GP 052-2000 PDF

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c
Page 1 of 99
GHID PENTRU INSTALATII ELECTRICE CU TENSIUNI PNA LA 1000 V c.a.

SI 1500 V c.c.
Indicativ: GP 052-2000
Cuprins
* GENERALIT ATI
* SCHEME DE LEGARE LA PAMANT
* ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE A INSTALATIILOR ELECTRICE
* PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE
* MATERIALE ELECTRICE
* VERIFICARI
* INSTALATII ELECTRICE IN SPATII SPECIALE
* Anexa 1: PRINCIPALELE PRESCRIPTII TEHNICE
* Anexa 2: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR
* Anexa 3: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE
* Anexa 4: GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE
* Anexa 5: METODA SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR SI
PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTECTIE
* Anexa 6: DETERMINAREA PUTERII BATERIEI DE CONDENSATOARE LA UN CONSUMATOR
* Anexa 7: ALEGEREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR DE PROTECTIE SI NEUTRU
* Anexa 8: ALEGEREA CARACTERISTICILOR MATERIALELOR ELECTRICE IN FUNCTIE DE
CARACTERISTICILE MOTOARELOR (PORNIRE DIRECTA)
* Anexa 9: PUTERI INSTALATE SI UTILE
* Anexa 10: EXEMPLE DE SCHEME ELECTRICE PENTRU ALIMENTAREA RECEPTOARELOR CU ROL
DE SIGURANTA LA FOC SI PENTRU ILUMINATUL DE SIGURANTA
1. GENERALITATI
1.1. Domeniu de aplicare
1.1.1. Prezentul ghid se aplica ca instrument de lucru complementar la normativul I.7, n proiectarea si
executarea lucrarilor de instalatii electrice, reabilitarile (reparatiile capitale) si modernizarile acestora.
1.1.2. Principalele prescriptii tehnice conexe ale ghidului sunt cuprinse n anexa 1.
1.2. Calitatea instalatiilor electrice
1.2.1. Proiectarea si executarea instalatiilor electrice se face astfel nct acestea sa realizeze si sa mentin a,
pe ntreaga durat a de utilizare, urmatoarele cerin te:
- rezistenta si stabilitatea;
- siguranta n exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sanatatea, refacerea si protectia mediului;
- economia de energie;
- protectia mpotriva zgomotului.
1.2.2. Materialele electrice (conductoare, cabluri, aparate, echipamente, receptoare) noi, utilizate n instalatiile
electrice, trebuie sa aiba caracteristici tehnice ale caror performante sa conduca la ndeplinirea cerintelor
esentiale de calitate, conform Legii 10/95 a calitat ii n constructii si sa aiba certificarea de conformitate a
calitatii potrivit prevederilor regulamentului privind certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite n
constructii aprobat cu HG nr. 766/97.
mk:@MSITStore:C:\MATRIX\ELECTRIC.CHM::/gp052-00.html
1/26/2006
Page 2 of 99
1.2.3. Facilitatile de exploatare a instala tiilor electrice se asigura prin prevederea n proiecte si realizarea n
executie a unor dispozitive de:
- comanda (pornire, realizarea anumitor regimuri de func tionare si oprire);
- siguranta (oprire de urgenta);
- separare (separarea unei parti de instalatie n caz de reparare sau modificare;
- protectie pentru asigurarea securitatii.
1.2.4. Facilitatile de ntretinere se asigur a prin alegerea corespunzatoare a materialelor electrice si prin
amplasarea acestora astfel nct sa fie accesibile personalului calificat.
1.3. Conditii particulare de functionare
1.3.1 Continuitatea n alimentarea cu energie electrica se asigura, n conditiile prevazute n normativul I.7, prin
prevederea unor surse de alimentare de rezerv a, destinate alimentarii consumatorului n cazul ntreruperii
alimentarii normale si care pot fi:
- grup electrogen;
- baterii de acumulatoare;
- bransamente separate de reteaua de alimentare de distributie, independente de alimentare normala.
1.3.2. Puterea surselor alimentare de rezerv a se stabileste tin nd seama de puterea ceruta de instalatia
electrica sau partea din instalatia electrica care trebuie alimentata de acestea (puterea receptoarelor "de
importanta deosebita" n functiune simultana) si de recomandarile furnizorului acestor surse.
1.4. Conditii privind influentele externe
1.4.1. Materialele electrice trebuie sa poata suporta n functionare normala fara sa se defecteze, influentele
externe existente la locul de amplasare, n mod special praful, umiditatea si socurile mecanice.
1.4.2. Protec tia materialelor electrice mpotriva influentelor externe se realizeaza prin:
- amplasarea n afara spatiilor cu pericol;
- carcase si nvelisuri cu grad de protectie IP corespunzator;
- amplasarea n spatii protejate.
1.4.3. Aparatele electrice de comanda si protectie, precum si clemele de legatura se amplaseaza n tablouri
electrice cu grad de protectie IP corespunzator.
1.5. Protectii pentru asigurare securitatii
1.5.1. Instalatiile electrice se proiecteaza si se execut a astfel nct la folosirea lor n conditii care pot fi n mod
normal prevazute, utilizatorii, bunurile acestora si materialele instalatiilor electrice sa fie protejate mpotriva
pericolelor si a pierderilor ce ar putea rezulta.
1.5.2. n instalatiile electrice trebuie asigurata protectia mpotriva:
- socurilor electrice prin atingeri directe si/sau indirecte;
- efectelor termice n functionare normala;
- supracurentilor;
1/26/2006
Page 3 of 99
- curen tilor de defect;

- supratensiunilor;
- tensiunilor minime sau lipsa tensiunii.
1.5.3. Protectia utilizatorilor mpotriva atingerilor directe nu trebuie sa permita atingerea partilor aflate sub
tensiune n timpul functionarii normale.
1.5.4. Protectia utilizatorilor mpotriva atingerilor indirecte nu trebuie sa permita atingerea unor mase puse sub
tensiune ca urmare a unui defect de izolatie.
1.5.5. Clasele de protectie n care se ncadreaza materialele electrice din punct de vedere al protectiei la
socuri electrice, trebuie sa fie conform STAS 11054.
1.5.6. Protectia mpotriva efectelor termice n functionare normala trebuie realizata instalnd materialele
electrice astfel nct sa fie eliminate att riscul aprinderii materialelor si substantelor inflamabile si a
materialelor combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice ct si riscul ca utilizatorii sa
sufere arsuri.
1.5.7. Protectia mpotriva supracuren tilor, de suprasarcina sau de scurtcircuit, trebuie sa asigure utilizatorilor,
materialelor instalatiilor electrice si bunurilor utilizatorilor protec tia mpotriva temperaturilor foarte ridicate sau
a solicitarilor mecanice datorate supracurentilor din conductoare active,
1.5.8. Protectia mpotriva curentilor de defect trebuie sa asigure protec tia conductoarelor, altele dec t cele
active, si a altor parti destinate a fi parcurse de curentii de defect, astfel nct sa poata suporta curentii
respectivi fara a atinge temperaturi foarte ridicate si tensiunile de atingere sa nu depaseasca tensiunea
maxima admisa (50V).
1.5.9. Protectia mpotriva supratensiunilor trebuie sa asigure protectia utilizatorilor si a bunurilor acestora
precum si a materialelor electrice mpotriva efectelor unui defect ntre parti active ale circuitelor de tensiuni
diferite si sa limiteze tensiunile interne de comutatie sau externe din descarcari atmosferice la valori admise
de tinere ale izola tiei aparatelor electrice.
1.5.10. Protectia mpotriva caderilor de tensiune trebuie sa deconecteze echipamentele elecrice la caderi de
tensiune sub valoarea minima admisa sau la disparitia tensiunii, evitnd repornirea motoarelor la revenirea
tensiunii. Ea este foarte important a pentru motoare n general si pentru motoarele sincrone n special.
[top]
2. SCHEME DE LEGARE LA PAMNT

2.1. La instalatiile electrice, conform normativului I.7, sunt avute n vedere trei tipuri de scheme de legare la
pamnt: TT, TN si IT.
2.2. Schemele de legare la pamnt sunt simbolizate conform SR CEI 364 prin 2, 3 sau 4 litere avnd
urmatoarele semnificatii:
l
prima litera - situatia alimentarii n raport cu pamntul:
T - legare directa la pamnt (neutru distribuit);

I - nici un conductor activ nu este legat la pamnt sau un punct (punctul neutru) al retelei este legat la pamnt
printr-o impedanta;
l
a doua litera - situatia maselor instalatiei alimentare n raport cu pamntul:
T - masele sunt legate direct la pamnt, independent de eventuala legare la pamnt a alimentarii;
1/26/2006
Page 4 of 99
N - masele instalatiei alimentate sunt legate direct la punctul neutru al sursei de alimentare care este legat la
pamnt;
l
alte litere - dispunerea conductorului neutru (N) si a conductorului de protec tie (PE):
C - conductor PEN, functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protectie (PE) sunt ndeplinite de
acelasi conductor (PEN);
S - functiile conductorului neutru (N) si a conductorului de protectie (PE) sunt ndeplinite de conductoare
separate.
SCHEMA TT
2.3. Schema TT are urmatoarele caracteristici (vezi fig. 2.1 si fig. 2.2):
- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamnt;
- masele instalatiei electrice sunt legate la prize de pamnt distincte, din punct de vedere electric, de priza de
pamnt a alimentarii.
2.4. n schema TT, curentul de defect I d dintre faza si mas a are o valoare inferioara curentului de scurtcircuit
dar poate fi suficient de mare pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoase.
Rezistenta de dispersie R a prizei de pamnt a maselor trebuie sa aiba o valoare astfel aleasa nct, n
m
cazul unui defect, tensiunea de atingere sa nu depaseasca valoarea limita admisa de 50 V.c.a. si 120 V.c.c.
Curentul de defect Id trebuie s a ndeplineasca conditia:
n care:
Id, curentul de defect (A);
R m, rezistenta de dispersie a prizei de pamnt a maselor instalatiei electrice ( );
U L, tensi unea limita admisa (V).
2.5. n cazul schemei TT se pot folosi pentru protectia mpotriva defectelor de izolatie dispozitive diferentiale
reziduale al c aror curent diferential nominal (I ) se alege astfel nct sa fie respectat a conditia:
n
I n = I d
2.6. n cazul n care curentul de defect Id calculat depaseste curentul de rupere al ntreruptorului asociat
dispozitivului diferential rezidual utilizat, acesta trebuie nsotit obligatoriu de dispozitive de protec tie mpotriva
curentilor de scurt circuit (sigurante fuzibile sau ntreruptoare automate).
Sigurantele fuzibile se aleg conform relatiei:
If = In
n care:
If, curentul de func tionare al fuzibilului ntr-un timp t = 0,4 s pentru tensiunea de 230/400 V.c.a. (A);
1/26/2006
Page 5 of 99
In, curentul pe care dispozitivul diferential l suporta n functionare normala (A).

Releele electromagnetice ale ntreruptoarelor automate se aleg tin nd seama de relatia:
Im = In
n care:
Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A).
2.7. Toate masele protejate de acelasi dispozitiv diferential trebuie legat la aceeasi priza de pamnt.
2.8. Toate masele simultan accesibile trebuie legate la aceeasi priza de pamnt.
SCHEMA TN
2.9. Schema TN are urmatoarele caracteristici:
- punctul neutru al alimentarii este legat direct la pamnt;
- masele instalatiei electrice sunt legate la punctul neutru prin conductoare de protectie.
2.10. Se disting trei tipuri de scheme TN, n func tie de modul dispunere a conductorului neutru si a
conductorului de protec tie:
- Schema TN-S, n care conductorul de protec tie (PE) este diferit de conductorul neutru (N) si este utilizat n
ntreaga instalatie (vezi fig. 2.3.)
- Schema TN-C-S, n care functiile de neutru (N) si de protectie (PE) sunt ndeplinite de un singur conductor
(PEN) pentru o portiune a schemei (vezi fig. 2.4.)
- Schema TN -C, care n functiile de neutru (N) si de protec tie (PE) sunt ndeplinite de acela si conductor (PEN)
n ntreaga schema (vezi fig. 2.5 si fig. 2.6). Schema TN-S si schema TN -C pot fi utilizate n aceeasi instalatie
cu conditia ca schema TN-S sa fie realizata ntotdeauna n aval si niciodat a n amonte fata de TN-C.
2.11. n schema TN, deoarece valoarea impedantei Z a buclei de defect este mica (aceasta fiind constituita
numai din elemente galvanice - conductoare active si de protectie) si curentul de defect I , ntre faza si masa,
d
ia valori mari.
Relatia pentru determinarea lui I este urmatoarea:
d
n care:
U f, tensiunea de faz a (V);
Z, impedanta buclei de defect ().
n exploatare, pentru Z cu valori de cca. 0,1
rezulta un curent de defect:
1/26/2006
Page 6 of 99
Curentul de defect Id n schema TN este practic un curent de scurtcircuit. n schema TN trebuie deci sa se
prevada o protectie la scurtcircuit ca si n schema TT (vezi art. 2.6.).
2.12. n caz de defect, tensiunea de atingere nu trebuie sa depaseasca valoarea limita admisa si deci trebuie
sa fie ndeplinit a relatia:
ZB x I m = U L = 50 V.c.a. sau 120 V.c.c.
n care:
ZB, impedanta buclei de defect ();
Im, curentul de functionare instantanee a releului electromagnetic (A);
U L, tensiunea limita admisa (V).
Daca aceasta conditie nu poate fi ndeplinit a, se impune realizarea de legaturi echipotentiale suplimentare
sau prevederea de dispozitive diferentiale reziduale de protectie.
Face exceptie schema TN-C n care executarea leg aturilor echipotentiale este obligatorie n orice situatie.
2.13. n cazul schemei TN-S se pot folosi dispozitive diferentiale reziduale pentru protectia mpotriva
defectelor de izolatie (protectia instalatiei si a utilizatorilor mpotriva efectelor curentilor de defect), deoarece
datorita separarii conductorului neutru (N) de conductorul de protectie (PE), functionarea dispozitivului
diferential este posibila.
2.14. n cazul schemei TN-C nu se pot folosi dispozitive diferentiale mpotriva curentilor de defect datorita
utilizarii unui singur conductor cu functia de neutru si de protectie (PEN). n acest caz func tionarea
dispozitivelor diferentiale reziduale nu este posibila.
2.15. n schema TN, dispozitivele de protectie la scurtcircuit (sigurante fuzibile sau relee electromagnetice)
pot asigura si protectia mpotriva socurilor electrice prin atingere indirect a.
2.16. Pe conductorul PEN (schema TN-C) este interzisa montarea oricarui dispozitiv de separare, protectie
sau comanda.
2.17. Schema TN este recomandat a n cazul alimentarii consumatorilor echipati cu receptoare care au curent
de fuga mare (re tele de calculatoare, receptoare electrotermice etc.).
NOTA: Curentul de fuga este curentul care circula necontrolat la pamnt sau ntre elemente conductoare
externe ntr-un circuit fara defect.
SCHEMA IT
2.18. Schema IT are urmatoarele caracteristici:
- punctul neutru al alimentarii este fie izolat fata de pamnt, fie legat de pamnt printr-o impedanta Z;
- masele instalatiei electrice alimentate sunt legate la pamnt separat fata de neutrul alimentarii.
Schema IT (vezi fig. 2.7) este specifica n cazul alimentarii consumatorilor din posturi de transformare proprii,
prevazute cu personal calificat de ntretinere.
2.19. n schema IT, curentul Idl care apare la primul defect ntre o faza si mas a (vezi fig. 2.8) are o valoare
prea mica pentru a putea provoca aparitia unei tensiuni periculoase, dar permite continuarea alimentarii.
1/26/2006

Relatia pentru determinarea lui I
dl
Page 7 of 99
n schema IT este urmatoarea:
n care:
R s, rezistenta de dispersie a prizei de p amnt a surse ();
R c, rezistenta de dispersie a prizei de p amnt a consumatorului ( );
Z, impedanta de legare la pamnt a neutrului ( );
Zl, impedanta de defect ().
Curentul primului defect se poate nchide prin impedanta Z de legare la pamnt a neutrului si n acest fel se
poate semnaliza aparitia defectului.
Trebuie prevazut un echipament de control permanent al izolatiei (CPI) care la trecerea curentului de defect
Idl , semnalizeaza aparitia primului defect de izolare.
n schema IT, limitarea intensitatii curentului primului defect poate fi obtinuta fie prin absenta legaturii la
pamnt a punctului neutru, fie prin folosirea unei valori mari prin impedan ta Z inserate ntre neutru si pamnt.
n practica se alege o impedanta Z cu valori cuprinse ntre 1000...2000
valori pentru curentul primului defect Idl .
. Rezulta urmatorul domeniu de
Zl, Rs, Rc pot fi neglijate n relatie.

2.20. n cazul aparitiei celui de-al doilea defect, impedanta Zj a buclei de defect scade pna la valori apropiate
de zero, ceea ce conduce la aparitia unui curent de defect Id2, practic un curent de scurtcircuit care poate fi
stabilit cu relatia:
n care:
U, tensiunea de linie (V);
Z2 , impedanta circuitului ().
Pentru o valoare a impedantei Z2 de 0,1V se obtine:
1/26/2006
Page 8 of 99
n schema IT este deci necesara prevederea unor dispozitive de protectie mpotriva curentilor de scurtcircuit
(sigurante fuzibile sau relee electromagnetice) care se aleg conform relatiilor de la art. 2.6.
2.21. Schema IT impune legaturi echipotentiale suplimentare pentru masele instalatiei sau, n lipsa acestora,
dispozitive diferentiale reziduale av nd caracteristici alese conform art. 2.5.
2.22. n schema IT, la aparitia unui al doilea defect, protectia mpotriva socurilor electrice se asigura:
- n aceleasi conditii ca si n cazul schemei TN, daca toate masele sunt conectate ntre ele;
- n aceleasi conditii ca si n cazul schemei TT, daca masele nu sunt legate ntre ele.
Situatii practice de utilizare a schemelor de legare la p amnt
2.23. n func tie de particularitatile retelei de alimentare schemele de legare la pamnt se pot alege conform
tabelului 2.1.
Tabelul 2.1.
Alegerea tipului schemei de legare la p amnt n functie de particularitatea retelei de alimentare
Reteaua de alimentare
Admis
Recomandat
Neadmis
- de lungimi foarte mari cu prize bune de

mpamntare ale maselor
TN
TT
IT
- de lungimi foarte mari, cu prize proaste

de mpamntare (peste 30 )
TT
IT, TN
- expuse frecvent la c mpuri

electromagnetice perturbatoare (de ex.
relee RTV)
TN
TT
IT
- care necesita continuitate n alimentare
IT
TT, TN
* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamnt daca aceasta este n exploatare.
2.24. Dupa tipul receptoarelor, schemele de legare la pamnt se pot alege conform tabelului 2.2.
Tabelul 2.2
Alegerea tipului schemei de legare la p amnt n functie de tipul receptoarelo r
Tipul receptoarelor
Admis
Recomandat
Neadmis
Receptoarele slab izolate (cuptoare

electrice, aparate de sudura, unelte
ncalzitoare, termoplonjoare, aparate de
buc atarie)
TN
TT
IT
Receptoare cu riscuri n exploatare

(palane, convertizoare) a caror deplasare
genereaz a defecte frecvente
TT
IT, TN
Echipamente electronice, calculatoare,

automate programabile
TN
TT
IT
1/26/2006
Page 9 of 99
Receptoare cu rol de asigurare a

securitatii sau care necesita continuitate n
alimentare
IT
TT, TN
Alte tipuri de receptoare
TT
IT, TN
* Este necesara schimbarea schemei de legare la pamnt daca aceasta este n exploatare.
2.25. Este impusa o anumita schema de legare la pamnt n urm atoarele cazuri:
- la cl adiri alimentate din reteaua publica - schema TT;
- la sali de opera tie - schema IT;
- la echipamente electronice de putere, tehnica de calcul, matini de gatit electrice, avnd curenti de fuga de
valori mari - schema TN.
2.26. La alegerea schemei de legare la pamnt se recomanda sa se aiba n vedere comportarea acestora n
functie de cerintele prezentate n tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Alegerea tipului de schema n exploatare a schemelor de legare la p amnt
Cerin ta
Comportarea n exploatare a schemelor de legare la

pamnt
Protec tie mpotriva socurilor

electrice
Comportare identica daca sunt executate si utilizate conform

normelor
Protec tie mpotriva riscurilor

de incendiu de origine
electrica
n schemele TT si IT (la un prim defect de izolatie) intensitatea

curentului de defect este mica, pericolul de incendiu este deci
mic.
n schemele TN fara dispozitive diferentiale - la un defect
impedant protec tia nu este suficient a.
Schema TN-C n exploatare normala - risc de incendiu mai
mare dec t la celelalte.
Continuitate n alimentare
Schema IT - siguranta totala n cazul unui defect de izolatie.

Exploatarea corecta nu permite un al doilea defect.
Protec tie contra

supratensiunilor
Toate schemele de legare la pamnt pot necesita protec tie la

supratensiuni.
Protec tie contra perturbatiilor

electromagnetice
Schemele TT, TN -S si IT pot satisfae toate criteriile de

compatibilitate electromagnetica.
Limite de proiectare si
exploatare
Schema TT si schema TN-S realizate cu protectie diferentiala

sunt cele mai sigure.
Schema TN-S fara protectie diferentiala cere respectarea
lungimilor distributiilor impuse de protectia mpotriva atingerilor
indirecte.
Schema IT cere un serviciu competent de ntretinere.
1/26/2006
Page 10 of 99
Schema TN-C nu se poate folosi n circuitele mobile sau pentru

sectiuni sub 10 mm2 Cu si 16 mm2 Al.
[top]
3. ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE A INSTALATIILOR ELECTRICE

3.1. Dimensionarea instalatiilor electrice de joasa tensiune presupune:
- determinarea puterii absorbite si de calcul pentru circuite si coloane;
- determinarea curentului de calcul al circuitelor si coloanelor electrice, curent ce sta la baza ntregului calcul;
- determinarea curentului de scurtcircuit n diferite puncte ale instalatiei;
- alegerea sectiunii conductelor sau cablurilor electrice pentru conditiile concrete de utilizare (regim
permanent sau intermitent) si de montare (n tuburi de protectie, n aer, n sol etc.);
- verificarea sectiunilor alese la pierderea de tensiune n functionare si n regim de scurta durat a (pornirea
motoarelor);
- alegerea tuburilor de protectie pentru conductele electrice ale circuitelor si coloanelor;
- alegerea caracteristicilor aparatelor de ac tionare, de protec tie si de masura;
- stabilirea traseelor circuitelor electrice;
- organizarea si dimensionarea tablourilor electrice.
3.2. Determinarea puterii instalate si a puterii de calcul pentru circuite si coloane
3.2.1. Pentru dimensionarea circuitului de alimentare a unor receptoare trebuie determinata puterea electrica
absorbita de la retea de acestea, iar pentru dimensionarea coloanei de alimentare a unui tablou trebuie
determinata puterea electrica absorbita de diferitele grupuri de receptoare, respectiv de circuitele acestora
alimentate din tablou.
3.2.2. Puterea electrica absorbita, denumita conventional putere de calcul P , depinde de puterea instalata P
c
i
si randamentul receptorului
, precum si de ncarcarea lui (C i). n cazul n care din circuitul sau coloana
respectiva se alimenteaza mai multe receptoare, trebuie sa se tina seama si de simultaneitatea acestora n
functionare (Cs). Puterea de calcul Pc se poate determina cu relatia urmatoare:
Pc = C c x Pi
n care:
Pi, puterea instalat a a circuitului (coloana) (kW);
C c, coeficientul de cerere, conform relatiei:
C c = Ci x Cs
unde:
1/26/2006
Page 11 of 99
C i, coeficientul de ncarcare a receptorului (raportul dintre puterea cu care este ncarcat receptorul si puterea
instalata a acestuia);
C s, coeficientul de simultaneitate al circuitului.
Coeficientul de cerere depinde de tipul receptoarelor si de regimul lor de functionare.
n tabelul 3.3. se dau valori determinate statistic pentru coeficientii de cerere. Pentru alte situatii, C se
c
stabileste de catre proiectant mpreuna cu tehnologul.
3.2.3. Puterea instalata pentru un circuit sau o coloana, P , este egala cu suma puterilor nominale P ale
i
n
receptoarelor alimentate, cu urmatoarele precizari:
- pentru instalatii de iluminat cu lampi cu incandescenta (cuptoare cu rezisten ta si bai de electroliza), puterea
instalata este egala cu suma puterilor nominale ale lampilor, cuptoarelor, respectiv b ailor;
- pentru instalatii de iluminat cu lampi de desc arcari, puterea instalata este egala cu suma puterilor nominale
ale lampilor si balasturilor;
- pentru motoare electrice cu regim de lucru practic permanent, puterea instalata este egala cu puterea
nominala P indicata pe masina (puterea la axul motorului); n cazul motoarelor electrice cu regim intermitent
n
de lucru, puterea nominala a motorului se nmulteste cu
(DC durata relativa de conectare);
- pentru cuptoarele electrice alimentate prin transformator propriu, puterea instalat a P = S cos n care S si
n
n
i
n
cosn sunt puterea nominala si factorul de putere al cuptorului.
3.3. Determinarea curentului de calcul al circuitului si coloanelor

3.3.1. n cazul circuitelor monofazate pentru receptoare de iluminat si de prize, curentul de calcul se poate
determina cu relatia:
n care:
Ic, curentul de calcul al circuitului (A);
Pi, puterea instalat a a circuitului stabilita conform art. 3.3.2 (W);
cos, factorul de putere al receptoarelor, stabilit conform 3.3.3.
Daca din circuitul de prize monofazat se alimenteaza un receptor de forta, curentul de calcul se stabileste cu
relatia:
n care:
1/26/2006
Page 12 of 99
Ic, Pi, Uf, cos au semnificatiile de mai sus;
, randamentul receptorului, stabilit conform art. 3.3.4.

