sc
• In cazul unui scurtcircuit monofazat, intre o faza si conductorul neutru,
sau pamant, curentul de scurtcircuit este:

Un Zo – impedanta conductorului de
I (1)

Z sc  Z o
sc neutru sau a solului;

• Se observa ca:
I sc(3)  I sc( 2)  I sc(1)
27
 Impedanta transformatoarelor (Ztr)
2
U 20 U sc [%]
• Se calculeaza cu relatia: Z tr 
unde: S n 100
U20 – tensiunea de mers in gol in secundarul transformatorului;
Usc [%] – tensiunea de scurtcircuit in [%];
Sn – puterea nominala a transformatorului.
• Rezistenta infasurarilor transformatorului poate fi calculata cunoscandu-
se pierderile totale in Cu (Rtr se poate neglija pentru Sn>630kVA):
Pcu
Rtr  2
3I n
• Reactanta inductiva putand fi calculata astfel: X tr  Z tr  Rtr
2 2

• Raportarea parametrilor elementelor de pe partea de MT la tensiunea

de JT se face utilizand raportul tensiunilor JT/MT (ku=U2/U1); Parametrii
raportati se vor calcula astfel:
R'  R  ku2 ; X '  X  ku2
28
 Valori tipice pentru parametrii transformatoarelor
• In cazul transformatoarelor cu tensiunea primara ≤20kV, valorile tipice
ale parametrilor Rtr,Xtr,Ztr sunt date in urmatorul tabel:

29
 Impedantele elementelor de circuit – valori tipice
• Intreruptoarele automate de JT prezinta o anumita impedanta ce trebuie
luata in considerare pentru acele intreruptoare plasate in amonte de locul
de defect. Conventional rezistenta se neglijeaza iar valoarea reactantei se
considera 0.15mΩ/intreruptor.
• Defectele de scurtcircuit produc, in general, un arc electric ce are un
caracter rezistiv. Rezistenta arcului nu este stabila pe parcursul deschiderii
intreruptorului, iar valoarea sa medie are o valoare scazuta. La JT rezistenta
arcului poate reduce curentul de defect cu pana la 20%;
• Conductoarele circuitelor:
ρCu = 22.5mΩ mm2/m;
– Rezistenta Rc  L / S ρAl = 36 mΩ mm2/m;
– Reactanta inductiva este specificata de producator, dar pentru S<50mm2
aceasta se poate neglija
• Motoarele, in timpul unui scurtcircuit, se comporta ca generatoare pe o
perioada scurta de timp, alimentand scurtcircuitul (creste valoarea isoc);
Curentul injectat se poate considera egal cu Iscm=3.5Inm ; Aceasta contributie
se poate neglija in general, in cazul motoarelor de putere mica; 30
Tabel recapitulativ

31
 Exemplu calcul curent scurtcircuit
• Calculul curentului de scurtcircuit pentru o instalatie de JT, alimentata de
la un transformator MT/JT de 100kVA.

32
 Problema*
• Sa se calculeze valorile curentilor
de scurtcircuit (Isc si isoc) in punctele
A si B ale urmatoarei retele
electrice (a – schema electrica a
retelei; b – schema echivalenta cu
A
parametrii raportati la JT):

* Mira N., s.a., Manual de Instalatii Electrice-

Asociatia Inginerilor de Instalatii din Romania,
Ed. Artenco Bucuresti, 2010., pg. 168-169

33
 Isc din aval cand se cunoaste Isc din amonte
• Atunci cand se cunosc valoarea curentului de scurtcircuit in amonte de
punctul considerat si caracteristicile (lungimea, structura) circuitului dintre
punctul in care se cunoaste curentul de scurtcircuit si punctul in care acesta
trebuie determinat se poate apela la un calcul simplificat, bazat pe tabele;
• De exemplu, se cere determinarea curentului de scurtcircuit in punctul
indicat in circuitul din figura:

• Se cunoaste ISC=28kA pe bara de

alimentare;
•Se cunosc caracteristicile circuitului
(sectiune 47.5mm2, lungime 20m, tip
conductor Cu);
•Din tabel (v. slide-ul urmator) se obtine
valoarea curentului de scurtcircuit in
punctul considerat de Isc=14.7kA;
34
35
 Verificarea la stabilitate termica in conditii de sc.
• In general verificarea stabilitatii termice a cablurilor la JT nu este necesara, daca
Isc<40kA;
• Pentru o durata a scurtcircuitului mica (<5s) se poate aproxima ca procesul de
incalzire a conductorului este de tip adiabatic (caldura ramane in masa
conductorului si nu se propaga spre exterior) – aceasta abordare confera o
simplificare a calculelor, iar rezultatul este acoperitor (temperatura calculata a
conductorului va fi mai mare decat cea reala);
• Pentru tsc<5s, relatia de verificare a stabilitatii termice este I2t=k2S si caracterizeaza
timpul maxim in care un conductor de sectiune S suporta in curent I, inainte sa se
atinga temperatura maxima acceptabila pentru izolatie;
• Valori pentru k2:

• Protectia la scurtcircuit trebuie verificata, astfel incat energia termica permisa a

intreruptorului (din catalogul producatorului) sa fie mai mica decat cea a
conductorului circuitului de protejat (v. tabelul urmator)

36
• Energia termica [A2s x 106] maxima admisa pentru cablu:

• Exemplu: Sa se verifice daca un intreruptor automat C60N (Schneider)

protejeaza corespunzator un cablu XLPE de 4mm2
• Din catalogul producatorului se obtine pentru intreruptorul C60N
I2t≤0.1x106 A2s, iar din tabelul de mai sus se extrage valoarea
pentru cablu I2t = 0.3272x106 A2s. Deci I2tintreruptor< I2tcablu

37
 Calculul valorilor minime ale curentului de scurtcircuit
• Intreruperea curentului de scurtcircuit minim posibil in circuit, intr-un timp
compatibil cu stabilitatea termica a conductoarelor, astfel (tc<5s):
k 2S 2
tc 2
I sc min
• Aceasta coditie de stabilitate termica este indeplinita daca pragul de
declansare instantaneu (la scurtcircuit) respecta conditia:
– Im < Iscmin (pentru intreruptoare automate);
– Im<Ia (pentru fuzibil)

Protectia cu intreruptor automat 38

Protectia cu fuzibil
 Limitarea lungimii circuitelor
• Pentru asigurarea pragului minim a curentului de declansare la
scurtcircuit, in practica lungimea unui circuit in aval de dispozitivul de
protectie nu trebuie sa depaseasca o valoare maxima (Lmax);
• Pentru un circuit trifazat cu 3 conductoare Lmax se poate calcula astfel:

0.8US F U – tensiunea nominala de linie [V];

Lmax  SF – sectiunea conductorului de faza [mm2];
2 I m Im – pragul minim de declansare a intreruptorului automat [A]
ρ - rezistivitatea Cu/Al la temperatura medie pe durata
scurtcircuitului (ex. ρCu = 23 mΩ.mm2/m)
• Pentru un circuit trifazat cu 4 conductoare (230/400V), curentul de
scurtcircuit minim corespunde unui scurtcircuit monofazat. In acest caz
Lmax se poate calcula astfel:
6.66S F 1
3.33S F Lmax  
Lmax  Im SF
Im 1
SN
daca SF=SN daca SF>SN
39
 Lmax tabelar

Valorile corespund circuitelor

monofazate avand
conductoarelor de Cu.
Pentru Al lungimile trebuie
multiplicate cu 0.62

Pentru alte circuite decat

monofazate, valorile din tabelul
de mai sus se inmultesc cu un
40
factor de corectie, astfel:
 Exemple - Lmax
• Ex. 1: Intr-o instalatie monofazata protectia este asigurata cu un intreruptor
de 50A, al carui prag magnetic de declansare instantanee este de 500A.
Sectiunea cablului este de 10mm2, avand conductor de Cu. Sa se determine
lungimea maxima permisa a circuitului:
– Din Tabelul anterior, pentru Im=500A si S=10mm2, se gaseste Lmax=67m. Astfel
cablul este protejat corespunzator de intreruptorul automat daca lungimea
maxima a circuitului de 67m.

• Ex. 2: Un circuit trifazat cu 3 conductoare este protejat cu un intreruptor

automat de In=220A, al carui prag magnetic de declansare instantanee este
de 10xIn. Sectiunea cablului este de 120mm2, avand conductor de Cu.
– Din tabelul anterior, pentru Im=2000A si S=120mm2, se gaseste Lmax=200m. La
aceasta valoare se aplica coeficientul de corectie de 1.73, rezultand
Lmax=346m. Astfel cablul este protejat corespunzator de intreruptorul automat
daca lungimea maxima a circuitului este de 346m.

41
 Programe de proiectare a instalatiilor electrice
• Marii producatorii de aparataj electric pun la dispozitie programe de
calcul al instalatiilor electrice de JT (ex. Ecodial – Schneider); De
asemenea exista si programe specializate, independente de un anumit
producator (ex. Edsa Paladign, Neplan)
• Un astfel de program permite calculul instalatiei si urmarirea
caracteristicilor acesteia (curenti de scurtcircuit, caderi de tensiune,
etc.).
• Utilizatorul trebuie sa introduca schema instalatiei utilizand biblioteca de
simboluri disponibila, caracteristicile generale (tensiune, frecventa) si
caracteristicile circuitelor (lungimi, cabluri, pozare, etc.);
• Ecodial Advanced Calculation: http://www.schneider-
electric.com/products/ww/en/5100-software/5110-electrical-design-software/61013-
ecodial-advanced-calculation/
• Alte programe de calcul in instalatii electrice, de la Schneider:
http://hto.power.schneider-electric.com/CBT/Apps/Dashboard.aspx?lang=en-
GB&regulation=EuropeCenelec
42
 Bibliografie
• Schneider Electric, Manualul Instalatiilor Electrice, 2007.
• Schneider Electric, Catalogul Electricianului, 2008, http://casa.schneider-
electric.ro/catalogul-electricianului.html
• Mira N., s.a., Manual de Instalatii Electrice-Asociatia Inginerilor de
Instalatii din Romania, Ed. Artenco Bucuresti, 2010.
• Moeller, Agenda Electrica, www.agenda-electrica.ro
• Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor
electrice aferente cladirilor, Indicativ I7-2011.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor, vol.1, Ed.
Universitatii Transilvania din Brasov, 2000.
• Cilinghir V., Alimentarea cu energie electrica a intreprinderilor, vol.2, Ed.
Universitatii Transilvania din Brasov, 2002.
• Comsa D., s.a., Proiectarea instalatiilor electrice industriale, Ed. didactica
si pedagogica, Bucuresti 1983.

Nota: Prezentul material reprezinta un suport pentru pregatirea studentilor la disciplina

Instalatii Electrice la Consumatori si este destinat exclusiv uzului didactic.
43