3.3.2. Puterile instalate maxime Pi pe un circuit de iluminat si prize, conform valorilor prevazute n normativul
I.7, sunt urmatoarele:
a) pe un circuit de iluminat:
- n general, PiL = 3 kW
- n apartamente cu putere instalata de 6 kW, PiL = 1 kW;
- n ap artamente cu putere instalata de 10 kW, P
iL
= 1,5 kW;
- circuite din spatiile comune ale cladirilor de locuit, PiL = 1 kW;

b) pe un circuit de prize generale din cladiri de locuit si social-culturale, P iP = 2 kW;
c) pe un circuit de priza separat pentru receptoare de forta monofazate (masini de gatit electrice, de spalat
vase, de spalat rufe, de conditionare, boilere etc.) P = P a receptorului.
n
i
3.3.3. Factorul de putere cos poate avea urmatoarele valori:
- pentru lampi cu incandescenta si ncalzitoare electrice, cos = 1;
- pentru lampi fluorescente cu factor de putere ameliorat si alte l ampi cu descarcari, cos = 0,95;
- pentru lampi fluorescente cu factor de putere neameliorat, cos = 0,3...0,5;
- pentru circuite de prize, cos = 0,8.
n tabelul 3.1. se dau valorile pentru cos si tg pentru cteva receptoare uzuale.
Tabelul 3.1.
Valorile cos si tg pentru cele mai uzuale receptoare
Tipul receptorului
Motor asincron
Procent de ncarcare
a receptorului
cos
tg
0%
0,17
5,80
25%
0,55
1,52
50%
0,73
0,94
75%
0,80
0,75
100%
0,85
0,62
1/26/2006
Page 13 of 99
Lampi incandenscente
Lampi fluorescente necompensate
0,30,5
3,18 1,73
Lampi fluorescente compensate
0,95
0,33
Lampi cu descarc ari
0,40,6
2,29 1,33
Cuptoare cu rezistenta, cuptoare

cu inductie cu compensare proprie
0,85
0,62
de
0,5
1,73
Grup convertizor motor electric

pentru sudare
0,70,99
1,02 0,48
Transformator-redresor de sudare
cu arc
0,70,8
1,02 0,75
Cuptoare electrice cu arc
0,8
0,75
Transformator
sudare cu arc
monofazat
3.3.4. Randamentul al receptoarelor de forta monofazate, daca nu este cunoscut din prospectul
receptorului, se poate considera egal cu 0,8. El variaza, avnd valori sub 0,8 la motoare de puteri mici, sub 3
kW si scade daca motorul este sub sau suprancarcat, asa cum se vede din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2.
Variatia randamentului motoarelor asincrone n functie de sarcina
Randamentul in % la diverse sarcini din sarcina nominala,
50%
75%
100%
120%
93,5
95
95
94,5
92,5
94
94
93,5
91,5
93
93
92,5
91
92
92
91,5
90
91
91
90
89
90
90
89
88
89
89
88
87
88
88
87
86
87
87
86
85
86
86
85
1/26/2006
84
85
85
83,5
83
84
84
82,5
82
83
83
81,5
81
82
82
80,5
80
81
81
79,5
79
80
80
78,5
77
79,5
79
77,5
75,5
78,5
78
76,5
74
77,5
77
75
73
76
76
74
72
75
75
73
71
74
74
72
70
73
73
71
68
72
72
71
67
71
71
69
66
70
70
68
65
69
69
67
64
67,5
68
66
62
66,5
67
65
61
65
66
64
60
64
66
64
59
63
64
62
57
62
63
61
56
60,5
62
60,5
55
59,5
61
59,5
54
58,5
60
58,5
53
58
59
57
52
57
58
56
51
55
57
55
49
54
56
54
Page 14 of 99
1/26/2006
47
52
55
53
46
51
54
52
45
50
53
51
Page 15 of 99
3.3.5. n cazul circuitelor trifazate pentru receptoare de iluminat, curentul de calcul se determina cu relatia
urmatoare (n conditiile n care repartizarea pe circuite este practic uniforma):
n care:
Pi, puterea instalat a a circuitului trifazat (W);
cos, factorul de putere al circuitului care se stabile ste n conditiile art. 3.3.3
Puterea instalat a pe un circuit trifazat de iluminat, conform normativului I.7, trebuie sa fie de cel mult 8 kW.
3.3.6. Circuite trifazate pentru circuite de iluminat se utilizeaza n cazul sistemelor de iluminat cu numar mare
de corpuri de iluminat (sali de sport, de spectacole, n hale industriale etc.) si atunci cnd este necesar a
limitarea la maxim a efectului stroboscopic al lampilor cu descarcari (n sali de sport, hale industriale etc.).
3.3.7. Dintr-un circuit trifazat pentru un receptor de forta, de obicei se alimenteaz a un singur receptor, astfel
nct curentul de calcul se poate determina cu relatiile urmatoare:
(pentru functionarea receptorului n regim nominal)
(pentru functionare la sarcina diferita de cea nominala)
in care:
Pi, puterea instalata a receptorului de for ta; P este o putere electrica activa absorbita, n relatie nu se
foloseste ;
cos,
, factorul de putere si randamentul corespunzatoare regimului normal de functionare;
C i, coeficientul de ncarcare al receptorului care trebuie stabilit de proiectant sau tehnolog. n tabelele 3.1 si
3.2 se dau valorile randamentelor si factorilor de putere pentru motoarele asincrone la ncarcare de 50%,
75%, 100% si 120%.
n tabelul 3.3 se dau valorile pentru Cc, Ci, cos si tg pentru o serie de receptoare.
Tabelul 3.3.
Coeficienti de cerere Cc si de ncarcare Ci factori de putere cos si tg pentru diferite categorii de
receptoare
1/26/2006
Page 16 of 99
Nr.
crt.
Categorii de receptoare
Ci
Cc
cos
tg
Motoare
bine
ncarcate
cu
functionare
continua
ale
ventilatoarelor,
pompelor,
compresoarelor, benzilor rulante,
transportoarelor, convertizoarelor,
masinilor de sudare cu mai multe
puncte de lucru, transmisiilor etc.
0,75
0,5
0,8
0,74
Motoarele ventilatoarelor pentru

conditionarea
aerului
si
aerotermelor
0,70
0,25
Motoarele masinilor unelte cu

actionare individuala si regim
greu de lucru normal (strunguri,
masini de gaurit, freze etc.)
0,20
0,10
0,60
1,73...1,32

actionarea individuala si regim
greu de lucru (prese de stantat cu
excentric, strunguri automate,
strunguri de cojit, freze pentru roti
dintate etc.)
0,25
0,12
0,60
1,17

actionare individuala si regim
foarte greu de lucru (tamburi de
curatat, mori cu bile, masini de
sfarmat, ma sini de forjat si de
trefilat cu arbore cotit, ciocane cu
transmisie etc.)
0,365
0,14
0,75
1,19
0,4...0,5
0,30
0,75
0,88
- cu regim usor;
0,10
0,05
0,5
1,32
- cu regim greu;
0,15
0,08
0,5
1,73
0,6...0,85
0,6...0,35
1,0
0,0
0,37
0,09
0,35
2,28
0,43
0,15
0,6
1,32
Instalatii
de
preparare
pamnturilor si nisipurilor
Motoare electrice cu functionare

intermitenta (macarale, funiculare,
cai cu role, mese de ridicat,
foarfece)
10
11
Aparate de ncalzire, cuptoare cu

rezistente, cuptoare de uscat,
fierbatoare de clei, bai etc.
Transformatoare
cu arc
pentru
sudare
Aparate de sudare cap la cap si

prin puncte, nc alzitoare pentru
nituri, ncalzitoare pentru bandaje
etc.
Grupuri motor generator pentru
1/26/2006
sudare cu un singur punct de

lucru
12
Page 17 of 99
0,30...0,51
0,12
0,5
1,73
- de joasa frecventa
0,8
0,45
0,35
2,67
- de inalta frecventa
0,8
Cuptoare de inductie
13
Cuptoare cu arc pentru topirea

otelului
0,65...0,75
0,4...0,48
0,8...0,9
0,74...0,48
14
Cuptoare cu arc pentru topire

neferoase
0,78
0,45
0,75
0,88
15
Instalatii de iluminat
- depozite
0,5
- cazarmi, crese
0,6
- complexe spitalicesti
0,65
- complexe de nvatamnt
0,8
- complexe administrative
0,8
- complexe industriale
0,8
- complexe comerciale
1,0
- reclame si firme luminoase
1,0
- iluminat de siguranta
1,0
- iluminat exterior
1,0
3.3.8. Un circuit trifazat de forta poate alimenta mai multe receptoare n cazurile prevazute n normativul I.7 n
urmatoarele conditii: dac a ele sunt de aceea si natura si sunt utilizate n acelasi scop, puterea lor nedepasind
15 kw si daca au protectie comuna la scurtcircuit.
n anexa 2 se dau, pentru cazul garsonierelor si apartamentelor din blocuri de locuinte, valorile coeficientului
de cerere, de simultaneitate si ale curentilor de calcul precum si sectiunile conductoarelor coloanelor.
3.3.9. n cazul coloanelor monofazate pentru tablouri de iluminat si prize (folosite pentru tablouri cu puteri
instalate mici n cl adiri de locuit si social-culturale), curentul de calcul se stabile ste cu relatia urmatoare:
n care:
Pc = Pi, puterea instalat a a tabloului, egala cu suma puterilor instalate ale circuitelor alimentate din tablou (W);
U f tensiunea de faz a (V);
1/26/2006
Page 18 of 99
cosmed factorul de putere mediu al receptoarelor alimentate din tablou, care pentru receptoare preponderent
de lumina este cosmed = 0,95, iar daca puterea receptoarelor alimentate din priza este semnificativa (>30%),
se poate lua cos med = 0,9; atunci cnd se cunoa ste cu precizie destina tia circuitelor de priza, respectiv
caracteristicile electrice ale receptoarelor, cosmed se determin a astfel:
unde: lca si l sunt componentele activ a si reactiv a ale curentului de calcul care se pot calcula conform
cr
relatiilor de la art. 3.3.10.
3.3.10. Pentru coloanele trifazate pentru tablouri pentru iluminat si prize avnd puterea uniform distribuita pe
faze, curentul de calcul pe faza se determina cu rela tia de la art. 3.3.5. Puterea instalat a pe tablou, P , rezulta
i
din nsumarea puterilor instalate ale circuitelor electrice alimentate din tablou.
Daca circuitele de priza au o putere comparabila cu cea a receptoarelor de lumina, trebuie sa se determine
curentul de calcul pentru fiecare faza a tabloului sau numai pe faza pe care puterea instalata a prizelor este
cea mai mare. La alegerea sectiunii coloanei este necesar sa fie luata n considerare valoarea cea mai mare
a curentului de faza.
Relatia pentru determinarea curentului de calcul este urmatoarea:
n care:
Ica, componenta activa a curentului de calcul (A), care poate fi stabilita cu relatia:
Icr, componenta reactiva a curentului de calcul care poate fi stabilita cu relatia:
unde simbolurile "I" si "p"se refera la circuitele de iluminat, respectiv de priza ale fazei respective;
tg l si tg p se determin a consider nd cos l = 0,95...1 si cos p = 0,8;
p randamentul care se poate considera 0.8.

3.3.11. La coloanele trifazate cum sunt cele generale de iluminat, coloanele colective ale firidelor de
alimentare din cl adirile de locuit si coloanele magistrale, relatia generala de la art. 3.3.5. pentru curentul de
calcul devine:
1/26/2006
Page 19 of 99
n care:
C s, Ci, Pi, cos ,
au semnificatiile cunoscute din articolele precedente cu urmatoarele precizari:
Coeficientul de simultaneitate C s al receptoarelor alimentate din coloana poate avea urmatoarele valori:
- pentru coloanele tablourilor iluminatului de siguranta , C = 1;
s
- pentri coloanele de tipul celor prezentate la al. 1 din:
l
cl adiri civile si industriale, C s = 0,8...0,9;
cl adiri de locuit (coloane, firide), conform anexei 9 n functie de numarul de apartamente
3.3.12. Curentul de calcul al coloanei trifazate pentru tablourile de iluminat si proze, n cazul n care
receptoarele ce vor fi alimentate din prize este comparabila cu cea a receptoarelor de iluminat, trebuie stabilit
pentru fiecare faza, utilizndu-se n vederea alegerii sec tiunii coloanei cea mai mare valoare rezultat a.
Curentul de calcul se poate stabili cu relatia:
n care: Ica si Icr au semnificatiile si se determina conform art. 3.3.10.

3.3.13. Coloanele trifazate ale tablourilor secundare de forta alimenteaza de obicei tablouri de forta pentru un
numar de receptoare de acela si fel. Curentul de calcul se determina cu relatia de la art. 3.3.12., n care
componentele activa si reactiva se stabilesc facnd unele ipoteze de calcul. Se considera ca tabloul respectiv
alimenteaz a "N" receptoare (circuite) oarecare, avnd ca racteristicile P , cos , unde k = 1...N, numai un
ik
numar "m" de receptoare (circuite) func tionnd simultan. Simultaneitatea se apreciaza pentru cazul de
functionare cel mai dezavantajos. Alegerea celor "m" receptoare se face mpreuna cu tehnologul pe baza unei
analize atente a utilizarii celor "m" receptoare. Se pot folosi urmatoarele relatii pentru determinarea
componentelor I ca si Icr ale curentului de calcul;
n care: Icak si Icrk se determin a conform art. 3.3.10.

3.3.14. n cazul coloanelor trifazate ale tablourilor generale de forta (coloane generale), curentul de calcul se
determina cu relatia de la art. 3.3.12. n care componentele activa si reactiva se stabilesc ca sume ale
curentilor respectivi pentru un numar k = 1...N de coloane ce pleaca din tablou astfel:
n care:
1/26/2006
Page 20 of 99
Ick, curentul de calcul pentru coloana k (A);

Cs, coeficientul de simultaneitate n functionare a ntregii instalatii de forta a cladirii stabilit mpreuna cu
tehnologul pentru a evita supra sau subdimensionarea coloanelor.
3.3.15. n cazul coloanelor trifazate generale ce alimenteaz a un tablou de iluminat si forta , utilizate n cl adiri n
care receptoarele de forta nsumeaza o putere redusa fata de aceea a receptoarelor de lumina sau atunci
cnd tarifarea este unica, curentul de calcul se stabileste cu relatiile de la art. 3.3.10.
3.3.16. La circuitele electrice de curent continuu, curentul de calcul se stabileste cu relatia:
n care:
P, puterea receptoarelor alimentate din circuit (W);
U, tensiunea de utilizare (V);
3.4. Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor electrice
3.4.1. Sectiunea de faza a conductoarelor si cablurilor electrice pentru circuite si coloane se stabileste ca fiind
sectiunea minima care ndeplineste urmatoarele conditii:
- stabilitate termica n regim normal de func tionare;
- rezistenta mecanica n conditii de functionare normale;
- protectie la suprasarcina si scurtcicuit conform conditiilor de la art. 3.5 si cap. 4;
- stabilitate termica n regim de pornire a receptoarelor;
- pierderi de tensiune n limitele admise;
- stabilitatea termica n conditii de scurtcircuit.
3.4.2. Stabilitea termica a conductoarelor n regim normal de func tionare se considera asigurat a dac a
sectiunea conductoarelor si cablurilor se alege nct sunt respectate urmatoarele relatii:
- n regim permanent: Iadm = Ic;
- n regim intermitent: I adm = a x Ic;
n care:
Iadm, curentul maxim admisibil n conductoare sau cabluri, stabilit n functie de natura, izolatia, modul de
pozare, temperatura mediului n conditiile date de normativul I. 7 si art. 3.4.3. (A);
Ic, curentul de calcul determinat pentru situatia data conform art. 3.2. (A);
a, coeficientul de suprancarcare admis n regim intermitent, determinat n conditiile de la normativul I.7.
3.4.3. Pentru cablurile electrice, n afara de conditiile din normativul I.7, la stabilirea curentului maxim
admisibil corectat se tine seama de conditiile concrete de pozare a cablurilor prin coeficientii de corec tie dati
n normativul I.7.
1/26/2006
Page 21 of 99
3.4.4. Conditia de rezistenta mecanica se considera ndeplinita daca sectiunea aleas a este cel putin egala cu
sectiunea minima admisa de normativul I.7.
3.4.5. Sectiunea aleasa pe baza conditiilor de la art. 3.4.2. si 3.4.3. si a conditiilor de protectie la suprasarcina
si scurtcircuit se verifica la conditia de stabilitate termica n regim de scurta durat a, la pornire determinndu-se
densitatea de curent.
3.4.6. Valorile densitatii de curent la pornire trebuie sa fie de cel mult:
- 35 A/mm 2, pentru conductoare din cupru;
- 20 A/mm 2, pentru conductoare din aluminiu.
3.4.7. Densitatea de curent la pornire se poate calcula astfel:
- pentru circuitele motoarelor:
Varianta I
- pentru coloanele secundare de for ta:
n care:
jp , densitatea de curent la pornire (A/mm2);
Sf, sectiunea aleasa pentru conductorul de faza (A);
Ip, curentul de pornire al motorului conform catalogului, placutei motorului sau calculat, n func tie de modul de
pornire si curentul nominal In al motorului astfel:
Ip = k x I n
unde:
k se poate stabili din tabelul 3.4.
Tabelul 3.4.
Coeficientul k pentru calculul curentilor de pornire
Tipul motorului si pornirii
Motoare asincrone cu rotorul n scurtcircuit:

- pornire directa
4...8
- pornire stea - triunghi
2,7
1/26/2006
Motoare asincroane cu rotorul bobinat (pornire cu

reostat)
Page 22 of 99
1,6
IVcol, curentul maxim pentru o coloana N cu receptoare:
unde:
Ipmax, cel mai mare curent de pornire (A);
Ick, curentul de calcul pentru un receptor k (A).
Varianta 2
- pentru coloane secundare de forta:
n care: Icmax, curentul maxim absorbit de coloana care se determina cu relatia:
unde: Icamax si Icrmax sunt componentele activa si reactiva ale curentului absorbit de coloana si se pot
determina cu relatia de la art. 3.3.13. n care suma se aplica pentru N-1 receptoare la care se adauga
valoarea cea mai mare a componentelor activa, respectiv reactiva a curentului de pornire al receptorului
pentru care acesta este maxim.
3.4.8. Verificarea sectiunilor alese la pierderi de tensiune se face numai dupa ce verificarile de la art. 3.4.2,
3.4.4. si 3.4.5. au fost facute pentru toate circuitele si coloanele. Valorile admise ale pierderilor de tensiune
ntre originea instalatiei (cofret sau post de transformare) si cel mai ndepartat receptor, fa ta de tensiunea
nominala, nu trebuie sa dep aseasca limitele reglementate n normativul I.7 si prezentate n tabelul 3.5.
Pe tronsonul pe care nu este ndeplinit a conditia privind caderea de tensiune admisa, sectiunile trebuie marite
pna cnd se ob tine respectarea conditiei, conform tabelului 3.5.
Tabelul 3.5.
Pierderi de tensiune admise
U%
Tipul alimentarii
Iluminat
Alte utilizari
A. Instala tii electrice alimentate direct, printr-un

bransament de joasa tensiune, din reteaua
publica
B. Instalatii electrice alimentate dintr-un post de

transformare
10
1/26/2006
Page 23 of 99
Note:
1. Pierderi de tensiune mai mari dect cele din tabel pot fi admise:
- pentru motoare, n timpul pornirii, conform datelor din catalog;
- n cazuri speciale.
2. Nu trebuie luate n considerare conditiile temporare urmatoare:
- supratensiunile tranzitorii;
- variatiile de tensiune n timpul unei func tionari normale.
3.4.9. Pierderile de tensiune relative
U% se pot determina cu ajutorul relatiei generale:
n care:
U, pierderea de tensiune (V);

U N, tensiunea nominala (V);
3.4.10. Pierderile de tensiune pe circuite si coloane de iluminat si de prize se pot calcula cu urmatoarele
relatii:
- circuite monofazate:
- circuite trifazate echilibrate:
- coloane monofazate:
- coloane trifazate n regim normal de func tionare:
n care:
Pik, puterea instalat a pentru un tronson oarecare k (W);
1/26/2006
Page 24 of 99
lk, lungimea unui tronson oarecare k (m);

SFk, sectiunea conductorului de faza pentru tronsonul k (mm2);
U F, tensiunea de faza (V);
U L, tensiunea de linie (V);
, conductivitatea materialului conductorului, 57 m/mm2 la Cu si 34 m/mm 2 la Al;

C c, coeficientul de cerere.
3.4.11. Pierderile de tensiune pe circuite si coloane de for ta se pot calcula cu rela tiile:
- circuite monofazate:
- circuite trifazate echilibrate:
- coloane monofazate n regim normal:
- coloane monofazate n regim de pornire:
- coloane trifazate n regim de pornire:
n care:
Pi, puterea instalat a n (W);
Pp, puterea la pornire (W) determinata cu relatia:
1/26/2006
Page 25 of 99
este suma celorlalte N-1 motoare n functiune;

unde Ppmax este puterea de pornire, iar
N, numarul motoarelor alimentate din tablou;
, UF, UL, l, S F, Cc au semnificatiile de la art. 3.4.10.

3.4.12. Sectiunea conductorului neutru (N) este egala cu sectiunea conductorului de faza:
- n circuitele monofazate cu doua conductoare;
- n circuitele monofazate cu trei conductoare si n circuitele trifazate la care sectiunea conductorului de faza
este cel mult egala cu 16 mm2 Cu sau 25 mm2 Al.
3.4.13. Sectiunea conductorului neutru (N) n circuitele trifazate poate fi inferioara cu o treapta fata de
sectiunea unei faze n cazul n care sectiunea fazei este mai mare de 16 mm 2 Cu sau 25 mm 2 Al, daca sunt
ndeplinite simultan urmatoarele conditii:
- curentul maxim care ar putea trece prin conductorul neutru n serviciu normal nu este mai mare dect
curentul admis care corespunde sectiunii reduse a neutrului (practic daca sarcinile sunt uniform distribuite pe
faze);
- conductorul neutru este protejat mpotriva supracurentilor n conditiile de la cap. 4;
- sectiunea conductorului neutru este cel putin egala cu 16 mm 2 Cu sau 25 mm 2 Al.
3.4.14. Conductorul neutru nu poate fi folosit n comun pentru mai multe circuite individuale.
3.4.15. Sectiunea conductorului de protectie (PE) se alege din tabelul 3.6. aplicabil pentru cazul n care
conductorul de protectie si de faza sunt din acelasi material. n cazul n care acestea sunt din materiale
diferite, sectiunea conductorului de protectie se stabileste astfel nc t sectiunea aleasa sa aiba
conductibilitatea echivalenta cu aceea rezultata prin aplicarea tabelului 3.6.
Tabelul 3.6.
Sectiunea conductorului de protectie
Sectiunea conductorului de faza SF
Sectiunea conductorului de protectie SPF
(mm 2)
(mm 2 )
SF = 16
SF
16 < SF = 35
16
SF > 35
SF / 2
n situatia n care conductorul de protectie nu face parte din circuitul de alimentare (dintr-un cablu sau
conductoare n tuburi), sau este din Al, sectiunea lui trebuie s a fie cel pu tin egala cu 4 mm2.
3.4.16. Un conductor PE utilizat n comun pentru mai multe circuite trebuie sa aiba sectiunea dimensionata n
functie de sectiunea de faza cea mai mare.
3.4.17. Sectiunea conductorului PEN trebuie s a fie egala cel putin cu 10 mm 2 la Cu si 16 mm2 pentru Al.
1/26/2006
Page 26 of 99
3.4.18. n anexa 8 se prezinta o metoda rapida de stabilire a sectiunii conductoarelor circuitelor de alimentare
pentru gama de motoare produse n tara, precum si a caracteristicilor dispozitivelor de protectie la
suprasarcina si scurtcircuit pentru acestea.
[top]
4. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE

4.1. Protectia mpotriva socurilor electrice. Generalitati
4.1.1. Consecintele socului electric la care a fost supus a o persoana depind de intensitatea curentului electric
si de timpul n care acesta strabate corpul uman. Intensitatea curentului electric depinde de: tensiunea de
atingere aplicata utilizatorului, de impedanta traiectoriei strabatute ct si de caracteristicile corpului uman
(umiditatea pielii, transpiratie, prezenta unor rani etc.).
4.1.2. Efectele curentului electric asupra corpului uman depind de natura acestuia: alternativ sau continuu.
4.1.3. Curentul alternativ cu frecventa cuprinsa ntre 15 100 Hz, conform SR CEI 60497-1, produce
urmatoarele efecte (vezi fig. 4.1):
- 0,5 mA, senzatie usoar a;
- 10 mA, contractie musculara (tetanie);
- 30 mA, paralizie respiratorie;
- 75 mA, fibrilatie cardiaca ireversibila;
- 1A, oprirea inimii.
La cresterea frecventei curentului, scade riscul fibrila tiei ventriculare.
4.1.4. n curent continuu, conform SR CEI 60497-1, curentul care prezinta aceeasi probabilitate de a provoca
fibrilatie ventriculara se stabileste pe baza multiplicarii cu factorul K de echivalare ntre curent continuu si
curent alternativ.
De exemplu, pentru durate de soc mai mari dect durata unui ciclu cardiac (peste 400 ms) factorul K de
echivalare are valoarea:
4.1.5. Curentul electric poate provoca arsuri:

- termice;
- electrotermice.
4.1.6. Socurile electrice se pot datora:
- atingerilor directe;
- atingerilor indirecte.
4.1.7. Masurile de protectie diferite aplicate ntr-o instalatie nu trebuie sa se influenteze si nici sa se anuleze
mutual.
1/26/2006
Page 27 of 99
A. Protectia mpotriva atingerilor directe si indirecte

Protectia prin TFJS sau TFJP
4.1.8. Protectia mpotriva atingerilor directe sau indirecte (protectia complet a) se consider a realizata dac a se
aplica protectia prin "alimentare la tensiune foarte joasa de securitate" cu circuitul de protectie nelegat la
pamnt (TFJS) sau cu circuitul de protectie legat la pamnt (TFJP) si daca urmatoarele conditii sunt simultan
ndeplinite:
- tensiunea nominala este mai mica dec t limita superioara a domeniului I de tensiuni (50V c.a. sau 120 V
c.c.);
- sursa de alimentare este conform normativului I.7 si art. 4.1.9. si art. 4.1.10.;
- circuitele TFJS sau TFJP ndeplinesc conditiile din normativul I.7 cu precizarile de la art. 4.1.11...4.1.17.
4.1.9. Sursele de alimentare pentru TFJS si TFJP pot fi:
- transformatoare de separare;
- surse de curent cu grad de siguranta echivalent cu gradul unui transformator de separare (de ex. motor si
generator separate, grup motor - generator cu nfasurari separate electric);
- surse electrochimice (acumulatoare) sau alte surse ce nu depind de circuite de alte tensiuni (grup motor
termic - generator);
- dispozitive electronice (conform normativului I.7).
4.1.10. Partile active ale circuitelor TFJS si TFJP trebuie sa fie separate electric de oricare alt circuit. Trebuie
luate masuri pentru asigurarea unei separari cel putin echivalenta cu aceea dintre circuitele primare si
secundare ale transformatorului de separare.
4.1.11. Toate conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP trebuie sa fie separate fizic de orice alt circuit, n
conditiile date n tabelul 4.1.
Tabelul 4.1.
Conditii pentru conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP
Conditie
Simbol
Separare fizica de orice alt circuit electric

Daca conditia de mai sus nu poate fi respectata, se
aplica una din urmatoarele conditii:
a) Conductoarele sa aiba un nvelis de protectie
nemetalic.
b) Conductoarele circuitelor de tensiuni diferite sa fie
separate printr-un ecran metalic sau nvelis metalic
legate la pamnt.
c) Conductoarele circuitelor TFJS sau TFJP pot face
parte dintr-un cablu muiltifilat fara nvelis metalic sau
pot fi pozate n tuburi izolante mpreuna cu alte
conductoare izolate cu conditia ca izolatia
conductoarelor TFJS sau TFJP sa corespund a celei
mai mari tensiuni din cablu sau tub, iar celelalte
circuite sa respecte conditiile din normativul I.7 (art.
1/26/2006
Page 28 of 99
7.1.7., lit. d).
4.1.12. Prizele de curent pentru circuitele TFJS sau TFJP trebuie s a ndeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie marcate distinct si durabil;
- sa nu permita intrare fiselor circuitelor de alte tensiuni;
- sa nu aiba contact de protec tie.
Fisele circuitelor TFJS si TFJP trebuie realizate astfel nct sa nu poata fi introduse n prizele circuitelor de
alte tensiuni.
Conditii suplimentare pentru circuitele de protec tie nelegate la pamnt (TFJS )
4.1.13. Partile active ale circuitelor TFJS nu trebuie sa fie legate electric nici la pamnt, nici la partile active si
nici la conductoarele de protectie ale altor circuite electrice.
4.1.14. Masele materialelor electrice nu trebuie legate:
- la pamnt;
- la conductoarele de protectie sau masele altor instalatii;
- la elemente conductoare electric.
4.1.15. Daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 25 V c.a. sau 60V c.c., toate partile active
trebuie sa fie protejate suplimentar mpotriva atingerilor directe fie prin bariere sau nvelisuri cu grad de
protectie minim IP 2X, fie printr-o izolatie care sa poata suporta tensiunea de ncercare de 500 V timp de 1
minut.
Pentru tensiuni nominale sub aceste valori nu este necesara protectia mpotriva atingerilor directe.
Conditii suplimentare pentru circuitele de protec tie legate la p amnt (TFJP)
1/26/2006
Page 29 of 99
4.1.16. Atunci cnd circuitele de protectie sunt legate la pamnt si nu se impune TFJS, trebuie asigurata
protectia mpotriva atingerilor directe prin:
- bariere sau nvelisuri care au grad de protectie cel putin IP 2X;
- o izolatie care s a suporte o tensiune alternativa de 500 V, valoare eficace, timp de 1 minut.
Protec tia mpotriva atingerilor directe nu este necesara pentru materialele electrice aflate n interiorul zonei de
influenta a unei legaturi echipotentiale si daca tensiunea nominala nu este superioara tensiunii de 25V c.a.
sau 60V c.c.
B. Protectia mpotriva atingerilor directe
4.1.17. Protectia mpotriva atingerilor directe se realizeaza cu masuri prin care atingerea de catre utilizatori a
conductoarelor si elementelor conductoare destinate a fi n mod normal sub tensiune, sa nu fie posibila. Nici
un conductor si nici o parte electrica activa, inclusiv conductoarele N, nu trebuie sa fie accesibile omului.
4.1.18. Masurile de protec tie mpotriva atingerilor directe pot fi complete, partiale si suplimentare. Ele au n
general numai aplicare locala (nu se aplica ntregii instalatii electrice), asa cum se vede n tabelul 4.2.
Tabelul 4.2.
Masuri de protectie mpotriva atingerilor directe si aplicarea acestora
Nr. crt.
Masuri de protectie
Aplicare
Masuri complete
1
Izolarea partilor active
- conductoare izolate;
- cabluri;
- aparate de uz casnic;
- aparate mici.
Bariere sau carcase
- dulapuri;
- cofrete;
- tablouri
Tensiune foarte joasa de securitate (TFJS) sau

(TFJP)
ncaperi conductoare d.p.d.v.

electric
Masuri partiale
4
Obstacole
ncaperi destinate
echipamentelor electrice
Amplasare n afara zonei de accesibilitate
- linii aeriene;
- bai;
- dusuri;
- piscine.
1/26/2006
Page 30 of 99
Masuri suplimentare
6
Dispozitive de protectie diferentiale (I n = 30mA)
- amplasamente exterioare;
- instalatii de santier.
4.1.19. Exceptii de la regula generala de protectie mpotriva atingerilor directe se admit n conditiile date, n
urmatoarele cazuri:
a) n ncaperile destinate echipamentelor electrice n care au acces numai persoane special instruite;
b) n ncaperile pentru producerea, transformarea si distributia energiei electrice;
c) Pe platformele si laboratoarele de ncercari;
d) n ncaperile si zonele de lucru pentru operatii de sudare cu arc electric si n cele pentru instalatii de
electroliza daca tensiunile de lucru nu depasesc 1000V c.a. sau 1500V c.c.;
e) n ncaperile si zonele de lucru pentru celule de electroliza si n cele pentru galvanoplastic dac a tensiunile
de lucru nu depasesc 500V c.a. sau 750V c.c.;
f) n situatiile n care instala tiile electrice sunt realizate astfel nct persoanele nu pot fi simultan n contact, nici
direct, nici prin intermediul unor obiecte care n mod obisnuit le manevreaza sau transporta, cu mase cu
defecte accidentale de izolatie, cu doua parti conductoare (p arti active, mase sau elemente conductoare) n
care diferenta de potential poate fi mai mare de:
- 50V c.a., respectiv 25V c.a. pe santiere si n ncaperi agrozootehnice;
- 120V c.c., respectiv 60V c.c. pe santiere si ncaperi agrozootehnice;
g) n situatiile de la punctul f) daca nu pot fi respectate conditiile enumerate din motive justificate - necesitati
tehnice impuse de functionarea materialelor sau instalatiilor electrice existente sau dispunerea ncaperilor sau
zonelor de lucru, trebuie luate urmatoarele masuri:
- ncaperile sau zonele de lucru respective trebuie delimitate n mod vizibil;
- pentru picioarele si minile personalului de lucru se vor folosi materiale izolante corespunzatoare naturii si
conditiilor de lucru;
h) La racordul partilor mobile ale materialelor electrice, cum sunt de exemplu carucioarele podurilor rulante
sau chiar podurile rulante, daca acesta se realizeaz a cu ajutorul unor distributii electrice flexibile sau prin linii
de contact fixe, protejate mpotriva atingerilor directe.
Liniile de contact al podurilor rulante pentru care nu este posibil sa fie ndeplinite conditiile enumerate datorita
radiatiilor calorice de la materialele sau produsele manevrate, se pot realiza cu conductoare neizolate daca:
- tensiunea de serviciu a liniilor de contact nu depaseste 1000V c.a. sau 1500V c.c.;
- conditiile referitoare la inaccesibilitate sunt respectate pentru personalul nsarcinat cu manevrarea podului,
att la locul de lucru ct si pe caile de acces spre locul de lucru.
Protectia prin izolare
4.1.20. Protectia prin "izolare" se realizeaz a prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa nu
poata fi scoas a dect prin distrugere. Izolatia trebuie sa fie realizata dintr-un material izolant adaptat la
tensiunea instalatiei si care sa aiba caracteristici care i garanteaz a mentinerea n stare corespunz atoare n
conditii de solicitare mecanica, termica si electrica la care poate fi supus. Lacurile, vopselele si produsele
analoge nu constituie un material izolant corespunzator asigurarii protectiei.
1/26/2006
Page 31 of 99
Protectia prin bariere sau carcase

4.1.21. Protectia prin "bariere sau carcase" trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
- partile active trebuie sa fie amplasate n interiorul unei carcase sau n spatele unui obstacol care sa aiba
gradul de protectie cel putin IP 2X;
- prizele de curent trebuie s a fie prevazute cu obturatoare.
Materialele electrice care nu corespund acestor cerinte trebuie sa fie protejate prin bariere sau carcase
suplimentare.
Protectia prin amplasare n afara zonei de accesibilitate
4.1.22. Protectia prin "amplasare n afara zonei de accesibilitate" se aplica numai pentru a mpiedica
atingerea nedorita a partilor active si nu poate fi utilizata dect pentru:
- conductoarele neizolate ale distributiilor aeriene care fac legatura ntre instala tiile electrice dintre doua cl adiri
aflate n aceeasi incinta deservite exclusiv de personal special instruit, respectndu-se distantele prevazute n
normativul I.7;
- ncaperile pentru producerea, transformarea si distribu tia energiei electrice, nc aperile pentru echipamente
electrice precum si nc aperile asimilate acestora (laboratoare si platforme de ncercare a materialelor
electrice) deservite exclusiv de personal special instruit, n conditiile normativului I.7.
Pe usile acestor ncaperi trebuie instalate indicatoare de avertizare care sa semnalizeze existenta partilor
active neizolate sub tensiune si interdictia accesului tuturor persoanelor neautorizate.
NOTA: n alte cazuri, aceast a protectie se aplica ca protectie partiala (bai, du suri etc.)
4.1.23. n ncaperea bateriilor de acumulatoare cu tensiunea de cel putin 120 V, cu parti active sub tensiune
neizolate, pardoseala din jurul bateriei trebuie acoperita cu material izolant, iar bateriile vor fi dispuse astfel
nct persoanele sa nu poata atinge simultan parti sub tensiune aflate la o diferenta de poten tial mai mare de
120 V.
C. Protectia mpotriva atingerilor indirecte
4.1.24. Protec tia mpotriva atingerilor indirecte se realizeaza cu masuri prin care se asigura protectia
utilizatorilor mpotriva pericolelor ce pot sa apara n urma atingerii unor mase puse accidental sub tensiune ca
urmare a unui defect de izolatie.
4.1.25. Protectia mpotriva atingerilor indirecte poate fi realizata prin:
- masuri de protectie "f ara ntreruperea automata a alimentarii"
- masuri de protectie "prin ntreruperea automata a alimentarii".
4.1.26. Masurile de protectie "fara ntreruperea automata a alimentarii" se pot aplica materialelor electrice sau
anumitor parti din instalatie si trebuie sa mpiedice orice atingere simultana dintre o mas a si un element
conductor aflate la potentiale diferite si consta n:
- folosirea de materiale electrice de clasa II sau echivalente;
- izolarea suplimentar a;
- separarea electrica;
- amplasarea la distanta sau intercalarea de obstacole;
1/26/2006
Page 32 of 99
- executarea de legaturi echipotentiale locale, nelegate la pamnt.

4.1.27. Masura de protectie "prin ntreruperea automata a aliment arii" se aplica prin utilizarea unui dispozitiv
de protectie care trebuie sa separe automat, ntr-un anumit timp, functie de marimea si durata tensiunii de
atingere, alimentarea circuitului sau materialului protejat mpotriva contactelor indirecte, n caz de defect.
Masura de protectie "prin ntreruperea automata a aliment arii" necesita coordonarea ntre schemele de legare
la pamnt si caracteristicile conductoarelor de protectie si dispozitivele de protectie.
Masuri de protectie "fara ntreruperea alimentarii"
Materiale electrice de clasa II
4.1.28. Se pot considera de clas a II de protectie distributiile realizate cu:
- cabluri nearmate si fara nvelis metalic;
- conductoare izolate protejate n tuburi izolante;
- cabluri armate sau cu nvelis metalic, cu conditia ca armatura sau nvelisul metalic sa fie izolate la extremitati
astfel nct sa se evite orice risc de contact ntre acesta si o masa, un element conductor sau o parte activa
din punct de vedere electric.
Clasa II de protectie este eficienta numai daca se respecta conditiile de alegere a gradului de protectie n
functie de influentele externe. Atunci cnd aceast a protectie nu este asigurata prin constructie (de ex. masini
unelte portabile utilizat n mediu umed sau exterior), trebuie luata o masura suplimentara de protectie, care
consta de regula n utilizarea unui dispozitiv diferential de nalta sensibilitate (de cel mult 30 mA).
Izolarea suplimentara
4.1.29. Protectia prin "izolare suplimentara" se foloseste la materialele electrice care au numai o izolatie
principala si se realizeaza n timpul executiei instalatiei electrice care au numai o izolatie principala si se
realizeaza n timpul executiei instalatiei electrice (de exemplu folosind conductoare electrice izolate protejate
n tuburi izolante.
Materialele electrice izolate suplimentar pot fi asimilate cu materialele de clasa II de protectie.
Izolatia suplimentara trebuie sa fie capabil a sa suporte solicitarile electrice, mecanice sau termic care pot sa
apara n functionarea normala.
Izolatia suplimentara nu trebui sa fie traversat a cu elemente conductoare, iar masele interne ei nu trebuie
legate la un conductor de protec tie.
n cazul n care izolatia suplimentara se realizeaza dintr-o carcasa metalica, vopseaua si materialele similare
nu sunt considerate materiale electroizolante.
Separarea electrica
4.1.30. Masura de protectie prin "separare electrica" se aplica tinndu -se seama de conditiile normativului I.7
si de urmatoarele precizari:
- masura "separare de protectie" nu este destinata aparatelor cu nivel scazut de izolatie;
- la utilizarea masurii "separare de protectie" se recomanda sa se respecte relatia:
U x L = 100000
n care:
U, tensiunea nominala a circuitului (V)
1/26/2006
Page 33 of 99
L = 500 m, lungimea circuitului secundar.

- n cazul alimentarii mai multor aparate dintr-o singura sursa de separare, daca nu pot fi respectate conditiile
generale din normativul I.7 si circuitul secundar este prea lung, trebuie aplicate conditiile de protectie schemei
IT;
- dac a masele circuitului de separare pot veni n contact cu masele altor circuite, pentru acest circuit se aplica
conditiile impuse pentru protectia prin "separare electrica", iar celorlalte circuite li se aplica masuri de protectie
adaptate pentru aceste mase.
Amplasarea la distanta sau intercalarea de obstacole
4.1.31. Pentru masura de protec tie prin "amplasare la distanta sau intercalare de obstacole", prevederile
normativului I.7 sunt ndeplinite daca se respect a una din conditiile urmatoare:
- izolatia trebuie sa aiba o rezistenta mecanica suficienta si sa poata suporta o tensiune de ncercare de cel
putin 2000 V, iar curentul de fuga trebuie sa fie de cel mult 1 mA, n conditii normale de func tionare;
- peretii si planseele ncaperilor izolante trebuie sa aiba o rezistenta cel putin egala cu:
l
l
0,5 M pentru tensiuni nominale ale instalatiei cel mult egale cu 500 V;
1 M , pentru tensiuni nominale ale instalatiei mai mari de 500 V m asurate n toate punctele de
masura, conform normativului I.7.
Daca valorile nu sunt respectate n toate punctele de masura, atunci aceeasi pereti sau aceste pardoseli sunt
considerate conductoare electric din punct de vedere al protectiei la soc electric.
Legaturi echipotentiale locale nelegate la pamnt
4.1.32. Masura de protectie prin "legaturi echipotentiale locale nelegate la pamnt" se aplica n conditiile
normativului I.7 cu urmatoarele precizari:
- conductoarele de echipotentializare trebuie sa lege toate masele si toate elementele conductoare simultan
accesibile;
- legatura echipotentiala nu trebuie sa fie n legatura cu pamntul nici direct nici prin intermediul maselor sau
elementelor conductoare;
- trebuie luate masuri pentru asigurarea accesului persoanelor la amplasamentul considerat, fara ca ele sa
poata fi supuse unei diferente de potential periculoase (de exemplu n cazul unei pardoseli conductoare
racordata la legaturile echipotentiale dar izolata fata de pamnt).
Masuri de protectie prin "ntreruperea automata a alimentarii"
4.1.33. Masura de protectie prin "ntreruperea automata a alimentarii" trebuie realizata astfel nct s a
mpiedice ca, la aparitia unui defect de izola tie, utilizatorul sa fie supus la o tensiune de atingere periculoas a,
peste 50V c.a. sau 120V c.c., un interval de timp suficient pentru a provoca efecte patofiziologice periculoase.
Orice defect aparut ntr-un echipament electric si care provoaca circulatia unui curent, trebuie ntrerupt ntr-un
interval de timp care sa asigure protectia persoanelor.
4.1.34. La aplicarea m asurii prin "ntreruperea automata a alimentarii" trebuie asigurate dou a conditii:
a) Realizarea sau existenta unui circuit, denumit "bucla de defect" pentru a permite circulatia curentului de
defect. Constructia acestei bucle de defect depinde de schema de legare la pamnt (TN, TT, IT).
Alegerea dispozitivului de ntrerupere automata a alimentarii va respecta conditia:
1/26/2006
Page 34 of 99
n care:
IREM , curentul de reglaj al declansatoarelor electromagnetice (A);
U f, tensiunea de faz a (cnd neutrul este distribuit);
Sf, sectiunea conductoarelor de faza (mm2 );
, rezistivitatea la temperatura normala de functionare;

unde SPE, sec tiunea conductorului de protectie;
L, lungimea conductorului.
b) ntreruperea curentului de defect printr-un dispozitiv de protectie corespunzator, ntr-un timp depinznd de
anumiti parametri, cum ar fi tensiunea de atingere la care poate fi supusa fara risc o persoana, probabilitatea
de defect si atingere cu partile defecte.
4.1.35. n tabelul 4.3. se prezinta timpii maxim admisi ai dispozitivului de protectie n care o persoana poate fi
supus a fara pericol la o anumita tensiune de atingere.
Tabelul 4.3.
Timpii maxim admisi ai dispozitivului de protectie n functie de tensiunea de stingere
Tensiunea de stingere
prezumata
[V]
Timpi maximi de ntrerupere ai dispozitivului de protectie

[s]
Curent alternativ
Curent continuu
< 50
50
75
0,60
90
0,45
120
0,34
150
0,27
220
0,17
0,40
280
0,12
0,30
350
0,08
0,20
500
0,04
0,10
1/26/2006
Page 35 of 99
4.1.36. Conditia de la art. 4.1.34 punctul a) impune prevederea de conductoare de protectie care leaga la
pamnt masele tuturor echipamentelor electrice alimentate de instalatie, astfel nct sa se constituie bucla de
defect din figura 4.2, figura 4.3, figura 4.4, figura 4.5, figura 4.6, figura 4.7, n functie de schemele de legare la
pamnt TT, TN, IT aplicate.
Conditia de la art. 4.1.34, punctul b), impune utilizarea unui dispozitiv de ntrerupere automata a alimentarii
ale carui caracteristici sunt corespunzatoare schemei de legare la pamnt aplicate: TT, TN, IT.
Legari la pamnt
4.1.37. Masele trebuie sa fie legate la conductoarele de protectie n conditiile prevazute pentru fiecare
schema de legare la pamnt si n conditiile date n cap. 2.
Masele simultan accesibile trebuie sa fie legate la acelasi sistem de legare la pamnt, individual, pe grupe
sau ansambluri, n conditiile date pentru conductoarele de protec tie.
Legatura echipotentiala principal a
4.1.38. n fiecare cladire trebuie realizata, n conditiile normativului I.7, o legatura echipotentiala denumita
principala, prin care se leaga ntre ele masele si elemente conductoare.
La legatura echipotentiala principala trebuie racordate n cladiri: conductoarele principale de protectie, de
legare la pamnt, conductele instalatiilor (de apa, gaz) n apropierea locului de intrare n cladiri, conducte de
ncalzire centrala, tubulatura de ventilare - climatizare (daca exist a), elemente metalice ale constructiei (vezi
fig. 4.2).
Legatura echipotentiala principala are rolul de a evita aparitia, ca urmare a unui defect de origine exterioara a
cl adirii, unei diferente de potential ntre elementele conductoare din punct de vedere electric din cl adire.
Zona protejata de legatura echipoten tiala principala cuprinde numai suprafata interioara cl adirii atunci cnd
priza de pamnt a maselor este legata la centura de pamnt din funda tia cl adirii sau cnd este legata la
fundatiile armaturii metalice ale cl adirii.
Legatura echipotentiala suplimentara
4.1.39. Dac a nu pot fi respectate conditiile de protectie de la art. 4.1.37. pentru o instala tie sau o parte din
instalatie, atunci trebuie realizat a o legatura locala echipotentiala, numita "suplimentara" (vezi fig. 4.3).
Aceasta legatura poate fi realizat a pentru toat a instalatia electrica, numai pentru o parte, un aparat sau un
amplasament.
Utilizarea legaturii echipotentiale suplimentare se asociaz a cu protec tia prin "ntrerupere automata a
alimentarii" pentru alte motive dect cele pentru protectia la soc electric (de exemplu pentru protectia
mpotriva incendiului, pentru protectia termica a echipamentelor etc.) si nu o exclude pe aceasta.
SCHEMA TT
4.1.40. n schema TT toate masele materialelor electrice protejate prin acelasi dispozitiv de protec tie si toate
masele simultan accesibile trebuie interconectate prin conductoare de protectie si legate la aceeasi priza de
pamnt (vezi fig. 2.1). Daca sunt montate n serie mai multe dispozitive de protectie, aceasta prevedere se
aplica separat tuturor maselor protejate de acelasi dispozitiv.
Punctul neutru sau, dac a acesta nu exista, un conductor de faz a al fiec arui transformator sau generator,
trebuie legat la pamnt.
4.1.41. n schema TT, defectele ntre faz a si masa provoaca circulatia unui curent prin bucla de defect
conform fig. 4.4. Impendanta constituita prin rezistenta prizei de defect a maselor si a neutrului limiteaz a
valoarea curentului de defect sub valoarea curentului de scurtcircuit (vezi art. 2.4.).
4.1.42. n schema TT, la alegerea caracteristicilor dispozitivelor de protectie mpotriva atingerilor indirecte,
1/26/2006
Page 36 of 99
trebuie respectate conditiile de la art. 2.5 si 2.6. La folosirea dispozitivelor diferentiale reziduale, trebuie
respectate si conditiile de la art. 4.1.74...4.1.87.
4.1.43. Dispozitivele de protec tie la supracurenti nu pot fi folosite n protectia mpotriva atingerilor indirecte n
schema TT, dect daca rezistentele de dispersie ale prizelor de pamnt Rm sunt mici si ndeplinesc conditiile
din relatia:
R A x Id = U
n care:
R A, rezistenta de dispersie a prizei de legare la pamnt a maselor ();
Id, curentul de defect ce asigura functionarea dispozitivului de protectie n timpul prevazut n tabelul 4.3.,
corespunz ator valorii de atingere prevazute (A);
U, tensiunea maxima admisa (50V c.a.)
Rezulta:
Id = 12,5 A pentru R A = 4
Id = 50 A pentru RA = 1
4.1.44. Daca conditia de la art. 4.1.43. nu poate fi ndeplinit a, trebuie realizata o legatura echipotentiala
suplimentara.
4.1.45. n schema TT se pot folosi urmatoarele dispozitive de protectie:
- dispozitive de protec tie la supracurenti;
- dispozitive de protec tie diferentiale.
Dispozitivele automate de protectie la tensiuni de atingere (PATA) se pot folosi n situatii speciale atunci cnd
alte dispozitive de protectie nu pot fi realizate.
SCHEMA TN
4.1.46. n schema TN toate masele instalatiei electrice trebuie sa fie legate prin conductoare de protec tie la
punctul neutru a sursei care trebuie legat la pamnt n apropierea fiec arui transformator de alimentare sau
generator. Daca un punct neutru nu este disponibil, un conductor de faza trebuie legat la pamnt dar
niciodata conductorul de faza nu se utilizeaza drept conductor PEN.
Daca exista posibilitati eficiente de legare la pamnt, se recomanda legarea conductorului de protectie n ct
mai multe puncte la pamnt. Legaturile multiple la pamnt au drept scop asigurarea unui potential ct mai
apropiat de cel al pamntului, n caz de defect.
La cl adirile nalte, aceasta legare multipla a conductorului de protectie nu poate fi practic realizata. De aceea
ea poate fi nlocuita cu legaturi echipotentiale care au o functie similara.
4.1.47. Realizarea legarii maselor la punctul neutru depinde de tipul schemei TN. Astfel:
- n schema TN-C (fig. 4.5.a), legarea maselor la conductorul PEN trebuie sa fie realizata n locuri usor
accesibile. Aceste legaturi trebuie sa permita o deconectare usoara si efectuarea de masuri de izolatie.
Trebuie luate masuri pentru a evita orice rupere a conductorului PEN. Prizele de curente trebuie sa aiba, n
afara contactelor de faza, un contact pentru conductorul neutru si un contact pentru conductorul de protec tie
(3F+N+P).
1/26/2006
Page 37 of 99
- n schema TN-S (fig. 4.5.b), conductorul de protec tie este legat la punctul neutru al sursei care este legat la
pamnt. n general, circuitele de receptor sunt realizate n schema TN-S.
n schemele TN-C sau TN-S, cablurile flexibile ale materialelor electrice mobile trebuie sa aiba un conductor
de protec tie dinstinct de conductorul neutru, acest conductor de protectie fiind legat la contactul de protectie al
prizei.
4.1.48. Cele doua scheme, TN -C si TN-S, pot fi utilizate n aceeasi instalatie, cu conditia ca schema TN -C sa
fie utilizat a n amonte de schema TN-S (TN-C-S).
4.1.49. n schema TN pot fi utilizate, n conditiile de la art. 2.10...2.15 dispozitive de protectie mpotriva
supracurentilor si dispozitive de protectie la curent diferential rezidual, cu urmatoarele precizari;
- n schema TN-C nu se pot utiliza dispozitive de protectie la curent diferential rezidual cu exceptia
prevederilor de la art. 4.1.50;
- atunci cnd se utilizeaza un dispozitiv diferential rezidual n schema TN-C-S, legarea conductorului de
protectie la conductorul comun (PEN) trebuie sa se faca n amonte de dispozitivul de protectie diferential
(conductorul PEN nu trebuie utilizat n aval de dispozitivul de protec tie diferential).
4.1.50. Atunci cnd un dispozitiv de protectie diferential este utilizat pentru ntreruperea automata a unui
circuit din exteriorul zonei de actiune a legaturii echipotentiale, masele nu trebuie sa fie legate la
conductoarele de protectie ale schemei TN dar trebuie sa fie legate la o priza de pamnt avnd o valoare care
sa asigure functionarea dispozitivului de protec tie diferential n aceast a situatie, circuitul astfel protejat poate fi
considerat n schema TT si se aplica conditiile de la art. 4.1.40...4.1.45.
SCEMA IT
4.1.51. n schema IT cu neutrul alimentarii fata de pamnt (fig. 4.6.a), curentul Id al primului defect care poate
afecta o faza se nchide prin impedantele de izolare (capacitate si rezistive de izolatie) ale celorlalte doua faze
n raport cu pamntul.
4.1.52. n schema IT cu neutrul alimentarii legat la pamnt prin intermediul unei impedan te Z (fig. 4.6.b),
intensitatea curentului primului defect este practic limitata de valoarea acestei impedante, capacitatile
celorlalte doua faze n raport cu pamnturi prezent nd o impedanta n general mai sc azuta, daca instalatia nu
cuprinde lungimi mari de cabluri sau nu comporta nvelisuri metalice.
4.1.53. n schema IT, la aparitia primului defect de izolatie, curentul de defect este limitat astfel nct sa nu
apara n instalatie o tensiune de atingere periculoasa mai mare dec t tensiunea limita conventionala. n acest
scop trebuie respectata rela tia:
R m x Id = U L
n care:
R m, rezistenta de dispersie a prizei de pamnt a maselor ( );
Id, curentul primului defect (A);
U L, tensiunea de atingere limita admisa (V).
Aceasta conditie permite evitarea oricarei ntreruperi a alimentarii la aparitia primului defect si continuarea
exploatarii instalatiei dar trebuie luate masuri de protectie pentru a se evita periclitarea utilizatorului n cazul
unui al doilea efect.
Pentru mentinerea acestui avantaj, este necesar ca primul defect sa fie rapid detectat si eliminat cu ajutorul
controlului permanent al instalatiei (CPI). n caz contrar, instalatia se va comporta ca n schemele TN sau TTsi
se va pierde avantajul schemei I T.
1/26/2006
Page 38 of 99
4.1.54. Daca primul defect nu este eliminat si dac a se produce al doilea defect de izolatie afectnd o alta faza,
apare un curent de dublu defect. Acest curent este un curent de scurtcircuit (ntre faze), conform fig. 4.7.
4.1.55. n schema IT, se pot utiliza urmatoarele dispozitive de protectie si semnalizare:
- CPI - dispozitive de control permanent al izolatiei (la primul defect);
- dispozitive de protec tie la curent diferential rezidual (la primul defect);
- dispozitive de protec tie la supracurenti (numai la al doilea defect).
Priza de p amnt
4.1.56. Rezistenta prizei de pamnt depinde de forma sa, de dimensiunile si de rezistivitatea terenului n care
este amplasata. Rezistenta prizei de pamnt trebuie sa fie c t mai scazuta.
4.1.57. La cladirile noi, priza de fundatie se realizeaza odata cu fundatia, de exemplu cu o platbanda de otel
cu sectiunea minim a 100 mm2 si 3 mm grosime, dispusa de preferinta pe conturul fundatiei sau printr-un
cablu de otel cu sec tiunea minima de 95 mm2 , nglobate direct n betonul fundatiei cladirii, astfel nct sa fie
nvelite cu un strat de beton de cel putin 3 cm (fig. 4.2). Legatura dintre acestea si conductorul de protec tie se
face cu conductoare de legare la pamnt din otel cu sectiunea minima de 50 mm2 , nglobate n constructie la
executarea ei si sudate la conductoarele din fundatie.
4.1.58. Armaturile elementelor din beton armat (radiere, stlpi, grinzi plansee) se leaga ntre ele, la o priza de
pamnt si la conductoarele de protectie n puncte ct mai apropiate de acestea. Se va evita legarea la acest
sistem echipotential astfel realizat a armaturilor precomprimate.
La cladirile care au schelet metalic si la care stlpii peretilor exteriori constituie practic prize de pamnt, nu
este necesara prevederea unei centuri pentru priza de fundatie. n acest caz se verifica continuitatea electrica
a acestor prize de pamnt. Ansamblul prizelor de pamnt n astfel de situatii, este bine sa cuprinda si legatura
echipotentiala principala.
4.1.59. Conexiunile ntre elementele din otel si conductoarele din cupru nu trebuie niciodat a nglobate n
beton si trebuie sa fie realizate legaturi n montaj aparent.
4.1.60. La cl adirile noi unde se folosesc n mod obligatoriu prizele naturale de pamnt (fundatiile si structurile
metalice ale construc tiilor, conductele de apa ngropate n pamnt etc.) este necesar sa se verifice, pe faze
de executie, continuitatea electrica a acestora.
4.1.61. n cazul cladirilor existente, priza de legare la pamnt poate fi construita din:
- platbanda ngropata orizontal;
- placi metalice subtiri, ngropate;
- electrozi verticali.
4.1.62. Conductoarele ngropate orizontal se pot amplasa n santuri destinate instalatiilor, la o adncime de
cca. 1 m. Santurile nu trebuie umplute cu pietris, reziduuri sau materiale analoage, ci de preferinta cu pamnt,
capabil sa retin a umiditatea. Valoarea rezistentei prizei de pamnt se poate diminua prin cresterea lungimii
traseului. Conductorul nglobat orizontal trebuie sa aiba sectiunea minima de 100 mm2 c nd este realizat din
otel, 25 mm 2 c nd este realizat din cupru masiv si 35 mm2 pentru cupru funie.
4.1.63. Placile metalice subtiri pot fi rectangulare de 0,5 mm x 1 m sau de 1m x 1 m, ngropate vertical pentru
un contact mai bun cu solul al ambelor fete si astfel nct centrul placii sa se g aseasca la adncimea de 1 m.
Placile din cupru trebuie sa aiba grosimea de cel putin 2 mm, cele din otel galvanizat de 4 mm sau 6 mm n
functie de ph-ul terenului, iar cele din otel negalvanizat, 6 mm.
1/26/2006
Page 39 of 99
Rezistenta de dispersie a prizei de pamnt de acest tip este aproximativ egala cu:
n care:
, rezistivitatea terenului ()
l, perimetrul placii (m).
4.1.64. Electrozii verticali trebuie sa patrunda n pamnt pna la ad ncimea de cel putin 2 m si se
confectioneaza din:
- teava de otel galvanizat cu diametrul de cel putin 25 mm;
- profil din otel galvanizat cu latura de minim 60 mm;
- bare de cupru sau otel cuprat cu diametrul de cel pu tin 15 mm.
4.1.65. Rezistenta de dispersie a prizelor de pamnt n functie de natura terenului se poate determina
conform STAS 12604/5.
Conductoare de protectie si legaturi de echipotentializare
4.1.66. Un conductor de protectie PE poate fi comun pentru mai multe circuite avnd acela si traseu, dac a
sectiunea sa a fost dimensionat a - conform art. 3.3.16.
Sectiunile conductoarelor de protectie se stabilesc conform art. 3.4.14...3.4.16.
4.1.67. Conductorul de legare la pamnt leaga priza de pamnt la borna de legare la pamnt la care sunt
racordate conductorul principal de protectie si conductorul legaturii de echipotentializare (vezi fig. 4.2. si fig.
4.3.).
n cazul n care racordul la priza de pamnt se face ntre doua metale diferite se utilizeaza racorduri speciale
care nu trebuie sa fie n contact direct cu pamntul.
4.1.68. Conductoarele de protectie si legaturile echipotentiale (interconexiunile) trebuie sa fie protejate
mpotriva deteriorarilor mecanice si chimice si a solicitarilor electrodinamice.
Ele trebuie sa fie protejate si la trecere prin elementele de constructie.
4.1.69. Conductoarele de protectie si legaturile echipotentiale (interconexiunile) trebuie sa fie vizibile, iar dac a
sunt nchise, trebuie sa fie accesibile.
4.1.70. Legaturile conductorului de protec tie la conductorul principal de protec tie trebuie sa fie realizate
individual, astfel nct, daca un conductor de protectie urmeaza sa fie separat de conductorul principal,
legatura tuturor celorlalte conductoare de protectie la conductorul principal sa nu fie afectata.
4.1.71. Pentru realizarea conductoarelor de protectie pot fi utilizate:
- conductoare izolate ncorporate n cabluri;
- conductoare izolate pozate n tuburi, plinte etc.;
- conductoare neizolate care trebuie sa urmeze strict traseul conductoarelor active ale circuitelor respective.
4.1.72. Pot fi utilizate drept conductoare de protectie nvelisurile distributiilor prefabricate daca ndeplinesc
1/26/2006
Page 40 of 99
simultan urmatoarele conditii:

a) prezinta pe toata lungimea, tinnd seama si de mbinari, o conductibilitate echivalenta cu aceea impus a
conductorului de protec tie;
b) continuitatea lor electrica este astfel realizata nct asigur a protectia mpotriva deteriorarilor mecanice,
chimice sau electrochimice;
c) permit pe traseul lor si racordarea altor conductoare de protectie.
Fiecare element al nvelisului trebuie ca la 15 cm de la capat sa fie marcat cu o banda verde/galben sau prin
literele PE pentru a semnala ca nvelisul este folosit n acest scop. Aceste marcaje trebuie sa ramna vizibile
si dupa montarea elementului de nvelis.
4.1.73. Pot fi utilizate drept conductoare de protec tie sarpanele metalice ale caror elemente conductoare
permit asigurarea unor legaturi de echipotentialitate locale si care sunt special recomandate n instalatiile n
care n protec tia mpotriva atingerilor indirecte se utilizeaza dispozitive de protectie mpotriva supracurentilor.
Legarea maselor la sarpantele metalice trebuie sa se faca prin leg aturi de echipotentializare realizate cu
conductoare neizolate sau cabluri.
ntreruperea automata a alimentarii prin dispozitive diferentiale reziduale
4.1.74. Protectia mpotriva atingerilor indirecte cu ajutorul dispozitivului diferential rezidual este asigurata
atunci cnd este ndeplinita rela tia:
I x R m = U L
n
n care:
In, curentul diferen tial nominal (de func tionare) (A);
R m, rezistenta de dispersie la pamnt a maselor legate la pamnt ( );
U L, tensiunea de atingere maxima admisa (V) care poate fi:
l
l
50 V c.a. n cazul general;

25 V c.a. pentru santiere si ferme agrozootehnice
4.1.75. Curentul diferential nominal (de functionare) I trebuie sa aiba o valoare apropiata de valoarea
n
curentului diferential rezidual I. Curentul diferen tial rezidual I depinde de valoarea rezistentei de dispersie la
pamnt a maselor legate la pamnt R m , conform tabelului 4.4.
Tabelul 4.4.
Alegerea dispozitivelor diferentiale n functie de valoarea rezistentei de dispersie la pamnt a maselor
Curentul diferential rezidual I

[mA]
Valoarea maxim a a rezistentei de dispersie

la p amnt a maselor legate la pamnt R
m
[ ]
U L = 50V c.a.
U L = 25V c.a.
1/26/2006
Dispozitive
diferentiale de medie
sensibilitate
1000
50
25
650
76
38
500
100
50
300
166
83
100
500
250
4.1.76. n cazul n care nu este posibil sa se realizeze o rezistenta R m mai mic a de 500
c.a. si 250
Page 41 of 99
pentru UL = 50V
pentru UL = 25V c.a., se recomanda sa se utilizeze un dispozitiv diferential de nalta sensibilitate
(I = 6, 10, 30mA valori uzuale). Se pot utiliza si dispozitive pentru care I este 12 sau 16 mA.
4.1.77. La montaj, circuitul magnetic al dispozitivului diferential trebuie sa cuprinda toate conductoarele active
ale circuitului protejat, inclusiv neutrul. Conductorul de protectie PE al circuitului trebuie sa ramna n
exteriorul circuitului magnetic (fig. 4.8).
4.1.78. Daca instalatiile electrice alimenteaza echipamente care au curenti de fuga permanen ti, incompatibili
cu utilizarea dispozitivelor diferentiale, atunci se folose ste o alta masura de protectie (de ex. separarea de
protectie).
4.1.79. Aparatul general de comanda si protec tie al unei instalatii electrice alimentare din reteaua publica de
joasa tensiune, adica disjunctorul de bransament, poate sa nu aib a si functie diferentiala.
4.1.80. Disjunctorul de bransament cu functie diferentiala poate fi utilizat n cazul protectiei la atingeri indirecte
pentru valori ale rezistentei R conform tabelului 4.4. n cazul unui defect de izolatie, ntreaga instalatie
m
electrica este scoasa de sub tensiune de catre disjunctorul de bransament. Pentru a se evita aceasta situatie
trebuie instalate dispozitive diferentiale la plecarea fiecarui circuit sau grupuri de circuite; conform schemelor
de selectivitate din fig. 4.9. si fig. 4.10.
4.1.81. n cazul utilizarii dispozitivelor diferentiale de protec tie, selectivitatea poate fi realizata pe orizontala
(fig. 4.10) sau pe verticala (n cascad a - fig. 4.11).
4.1.82 Selectivitatea orizontala poate asigura protectia unui singur circuit sau a unui grup de circuite si n
acest caz trebuie sa fie de medie sau nalta sensibilitate.
4.1.83. Selectivitatea verticala (n cascad a) poate fi realizat a fie n dou a trepte (fig. 4.11.a) fie n trei trepte (fig.
4.11.b).
4.1.84. Disjunctorul de bransament de tip S (selectiv) permite asigurarea selectivitatii verticale n doua sau trei
trepte prin utilizarea dispozitivelor diferentiale de 100 mA sau 30 mA amplasate n aval de acesta.
4.1.85. n instalatiile electrice mari, cu numar mare de nivele de distributie, se pot combina cele dou a sisteme
de selectivitate (orizontala si verticala). n acest caz, n tabloul general de distributie se monteaza un
disjunctor general f ara functie diferentiala (fig. 4.10).
4.1.86. n instalatia electrica protejat a cu dispozitive diferentiale de nalta sensibilitate, masele trebuie legate
la pamnt.
4.1.87. Dispozitivele diferentiale de nalta sensibilitate se utilizeaza pentru protec tia:
a) circuitelor de priza:
- cu curenti nominali mai mici sau egali cu 32 A, indiferent de locul de amplasare;
1/26/2006
Page 42 of 99
- din ncaperile de clasa AD4 (U3);

- din instalatiile electrice provizorii (de exemplu, n instalatii de santier) indiferent de curentul nominal;
- din sali de baie, dusuri si piscine (numai n volumul 3);
- pentru ncalzirea electrica prin pardoseala sau plafon;
b) instalatiilor electrice utilizate n conditii grele.
4.2. Protectia circuitelor electrice
Protectia mpotriva supracurentilor
4.2.1. Conductoarele electrice trebuie protejate mpotriva supracurentilor prin unul sau mai multe dispozitive
de protec tie automat a.
Aceasta protectie poate fi:
- mpotriva curentilor de suprasarcina si/sau
- mpotriva curentilor de scurtcircuit.
Protectia la suprasarcina
4.2.3. Dispozitivele de protectie la suprasarcina, pentru a asigura protectia unei distributii, trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii generale (vezi fig. 4.12):
IC = IN = Iadm
I2 = 1,45I adm
n care:
IC, curentul de calcul al distributiei;
IN, curentul nominal al dispozitivului de protectie;
Iadm, curentul admisibil n conductorul distributiei;
I2, curentul conventional (curent care asigura efectiv declansarea dispozitivului de protectie stabilit n norme
sau n documentatia de referinta a produsului).
Caracteristicile de referinta ale distributiei electrice (circuit, coloana)
4.2.4. n cazul n care protectia la suprasarcina este asigurata cu sigurante fuzibile, atunci acestea trebuie sa
respecte urmatoarele doua conditii:
IF = IC
I2 = 1,45I adm sau

unde:
1/26/2006
Page 43 of 99
n care:
K2, este raportul dintre curentul I2, asigurnd efectiv func tionarea dispozitivului de protec tie si curentul sau
nominal IN ( n acest caz, I F).
Valoarea raportului K2 variaza n functie de natura dispozitivului de protectie, conform tabelului 4.5.
Tabelul 4.5.
Valorile coeficientilor K si K n functie de tipul dispozitivului de protectie
2
Dispozitivul de protectie
IN
(A)
K2
IN /Iadm
K3
IF = 6A
1,9
0,76
1,31
IF = 10A
10
1,75
0,83
1,21
25
1,6
0,91
1,10
100
1,6
0,91
1,10
ntreruptoare automate mici
625
1,45
1,00
1,00
ntreruptoare automate
63
1,25
1,16
0,86
Sigurante cu fuzibil tip gl
IF = 25A
IF = 100A
NOTA:
1. Pentru sigurante fuzibile la care K2 este cuprins ntre 1,6 si 1,9 rezulta:
- conditia I2 = 1,45I adm este mai sever a dect I = I
F
adm
Pentru ntreruptoare automate, rezulta:
- conditia IN = Iadm este mai severa dec t I = 1,45I
2
adm
2. n practica, pentru ntreruptoarele automate, rezulta urmatoarele conditii:
IC = IN = Iadm
Protectia la scurtcircuit
4.2.5. Dispozitivele de protectie la scurtcircuit trebuie sa ndeplineasca conditiile normativului I.7 privind
capacitatea de rupere si timpul de rupere.
4.2.6. Pentru scurtcircuite a caror durata este de maxim 5 secunde, timpul n care conductorul atinge
temperatura limita admisa la scurtcircuit se determina cu relatia:
1/26/2006
Page 44 of 99
n care:
t, timpul (s);
S, sectiunea conductorului (mm 2)
I, curentul de scurtcircuit exprimat ca valoare eficace (A);
K, o constanta avnd valorile conform tabelului 4.6.
Tabelul 4.6.
Valorile constantei K n functie de materialul conductorului si izolatiei acestuia
Conductoare electrice
Temperatura limita admisa

la scurtcircuit
( C)
Conductoare din Cu cu izolatie din

PVC
160
115

cauciuc si respectiv butil-cauciuc
200
135
220

polietilena reticulat a sau etilen
proprilena
250
143
Conductoare din Al cu izola tie din

PVC
74
Conductoare din Al cu izola tie din

cauciuc, butil polietilena reticular a
si etilen propilena
87
* Valori ale coeficientului K neprecizate n normativul I.7

4.2.7. Pentru conductoare neizolate, temperaturile limita admise la scurtcircuit trebuie alese tinndu -se seama
de caracteristicile mecanice ale conductoarelor si de natura materialelor izolante nvecinate.
4.2.8. n cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limita admisa n functie de caracteristicile
mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu si de natura materialelor izolante nvecinate).
4.2.8. n cazuri speciale se impune reducerea temperaturii limita admisa n functie de caracteristicile
mecanice ale conductoarelor sau cablurilor (de exemplu pentru cabluri autoportante).
4.2.9. n tabelul 4.7. se dau, pentru exemplificare, caracteristicile dispozitivelor de protectie pentru circuitele
electrice din domeniul casnic.
Tabelul 4.7.
Caracteristicile dispozitivelor de protectie pentru circuitele electrice din locuin te
1/26/2006
Tipul circuitului casnic

monofazat 230 V
1 faza + N sau
1 faza + N + PE
Page 45 of 99
Sectiu nea conductoarelor

de cupru
(mm2 )
Sigurante fuzibile
ntreruptoare mici
Iluminat fix
1,5
10
16
Prize de curent
2,5
20
25
- boiler
2,5
20
25
- masini de spalat
vase
2,5
20
25
2,5
20
25
32
40
Curentul nominal (A)
Circuite specializate:
- masini de spalat
rufe
- masini de gatit
Protectia mpotriva supratensiunilor
4.2.10. Supratensiunile la care pot fi supuse instalatiile electrice pot fi generate de:
- un defect de izolatie al instalatiilor de J.T. fata de instalatiile de nalta tensiune;
- descarcari atmosferice;
- manevrarea echipamentelor electrice;
- fenomene de rezonanta;
- ntreruperea neutrului (N) n reteaua de J.T.
4.2.11. Aparatele de protectie la supratensiuni sunt de urmatoarele tipuri:
- tip A, pentru linii electrice aeriene (LEA);
- tip B, pentru cladiri cu bransament aerian sau subteran prev azute cu IPT;
- tip C, pentru cladiri cu bransament subteran sau aerian prevazute sau nu cu IPT;
- tip D, pentru protec tia receptorului final.
4.2.12. Protectia instalatiilor electrice la supratensiuni de origine atmosferic a se face cu dispozitive de
protectie la supratensiuni de tip B pentru tensiuni cuprinse ntre 0,4...4kV (0,5...2,5kV) pentru un curent maxim
de descarcare de 30...140 (5) kA pentru timp de descarcare 8/20 s.
Aceste dispozitive se monteaza n tabloul electric general, dupa sigurante si naintea aparatelor de masura si
nregistrare si au n componenta eclatoare, separatoare termice si varistoare cu oxid metalic.
Echiparea instalatiei electrice cu astfel de aparate este necesara numai n cazul n care constructia este
prevazuta cu instalatie de protectie mpotriva trasnetelor sau este alimentata prin racord aerian la reteaua de
joasa tensiune.
4.2.13. Protec tia instalatiei electrice la supratensiuni accidentale generate de comutatie pe sarcini inductive
sau capacitive (actionari ale echipamentelor electrice) se face cu aparate de protectie la supratensiuni de
1/26/2006
Page 46 of 99
comutatie de tip C pentru re tele de 75 500V n reteaua de alimentare de joasa tensiune.

Echiparea cu aparate de acest tip este necesara att n cazul constructiilor echipate cu instalatie de protectie
mpotriva trasnetelor, ct si n cazul celor neechipate, indiferent de modul de racordare (aerian sau subteran)
la reteaua de joasa tensiune.
Aceste aparate pot contine protectie dinamica, protectie termica, varistor cu oxid metalic si eclator cu
descarcare n gaz si se monteaz a n tabloul principal sau secundar.
4.2.14. Aparatele de protectie la supratensiuni de tip B si C care nu sunt prevazute cu cartuse intersanjabile,
trebuie separate n tabloul electric printr-un separator legat n paralel, care sa permita nlocuirea aparatului
defect si realimentarea instalatiei generale.
4.2.15. Protec tia individuala a receptoarelor (protectie finala) la supratensiuni induse si remanente se face cu
aparate de protectie la supratensiuni de tip D pentru retele de 230 V. Pentru aparate de laborator,
echipamente electrice si tehnica de calcul, aparatele de protectie sunt echipate cu control termic de
functionare pentru echilibrarea de potential ntre cablurile de antena si alimentare electrica si cu filtre
antiparazite de banda larga.
Aceste aparate se monteaza n prize cu contact de protectie.
4.2.16. Toate aparatele de protec tie la supratensiuni asigura o protectie eficienta numai daca rezistenta de
dispersie a prizei de pamnt a instalatiei electrice este corespunzatoare (R = 1 pentru priza comuna cu
priza IPT, R = 5 pentru priza de pamnt separat a naturala sau R = 1
pentru priza de pamnt artificiala).
Protectie mpotriva tensiunilor m inime

4.2.17. Protectia mpotriva tensiunilor minime se aplica n special instalatiilor electrice care sunt dotate cu
motoare concepute sa porneasca automat dupa oprirea provocata de o tensiune scazuta sub o anumita
valoare.
4.2.18. Dispozitivele de protectie la tensiuni scazute sunt necesare n instalatiile electrice ale cladirilor
prevazute cu echipamente de siguranta sau cu alimentare de rezerv a. Aceste dispozitive trebuie sa asigure
punerea n functiune a surselor de siguranta sau de nlocuire si alimentarea echipamentelor corespunzatoare
atunci cnd tensiunea este inferioar a limitei de functionare normala a aparatelor.
[top]
5. MATERIALE ELECTRICE
5.1. Prevederile acestui capitol se aplica:
- materialelor pentru distributii: cabluri, conductoare, tuburi de protectie etc.;
- aparatajelor si aparatelor electrice: prize, ntreruptoare, dispozitive de protec tie, aparate de masura etc.;
- receptoarele electrice: corpuri de iluminat, motoare etc.
5.2. Materialele electrice noi trebuie sa fie agrementate tehnic conform legii si sa aiba certificarea de
conformitate a calitatii. Aceste materiale, aparate si receptoare trebuie sa fie nsotite de certificate de calitate.
5.3. Pentru a asigura securitatea persoanelor si a bunurilor materialelor electrice trebuie sa-si pastreze n timp
calitatile si caracteristicile tehnice sub actiunea influentelor externe din ncaperile sau amplasamentele n care
ele au fost instalate.
5.4. Gradele de protectie impuse pentru materialele electrice pot fi asigurate prin:
- carcasa proprie;
1/26/2006
Page 47 of 99
- carcasa comuna a mai multor aparate (dulapuri, tablouri, cofrete);

- instalare (amplasare la distanta, izolare suplimentara).
n anexele 2, 3 si 4 sunt definite gradele de protectie Ip la corpuri straine, ap a si protectia la soc mecanic.
5.5. n functie de clasele de protectie la socuri electrice, materialele electrice se clasifica conform tabelului
5.1.
Tabelul 5.1.
Clase de protectie si simboluri pentru materialele electrice
Clasa
materialului
Simbol international
Mod de realizare
Protectia se bazeaza pe "izolatia principala".
Nu este prevazuta nici o masura pentru legarea

partilor conductoare accesibile, daca exist a, la
un conductor de protectie care face parte din
instalatia electrica fixa, protectia n caz de
defect al izolatiei principale baz ndu-se pe
"mprejmuire".
Carcasele cu parti bune conductoare electric

sunt prevazute cu borna de legare la pamnt,
astfel nct partile accesibile neizolate sa nu
poata deveni periculoase n cazul defectarii
izolatiei principale.
II
Protectia se realizeaz a prin "izolatie dubla" sau

"izolatie ntarita". Nu se prevede born a de
legare la pamnt.
III
Protectia se realizeaza prin alimentarea la TFJS

sau TFJP
* Simbolul pentru corpuri de iluminat cu surse incandescente.

U, tensiunea de alimentare (V)
Distributii
5.6. Modurile n care pot fi pozate conductoarele si cablurile electrice sunt prezentate n tabelul 5.2.
Tabelul 5.2.
Moduri principale de pozare a cablurilor si conductoarelor izolate
1/26/2006
Mod de pozare
Page 48 of 99
Cabluri
Conductoare izolate
Fixare directa pe pereti
Da
Nu
Tuburi de protec tie n montaj

aparent
Da
Da
Tuburi de protec tie n montaj

ngropat
Da**
Da
Pozare pe poduri de cabluri
Da
Nu
Pozare n profile prefabricate

(plinte, jgheaburi etc.)
Da
Da*
*) Cu conditia ca profilele sa aiba pereti plini si sa fie prevazute cu un capac ce poate fi demontat numai cu
ajutorul unei scule.
**) Numai pe portiuni scurte pentru un racord la utilaje, treceri prin pereti, plansee etc.
5.7. Conductele electrice trebuie protejate mecanic pe toata lungimea lor, fara discontinuitati.
5.8. Atunci cnd tuburile de protectie sunt montate nglobat n elementele de constructie, accesoriile de
mbinare ale acestora trebuie sa asigure etan seitate n timpul prizei cimentului.
5.9. Stabilirea traseului tuburilor de protectie trebuie sa se faca astfel nct sa nu fie posibila acumularea apei
de condensatie n nici un punct al acestuia.
5.10. Tuburile de protectie trebuie pozate astfel nct sa nu fie posibila patrunderea apei.
5.11. Tragerea conductelor electrice n tuburile de protectie, n plinte sau n profile se face numai dupa
montarea lor si a accesoriilor acestora.
5.12. Pentru a ndeplini conditiile de instalare a conductelor electrice si pentru a ndeplini conditia de limitare a
temperaturii de functionare normala, sectiunea totala a acestora (conducte izolate) trebuie sa fie cel mult
egala cu 1/3 din sectiunea interioara a tubului de protectie sau a profilelor. n cazul tragerii unui singur cablu
n tub, raportul dintre diametrul interior al tubului si diametrul exterior al cablului trebuie sa fie de cel putin 1,5.
5.13. Atunci cnd se utilizeaz a tuburi de protectie metalice, acestea trebuie legate la pamnt. Tuburile
metalice nu trebuie utilizate drept conductoare de legare la pamnt sau drept conductoare de protectie.
Atunci cnd se utilizeaza tuburi de protectie metalice din materiale feromagnetice, toate conductoarele
aceluiasi circuit electric, inclusiv conductorul de protectie trebuie instalate n acelasi tub. Face exceptie
conductorul PE fara izolatie care trebuie instalat separat.
5.14. Tuburile de protectie pozate n canale tehnice si mbinarile lor trebuie sa fie etanse. Tuburile de protectie
metalice trebuie montate astfel nct sa se asigure evacuarea apei de condensatie.
5.15. Pozarea tuburilor de protectie ale instalatiei electrice n slituri practicate n plansee este interzisa.
Tuburile de protectie pot fi nglobate n plansee la turnarea acestora sau pot fi montate peste placa si
nglobate n sapa de egalizare.
5.16. Capacele dozelor derivate trebuie sa ramna accesibile si demontabile dup a ncastrarea n elementul
de constructie.
5.17. Golurile pentru traseele electrice din constructie trebuie sa permita trecerea libera a tuburilor de
protectie.
5.18. Tuburile de protectie care se monteaza n golurile construc tiei trebuie sa fie etanse n situatiile n care
1/26/2006
Page 49 of 99
este cazul.
5.19. Atunci cnd plafoanele false sunt formate din panouri demontabile, distributiile electrice trebuie sa fie
fixate independent de aceste panouri (vezi fig. 5.1).
5.20. Plintele sau profilele trebuie alese si pozate astfel nct sa nu dauneze conductoarelor electrice. Ele
trebuie suporte, fara a crea pericole, influentele externe la care sunt supuse.
5.21. n plinte sau profile cu capac demontabil cu ajutorul unei scule, sunt admise conexiuni realizate conform
paragrafului "Conexiuni" din prezentul ghid.
5.22. Plintele sau profilele ale caror capace sunt demontabile fara ajutorul unei scule sau au pereti perforati,
pot fi utilizate numai n ncaperi pentru echipamente electrice.
5.23. De preferinta, n plinte sau profile, conductoarele electrice se pozeaza ntr-un singur strat.
5.24. Un tub sau un compartiment al unei plinte, poate sa contina conductoare izolate apartinnd unor circuite
diferite alimentate la aceeasi tensiune nominala.
Daca conductoarele izolate care trec prin acela si tub sau compartiment al unei plinte apartinnd unor circuite
diferite, alimenteaza acelasi aparat sau echipament, atunci fiecare circuit trebuie protejat separat mpotriva
supracurentilor.
5.25. Nu se admite utilizarea aceluiasi conductor neutru (N) pentru mai multe circuite individuale.
5.26. n cazul distributiilor prefabricate de tip industrial, producatorul trebuie sa precizeze urmatoarele valori
pentru calculul impedantelor buclelor de defect necesare verificarii conditiilor de protectie mpotriva atingerilor
indirecte:
- R c - rezistenta fiecaruia dintre conductoarele active la temperatura de 20 C;
- R r - rezistenta fiecarui conductor activ atunci cnd echilibrul termic este atins;
- X - impedanta medie pe metru de lungime a conductoarelor active, n regim trifazat echilibrat, pentru
curentul si frecventa nominala;
- R PE - rezistenta ohmica pe metru de lungime a conductorului de protectie;
- Zb - impedanta pe metru de lungime a buclei de defect avnd configuratia cea mai defavorabila;
- pentru conductoarele active, buclele faza - faza si faza - neutru;
- bucla faz a - conductorul de protectie.
5.27. Distributiile prefabricate trebuie sa aiba gradul de
amplasamentului n care se instaleaza, conform normativului I.7.
protectie
corespunzator
ncaperii
sau
5.28. Nu este permisa utilizarea distributiilor prefabricate n bai sau n ncaperi cu dusuri.
5.29. Amplasarea elementelor si accesoriilor (elemente de mbinare, de schimbare a directiei, de ramificatie
etc.) precum si fixarea lor, trebuie sa se fac a conform indicatiilor date de producator.
5.30. Aparatele si accesoriile integrate n distributiile prefabricate destinate s a alimenteze conductoare
externe (de exemplu prize, blocuri de jonc tiuni) trebuie sa fie corespunz atoare normelor produs).
5.31. Instalatiile electrice n distribu tii prefabricate trebuie sa aiba curentul nominal si caderea de tensiune
corespunz atoare cel putin puterii transportate n functionare normala.
1/26/2006
Page 50 of 99
Distributii n cabluri
5.32. Cablurile rigide pot fi montate aparent:
- fixate pe elemente de construc tie cu ajutorul colierelor de prindere sau alte mijloace de fixare;
- pozate pe poduri de cabluri sau suporturi similare.
5.33. Pot fi utilizate cabluri flexibile, dar numai pe distante scurte, pentru alimentarea receptoarelor fixe care
nu necesita racordare prin priza si pentru cazurile n care trebuie evitat a o conexiune suplimentara.
5.34. Cablurile pot fi pozate n golurile constructiei daca se respect a urmatoarele doua conditii simultan:
- dimensiunea transversala a golului este de cel putin 20 mm pe toata lungimea acestuia;
- sectiunea manunchiului de cabluri este de cel mult egala cu 1/8 din sec tiunea golului.
La trecerea cablurilor prin pereti si plan see antifoc sau rezistente la foc se vor lua masuri corespunzatoare de
etansare a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativului P118 si
ale normativului PE 107.
Nu se admite montarea cablurilor care alimenteaza receptoare vitale direct pe elementele combustibile
(clasele C3-CA2c si C4-CA2d).
5.35. De regula, un cablu sau o distributie prefabricata contine numai conductoarele aceluiasi circuit. Exceptie
fac circuitele destinate pentru un ansamblu de instalatii de comanda - control si telemecanica.
Conexiuni
5.36. Conexiunile trebuie efectuate astfel nct sa fie sigure si durabile si sa permita verificarea contactelor.
5.37. Conexiunile trebuie sa fie:
- realizate cu dispozitive corespunz atoare naturii si sectiunii conductoarelor;
- accesibile pentru a se putea verifica eventuala crestere anormala a temperaturii (cu exceptia conexiunilor
cablurilor subterane);
- protejate mpotriva atingerilor indirecte si sa prezinte un grad de protectie de min. IP 2X.
5.38. Conexiunile sunt admise n doze al caror capac se fixeaza prin clipsare sau cu suruburi, n tablouri, n
plinte sau profile prefabricate.
5.39. Conexiunile trebuie sa permita eventuala nlocuire a conductorului sau modificarea conexiunilor n cazul
schimbarilor schemei.
5.40. Conexiunile trebuie realizate astfel nct sa nu fie posibila desfacerea legaturilor n timpul functionarii
datorita ncalzirii, varia tiilor de sarcina sau vibratiilor.
5.41. Conexiunile nu trebuie sa fie supuse la nici un efort de tractiune, cu exceptia acelora care sunt
executate tinndu-se seama de acest efort.
5.42. Nu sunt admise conexiuni n traversarile elementelor de constructie.
5.43. Nu se admit conexiuni n tuburile de protectie si n accesoriile acestora (coturi, ramificatii, curbe).
5.44. Se admite ca legatura armaturii constructiei la pamnt sa nu fie accesibila cu conditia ca aceasta sa fie
realizata printr -un procedeu sigur si durabil.
1/26/2006
Page 51 of 99
5.45. Nu se admit conexiuni n plafoane false nedemontabile, dect daca ele sunt fixate pe un aparat sau
receptor electric. Ele trebuie sa ramna accesibile pentru o eventuala demontare (de exemplu a unui corp de
iluminat pentru a-l curata).
5.46. Dozele si cutiile de derivatie trebuie sa asigure un spatiu suficient conductoarelor si bornelor de
conexiuni si accesul fara riscuri la acestea.
5.47. Bornele de conexiuni ale circuitelor de siguranta nu trebuie sa fie amplasate n aceeasi doza cu acelea
ale altor circuite.
Aparate si receptoare electrice
5.48. Aparatele si receptoarele electrice trebuie sa aiba gradul de protectie corespunzator influentelor externe
ale mediului n care urmeaza sa functioneze, conform normativului I.7.
5.49. Majoritatea aparatelor si echipamentelor electrice sunt concepute s a functioneze normal la o
temperatura ambianta cuprinsa n intervalul +5 C...+140 C.
5.50. n situatii speciale, receptoarele pot fi:
- de clasa III, alimentate la TFJS sau TFJP printr-un transformator de separare;
- de clasa II, alimentate printr-un transformator de separare de clasa II.
Aparate de separare
5.51. Toate circuitele trebuie sa poata fi separate de orice sursa de energie prin scoaterea de sub tensiune a
conductoarelor active (inclusiv conductorul neutru) n scopul executarii lucrarilor de ntretinere sau reparatie.
5.52. Pentru tensiuni mai mari de 500 V separarea se realizeaza cu un aparat prevazut cu un dispozitiv de
blocare pe pozitia deschis.
5.53. Separatoarele nu au putere de rupere fiind caracterizate prin tensiune nominala, curent nominal
(curentul care le strabate permanent) si numar de poli. Ele realizeaza separarea vizibila a circuitelor n gol.
5.54. Pentru circuitele monofazate, realizarea separarii se poate face cu dispozitive de separare daca acestea
sunt bipolare.
5.55. n circuitele trifazate fara neutru, separarea se realizeaza cu un disjunctor tripolar sau un ntreruptor
tripolar care asigura ntreruperea simultan a a conductoarelor active.
n circuitele trifazate cu conductor neutru, separarea se face cu disjunctor tetrapolar sau cu disjunctor
tetrapolar care asigura ntreruperea simultana a conductoarelor active si conductorului neutru.
n schema TN-C conductorul PEN nu trebuie sa fie ntrerupt. n acest caz aparatele de separare sunt
tripolare.
5.56. n cazul n care n circuitele trifazate se utilizeaza dispozitive de separare unipolare pentru fiecare
conductor de faza, atunci acestea trebuie grupate si etichetate distinct pentru identificarea corecta fata de alte
dispozitive similare.
Aparataje (ntreruptoare, comutatoare, prize)
5.57. ntreruptoarele si comutatoarele sunt aparate de comanda si sunt caracterizate prin curentul nominal,
prin curentii pe care i post stabili (putere de nchidere) si ntrerupe, tensiunea nominala si numarul de poli.
Acestea pot fi:
- ntreruptoare, comutatoare, butoane pentru utilizare curenta;
1/26/2006
Page 52 of 99
- ntreruptoare, comutatoare, butoane utilizare industriala.

5.58. ntreruptoarele circuitelor de lumin a trebuie sa aiba cel putin curentul nominal al acestora, dar nu mai
mic de 10 A pentru circuitele cu l ampi fluorescente, conform normativului I.7.
5.59. ntreruptoarele si comutatoarele pentru circuitele de iluminat si prizele pot fi instalate:
- ngropate sub tencuiala;
- aparente;
- montate n plinta sau profil.
Se recomanda sa se lase la conductoare o lungime de rezerv a pentru conexiuni la aparataje astfel nct
montarea si demontarea acestora sa se poata efectua usor.
5.60. Toate prizele de 10/16 A trebuie sa fie cu contact de protectie si, dac a este posibil, sa fie prev azute cu
obturatoare.
Se recomanda ca circuitele care alimenteaza aceste prize sa fie protejate cu dispozitive de protectie
diferentiale de nalta sensibilitate (I = 30 mA).
n
Aparate de actionare, de protectie si de masura
5.61. Alegerea ntreruptorului manual se face respectndu-se relatia de mai jos care tine seama de faptul ca
la aceste aparate curentul de rupere I este mai mic dect curentul lui nominal (vezi tabelul 5.2.).
r
Ir = Ic
n care:
Ir, curentul de rupere al ntreruptorului (A);
Ic, curentul de calcul al circuitului (coloanei) (A);
Tabelul 5.2.
Curentii de rupere la ntreruptoarele manuale
Curentul de rupere Ir (A)

Curentul
nominal I N
(A)
Tensiunea nominala
380V c.a.
250V c.c.
440V c.c.
25
19
63
500V c.a.
cos = 1
cos = 0,7
16
12,5
45
15
48
30
24
18
100
80
25
80
50
40
30
200
150
50
160
100
80
60
cos = 1
cos = 0,7
1/26/2006
Page 53 of 99
350
280
175
140
105
630
480
300
240
180
1000
800
800
400
300
5.62. Alegerea contactoarelor se face respectndu-se conditia:

INC = IC [A]
n care: INC, curentul nominal al contactorului care este mult mai mic dec t curentul de rupere Ir (I r = (8...10)
INC) [A].
Pentru motoarele mici, daca conditiile de pornire o permit, se pot prevedea contactoare asociate cu relee
termice.
Contactoarele se utilizeaza numai n asocia tie cu sigurante astfel nct conditia de stabilitatea termica si
dinamica sa corespunda locului de instalare.
5.63. Se recomanda ca aparatele de protectie mpotriva supracurentilor ct si cele pentru protectia mpotriva
atingerilor indirecte sa fie grupate n tablourile electrice.
5.64. Caracteristicile dispozitivelor de protectie sunt alese astfel nct, n caz de defect, sa nu fie eliminat
dec t circuitul afectat de acest defect.
5.65. Selectivitatea dispozitivelor de protectie presupune compararea caracteristicilor de func tionare ale
acestora. Pentru fuzibile, selectivitatea este asigurata atunci cnd curentul nominal al fuzibilului din amonte
este cel putin egal cu 2 ori curentul nominal al fuzibilului din aval.
5.66. Selectivitatea ntre dou a dispozitive de protectie diferentiale se asigura atunci cnd curentul diferential
nominal al dispozitivului din amonte este mai mare de cel putin 2 ori dect curentul diferential nominal al
dispozitivului din aval si/sau atunci cnd dispozitivul din amonte are o ntrziere constanta superioara timpului
de functionare al dispozitivului din aval.
5.67. Sigurantele fuzibile, n func tie de caracteristicile lor de functionare, pot fi utilizate pentru:
- protectia la suprasarcina a conductoarelor circuitelor de iluminat;
- protectia la scurtcircuit a conductoarelor de forta (protectia la suprasarcin a putnd fi asigurata prin relee
termice) si a coloanelor tablourilor electrice;
- deconectarea circuitelor si coloanelor electrice atunci cnd acestea nu sunt prevazute cu aparate de
comutare.
Alegerea sigurantelor se va face pe baza conditiilor din cap. 3 si 4.
5.68. Alegerea ntreruptorului automat se face respectnd conditia prezentata pentru contactoare. Fata de
contactoare, ntreruptoarele permit un numar mult mai mic de ac tionari, pot rupe curenti foarte mari, de ordinul
kiloamperilor si au pozi tiile "nchis" si "deschis" usor vizibile si de identificat.
Pot fi echipate si cu echipamente diferentiale (cu
I = 100 300 500mA sau 1 A).
5.69. ntreruptorul general de pe tablourile generale, n caz de urgenta trebuie sa poata scoate de sub
tensiune, printr-o singur a manevra, toate conductoarele active. Acest aparat trebuie sa aiba dispozitivul de
actionare amplasat n exteriorul tabloului electric.
5.70. Disjunctoarele se aleg respectnd urmatoarea conditie:
1/26/2006
Page 54 of 99
IND = Ic
n care: IND, curentul nominal al disjunctorului (A).
Disjunctoarele sunt prevazute cu echipamente pentru protectia la suprasarcina, pentru protec tia la scurtcircuit,
cu reglaj fin sau n trepte si optional si cu echipament diferential.
La alegerea disjunctorului se are n vedere ca alegerea si reglajul echipamentelor de protectie se face:
- pentru relee termice si electromagnetice, conform art. 5.71 si 5.72.;
- pentru protectia diferentiala, valoarea curentului nominal al echipamentului diferential se stabileste pe
considerente de selectivitate dorita astfel:
l
pentru selectivitate pe orizontala (vezi cap. 4) nu sunt impuse conditii, echipamentele diferentiale
functionnd n paralel;
pentru selectivitatea pe verticala se impune ca valoarea curentului nominal al echipamentului diferential
din amonte sa fie cel pu tin dublu fata de valoarea cea mai mare a echipamentului din aval.
5.71. Alegerea si reglarea releelor termice se face tin ndu -se seama de relatia:
Ireglare Ic [A]
Releul termic se foloseste pentru protectia la suprasarcina a conductoarelor circuitelor (coloanelor):
- n serie cu un contactor si siguran te;
- n serie cu un ntreruptor automat.
Pentru protectia la scurtcircuit a releelor termice n cazul asocierii cu siguran te trebuie asigurat a o coordonare
a caracteristicilor lor cu acelea ale sigurantelor fuzibile (vezi tabelul 5.3.)
Tabelul 5.3.
Coordonarea ntre curentul maxim al fuzibilului si curentul de serviciu al RT
Curentul
de
serviciu
al RT
[A]
0,19
0,29
0,4
0,55
0,75
1,3
1,8
2,4
3,3
4,5
11
15
Curentii
maximi ai
fuzibilului
sigurantei
[A]
0,5
0,8
10
10
16
20
25
35
Curentul
de
serviciu
al RT
[A]
20
25
32
40
63
80
100
125
160
200
250
315
400
500
630
Curentii
maximi ai
fuzibilului
sigurantei
50
63
80
100
125
160
200
250
250
315
315
500
630
***
***
1/26/2006
Page 55 of 99
[A]
*** Numai ntreruptor automat
5.72. Alegerea si reglarea releelor electromagnetice din constructia disjunctoarelor se face respectndu-se
urmatoarele relatii:
IREM = 1,2I p , pentru circuite;
IREM = 1,2I cmax, pentru coloane;
IREM = 1,2I adm, pentru relee EM cu activare temporizata;
n care: IREM , curentul de reglare al REM (A).
5.73. Se recomanda utilizarea unui dispozitiv specializat n detectarea lipsei unei faze pentru protectia
motoarelor trifazate. Acest dispozitiv asigura scoaterea de sub tensiune a motorului n cazul ntreruperii unei
faze.
Aparate de masura
5.74. Voltmetrele se prevad n scopul masurarii tensiunilor de faza si de linie. Ele se conecteaz a la intrarea n
tabloul electric prin intermediul unui comutator voltmetric (cheie voltmetrica) care permite utilizarea unui singur
voltmetru pentru masurari.
Domeniul de masura al voltmetrului se alege astfel nct:
U V = 1,1U N [V]
n care:
U V, valoarea maxima a tensiunii pe care o poate masura voltmetrul (V);
U N, tensiunea nominala a circuitului sau coloanei (V).
5.75. Ampermetrele se prevad pentru masurarea curentului pe circuitele de alimentare. La tablourile de
lumina se instaleaza de obicei pe fiecare faz a cte un ampermetru pentru a se putea face echilibrarea n timp
a ncarcarii fazelor.
Ampermetrul n general nu se instaleaza direct ci prin intermediul unui reductor de curent.
Domeniul de masura al ampermetrului se stabileste astfel:
IA 1,3I C [A]
n care:
IA, valoarea maxima a curentului pe care o poate masura ampermetrul; daca se foloseste un reductor de
curent, se pot utiliza ampermetre de 5A (sau mai rar de 1A) instalate pe secundarul transformatorului de
curent, curentul de masurat trecnd prin primarul acestuia;
Ic, curentul de calcul al circuitului electric (A).
5.76. Wattmetrele se instaleaz a conform instructiunilor producatorilor, ele put nd avea rezistente aditionale
1/26/2006
Page 56 of 99
pentru extinderea domeniului de masura a tensiunii si sunturi sau transformatoare de curent, pentru
extinderea domeniului de m asura a curentului.
n general ele se aleg astfel nct sa fie respectat a relatia:
PNW 1,3P C [kW]
n care:
PNW , puterea maxima care se poate masura cu wattmetrul (kW);
PC, puterea de calcul a circuitului respectiv (kW).
5.77. Contoarele de energie activa sau reactiva se aleg n functie de conditiile de masurare, putnd fi
conectate direct sau prin transformatoare de curent si de tensiune.
Daca exista tarife diferentiale la energia electrica, se instaleaza contoare cu dublu tarif, echipate cu ceas de
comutare.
[top]
6. VERIFICARI
6.1. Toate instalatiile electrice trebuie verificate pentru a se asigura o buna functionare si pentru a preveni
aparitia unor accidente sau incendii.
Verificarile se fac:
- naintea punerii n functiune a instalatiilor electrice, pentru lucrarile noi;
- dup a modificari, reparatii capitale, modernizari, extinderi ale instalatiilor, n conformitate cu reglementarile de
exploatare si instructiunile ntocmite de proiectant si de produc atorii de echipamente, aparate, receptoare si
materiale electrice;
- n exploatare, la intervale regulate de timp (periodic).
Verificarea periodica se efectueaza de c atre personal calificat care poseda cunostinte aprofundate de
protectia muncii si n domeniul prevenirii riscurilor de soc electric.
6.2. Alimentarea cu energie electric a a consumatorilor se face numai n baza unui "certificat de conformitate"
cu normele n vigoare a instala tiei electrice executate, privind siguran ta n exploatare si protectia utilizatorilor.
Acest "certificat de conformitate" se elibereaza executantului dupa realizarea de catre acesta a instalatiei
electrice, de catre o societate al carei obiect de activitate este verificarea instala tiilor electrice.
Este obligatoriu ca beneficiarul (consumatorul) sa ceara executantului lucrarilor de instala tii electrice o copie a
"certificatului de conformitate" cu reglement arile tehnice n vigoare, pentru instalatia electrica executat a,
certificat n baza caruia i s-a facut punerea sub tensiune a acesteia.
6.3. Verificarile instalatiilor electrice se fac prin examinare vizuala si masuratori (ncercari).
Verificari prin examinare vizuala
6.4. Verificarile prin examinare vizuala se fac naintea verificarilor prin m asuratori.
6.5. La verificarea prin examinare a materialelor electrice, care n functionare normala se afla permanent sub
tensiune, se urmareste sa se stabileasca dac a acestea ndeplinesc urmatoarele conditii:
1/26/2006
Page 57 of 99
- sunt n conformitate cu normele de securitate si de produs (marcaj, certificare);

- sunt alese si montate corect, conform prevederilor din normativul I.7, din prezentul ghid, instruc tiunilor
producatorului si cu alte norme specifice;
- nu prezint a nici un defect vizibil care ar putea afecta buna functionare si securitatea bunurilor si a
persoanelor.
6.6. Verificarea prin examinare trebuie sa aiba n vedere pe ct posibil:
- masurile de protectie mpotriva socurilor electrice;
- masurile de protec tie mpotriva incendiului (prezenta barierelor antifoc sau rezistente la foc si a altor
elemente pentru mpiedicarea propagarii fl acarii, fumului si gazelor si protectia mpotriva efectelor termice);
- alegerea corecta a conductoarelor;
- alegerea corecta si reglajul dispozitivelor de protectie si control al izolatiei;
- prezenta si corecta amplasare a dispozitivelor de ntrerupere si comanda;
- alegerea echipamentelor, materialelor si masurilor de protectie corespunz ator influentelor externe;
- identificarea conductoarelor neutre si de protectie;
- identificarea circuitelor, sigurantelor, ntreruptoarelor, butoanelor etc.;
- realizarea corect a a conexiunilor conductoarelor;
- asigurarea accesibilitatii pentru ntretinere.
ncercari-masuratori
6.7. ncercarile la care sunt supuse instala tiile electrice se efectueaza n urmatoarea ordine:
- continuitatea conductoarelor de protectie si a legaturilor echipotentiale principale si suplimentare;
- rezistenta de izolatie a instalatiei electrice;
- separarea circuitelor;
- rezistenta de izolatie a pardoselilor;
- ntreruperea automata a alimentarii;
- ncercari functionale pentru echipamente neasamblate de producator.
6.8. Verificarea continuitatii conductoarelor
Pentru circuitele cu intens itatea nominala mai mica sau egala cu 30 A, se recomanda ca ncercarea sa fie
efectuata cu o surs a de tensiune de 4...24 V la mers n gol, de curent continuu sau alternativ si cu un curent
de cel putin 0,1 A.
Curentul utilizat pentru ncercarea continuitatii trebuie sa fie corespunzator clasei de influenta externa a
ncaperii respective.
ncercarea este considerata satisfacatoare daca dispozitivul utilizat pentru aceasta da o indicatie corecta si
stabila.
1/26/2006
Page 58 of 99
6.9. Verificarea rezistentei de izolatie a instalatiei

Masuratorile se efectueaz a cu instalatia scoasa de sub tensiune si cu aparatele aferente acesteia,
deconectate.
Rezistenta de izolatie masurat a ntre fiecare conductor activ si pamnt (conductoarele de faza si conductorul
neutru pot fi legate mpreuna), consumatorii fiind deconectati, trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea
corespunz atoare din tabelul 6.1.
Masuratorile se efectueaza n curent continuu. Aparatul utilizat trebuie sa fie capabil sa furnizeze tensiunea
de ncercare mentionata n tabelul 6.1. cu un curent de 1 m A.
Tabelul 6.1.
Valorile tensiunilor de ncercare
Tensiunea nominala a
circuitului
(V)
Tensiunea de ncercare n
curent continuu
(V)
Rezistenta de izolatie
(M)
TFSJ si TFJP
250
= 0,25
= 500
500
= 0,5
> 500
1000
= 1,0
n cazul rezistentei de izolatie a cablurilor electrice de ncalzire nglobate n elemente de constructie trebuie sa
se tin a seama de urmatoarele:
- Rezistenta de izola tie masurat a dupa nglobarea acestora n beton trebuie sa fie egala cu 1000 /volt
tensiune nominala si element de ncalzire, dar nu mai pu tin de 250000 ;
- n functie de valoarea tensiunii nominale a elementelor ncalzitoare, rezisten ta de izola tie trebuie sa fie cel
putin egala cu:
l
l
250.000 pentru elementele ncalzitoare cu tensiune nominala de 220 sau 230 V;

400.000 pentru elemente ncalzitoare cu tensiunea nominala de 380 sau 400 V.
n cazul cablurilor de ncalzire cu izolatie minerala, dac a valoarea prescrisa nu este atinsa la verificarea
initiala, trebuie supravegheata evolutia rezisten tei de izolatie. Aceasta trebuie sa ajunga la valoarea necesar a
ntr-un interval de timp acceptabil.
6.10. Verificarea separarii circuitelor
Separarea partilor active de cele ale altor circuite si de pamnt (cu exceptia TFJP) trebuie verificata prin
masurarea rezistentei de izolatie. Valorile m asurate trebuie sa fie cele din tabelul 6.1.
6.11. Verificarea rezistentei de izolatie a pardoselilor
Pentru aceasta verificarea se utilizeaza un ohmmetru cu magnetou sau un aparat pentru masurarea izolatiei
cu baterii ncorporate care da o tensiune la mers n gol de 500 V c.c. (sau de 1000 V c.c. daca tensiunea
nominala a instalatiei este mai mare de 500 V).
Rezistenta se masoara ntre electrodul de masura aplicat la suprafata pardoselii si un conductor de protectie
al instalatiei.
6.12. Verificarea ntreruperii automate a alimentarii
1/26/2006
Page 59 of 99
6.12.1. Verificarea eficacitatii masurii de protectie mpotriva atingerilor indirecte se face tinnd seama de
schema de legare la pamnt.
n schema TN ncercarea consta n verificarea valorii curentului minim de defect ntre faza si conductorul de
protectie. Aceasta valoare trebuie sa fie cel putin egala cu valoarea curentului care asigura functionarea
dispozitivului de protectie n intervalul de timp corespunz ator.
Verificarea conformitatii instalatiei cu nota de calcul a proiectantului se face numai prin examinare n ceea ce
priveste:
- sectiunile si lungimile circuitelor;
- tensiunea nominala (pentru fuzibile) si reglajul dispozitivelor de ntrerupere automat a (pentru disjunctoare).
6.12.2. Pentru verificarea func tionarii dispozitivelor diferentiale se pot folosi urmatoarele trei metode de
ncercare:
a) O rezistenta variabila R este montata ntre un conductor activ si n aval de masele legate la conductorul de
p
protectie (fig. 6.1). Curentul este masurat reduc nd valoarea rezistentei variabile Rp . Curentul I pentru care
functioneaza dispozitivul nu trebuie s a fie superior curentului diferential rezidual nominal I .
n
Metoda se poate aplica pentru schemele TN-S, TT, IT.

b) n cea de-a doua metoda de verificare (fig. 6.2 ) rezistenta variabila este montata ntre un conductor activ
(n amonte) si un alt conductor activ (n aval).
Curentul I pentru care dispozitivul functioneaza nu trebuie sa fie mai mare dec t In .
Metoda se poate aplica pentru schemele TN, TT, IT.
c) Cea de a treia metoda utilizeaza un electrod auxiliar (fig. 6.3). Valoarea curentului este marita prin
reducerea valorii rezistentei variabile R . Se masoara tensiunea ntre mase si un electrod auxiliar.
p
Se masoara curentul I care nu trebuie s a fie mai mare dect I , dupa care se verifica urmatoarea relatie:
unde UL este tensiunea limita admisa (V).

Aceasta metoda se utilizeaza n schemele TN-S, TT si IT. n schema IT poate fi necesar a legarea la pamnt a
unui punct din instalatie n timpul ncerc arilor pentru a se obtine functionarea dispozitivului.
6.13. ncerc arile functionale pentru echipamente neasamblate de produc ator se fac mpreuna cu tehnologul
sau specialistul proiectant, pe baza instruc tiunilor producatorilor.
[top]
7. INSTALATII ELECTRICE N SPATII SPECIALE

7.1. Compensarea puterii reactive
7.1.1. Compensarea puterii reactive se aplica n instalatiile electrice av ndu -se n vedere faptul ca aceasta
compensare aduce importante avantaje, cum sunt:
1/26/2006
Page 60 of 99
- reducerea sectiunii conductorului (vezi tabelul 7.1.);

- reducerea pierderilor n retea;
- reducerea socurilor de tensiune;
- cresterea puterii disponibile la consumator (se poate realiza de exemplu extinderea instalatiei electrice).
Tabelul 7.1.
Indicele de majorare a sectiunii conductoarelor n functie de valoarea factorului de putere
Factorul de putere cos
0,8
0,6
0,4
Indicele de majorare a
sectiunii conductoarelor
1,25
1,76
2,5
7.1.2. O indicatie asupra energiei reactive, respectiv a puterii reactive pe care o consuma instalatia electrica
se obtine determin nd tg cu relatia:
n care:
puterea activa P[W] este, n:
- monofazat P = UfIcos
- trifazat:
puterea reactiva Q[VAR] este, n:
- monofazat: Q = UfIsin
- trifazat:
puterea aparenta S[VA] este, n:
- monofazat: S = U fI
- trifazat:
unde:
I, curentul de faz a (A):
(conform diagramei puterilor), puterea aparent a (VA);
1/26/2006
Page 61 of 99
, factorul de putere.
Cu ct valoarea tg este mai mica, cu att ponderea energiei, respectiv puterii reactive este mai mica si deci
instalatia electrica functioneaza optim.
n tabelul 3.1. se dau valorile cos si tg pentru cele mai uzuale receptoare electrice.
7.1.3. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala.
7.1.4. Compensarea puterii reactive se face pe cale naturala, prin masuri privind montarea si functionarea
receptoarelor.
Masurile de compensare pe cale naturala sunt:
- nlocuirea motoarelor asincrone, putin ncarcate, cu motoare asincrone cu putere mai mica;
- evitarea mersului n gol al motoarelor;
- desfiintarea, pe ct posi bil, a transmisiilor;
- mbunatatirea calitatii reparatiilor motoarelor;
- nlocuirea motoarelor asincrone cu motoare sincrone;
- nlocuirea transformatoarelor putin ncarcate si deconectarea transformatoarelor n timpul mersului n gol
utiliznd limitatoare de mers n gol.
7.1.5. Compensarea puterii reactive se poate face pe cale artificiala, prin montarea de instalatii sau
echipamente care sa compenseze energia reactiva necesara functionarii consumatorilor industriali, cum ar fi:
- Compensatorul sincron care este un motor sincron, care se utilizeaza exclusiv pentru mbun atatirea
factorului de putere, fara sarcina la arbore. El poate fi usor reglat (prin variatia excitatiei) la necesitatile de
moment ale instalatiilor privind compensarea puterii reactive a acestora.
- Condensatoare statice individuale sau grupate n baterii.
- Instalatii de compensare automat a cu condensatoare statice.
7.1.6. Condensatoarele statice se fabrica pentru diferite tensiuni si ele se monteaza:
- centralizat, pentru o ntreaga instalatie pe care o deserveste;
- descentralizat, n diferite puncte ale instalatiei;
- direct la receptoare inductive.
7.1.7. Daca puterea reactiva de compensat este mai mica de 15% din puterea aparenta a transformatorului,
atunci se utilizeaza baterii de condensatoare statice cu o singura treapta.
Daca puterea reactiva de compensat este mai mare de 15% din puterea aparent a a transformatorului, atunci
se utilizeaza condensatoare statice n trepte, cu reglaj automat.
7.1.8. Condensatoarele statice individuale sau grupate n baterii au putere unitara constanta si punerea lor n
functiune se face:
- cu ajutorul unui disjunctor sau ntreruptor;
1/26/2006
Page 62 of 99
- cu ajutorul unui contactor;

- direct la bornele receptorului.
Condensatoarele statice individuale sau grupate n baterii se utilizeaza:
- la bornele receptoarelor de tip inductiv (motoare si transformatoare);
- pe un grup de motoare mici la care compensarea ar fi prea scumpa dac a s-ar face individual;
- n cazul n care fluctuatia de sarcina a consumatorului este mica si factorul de putere are variatii mici.
7.1.9. Instalatiile de condensatoare statice n trepte cu reglaj automat, permit adaptarea automata a puterii
reactive compensat a de bateriile de condensatoare n functie de un cos si impus n permanenta.
Instalatiile de condensatoare statice n trepte cu reglaj automat se utilizeaza n cazul n care puterea reactiva
consumata sau puterea activa variaza ntre limite largi (de ex. la bornele tablourilor generale de joasa
tensiune).
7.1.10. Dupa deconectarea unui condensator acesta ramne ncarcat cu o sarcina electrica, tensiunea la
bornele lui fiind egala cu tensiunea instalatiei n momentul ntreruperii, fiind necesara descarcarea lui rapid a
pentru:
- a proteja personalul mpotriva unor descarcari accidentale;
- a nu se reconecta ncarcat la instalatie.
Descarcarea se face cu reactante inductive sau rezistente de descarcare, montate n paralel cu
condensatoarele.
n cazul n care condensatoarele sunt montate direct la receptor si n paralel cu nfasurarile motorului sau
transformatorului, aceste nfasurari servesc si ca rezistente de descarcare.
7.1.11. Masura de protec tie la soc electric prin limitarea energiei de desc arcare, care se aplica n special
condensatoarelor, trebuie s a satisfaca doua conditii:
- sa limiteze energia de descarcare la maximum 50C;
- sa limiteze curentul permanent care poate sa se scurga dupa descarcare la:
l
l
1 mA n curent alternativ sau 3 mA n curent continuu, pentru partile care pot fi atinse n functionare
normala;
3,5 mA n curent alternativ sau 10 mA n curent continuu, pentru alte parti.
n tabelul 7.2. se dau orientativ, valorile puterii bateriilor de condensatoare n func tie de puterea nominala a
motoarelor pentru un factor de putere compensat de cca. 0,92.
Tabelul 7.2.
Valorile puterii bateriilor de condensatoare n functie de puterea nominala a motorului
Puterea nominala a
motorului
Puterea reactiva necesara n (kvar) n functie de

viteza de rotatie (t/min) a motorului
kW
CP
3000
1500
1000
750
22
30
10
1/26/2006
Page 63 of 99
30
40
7,5
10
11
12,5
37
50
11
12,5
16
45
60
11
13
14
17
55
75
13
17
18
21
75
100
17
22
25
28
90
125
20
25
27
30
110
150
24
29
33
37
132
180
31
36
38
43
160
218
35
41
44
52
200
274
43
47
53
61
250
240
52
57
63
71
280
380
57
63
70
79
355
482
67
76
86
98
400
544
78
82
97
106
450
610
87
93
107
117
De exemplu, pentru un motor cu putere nominala 22 kW si n = 3000 rot/min, la sarcina nominala cos = 0,83,
iar dupa compensare cu 6 kvar, factorul de putere devine cos = 0,93.
7.1.12. Echipamentele care contin electronica de putere (punti redresoare, surse de alimentare f ara
ntrerupere - UPS-uri, motoare cu viteza variabila, cuptoare cu arc electric, aparate de sudare, balasturile
tuburilor fluorescente etc.), introduc n retea armonici. Aceste armonici perturba functionarea multor
echipamente electrice. n particular, condensatoarele sunt foarte sensibile la armonice diferite datorita faptului
ca impedanta lor scade proportional cu rangul armonicilor prezente n retea.
Condensatoarele n sine nu sunt generatoare de armonici. Atunci cnd frecventa proprie a ansamblului
condensatoare - retea se aproprie de rangul unei armonici, apare fenomenul de rezonanta prin amplificarea
armonicii respective.
Frecventa de rezonanta f depinde de impedanta retelei si este data de relatia:
r
n care:
S , puterea de scurcircuit a retelei n (kVA);
8
Q, puterea bateriei de condensatoare, n (kVAR);
Aceasta rezonanta conduce la aparitia unui curent de suprasarcin a n condensatoare care provoac a
ncalzirea acestora, apoi mbatrnirea prematura si n final, la defectarea lor.
1/26/2006
Page 64 of 99
Pentru a mpiedica aparitia acestor fenomene se utilizeaz a:

- condensatoare supradimensionate la tensiune (de ex. de 440 V pentru o retea de 400 V c.a.);
- reactante inductive pentru filtrarea armonicilor asociate condensatoarelor.
7.1.13. Un exemplu de calcul a puterii bateriei de condensatoare la un consumator, se da n Anexa 6.
7.2. Instalatii electrice pentru bai, du suri sau piscine
7.2.1. n ncaperile pentru bai, du suri sau piscine, instalatiile electrice trebuie sa respecte anumite conditii
datorita conductibilit atii crescute a corpului uman aflat n stare umeda sau imersata.
7.2.2. n bai, dusuri sau piscine este obligatorie:
- limitarea amplas arii materialelor si echipamentelor electrice n imediata apropiere a cazilor de baie, dusurilor
sau piscinelor;
- realizarea egalizarii potentialelor tuturor elementelor conductoare electric accesibile utilizatorilor.
ncaperi pentru bai sau dusuri
7.2.3. n ncaperi pentru bai sau dusuri se definesc urmatoarele volume de protec tie (vezi fig. 7.2.1.a., fig.
7.2.1.b., fig. 7.2.2., fig. 7.2.3.):
- volumul 0 este volumul interior al c azii de baie sau de dus;
- volumul 1, este situat deasupra cazii de baie sau de dus limitat de:
l
suprafata verticala circumscrisa cazii de baie sau de dus n general, iar n cazul unui dus cu tija fixa
sau flexibila si fara cada, o suprafata cilindrica verticala cu raza de 0,6 m, a c arei ax a trece prin tija
dusului;
pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m naltime fata de aceasta, iar daca fundul cazii de baie
sau de dus este la mai mult de 0,15 m deasupra pardoselii, planul orizontal este situat la 2,25 m
deasupra fundului cazii sau dusului; n cazul n care cada de baie este ncastrata n pardoseala,
volumul 1 este limitat de suprafata verticala circumscrisa marginilor exterioare ale acesteia, vezi fig.
7.2.3.;
- volumul 2 este volumul limitat de:

l
l
suprafata exterioara a volumului 1 si o suprafa ta paralela situata la 0,6 m de aceasta;

pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m naltime deasupra acesteia;
- volumul 3 este volumul limitat de:

l
l
suprafata verticala exterioara a volumului 2 si o suprafata paralela situata la 2,40 m de aceasta;

pardoseala si planul orizontal situat la 2,25 m deasupra ei.
7.2.4. Spatiul situat sub cada de baie sau de dus (daca exist a) nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3 daca
acesta este nchis si accesibil numai printr-un capac ce poate fi deschis numai cu ajutorul unei scule speciale.
Prin analogie, daca la o naltime mai mica de 2,25 m deasupra solului se afl a un plafon fals, spa tiul situat
deasupra plafonului nu face parte din volumele 0, 1, 2, 3.
Volumele din aceeasi ncapere situate deasupra volumelor 1, 2 si 3 se supun conditiilor din volumul 3 de
protectie.
7.2.5. Volumele de protectie din ncaperile de baie sau de dus se ncadreaza n clasele de influente externe
1/26/2006
Page 65 of 99
conform tabelului 7.3.

Tabelul 7.3.
Clasele de influente externe functie de volumele de protectie pentru bai si dusuri
Volumul de protectie
Temperatura ambiant a
AA
Umiditate
AB
Prezenta apei
AD
Rezistenta electrica
BB
Contacte
BC
7.2.6. Materialele electrice pot fi utilizate n volumele de protec tie din ncaperi pentru bai si dusuri n conditiile
date n tabelul 7.4.
Tabelul 7.4.
Conditii de utilizare a materialelor electrice n volumele de protectie din ncaperi de baie sau de dus
Volum de
protectie
Distributii
X(b)
II (a)
II (a)
II
Aparataje
X(b)
X(b)(e)
separare TFJS
(d) ,
DR 30 mA
X(b)
X(b)(c)
II+DR 30 mA
separare TFJS
(d) ,
DR 30 mA (c)
Materialul
electric
Receptoare
(b)(c)(e)
NOTA:
X: interzis
II: admis n clasa II;
DR 30 mA: protectie realizata cu dispozitive de protectie diferentiale de 30 mA;
(a) limitate la cele necesare pentru alimentarea aparatelor situate n acest volum;
(b) TFJS limitata la 12V c.a. sau 30V c.c.;
(c) admise ncalzitoare de apa instantanee;
(d) fara limitarea tensiunii (= 50V);
1/26/2006
Page 66 of 99
(e) este admisa o priza de curent alimentat a printr-un transformator de separare.

7.2.7. Receptoarele de clasa I de protectie instalate la post fix (de ex. masini de spalat si uscat rufe) nu
trebuie sa fie amplasate n interiorul volumului I.
7.2.8. Dac a dimensiunile ncaperilor de bai sau dusuri nu permit amplasarea receptoarelor mentionate la art.
7.2.7. n afara volumului 2 de protectie si de asemenea nu este posibil a amplasarea lor n alta ncapere, ele
pot fi instalate la post fix n interiorul volumului 2 cu conditia ca orice contact ntre acestea si o persoana aflat a
n interiorul volumului 0 sau 1 sa nu fie posibil. Aceasta se poate realiza cu un nvelis sau un perete din
material electroizolant.
7.2.9. ncalzitoarele instantanee de apa sunt admise n volumul I daca se respecta urmatoarele conditii:
- alimentarea cu apa rece se face prin conducte metalice fixe;
- racordul electric se realizeaza fara priza de curent, direct din instalatia electrica;
- circuitul care alimenteaz a ncalzitorul instantaneu de apa trebuie protejat printr-un dispozitiv de protectie
diferential rezidual de cel mult 30 mA;
- dac a nc alzitorul de apa este de clasa I de protectie, trebuie racordat la legatura echipotentiala a nc aperii.
7.2.10. O ncapere de dus contine mai multe locuri de dus, separate sau nu prin pereti despartitori si pot avea
- cabine de du s cu vestiar individual;
- cabine de du s fara vestiar individual (dus colectiv);
- locurile de dus sunt neseparate prin pereti despartitori (dus colectiv).
O cabina de dus contine un singur loc de dus.
7.2.11. O cabina de dus cu vestiar individual (denumita dus individual), este un spatiu nchis format din cabina
de dus propriu-zisa si un vestiar al cabinei, adiacent acesteia (vezi fig. 7.2.4.). Volumele de protectie sunt
distribuite, n acest caz, astfel:
- volumul 1, constituit din dusurile propriu-zise;
- volumul 2, constituit din vestiare;
- volumul 3, constituit din sp alatoare si WC-uri.
7.2.12. n cazul n care nc aperile de dus contin cabine fara vestiar individual (dus colectiv - vezi fig. 7.2.5.),
volumele de protectie sunt:
- volumul 1, constituit din cabinele de dus;
- volumul 2, constituit din acea parte a ncaperii exterioara cabinelor de du s.
7.2.13. n ncaperile de du s cu locuri de dus neseparate prin pereti despartitori (nc aperile de dus colectiv vezi fig. 7.2.6 .), volumele de protectie sunt delimitate astfel:
- volumul 1, definit n plan orizontal de suprafata destinat a sa asigure scurgerea apei, eventual limitata de un
perete despartitor;
- volumul 2, constituit din acea parte a ncaperii exterioara volumului 1;
- volumul 3, constituit din vestiare.
1/26/2006
Page 67 of 99
Legatura echipotentiala suplimentara

7.2.14. n ncaperile de baie sau de dus se executa o legatura echipotentiala suplimentara care are ca scop
egalizarea potentialelor tuturor elementelor conductoare din punct de vedere electric din ncaperea respectiva
si limitarea tensiunii de atingere la o valoare nepericuloasa, tin nd seama de conditiile particulare n care se
gasesc persoanele din aceasta incinta (conditii de influente externe BB3, conform tabelului 7.3.).
7.2.15. Legatura echipotentiala suplimentara poate fi realizata n interiorul ncaperii de baie sau de dus ceea
ce nsa nu implica existenta ei pe tot parcursul n interiorul volumului limitat de pereti, esential fiind ca fiecare
ncapere de acest gen sa aiba o legatura echipotentiala individuala. De exemplu, daca nu este posibila
legarea unor elemente conductoare n interiorul ncaperii, aceasta legatura poate fi realizata la exterior, n
ncaperi alaturate camerelor de baie sau de dus.
7.2.16. Legatura echipotentiala poate fi realizata n montaj ngropat si trebuie sa fie efectuata n peretii
camerei de baie sau de dus.
7.2.17. Legatura echipotentiala se poate realiza cu un conductor de 2,5 mm 2 din Cu pozat ntr-un tub izolant
si nu trebuie sa fie vizibila pe tot parcursul ei, dar conexiunile ei trebuie sa fie accesibile (pentru ca n caz de
defect sa poata fi verificata continuitatea electrica a legaturilor).
7.2.18. O armatura metalica poate constitui un element al legaturii echipotentiale. Elementele conductoare
(mai ales conductele instala tiilor de canalizare) la care exist a riscul ntreruperii acestei legaturi n cazul
demontarii lor pentru diverse scopuri (de exemplu pentru nlocuiri, repara tii) nu trebuie sa serveasc a ca
element de legatura echipotentiala.
7.2.19. n cazul n care legatura echipotentiala principala este realizat a n subsol sau la parter ntr-o ncapere
alaturata celei de baie sau de dus, nu este necesara realizarea unei legaturi echipotentiale suplimentare n
interiorul acesteia din urma n cazul n care cada de baie sau de dus, instalatia de apa si celelalte elemente
conductoare sunt legate ntre ele si la conductorul de protectie al circuitului electric de alimentare al camerei
de baie sau de dus.
Elemente conductoare care trebuie legate la legatura echipotentiala
7.2.20. n general trebuie legate la legatura echipotentiala suplimentara toate elementele conductoare, cu
exceptia celor de mici dimensiuni care nu prezinta riscul de a avea un potential diferit de cel al legaturii
echipotentiale.
7.2.21. La legatura echipotentiala se leaga:
- masele instalatiilor electrice de apa calda, apa rece, canalizare si gaz;
- toate celelalte elemente conductoare electric cum sunt:
l
grilajele metalice ale usilor si ferestrelor
radiatoarele instalatiei de ncalzire centrala (sunt suficient sa se lege pe tur sau pe retur);
gurile de ventilare mecanic a, atunci cnd aceste guri si tubulatura de ventilare sunt metalice; aceast a
legatura poate fi efectuata pe tubulatura principala de ventilare chiar daca conexiunea este
inaccesibila, put nd fi verificata nsa continuitatea electrica ntre legatura propriu-zisa si o parte
accesibila a tubulaturii iar daca gura de ventilare este din material izolant, se leaga la legatura
echipotentiala tubulatura de ventilare daca aceasta este metalica.
7.2.22. Nu este necesara legarea gurilor sau tubulaturii de ventilare la legatura echipotentiala n urmatoarele
situatii:
- gura de ventilare se gaseste, n orice punct al ei, n afara volumului 2 de protectie si se afla la o naltime cel
putin egala cu 2 m deasupra pardoselii finite;
- gura de ventilare este separata de tubulatura de ventilare printr-un element izolant fix (caracteristicile
izolante ale acestui element fiind verificate printr-o ncercare a rigiditatii dielectrice la o tensiune de 1500 V
1/26/2006
Page 68 of 99
timp de 1 min.) cu o lungime de cel putin 3 cm;

- tubulatura principala de ventilare este din material neconducator electric (de ex. beton nearmat), indiferent
de natura racordului gurii de ventilare.
Conditiile de racordare a conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a ncaperii de baie sau
de dus sunt date n tabelul 7.5.
Tabelul 7.5.
Conditii pentru racordarea conductelor si gurilor de ventilare la legatura echipotentiala a ncaperii de
baie sau de dus
Natura conductelor si gurilor de ventilare
Conducta
principal a
Derivatie
Gura de
ventilare
Legarea gurii de ventilare la

legatura echipotentiala a
ncaperii de baie sau de dus
Metalica
Metalica
Metalica sau
nemetalica
Da*
Metalica
Izolata**
Metalica sau
nemetalica
Nu
Din beton armat
Metalica sau
nemetalica
Metalica sau
nemetalica
Nu
NOTA:
* Daca gura de ventilare este din material izolant, conducta de ventilare trebuie racordata la legatura
echipotentiala.
** Izolarea poate fi realizat a printr-un element izolant fix avnd o lungime de cel putin 3 cm.
7.2.23. Legatura echipotentiala trebuie realizata ntr-o ncapere de baie sau de dus chiar daca echipamentul
electric din aceasta se limiteaza la un corp de iluminat n plafon, datorita posibilitatii de instalare ulterioar a a
altor echipamente electrice si a riscului de propagare a unui potential din exterior.
Corpuri de iluminat
7.2.24. n ncaperile de bai sau de dus este interzisa folosirea corpurilor de iluminat suspendate sau cu dulii
metalice.
7.2.25. Amplasarea corpurilor de iluminat n volumele 0 sau 1 de protectie este interzisa.
7.2.26. Pot fi instalate n volumul 2 de protectie:
- Corpuri de iluminat care contin parti metalice accesibile numai daca sunt alimentate de un transformator de
separare amplasate n afara volumului 2, cu conditia ca acesta sa alimenteze un singur corp de iluminat.
Aceste corpuri de iluminat pot fi alimentate de asemenea n TFJS. n cazul n care transformatorul de
separare alimenteaza doua corpuri de iluminat, masele acestora se leaga ntre ele dar nu se racordeaza la
legatura echipotentiala;
- Corpuri de iluminat cu dispersorul din material electroizolant care prin scoatere produce ntreruperea tuturor
conductoarelor active ale aliment arii duliilor fara ca vreo parte metalica a corpului de iluminat sa devina
accesibila.
7.2.27. n exteriorul volumului 2 de protectie, partile metalice accesibile ale corpurilor de iluminat care nu sunt
de clasa II de protectie, trebuie racordate la conductorul de protectie (PE).
1/26/2006
Page 69 of 99
7.2.28. Corpurile de iluminat trebuie sa fie situate la o naltime superioara naltimii tijelor de dus si la cel putin
2,25 m deasupra pardoselii sau deasupra fundului cazii de dus (se ia n consideratie cea mai mare dintre ele).
7.2.29. Circuitele de alimentare a corpurilor de iluminat trebuie realizate urmnd masura de protectie prin
izolatie suplimentara.
7.2.30. Dulapurile de toaleta care contin corpuri de iluminat, ntreruptoare si prize de curent pot fi instalate n
volumul 2 de protectie daca acestea sunt de clasa II de protectie si daca priza este alimentata printr -un
transformator de separare.
Dulapurile care nu contin corpuri de iluminat de clas a II de protectie pot fi instalate numai n exteriorul
volumului 2 de protectie si conditia de a se asigura continuitatea electrica a elementelor lor metalice si legarea
acestor elemente la conductorul de protectie (PE).
Piscine
7.2.31. La piscine, volumele de protec tie sunt distribuite astfel (vezi fig. 7.2.7.):
- volumul 0, este volumul interior al bazinului incluznd deschiderile n peretii sau fundul acestuia, accesibile
persoanelor care se afl a n bazin;
- volumul 1, este volumul limitat, pe de o parte, de suprafata verticala situata la 2 m de marginile bazinului si
pe de alta parte, de pardoseala sau de suprafata pe care se afl a persoanele si planul situat la 2,5 m deasupra
pardoselii sau acestei suprafete.
n cazul n care piscina are trambuline, bloc-start-uri sau tobogan, volumul 1 este limitat de suprafata verticala
situata la 1,5 m n jurul acestora si de planul orizontal situat la 2,5 m deasupra suprafetei celei mai nalte pe
care se pot gasi persoane.
- volumul 2, este volumul limitat pe de o parte, de suprafa ta verticala exterioara a volumului I si suprafata
paralela situata la 1,5 m de aceasta si de pardoseala si suprafata situata la 2,5 m deasupra solului, pe de alta
parte.
7.2.32. Clasele de influente externe pentru piscine, functie de volumele de protectie se dau n tabelul 7.6.
Tabelul 7.6.
Clasele de influente externe n care se ncadreaza volumele de protectie pentru piscine
Volum de
protectie
Clase de
influente externe
1
Temperatura ambiant a
AA
Umiditatea
AB
Prezenta apei
AE
2*
Rezistenta electrica
BB
Contacte
BC
NOTA:
1/26/2006
Page 70 of 99
* 4. daca piscina este exteriora

Protectia mpotriva socurilor
7.2.33. Daca pompa de alimentare a piscinei este amplasata ntr-o ncapere adiacenta acesteia si accesibila
printr-o trapa sau usa situata pe plaja care nconjoara piscina, poate fi utilizat a protectia mpotriva socurilor
electrice prin "ntreruperea automata a alimentarii", daca urmatoarele doua conditii sunt ndeplinite simultan:
a) pompa este racordata la baz inul piscinei printr-o:
- conducta de apa izolant a din punct de vedere electric;
- conducta de apa metalica racordata la legatura echipotentiala a bazinului piscinei;
b) trapa sau usa de acces nu poate fi deschisa dec t cu ajutorul unei chei sau a unei scule.
Incinta n care se afla pompa este considerata ca fiind exterioara volumelor 1 si 2 de protectie.
7.2.34. O legatura echipotentiala suplimentara locala trebuie sa lege, n conditiile de la art. 7.2.14., 7.2.23,
toate elementele conductoare din volumele 1, 2 sau 3 la conductoarele de protectie ale maselor situate n
aceste volume.
Elementele care trebuie racordate la legatura echipotentiala suplimentara sunt de exemplu:
- armaturile pardoselii (daca exista);
- conductele metalice ale instalatiilor;
- sarpantele metalice accesibile;
- grilajele de la gurile de intrare si de evacuare a apei si aerului (numai dac a conductele lor sunt din material
izolante);
- scarile si barele bazinului.
7.2.35. Pot sa nu fie legate la legatura echipotentiala suplimentara, de exemplu, urmatoarele elemente de
constructie:
- scarile trambulinelor;
- trambulinele.
7.2.36. Conditiile n care materialele electrice pot fi utilizate n volumele de protectie ale piscinelor sunt
prezentate n tabelul 7.7.
Tabelul 7.7.
Materialele electrice care pot fi utilizate n functie de volumele de protectie ale piscinelor
Volumul de
protectie
0
III
II
II
Materialul
electric
Distributii
1/26/2006
Page 71 of 99
(A)
Echipamente
X*(A)
- separatie
- TFJS DR 30 mA
II**
Aparate
- separatie
- TFJS DR 30 mA
NOTA:
X - interzis (n afara TFJS limitata la 12 V c.a. sau 30 V c.c., cu sursa n afara volumelor 0, 1 si 2);
II - de clas a II de protectie sau echivalent;
III - n TFJS;
A - corpuri de iluminat nglobate n pardoseala, cu plas a metalica sau nvelis metalic conectat la leg atura
echipotentiala a ncaperii;
* - o priza de curent protejat a de un dispozitiv diferential de 30 mA este admis la peste 1,25 m distanta de
marginea bazinului n piscine mici;
** - pentru iluminat.
Distributii electrice
7.2.37. Distributiile electrice din ncaperile pentru piscine se realizeaza cu conductoare izolate, protejate n
tuburi izolante sau din cabluri cu manta izolant a.
7.2.38. Este interzisa utilizarea cablurilor armate sau cu manta metalica si utilizarea altor tuburi de protectie
dec t cele electroizolante.
7.2.39. Interdictia de a utiliza alte tuburi de protectie dec t cele electroizolante se aplica chiar daca:
- tubul este acoperit cu un nvelis exterior care i confer a calitati de rezistenta la agenti chimic, de
nepropagare a flacarii si de etan seitate;
- tubul este introdus ntr-un nvelis sau alt tub izolant.
7.2.40. Tuburile de protectie pot fi introduse n peretii nc alzitori numai daca temperatura n instala tia de
ncalzire nu poate depasi n nici un caz +60 C.
7.2.41. n cazul n care traversarea unui perete impune o protectie mecanica suplimentara se pot folosi
tronsoane de conducte metalice si blindate si nu este necesara racordarea lor la legatura echipoten tiala
suplimentara datorita lungimilor mici ale acestora.
7.3. Instalatii electrice de santier
7.3.1. Instalatiile electrice de santier trebuie realizat astfel nct sa permita n functionare normala, accesul
unei anumite categorii de persoane si efectuarea urmatoarelor manevre de exploatare:
- manevre obisnuite (de ex. racordarea unui aparat la o priza) executate de catre o persoana oarecare (clasa
BA I);
1/26/2006
Page 72 of 99
- toate manevrele fara acces la partile active (de ex. nlocuirea fuzibilelor), executate de personal instruit sau
calificat (clasa BA4);
- toate operatiile si manevrele care necesita accesul la partile active, executate numai de catre personal
calificat (clasa BA 5).
7.3.2. Clasele de influente externe minime ntlnite n instalatiile de santier sunt:
AA - temperatura ambiant a
AA4
AD - prezenta apei
AD4
AE - prezenta corpurilor solide
AE3
AG - socuri mecanice mari
AG2
AH - vibratii medii
AH2
BA - componenta personalului: n general instruit sau calificat

pentru manevre de exploatare
BA1, BA4, BA5
BC - contactul persoanelor cu poten tialul pamntului sau n

incinte conductoare mici
BC4
7.3.4. Se prev ad instalatii de alimentare cu energie electrica de rezerv a n cazurile n care utilizatorii pot fi n
pericol ca urmare a unui defect n instalatia electrica sau la un circuit.
7.3.4. Iluminatul de siguranta trebuie sa permita luarea de masuri de interventie n cazul aparitiei unui defect
n instalatia de iluminat normal, tin ndu-se seama de particularitatile santierului.
Iluminatul de siguranta trebuie sa faca posibile, n special, evacuarea personalului si punerea n aplicare a
masurilor de siguranta stabilite.
7.3.5. Iluminatul de siguranta poate fi asigurat de:
- blocuri de iluminat autonome (solutie recomandata n primul rnd);
- instalatie electrica alimentata de baterii a caror durata de functionare sa fie de cel putin 1 ora;
- lampi cu acumulatoare sau baterii (n cazul n care personalul este restrns) a caror durata de functionare s a
fie de cel putin 1 ora;
- grupuri de motoare termice - generatoare care sa fie capabile sa asigure alimentarea corect a a iluminatului
de siguranta n cel mult 15 secunde.
7.3.6. Se recomanda ca iluminatul de siguranta sa fie dublat de elemente suplimentare cum ar fi catadioptri
sau placi reflectorizante sau cu produse de tip luminiscent (folii, benzi adezive, panouri, vopsele etc.).
7.3.7. Corpurile de iluminat trebuie sa asigure jalonarea cailor de evacuare pentru personal, traseul de
evacuare. Daca este necesar, va fi indicat prin panouri opace sau transparente luminoase cu inscriptia "iesire"
sau "iesire de siguranta" sau cu o sageata care sa indice direc tia de iesire.
7.3.8. Trebuie sa se prevada alimentare de rezerva pentru echipamente cum sunt pompele, ventilatoarele de
aerisire etc., a caror oprire pune n pericol personalul (de ex. prin asfixiere).
Circuitele pentru alimentarea de rezerv a trebuie concepute astfel nct sa se asigure protectia mpotriva
atingerilor indirecte. n caz de defect, alimentarea echipamentelor de siguranta trebuie sa se fac a prin:
- grupuri de motor - generator care sa asigure realimentarea n cel mult 1 5 secunde;
1/26/2006
Page 73 of 99
- baterii de acumulatoare asociate cu invertor (sau UPS) pentru receptoare alimentate la curent alternativ,
monofazat.
Protectia mpotriva socurilor electrice
7.3.9. Pe santier trebuie aplicat ca masuri de protectie mpotriva atingerilor directe:
- protectia prin izolarea partilor active;
- protectia prin bariere sau carcase.
7.3.10. Pe santier nu poate fi folosita masura de protectie prin "obstacole" care asigura numai protectia
mpotriva atingerilor directe cu partile active, dect dac a nu pot fi utilizate alte masuri de protec tie si numai
pentru durate limitate de timp.
7.3.11. Pentru protectia mpotriva atingerilor indirecte, n instalatiile electrice de santier sunt utilizate, de
preferinta, schemele de legare la pamnt TT si TN-S.
7.3.12. Schema TN-C poate fi utilizat a n partea fixa a instalatiilor electrice, adica n partea cuprinsa ntre
originea ei si ansamblul cuprinznd aparatul general de comanda si dispozitivele de protec tie principale.
7.3.13. Schema IT poate fi utilizat a acolo unde este necesara evitarea ntreruperii alimentarii la aparitia
primului defect de izola tie.
Aceasta solutie impune conditii dificile, cum sunt:
- protectia conductorului neutru;
- limitarea lungimii distributiei pentru micsorarea probabilitatii aparitiei celui de-al doilea defect;
- controlul permanent al izolatiei si semnalizarea aparitiei primului defect n scopul eliminarii rapide a acestuia.
7.3.14. TFJS poate fi utilizata n toate cazurile si mai ales n cazurile n care conditiile de munca sunt severe,
de exemplu n incinte mici, conductoare, pentru alimentarea uneltelor electrice portabile, pentru malaxare n
medii umede sau pentru nc alzirea betoanelor.
7.3.15. Protectia mpotriva atingerilor indirecte prin folosirea "materialelor electrice de clasa II de protectie sau
cu izolatie echivalent a se utilizeaza n cazul materialelor electrice pentru care aceasta masura de protectie
este realizata prin constructie fiind recomandat a pentru uneltele electrice portabile.
7.3.16. Se recomanda utilizarea pe santier a dispozitivului de protec tie diferential de nalta sensibilitate (I
n =
30mA). El trebuie sa fie montat n amonte de toate circuitele destinate sa alimenteze prin prize de curent
utilaje mobile sau portabile deoarece pe santiere, indepedente de masura de protec tie aplicata, exist a riscul
marit de accidentare prin soc electric datorita:
- atingerilor directe, n urma degradarii izolatiei;
- atingerilor directe, n urma unui defect de izolatie sau imprudentei persoanelor;
- atingerilor indirecte cu mase nelegate la pamnt, datorita unei rupturi sau a unei proaste continuitati a
conductorului de protec tie.
7.3.17. Protectia mpotriva supracurentilor trebuie asigurata cu dispozitive de ntrerupere automata amplasate
n interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile
de reglaj si de nlocuire si faciliteaza exploatarea).
7.3.18. Protectia mpotriva supracurentilor trebuie asiturata cu dispozitive de ntrerupere automata amplasate
n interiorul tablourilor electrice. Aceste dispozitive sunt de regula disjunctoare (deoarece acestea evita erorile
de reglaj si de nlocuire si faciliteaza exploatarea).
1/26/2006
Page 74 of 99
7.3.19. Protectia la scurtcircuit trebuie realizata astfel nct fiecare dispozitiv de protectie sa aiba o putere de
rupere cel putin egala cu curentul de scurtcircuit prezumat n punctul n care aceasta protectie este instalat a.
Protectia mecanica
7.3.20. Protectia mecanica a instalatiilor electrice trebuie asigurata prin:
- alegerea unor distributii care sa aiba caracteristicile mecanice corespunzatoare;
- amplasarea instalatiilor electrice astfel nct sa fie protejate mpotriva socurilor mecanice;
- protectie mecanica suplimentara (de ex. n pasaje pietonale sau pentru vehicule).
7.4. Instalatii electrice n constrictii agrozootehnice
7.4.1. Clasele de influente externe cel mai frecvent ntlnite pentru instalatiile electrice din constructiile
agrozootehnice sunt urmatoarele:
AA - temperatura ambiant a
AA4
AB - umiditate
AB4
AD - prezenta apei
AD5
AE - prezenta corpurilor solide
AE3
BB - rezistenta electrica
BB2
BE - natura materialelor prelucrate
BE2
BC - contactul persoanelor cu poten tialul pamntului
BC3
7.4.2. Tensiunea limita admisa pentru instalatiile electrice din aceasta categorie de constructii este U = 25V
L
datorita prezentei animalelor a caror rezistenta electrica este mai mica dec t cea a corpului uman.
7.5. Legarea la pamnt a instalatiilor electrice ale echipamentelor informatice
7.5.1. Prevederile acestui subcapitol se aplica echipamentelor care prezint a un curent de fuga mare, a carui
circulatie n conductoarele de protectie si n prizele de legare la pamnt poate provoca ncalzirii excesive,
degradari locale sau perturbatii.
7.5.2. Filtrele radioelectrice antiparazitaj cu care sunt prev azute echipamentele informative pot produce
curenti de fuga cu valori importante astfel nct, o defectiune a continuitat ii circuitului de legare la pamnt
poate provoca o tensiune de atingere periculoasa.
7.5.3. Din punct de vedere al valorii curentului de fuga al echipamentelor de clasa I de protectie se disting
doua tipuri de echipamente:
- echipamente cu curenti de fuga slabi, al caror curent de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 3,5 mA, care pot
fi alimentate la prize de curent de 10/16 A si nu necesita nici o masura suplimentara din punct de vedere al
alimentarii si legarii la pamnt;
- echipamente care au curent de fuga superiori valorii de 3,5 mA care pot atinge 5% din valoarea curentului
nominal si la care trebuie aplicate masuri de protectie.
7.5.4. Se recomanda ca alimentarea centrului de prelucrare a informatiilor s a fie realizat a printr -un
transformator de separare pentru ca echipamentele sa nu fie afectate de parazitii sau defectele altor instalatii
electrice.
1/26/2006
Page 75 of 99
7.5.5. n schemele TN -C n care functiile conductorului neutru (N) si conductorului de protec tie (PE) sunt
ndeplinite de acelasi conductor (PEN) pna la bornele echipamentului, curentul de fuga poate fi considerat ca
un curent de sarcina.
Curentul care circula n acest caz prin conductorul PEN poate ridica potentialul acestui conductor conduc nd
la afectarea bunei functionari a echipamentelor.
7.5.6. Echipamentele care au curenti de fuga a caror valoare este mare, pot fi incompatibile cu instalatiile
protejate prin dispozitive de protectie diferentiale (vezi art. 2.14.).
7.5.7. Alegerea schemei de legare la pamnt pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice se
face conform tabelului 7.8.
Tabelul 7.8.
Alegerea schemei de legare la pamnt pentru instalatiile electrice ale echipamentelor informatice
Nr.
1
Natura alimentarii
Retea de distributie
publica de joasa tensiune
fara interpunerea de
transformatoare sau alta
interfata
Instalatie
de
joasa
tensiune a unei cladiri
Schema
Observa tii
TT
Incompatibilitati n cazul curentilor de fuga cu

valori mari.
Nerecomandarea n cazul n care
exploatarea continu a a retelei este
important a.
a) TT
Observa tiile de la pct. 1
b) TN
Recomandat a.
Schema TN -S n exclusivitate.
Daca continuitatea este esen tiala, a se vedea
pct. 4.
Necesita ntretinere
c) IT
Echipamentul trebuie sa fie special adaptat.

Se recomanda conductor neutru nedistribuit,
n caz contrar fiind necesara protejarea
acestuia.
Riscuri de perturbatii la producerea unui
defect ntr-o parte a instalatiei.
Circuit provenit dintr-un

transformator cu nfasurari
primare si secundare
separate
TT
Schema nerecomandata numai n unele

cazuri particulare; vezi pct. 1 si pct. 2c).
IT
Recomandat a
TN
Schema TN -S n exclusivitate.
Daca continuitatea exploat arii este esentiala,
vezi pct. 4
Instalatii cu sursa
autonoma de rezerva
TN-S
1/26/2006
Page 76 of 99
Din tabelul 7.8. se observa faptul ca n majoritatea cazurilor se opteaza pentru schema TN-S.
7.5.8. Masele echipamentelor de prelucrare a informatiilor trebuie legate la pamnt, conform figurii 7.5.1.
7.6. Instalatii electrice pentru ncaperi medicale si spa tii anexe
7.6.1. n ncaperile medicale se pot lua urmatoarele masuri de protectie mpotriva socurilor electrice:
a) ntreruperea automata a alimentarii;
b) realizarea de legaturi echipotentia le;
c) limitarea tensiunii de atingere;
d) utilizarea dispozitivelor diferentiale de nalta sensibilitate;
e) alimentarea cu schema IT de tip medical;
f) separarea electrica individuala;
g) folosirea TFJS de tip medical.
7.6.2. ntreruperea automat a a aliment arii se realizeaza cu aparate de protectie mpotriva supracurentilor sau
dispozitive diferentiale. Dispozitive de protectie diferentiale nu se pot utiliza n cazul schemei TN-C.
7.6.3. ntre elementele conductoare din ncapere (conducte de apa, ncalzire, gaze si oricare elemente
conductoare care pot fi atinse cu mna) trebuie realizata o legatura echipotentiala suplimentara.
7.6.4. n ncaperile din grupa 2 (n care se efectueaza proceduri intracardiace), tensiunea de atingere care
poate sa apara n functionarea normala sau n cazul primului defect de izolatie cnd este utilizata schema IT,
ntre doua elemente simultan accesibile, trebuie limitata la 50mV. Aceasta se realizeaza prin legaturi
echipotentiale sau/si prin izolarea elementelor conductoare.
7.6.5. Nu este necesara folosirea protec tiei diferentiale n cazul circuitelor secundare ale transformatoarelor
de separare care alimenteaza receptoare individuale.
7.6.6. Alimentarea cu energie electrica a salilor de operatie, a salilor de anestezie si a salilor destinate
cateterismului cardiac se realizeaza prin intermediul unei scheme IT de tip medical. Aceasta schema de
alimentare se deosebeste de schema IT clasica prin limitarea foarte drastica a curentului de defect si a
tensiunii de atingere, dispozitivul de control al izolatiei avnd caraceristicile date n normativul I.7.
Transformatoarele de separare se instaleaza n ncaperi distincte.
7.6.7. Protectia mpotriva socurilor electrice prin separare electrica individuala se realizeaza prin utilizarea
unui singur transformator de separare pentru fiecare receptor electric. Tensiunea nominala a circuitului
secundar nu trebuie sa dep aseasca 250 V.
7.6.8. n cazul ncaperilor sau spatiilor nguste (culoare, holuri etc.) cu pardoseli conductoare din punct de
vedere electric, protectia mpotriva socurilor electrice se asigura prin alimentarea la TFJS cu valoarea maxima
de 25V c.a. sau 60V c.c. filtrat.
7.6.9. ncaperile medicale n care trebuie asigurata alimentarea de rezerva de nlocuire sunt:
- sali de anestezie;
- sali de endoscopie;
- sali de opera tie;
- sali de pregatire preoperatorie;
1/26/2006
Page 77 of 99
- sali de reanimare;
- sali de cateterism cardiac;
- sali de terapie intensiva;
- sali de angiografie.
7.6.10. n cazul salilor de operatie, trecerea sistemului de iluminat de la alimentarea normala la alimentarea
de siguranta trebuie realizata n cel mult 0,5 secunde. Autonomia de functionare a sursei de alimentare de
siguranta trebuie sa fie de cel putin 1 or a.
7.6.11. ncaperile n care trebuie luate m asuri de protectie mpotriva perturbatiilor electromagnetice sunt:
- sali de examene specializate (EEG, EKG etc.);
- sali de reanimare si tratament intensiv;
- sali de cateterism cardiac;
- sali de angiografie;
- sali de opera tie.
Principalele echipamente electrice care pot perturba func tionarea aparatelor electrice medicale sunt:
- distributiile electrice n care curentul nu este repartizat simetric ntre conductoarele aceluiasi circuit;
- transformatoarele, motoarele, tablourile de distributie;
- balasturile lampilor fluorescente.
7.7. Instalatii electrice pentru alimentarea de rezerva.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor
7.7.1. Receptoarele consumatorilor, n func tie de natura efectelor produse la ntreruperea n alimentare cu
energie electrica se clasifica n urmatoarele categorii:
- Categoria de importanta deosebita (vitala) la care ntreruperea peste o durata critica, poate duce la explozii,
distrugeri de utilaje sau pierderi de vieti omenesti.
Utilajele si agregatele ncadrate n aceasta categorie nu vor fi ac tionate electric dect n cazul ca nu se
dispune de alte forme de energie sau acestea sunt prohibitive economic.
n aceste situatii se vor preciza masurile de ordin tehnologic, prevazute pentru asigurarea securitatii oamenilor
si utilajelor n caz de ntreruperi n alimentarea cu energie electrica.
- Categoria I la care ntreruperea alimentarii duce la:
l
l
l
l
l
dereglarea proceselor tehnologice n flux continuu necesitnd perioade lungi pentru reluarea activitatii
la parametrii cantitativi si calitativi existenti n momentul ntreruperii;
rebuturi importante de materii prime, materialele auxiliare, scule tehnologice, semifabricate etc.;
pierderi materiale importante prin nerealizarea productiei planificate si imposibilitatea recuper arii
acesteia;
repercusiuni asupra altor unitati importante;
perturbarea vietii sociale n centrele urbane.
1/26/2006
Page 78 of 99
- Categoria a II-a, la care ntreruperea alimentarii duce la nerealizari de productie, practic, numai pe durata
ntreruperii, iar productia nerealizata poate fi, de regula, recuperat a.
- Categoria a III-a, care cuprinde receptoare ce nu se ncadreaza n categoriile precedente.
Clasificarea receptoarelor pe categorii, cu stabilirea duratelor admisibile a ntreruperilor n alimentarea cu
energie electrica se efectueaza de proiectantul general mpreuna cu factorii interesati si se cuprinde n
documentatia tehnica - economica pentru cerere de putere, urmnd a fi aprobata odata cu aceasta.
ncadrarea receptoarelor n categoriile 0 si 1 se va face numai cu avizul expres al CTE al institutelor de
proiectare.
La stabilirea categoriei se va tine seama de:
a) cerintele de continuitate n functionarea receptoarelor;
b) cerintele speciale n ceea ce priveste calitatea tensiunii si frecventei din sistemul electric de alimentare;
c) indicatori valorici ai daunelor provocate de ntreruperile accidentale n alimentarea cu energie electrica.
Alegerea caracteristicilor receptoarelor de energie electrica trebuie sa fie facuta tinnd seama de conditiile
tehnice de alimentare cu energie electrica n sistem de precizie prin Regulamentul de furnizare si utilizare a
energiei electrice.
Pentru receptoarele de categoria zero, proiectantul general va prevedea instalarea n cadrul sistemului intern
de alimentare cu energie electrica a unor surse de interven tie care vor asigura continuitatea n functionare a
receptoarelor respective, independent de sursa de alimentare de baza - sistemul electroenergetic.
Numarul de cai de alimentare din sursa de baza a acestor receptoare se va stabili n functie de conditiile
locale (structura retelei, gruparea receptoarelor de diverse categorii, amplasarea surselor etc.).
Natura sursei si forma de energie utilizata se vor stabili n functie de puterea ceruta de receptoarele
respective, de durata critica de realimentare a acestora si de alte caracteristici ale procesului tehnologic,
put ndu-se lua n considerare surse ca:
- baterii de acumulatoare:
- generatoare sincrone mici, actionate prin intermediul unor sisteme inertiale de motoare cu ardere interna;
- grupuri Diesel electrice;
- centralele electrice de platforma;
- actionarea cu turbine de abur sau gaze.
n functie de durata reluarii procesului de produc tie si de efectele economice ale ntreruperilor n alimentarea
cu energie electrica se va urmari realizarea unor cai de alimentare cu grade de siguranta diferentiate pentru
categorii de receptoare I, II si III.
Caile de alimentare sunt considerate ntre sursa (punct de primire) si ultimul punct (tablou) de distributie.
Astfel:
- Pentru receptoarele de categoria i se vor prevedea doua cai de alimentare racodate n puncte distincte din
sistemul intern (bare distincte SRA, PT, PD sau statia centralei proprii);
- Pentru receptoarele de categoria a II-a, se va adopta, de regula, o cale de alimentare, a doua cale si modul
de racordare a acesteia urmnd a fi justificate tehnico -economic n situa tii speciale.
- Pentru receptoarele de categoria a III-a, se recomanda alimentarea printr-o singura cale. n cazul n care, n
1/26/2006
Page 79 of 99
acelasi punct de consum, exista receptoare din categorii diferite, care nu pot fi separate, se admite realizarea
conditiilor de alimentare potrivit cerintelor receptoarelor din categoria superioara; daca rezulta necesara
alimentarea pe doua cai, acestea vor fi dimensionate astfel nct, n caz de ntrerupere simpla pe o cale,
cealalta cale sa poata prelua numai consumul pentru care s-a justificat dubla alimentare.
Pentru consumatorii izolati, care necesita puteri reduse pentru receptoarele din categoria I, se va analiza
oportunitatea utilizarii unor surse de energie neconventionala.
n statii si posturi de transformare, numarul de unitat i si puterea total instalat a n transformatoare trebuie sa
corespunda sarcinii maxime de durat a, cu considerarea capacitatii de suprasarcina prevazuta de instructiunea
3 RE-I 12-83. Verificarea func tionarii economice a transformatoarelor se va face n conformitate cu
prevederile normativului PE145.
n cazul existentei unor transformatoare n rezerva rece (neinstalate) de acelasi tip cu transformatoarele n
functiune, n dotarea unitatii, ntreprinderii, platformei industriale, transformatoarele n functiune vor trebui sa
asigure, la ntrerupere simpla, numai sarcina de categoria I.
Prevederea unei centrale electrice proprii la consumator poate fi determinata de:
- necesitatea recuperarii, economic justificate, a resurselor energetice secundare sau valorificarea complexa a
produselor;
- necesitatea producerii combinate de energie electrica si termica, economic fundamentala prin calcule
tehnico-economice;
- existenta unui procent important de receptoare de categoria zero;
- eficienta economica a aliment arii unor receptoare de categoria I pentru care duratele de revenire a tensiunii
n caz de ntrerupere n sistem nu sunt satisfacatoare.
n cazul existentei unei centrale electrice proprii, care alimenteaz a un grup de receptoare de categoriile zero
si I, n functie de conditiile de siguranta cerute, centrala va fi dotata cu automatica de separare rapida, n caz
de avarii n sistem, n conformitate cu prevederile normativului PE 025/94 privind insularizarea centralelor
electrice de pe platformele industriale.
7.7.2. ncadrarea si solutionarea alimentarii cu energie electrica a receptoarelor cu rol de siguranta la foc se
face n conformitate cu prevederile normativului I.7.
7.7.3. Se permite ca sursa de rezerva sa asigure alimentarea ntregii instalatii electrice sau numai a unei parti
din aceasta.
7.7.4. Rezerva de energie trebuie sa fie mentinut a n permanenta la o valoare care sa permita functionarea
autonoma a instalatiilor de rezerva att timp ct este necesar.
7.8. Instalatii electrice n nc aperi cu pericol de incendiu categoriile C (clasa BE2) si PC (clasa AE5)
7.8.1. Distributiile instalatiilor electrice din ncaperi cu pericol de incendiu trebuie realizate astfel nct acestea
sa nu permita propagarea flacarii.
Aceasta prevedere este valabila si pentru distributii dispuse la exterior, pe pereti care pot sa transmita caldura
(de ex. pereti metalici).
7.8.2. Aparatele utilizate n instalatiile electrice din ncaperi cu pericol de incendiu trebuie concepute astfel
nct n func tionarea normala, cu arc electric ce se produce n interiorul acestora sa nu poata provoca incendii
n exteriorul lor, avnd gradul de protectie stabilit potrivit prevederilor normativului I.7.
7.8.3. Echipamentele electrice utilizate n aceste ncaperi trebuie limitate la strictul necesar procesului
tehnologic. Celelalte echipamente electrice (care nu sunt strict necesare exploatarii) se recomanda sa fie
amplasate ntr-o incinta separat a de ncaperile cu pericol de incendiu prin pereti rezistenti la foc.
1/26/2006
Page 80 of 99
7.8.4. Este permisa traversarea acestor ncaperi cu pericol de incendiu cu circuite care deservesc alte
ncaperi dac a se respecta simultan urmatoarele conditii:
- circuitele sunt protejate la suprasarcina si scurtcircuit prin dispozitive de protectie amplasate n amonte de
traversare;
- circuitele nu contin nici o conexiune pe parcursul din interiorul ncaperii cu pericol de incendiu; dac a totusi
acestea exist a ele trebuie nchise n mansoane si trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, n absenta
prafului si IP 5X, n prezenta prafului.
7.8.5. Se recomanda protejarea cricuitelor care deservesc aceste ncaperi cu dispozitive de protectie
diferentiale av nd un curent diferential rezidual nominal mai mic sau egal cu 500mA.
Nu este necesara prevederea unui dispozitiv de protectie diferential pe fiecare din circuitele care deservesc
aceste ncaperi daca un asemenea dispozitiv este amplasat n amonte de aceste circuite. (de ex. la originea
instalatiei).
7.8.6. Traversarea peretilor si planseelor acestor ncaperi de catre instalatiile electrice nu trebuie s a
diminueze rezistenta la foc a acestor elemente de constructii lundu -se masuri corespunz atoare de etansare
a golurilor din jurul acestora cu alcatuiri rezistente la foc, potrivit prevederilor normativelor I.7, P 118 si P 107.
7.8.7. Partile active ale circuitelor TFJS si TFJP trebuie sa fie:
- nchise n mansoane care au grad de protectie IP 2X;
- prevazute cu o izolatie completa care sa suporte o tensiune de ncercare de 500 V timp de un minut.
7.8.8. Corpurile de iluminat din aceste tipuri de ncaperi trebuie sa aiba gradul de protectie IP 4X, n absenta
prafului si IP 5X, n prezenta prafului.
7.8.9. Elementele usor de deteriorat ale instalatiilor electrice (de ex. lampile corpurilor de iluminat) trebuie
protejate mpotriva socurilor (de ex. prin capace de plastic, grilaje etc.).
7.9. Instalatiile electrice n zone cu pericol de explozie
7.9.1. Materialele electrice trebuie alese n functie de zonele cu pericol de explozie.
7.9.2. Instalatiile electrice din zone cu atmosfera exploziva formata din gaze, vapori sau ceturi trebuie sa fie:
- n totalitate construite cu materiale electrice n executie Exi sau Exia II, atunci cnd atmosfera exploziva este
prezenta permanent sau pe perioade ndelungate;
- n totalitate construite cu materiale electrice n executie Ex (d, p, i), daca atmosfera exploziva se formeaza
intermitent n functionare normala.
7.9.3. Materialele utilizate n instalatii electrice din ncaperi cu pericol de explozie trebuie sa fie alese si
instalate astfel nct ncalzirea normala n acest caz de defect sa nu poat a provoca incendiu.
7.9.4. Instalatiile electrice trebuie proiectate si executate astfel nct:
- sa respecte prevederile normativului I.7;
- sa fie reduse la ceea ce este strict necesar nevoilor de exploatare;
- sa nu fie una din cauzele posibile de inflamare a atmosferei explozive.
7.9.5. Distributiile electrice nu trebuie sa fie propagatoare de flacara si sa fie protejate mpotriva socurilor
mecanice si actiunii produselor utilizate sau fabricate n aceste ncaperi.
1/26/2006
Page 81 of 99
7.9.6. Trecerile distributiilor ntre ncaperi cu pericol de explozie si alte nc aperi sau amplasamente trebuie sa
fie realizate astfel nct sa mpiedice trecerea atmosferei explozive.
7.9.7. Cablurile cu tensiunea nominala de 1000V pot fi utilizate daca sunt ndeplinite simultan urmatoarele
conditii:
a) Cablurile nu trebuie s a fie supuse nici unui risc de deteriorari mecanice:
- dac a distributia electrica se afla n ncaperi cu riscuri mecanice, acestea trebuie sa aiba, fie prin
constructie, fie prin instalare, o protec tie mecanica corespunz atoare riscurilor mecanice la care sunt expuse.
b) Valorile curentilor admisibili n conductoare trebuie sa fie reduse cu min. 25%.
c) Toate circuitele trebuie protejate mpotriva suprasarcinilor. Amplasarea acestor dispozitive se face conform
normativului I.7 si nu se admite deplasarea punctului de instalare.
d) Cablurile trebuie sa fie protejate mpotriva influentelor externe prezente.
e) Modul de racordare al cablurilor la aparatele si echipamentele necesare trebuie sa fie corespunzator
conditiilor impuse astfel nct sa se elimine riscurile de explozie.
7.9.8. n cazul n care atmosfera exploziva este formata din prafuri sau fibre, instalatiile electrice trebuie sa
aiba gradul de protec tie IP 5X sau IP 6X n functie de riscul pe care l prezint a zona si avnd temperatura de
suprafata conform normativului I.7.
La realizarea distributiei instalatiilor electrice trebuie luate masuri pentru a se evita depunerile de praf sau
fibre pe acele parti ale instalatiei care pot provoca o ncalzire periculoasa. Aceste zone trebuie limitate prin
proiectare, astfel nct n func tionare normala, temperatura pe suprafata lor sa nu produca aprinderea prafului
sau a fibrelor depuse.
Daca distributiile sunt pozate n tuburi de protectie acestea trebuie etansate la extremitatea plasata n zona cu
pericol de explozie.
Arii de distributie a carburantilor lichizi
7.9.9. Zonele de protectie pentru gurile de descarcare a carburantilor din rezervoarele de stocaj, pentru guri
de aerisire si pentru aparate de distributie sunt definite n normativul NP 004.
7.9.10. Distributiile electrice executate n aceste zone trebuie realizate cu cabluri rezistente la solicitari
mecanice si la hidrocarburi.
Daca distributiile sunt pozate n tuburi de protec tie, acestea trebuie etan sate la extinderea plasat a n zona cu
pericol de explozie.
7.9.11. n zonele cu pericol de explozie nu trebuie sa se instaleze si nu trebuie sa treac a dec t distributiile
electrice care servesc exploat arii acestor zone.
7.9.12. Aparatele de protec tie ale instalatiei electrice trebuie grupate pe unul sau mai multe tablouri care vor fi
instalate:
- n ncaperi sau amplasamente care au conditii normale cu privire la influentele externe;
- n dulapuri nchise situate n afara zonelor cu pericol de explozie, a zonelor de spalare sau a zonelor de
gresaj.
7.9.13. Asigurarea legarii la pamnt a maselor instalatiei electrice a conductelor metalice si a partilor metalice
ale elementelor de constructie si a rezervoarelor din zona respectiva se realizeaza printr-o priza sau un
ansamblu de prize de pamnt.
1/26/2006
Page 82 of 99
7.10. Instalatii electrice montate pe elemente de constructii din materiale combustibile

7.10.1. Instala tiile electrice montate pe elemente de constructie combustibile trebuie sa ndeplineasca
urmatoarele conditii:
- distributia trebuie realizata astfel nct sa nu fie propagatoare de flacara; este interzisa pozarea
conductoarelor cu izolatie de cauciuc pe lemn;
- toate aparatele electrice, echipamentele, conductoarele, cablurile si tevile de protectie trebuie montate
conform normativului I.7.
[top]
ANEXA 1
PRINCIPALELE PRESCRIPTII TEHNICE

STANDARDE
STAS 297/1
- Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
SR CEI 60446
- Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice
STAS 452/1
- Sigurante cu filet tip D. Conditii tehnice generale de calitate (MSR/2/83).
SR CEI 60034
- Masini electrice rotative. Partea 5: Clasificarea gradelor de protectie

asigurate de nvelisurile masin ilor electrice rotative.
STAS 2612
- Protec tia mpotriva electrocut arilor. Limite admise
STAS 2614/1
- Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Conditii

tehnice generale de securitate
STAS 2849/1...7
- Iluminat. Terminologie
SR EN 60529
- Grade normale de protec tie asigurate prin carcase. Clasificare si

metode de verificare.
STAS 6646/1
- Iluminatul artificial. Conditii generale pentru iluminatul n constructii
STAS 6646/2
- Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul n industrie
STAS 6646/3
- Iluminatul artificial. Conditii speciale pentru iluminatul n cl adiri civile
SR CEI 6050(826)+A1
- Vocabular electrotehnic international. Capitolul 826: Instalatii

electrice n construc tii
STAS 9954/1
- Instala tii si echipamente electrice n zone cu pericol de explozie.

Prescriptii de proiectare si montare
STAS 10413/1
- Unelte electrice portabile. Conditii tehnice generale de securitate
STAS 11054
- Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra

electrocutarii
STAS 11237/2
- Echipament electromedical utilizat n vecin atatea pacientului. Conditii

generale de securitate. Protectia mpotriva electrocutarii
SR CEI 598-2-22
- Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguran ta. Conditii tehnice

speciale
STAS 12216
- Protec tia mpotriva electrocut arii la echipamente electrice portabile.
1/26/2006
Page 83 of 99
Prescriptii
STAS 12217
- Protec tia mpotriva electrocut arii la utilajele si echipamentele

electrice mobile. Prescriptii.
SR CEI 60245-4
SR 12294
- Iluminat artificial. Iluminat de siguranta n industrie
STAS 12604
- Protec tia mpotriva electrocut arii. Prescriptii generale
STAS 12604/4
- Protec tia mpotriva elecrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescrip tii
STAS 12604/5
- Protec tia mpotriva electrocut arilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

de proiectare, executie si verificare
STAS 12993/11
- Simboluri grafice pentu scheme. Partea II: Scheme si planuri de

instalatie, arhitectura si topografie.
SR EN 50014
- Aparatura electrica pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii

generale
SR EN 50028
- Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive.

ncapsulare "m".
SR EN 60 529
- Grade normale de protec tie asigurate prin carcase. Clasificari si

metode de verificare
Normative, instructiuni, decrete

Normativ I 7
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu

tensiuni pna la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.
Normativ I 20
- Normativ privind protec tia construc tiilor mpotriva trasnetului
P 17
- Normativ pentru proiectarea statiilor de ncarcare a bateriilor de

acumulatoare
P 100
- Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor
PE 102
- Normativ pentru proiectarea si executia instalatiilor de conexiuni si

distributie cu tensiuni pna la 1000V c.a. n unitati energetice.
PE 103
- Instructiuni pentru dimensionarea si verificarea instalatiilor

electroenergetice la solicitari mecanice si termice n conditii de
scurtcircuit
PE 106
- Normativ pentru constructia liniilor aeriene de joasa tensiune
PE 107
- Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri

electrice
PE 112
- Normativ pentru proiectarea instalatiilor de curent continuu din

centrale si statii
PE 116
- Normativ de ncercari si masuratori la echipamente si instalatii

electrice
P 118
- Normativ de siguran ta la foc a constructiilor
PE 120
- Instructiuni privind compensarea puterii reactive n retelele electrice

de distributie si la consumatori industriali si similari.
PE 124
- Normativ privind stabilirea solutiilor de alimentare cu energie

electrica a consumatorilor industriali si casnici.
1/26/2006
Page 84 of 99
PE 132
- Normativ pentru proiectarea retelelor electrice de distributie publica
PE 134
- Normativ privind metodologia de calcul a curen tilor de scurtcircuit n

retele electrice
PE 142
- Normativ privind combaterea efectului flicker n retelele de distributie
PE 143
- Normativ privind limitarea regimului deformant
HG 170
- Regulament pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice. Definitii.

- Instructiuni de detaliere a prevederilor din RFUEE
PE 936
- Instructiuni privind modul de autorizare a introducerii n proiecte a

mont arii si utilizarii receptoarelor electrotermice.
PE 155
- Normativ pentru proiectarea si executarea bransamentelor electrice

pentru cladiri civile
ID 17
- Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea

instalatiilor electrice n zone cu pericol de explozie.
C 56
- Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si a

instalatiilor aferente
CEI 664
- Prescriptii de coordonare a izolatiei n instalatiile de distributie de

joas a tensiune
SR CEI 354-1
- Instala tii electrice ale cladirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii

fundamentale
SR CEI 60364-2
- Definitii
SR CEI 60364-3
- Determinarea caracteristicilor generale
SR CEI 60364-4
- Protec tia pentru asigurarea securitatii
SR CEI 60364-5
- Alegerea si punerea n opera a materialelor si echipamentelor

electrice
SR CEI 60364-6
- Verificari
SR CEI 60364-7
- Reguli pentru instalatii si amplasamente speciale
SR CEI 60536
- Clasificarea echipamentelor electrice si electronice din punct de

vedere al protec tiei mpotriva socurilor electrice
[top]
ANEXA 2
GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR

Protectia mpotriva corpurilor solide
Clasificare
Caracteristici electrice
Grad IP
1/26/2006
neglijabil
fara protectie
Page 85 of 99
0 x (1)
protejat mpotriva corpurilor

solide mai mari de 50 mm
1x

2x
obiecte mici

solide mai mari de 2,5 mm
3x
obiecte foarte mici

4x
obiecte m ari si mijlocii
protejat mpotriva prafului
5 x (2)
praf
protejat total mpotriva prafului
6x
[top]
ANEXA 3
GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protectia n prezenta apei
Clasificare
Caracteristici
Grad
Simbol
1/26/2006
Page 86 of 99
IP
neglijabil
caderi de
picaturi de
apa
aspersii de
apa
proiectari de
apa
jeturi de apa
fara protectie
x0
protejat mpotriva
caderii verticale a
picaturilor de apa
(condens)
x1
protejat mpotriva
caderii picaturilor de
apa a caror nclinare
este de maxim 15
x2
protejat mpotriva apei

care cade n ploaie
pentru o nclinare de
pna la 60 fata de
verticala
protejat mpotriva
proiectarii de apa din
toate directiile
x3
x4
protejat mpotriva
jeturilor de apa venite
din toate directiile
x5
mase de apa
imersiune
protejat mpotriva
maselor de apa similare
valurilor marii
x6
protejat mpotriva
efectelor imersiunii
x7
1/26/2006
scufundare
protejat mpotriva
efectelor prelungite ale
scufundarii sub
presiune
Page 87 of 99
x8
[top]
ANEXA 4
GRADE DE PROTECTIE A MATERIALELOR ELECTRICE

Protectia mpotriva socurilor mecanice
Clasificare
Caracteristici
Grad "soc"
slabe
medii
mari
foarte mari
[top]
1/26/2006
Page 88 of 99
ANEXA 5
METODA SIMPLIFICATA PENTRU DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR

SI PENTRU ALEGEREA DISPOZITIVELOR DE PROTECTIE
Protectia mpotriva suprasarcinilor, sectiuni, pierderi de tensiune
Conductoare de cupru
Curentul nominal al dispozitivului de
protectie
(A)
Fuzibile
gl-gG
Disjunctoare
mici
Disjunctoare
uzuale
Sectiuni minime ale

conductoarelor
(mm2 )
Faza
Neutru
(N)
Protectie
(PEN)
Pierderea de tensiune
%
Monofazate
230V
Trifazate
400V
Lmax
6/Lmax
Lmax
6/Lmax
10
16
16
1,5
1,5
1,5
32
0,18
65
0,092
16
20
20
2,5
2,5
2,5
40
0,15
80
0,075
20
25
25
50
0,12
100
0,060
32
32
35
55
0,11
110
0,054
40
47
50
10
10
10
65
0,092
130
0,046
50
60
65
16
16
16
80
0,075
160
0,037
80
75
90
25
16
16
90
0,067
180
0,033
100
95
110
35
16
16
100
0,060
200
0,030
125
160
50
25
25
100
0,060
200
0,030
160
210
70
35
35
100
0,060
210
0,028
200
250
95
50
50
120
0,050
240
0,025
250
300
120
70
70
120
0,050
250
0,025
315
340
150
70
70
120
0,050
240
0,025
315
390
185
95
95
120
0,050
250
0,024
400
460
240
120
120
130
0,046
260
0,023
400
520
2x120
120
120
290
0,021
500
600
2x150
150
150
270
0,022
630
690
2x185
150
150
280
0,021
1/26/2006
Page 89 of 99
630
730
3x120
185
185
310
0,019
630
840
3x150
185
185
290
0,021
800
960
3x185
240
240
300
0,020
Protectia mpotriva suprasarciniolor, sectiuni, pierderi de tensiune

Conductoare de aluminiu
Curentul nominal al dispozitivului de
protectie
(A)
Fuzibile
gl-gG
Disjunctoare
mici
Disjunctoare
uzuale
Sectiuni minime ale

conductoarelor
(mm2 )
Faza
Neutru
(N)
Protectie
(PEN)
Pierderea de tensiune
%
Monofazate
230V
Trifazate
400V
Lmax
6/Lmax
Lmax
6/Lmax
10
16
15
2,5
2,5
2,5
32
0,18
65
0,092
16
20
20
40
0,15
80
0,075
20
25
25
45
0,13
80
0,066
32
38
40
10
10
10
50
0,12
95
0,063
40
47
50
16
16
16
60
0,10
120
0,050
63
60
70
25
25
25
70
0,085
140
0,043
80
75
85
35
25
25
80
0,075
160
0,037
100
125
50
25
25
75
0,080
150
0,040
125
160
70
35
35
85
0,070
170
0,035
160
190
85
50
50
95
0,063
190
0,031
200
220
120
70
70
100
0,060
210
0,028
200
260
150
70
70
95
0,063
190
0,031
250
290
185
95
95
100
0,060
200
0,030
315
350
240
120
120
100
0,060
210
0,028
315
400
300
150
150
110
0,054
220
0,027
315
400
2x120
120
120
230
0,026
400
460
2x150
150
150
220
0,027
400
520
2x185
150
150
230
0,026
1/26/2006
Page 90 of 99
500
560
3x120
185
185
250
0,024
500
640
3x150
185
185
230
0,026
630
730
3x185
240
240
240
0,025
800
860
3x240
240
240
260
0,023
[top]
ANEXA 6
DETERMINAREA PUTERII BATERIEI DE CONDENSATOARE LA UN CONSUMATOR

Etapa I - Calculul puterii reactive
A. Calculul puterii reactive Q c pentru instalatii electric existente:
Trebuie s a fie stabilite:
- valoarea factorului de putere mediu al instalatiei cos pe intervalul considerat (de ex. 1 an) care se
1
calculeaz a cu relatia:
energia activa consumata (W a) n intervalul de timp considerat (de ex. 1 an)
energie reactiva consumata (W ) n intervalul de timp considerat.

r
- valoarea factorului de putere mediu cos cu care dorim sa functioneze instalatia (de regula cos = 0,92);
2
2
- energie reactiva, care va trebui produsa de bateria de condensatoare (W rc) n acela si interval de timp (1 an)
care se calculeaza cu relatia:
W rc = W a(tg1 - tg 2) [kvar h/anual]
- puterea bateriei de condensatoare determinata cu relatia
n care: T, durata de utilizare n ore a instalatiei pe an.

Acest calcul se poate aplica atunci cnd nu se prevede reglarea puterii bateriei.
n cazul n care factorul de putere mediu este corespunzator puterii (sarcinii) maxime active P, puterea
bateriei de condensatoare se calculeaza cu relatia:
1/26/2006
Page 91 of 99
Qc = P(tg1 - tg 2 ) = kP [kvar]
n care k are valorile din tabelul 6.
B. Calculul puterii reactive Q c pentru instalatii electrice noi.
Pe baza datelor de proiectare se determina:
- puterea activa P si puterea reactiva Q ale tuturor receptoarelor instalatiei;
- tg = Q / P pentru fiecare parte de instalatie electrica (atelier, hala, laborator etc.);
- cos2 (de obicei cos2 = 0,92);
- puterea bateriei de condensatoare
Qc = P(tg - tg ) = kP [kvar]
1
2
n care:
- tg corespunde unui cos al instalatiei necompensate (estimat sau calculat);
1
1
- tg 2 = 0,43 pentru cos 2 = 0,92 compensat;
- k are valorile din tabelul 6.
Tabelul 6
Valorile coeficientului k pentru calculul puterii bateriei condensatoare
nainte de
compensare
tg
cos
Puterea condensatorului n kvar-kW de sarcina pentru cresterea factorului de

putere la o valoare data
tg
0,43
0,40
0,36
0,33
0,29
0,25
0,20
0,14
0,0
cos
0,92
0,93
0,94
0,95
0,96
0,97
0,98
0,99
10
11
1,73
0,50
1,303
1,337
1,369
1,403
1,441
1,481
1,529
1,590
1,732
1,69
0,51
1,257
1,291
1,323
1,357
1,393
1,435
1,483
1,544
1,686
1,64
0,52
1,215
1,249
1,281
1,315
1,353
1,393
1,441
1,502
1,644
1,60
0,53
1,171
1,205
1,237
1,271
1,309
1,349
1,397
1,458
1,600
1,56
0,54
1,130
1,164
1,196
1,230
1,268
1,308
1,356
1,417
1,559
1,52
0,55
1,090
1,124
1,156
1,190
1,228
1,268
1,316
1,377
1,519
1,48
0,56
1,051
1,085
1,117
1,151
1,189
1,229
1,277
1,338
1,480
1/26/2006
Page 92 of 99
1,44
0,57
1,013
1,047
1,079
1,113
1,151
1,191
1,239
1,300
1,442
1,40
0,58
0,976
1,010
1,042
1,076
1,114
1,154
1,202
1,263
1,405
1,37
0,59
0,939
0,973
1,005
1,039
1,077
1,117
1,165
1,226
1,368
1,33
0,60
0,905
0,939
0,971
1,005
1,043
1,083
1,131
1,192
1,334
1,30
0,61
0,870
0,904
0,936
0,970
1,008
1,048
1,096
1,157
1,299
1,27
0,62
0,836
0,870
0,902
0,936
0,974
1,014
1,062
1,123
1,265
1,23
0,63
0,804
0,838
0,870
0,904
0,942
0,982
1,030
1,091
1,233
1,20
0,64
0,771
0,805
0,837
0,871
0,909
0,949
0,997
0,058
1,200
1,17
0,65
0,740
0,774
0,806
0,840
0,878
0,918
0,966
0,007
1,169
1,14
0,66
0,709
0,743
0,775
0,809
0,847
0,887
0,935
0,996
1,138
1,11
0,67
0,679
0,713
0,745
0,770
0,817
0,857
0,905
0,966
1,108
1,08
0,68
0,650
0,684
0,716
0,750
0,788
0,828
0,876
0,937
1,079
1,05
0,69
0,620
0,654
0,686
0,720
0,758
0,798
0,840
0,907
1,049
1,02
0,70
0,591
0,652
0,657
0,691
0,729
0,769
0,811
0,878
1,020
0,99
0,71
0,563
0,597
0,629
0,663
0,701
0,741
0,783
0,850
0,992
0,96
0,72
0,534
0,568
0,600
0,634
0,672
0,712
0,754
0,821
0,963
0,94
0,73
0,507
0,541
0,573
0,607
0,645
0,685
0,727
0,794
0,936
0,91
0,74
0,480
0,514
0,546
0,580
0,618
0,658
0,700
0,767
0,909
0,88
0,75
0,453
0,487
0,519
0,553
0,591
0,631
0,673
0,740
0,882
0,86
0,76
0,426
0,460
0,492
0,526
0,564
0,604
0,652
0,713
0,855
0,83
0,77
0,400
0,434
0,466
0,500
0,538
0,578
0,620
0,687
0,829
0,80
0,78
0,374
0,408
0,440
0,474
0,512
0,552
0,594
0,661
0,803
0,78
0,79
0,347
0,381
0,413
0,447
0,485
0,525
0,567
0,634
0,776
0,75
0,80
0,321
0,355
0,387
0,421
0,459
0,499
0,541
0,608
0,750
0,72
0,81
0,295
0,329
0,361
0,395
0,433
0,473
0,515
0,582
0,724
0,70
0,82
0,269
0,303
0,335
0,369
0,407
0,447
0,489
0,556
0,698
0,67
0,83
0,243
0,277
0,309
0,343
0,381
0,421
0,463
0,530
0,672
0,65
0,84
0,217
0,251
0,283
0,317
0,355
0,395
0,437
0,504
0,645
0,62
0,85
0,191
0,225
0,257
0,291
0,329
0,369
0,417
0,478
0,620
0,59
0,86
0,167
0,198
0,230
0,264
0,301
0,343
0,390
0,450
0,593
1/26/2006
0,57
0,87
0,141
0,172
0,204
0,54
0,88
0,112
0,143
0,175
0,238
0,275
0,317
0,364
Page 93 of 99
0,424
0,567
Etapa II - Alegerea modului si a tipului de compensare

Modul de compensare poate fi:
- Centralizat, cnd sarcina este stabila si continua. n acest caz, compensarea poate fi nereglabila si Qc / S =
15%; (S, puterea aparenta, kVA);
- Centralizat, cnd sarcina este variabila. n acest caz compensarea se face cu condensatoare statice n
trepte de reglaj automat si Qc / S > 15%;
- Descentralizat, pe parti de instalatie, atunci cnd acestea au sarcini variabile. n acest caz, compensarea va
fi numita automata;
- Direct la receptoarele inductive, atunci cnd puterea anumitor receptoare este importanta n raport cu
puterea totala a instalatiei. Se realizeaza numai compensare cu condensatoare statice fixe sau cu reglaj
automat functie de variatiile sarcinii.
[top]
ANEXA 7
Alegerea sec tiunii conductoare de protectie si neutru
Simbol
Nr.
crt. Literar
0
Caracteristici
Grafic**
Denumire
Material
Sectiunea Sectiunde
conductorului minima
activ (mm 2 )
(mm 2)
5
s = 16
PE
Conductor
de
protectie
Cu
Al
16 < s = 35
(OL
echivalent)
s F = 35
s = 16Cu
PEN
Conductor
neutru
(nul de
lucru)
Conductor
comun de
protectie
si neutru
Cu
Al
Cu
Al
Observatii
sP = sF
Cu = 4
mm2
Al = 4
mm2
Locuinte
Cu = 2,5
mm2
Al ---
sP = 16
s P = sF/2
sP =
10Cu***
s F = 16
sN = sF
16 < s = 35
s N = 16Cu
s F > 35
sN = 25Al
s F = 16
s PEN =
10Cu
s PEN =
16Al
Echipamente
informatice
1/26/2006
Page 94 of 99
s F - sectiunea conductorului de faza; s P - sectiunea conductorului de protec tie; sN - sectiunea conductorului

neutru.
*Pentru circuitele monofazate sectiunea conductorului neutru (de nul) este egala cu cea a conductorului de
faza.
**Conform SR CEI 60364-3+A1/97.
***Cu exceptia cazului cnd conductorul face parte dintr-un cablu sau din conductoarele n teav a (tuburi).
****Se pot folosi si mai multe conductoare n paralel daca suma sectiunilor este cel putin 10 mm 2 .
[top]
ANEXA 8
Alegerea caracteristicilor materialelor electrice n functie de caracteristicile motoarelor (pornire
directa)
Nr.
crt.
Putere
[kW]
cos
ln 2
[A]
Ip/I n
Siguranta
[A]
Contactor
RG I e [A]
COD
Releu
termic
(RT) Ie/I r
[A]
COD
Demaroare
(Cont +
RT) I e /Ir [A]
COD
Cablu
ACYY
(ACY AbY)
[mm 2
10
0,37
0,66
0,79
1,1
5,5
4x4,0
0,55
0,71
0,81
1,4
0,75
0,73
0,82
1,9
4x4,0
1,1
0,74
0,84
2,7
4x4,0
1,5
0,77
0,85
3,5
6,0
4x4,0
6,0
5,5
6,5
4x4,0
1/26/2006
2,2
0,79
0,855
5,0
6,5
4x4,0
3
0,80
0,86
6,6
0,82
0,865
8,6
4x4,0
5,5
0,83
0,865
11,7
4x6,0
7,5
0,85
0,87
15,4
4x10,0
11
0,86
0,87
22,4
4x16,0
15
0,87
0,87
30,2
3x25+16
18,5
0,875
0,88
36,5
3x50+25
22
0,88
0,885
43,0
3x50+25
30
0,89
0,89
57,6
3x70+35
37
0,895
0,89
70,9
7,0
3x95+50
16
7,0
15
7,0
14
7,0
13
7,0
12
7,0
11
7,0
10
7,0
6,5
Page 95 of 99
7,0
3x120+50
1/26/2006
17
45
0,90
0,89
85,5
18
55
0,90
0,90
103,5
75
0,94
0,92
132,0
90
0,94
0,92
158,0
110
0,94
0,91
0,91
---
2(3x95+50)
2(3x95+50)
2
(3x120+70)
7,0
21
2(3x95+50)
7,0
20
---
7,0
19
7,0
Page 96 of 99
195
---
2
(3x120+70)
NOTA:
1. Caracteristicile motoarelor asincrone cu rotor n scurtcircuit sunt date pentru turatia sincrona de 3000
rot/min.;
2. Curentul este indicat conform cataloagelor, pentru tensiunea de 380 V. Tensiunea nominala n retele de JT
este conform SRCEI 60038+A1/97 de 400 V;
3. Sigurante LF, Lfi;
4. Sigurantele MPR-IAEI Titu;
5. Relee termice - Contactoare Buzau;
6. Relee termice - Electroaparataj Bucuresti;
7. Demaroare (contactoare + RT) tip DRG - Electroaparataj Bucuresti. Acolo unde este linie, demaroarele
alese dupa Ir nu sunt compatibile cu siguranta impusa;
8. Alegerea cablurilor s-a facut conform Tabel 4.8. si s-au verificat conform Tabel 4.9. din 17/98. Suplimentar
se vor verifica la caderea de tensiune n regim de pornire;
9. Tuburi PVC-U;
10. Dimensiuni teava n toli;
11. Tevile pentru AFY (FY);
12. EMT - Electromotor Timisoara, EPC - Electroputere Craiova.
1/26/2006
Page 97 of 99
* Sigurantele nu au fost dimensionate dupa formula I /k unde k = 2,5, ci din caracteristica timp-curent data de
p
furnizor.
[top]
ANEXA 9
PUTERI INSTALATE SI UTILE
COEFICIENTI DE SIMULTANEITATE SI CURENTI DE CALCUL PENTRU COLOANELE BLOCURILOR CU
APARTAMENTE AVND GAZE LA BUCATARIE SI SIMILARE
Nr.
ap.
P.i.
kW/ap
Total
P.i.
(kW)
C.s.
10
10
10
Coloane
Total
P.u.
(kW)
IC
(A)
Isig
(A)
Conductori FY
Tub
Conductori
AFY
10
0,95
0,80
7,6
34,5
63/35
2FY6+FY4
IPY25
2AFY10+FY4
20
0,93
0,80
14,88
34,5
63/35
4FY6+OL
IPY25
4AFY10+FY4
10
30
0,90
0,80
21,6
34,5
63/35
4FY6+OL
IPY25
4AFY10+OL
10
40
0,89
0,80
28,4
48,5
63/50
3FY16+FY16+OL
IPY39
4AFY25+OL
10
50
0,87
0,80
34,8
56,8
63/63
3FY16 FY16 OL
IPY39
4AFY25+OL
10
60
0,83
0,80
39,8
65,0
100/80
3FY25 FY16 OL
PVCU50
3AFY50
AFY25OL
10
70
0,80
0,80
44,8
73,2
100/80
3FY25 FY16 OL
PVCU50
3AFY50
AFY25OL
10
80
0,75
0,80
48,0
79,7
100/80
3FY25 FY16 OL
PVCU50
3AFY50
AFY25OL
10
90
0,70
0,80
50,4
82,3
100/100
3FY25 FY16 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
10
10
100
0,64
0,80
51,2
83,6
100/100
3FY25 FY16 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
11
10
110
0,60
0,80
52,8
86,2
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
12
10
120
0,57
0,80
54,7
89,3
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
13
10
130
0,53
0,80
55,1
90,0
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
14
10
140
0,50
0,80
56,0
91,5
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
15
10
150
0,47
0,80
56,4
92,1
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
C.u.
1/26/2006
Page 98 of 99
16
10
160
0,45
0,80
57,60
57,6
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
17
10
170
0,43
0,80
58,4
95,4
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
18
10
180
0,41
0,80
59,0
96,4
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
19
10
190
0,39
0,80
59,2
96,7
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
20
10
200
0,38
0,80
60,8
99,3
100/100
3FY35 FY25 OL
PVCU50
3AFY70
AFY35OL
PUTERI INSTALATE SI UTILE

COEFICIENTI DE SIMULTANEITATE SI CURENTI DE CALCUL PENTRU GARSONIERELE CU GAZE LA
BUCATARIE
Nr.
ap.
P1
[kW]
Total P1
[kW]
Cs
Cu
Pu
[kW]
IC
[A]
Isig
[A]
Dimensiuni coloane
0,95
0,80
4,5
20,7
25/25
2AFY6+FY4 IPY25
12
0,93
0,80
8,9
20,7
25/25
4AFY6+FY4 IPY25
18
0,90
0,80
12,9
20,7
25/25
4AFY6+FY4 IPY25
24
0,89
0,80
17,0
30,6
63/35
4AFY10+OL IPY39
30
0,87
0,80
20,8
37,3
63/45
4AFY16+OL IPY39
36
0,83
0,80
23,9
43,7
63/50
4AFY25+OL PVCU50
42
0,80
0,80
26,8
48,0
63/50
4AFY25+OL PVCU50
48
0,75
0,80
28,8
51,5
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
54
0,70
0,80
30,2
54,0
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
10
60
0,64
0,80
30,7
54,9
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
11
66
0,60
0,80
31,7
56,6
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
12
72
0,57
0,80
32,8
58,7
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
13
78
0,53
0,80
33,1
59,1
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
14
84
0,50
0,80
33,6
60,0
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
15
90
0,47
0,80
33,8
60,6
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
16
96
0,45
0,80
34,6
61,9
63/63
3AFY35+AFY25 PVCU50
17
102
0,43
0,80
35,1
62,8
100/80
3AFY50+AFY25 PVCU50
18
108
0,41
0,80
35,4
63,5
100/80
3AFY50+AFY25 PVCU50
1/26/2006
Page 99 of 99
19
114
0,39
0,80
35,6
63,8
100/80
3AFY50+AFY25 PVCU50
20
120
0,38
0,80
36,5
56,3
100/80
3AFY50+AFY25 PVCU50
[top]
ANEXA 10
Exemple de scheme electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de siguranta la

foc si pentru iluminat de siguranta
10.1. Pe doua cai de alimentare, n conditiile prevazute n normativul I7-98 la art. 7.5.1.b.
Legenda:
GEI - grup electrogen cu pornire automata (sursa de rezerv a);
TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;
TGD - tablou general de distributie;
TRF - tablou receptoare cu rol de siguranta la foc;
AAR - anclan sare automata a rezervei.
NOTA:
La receptoarele pentru iluminatul de siguranta se pot utiliza n locul grupului electrogen fie o baterie de
acumulatoare, fie o sursa nentreruptibila (UPS).
10.2. Pe o singura cale de alimenare, n conditiile prevazute n normativul I7-98 la art. 7.5.1.a.
Legenda:
GEI - grup electrogen cu pornire automata (sursa de rezerv a);
TGEI - tablou grup electrogen, livrat cu grupul;
TGD - tablou general de distributie;
TRF - tablou receptoare cu rol de siguranta la foc;
TP - tabloul principal al cladirii;
AAR - anclan sare automata a rezervei.
[top]
1/26/2006

GP 052-2000 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GP 052-2000 PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

GHID PENTRU INSTALATII ELECTRICE CU TENSIUNI PNA LA 1000 V c.a.

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

- curen tilor de defect;

2. SCHEME DE LEGARE LA PAMNT

prima litera - situatia alimentarii n raport cu pamntul:

T - legare directa la pamnt (neutru distribuit);

a doua litera - situatia maselor instalatiei alimentare n raport cu pamntul:

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

In, curentul pe care dispozitivul diferential l suporta n functionare normala (A).

rezulta un curent de defect:

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

n schema IT este urmatoarea:

. Rezulta urmatorul domeniu de

Zl, Rs, Rc pot fi neglijate n relatie.

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

- de lungimi foarte mari cu prize bune de

- de lungimi foarte mari, cu prize proaste

- expuse frecvent la c mpuri

- care necesita continuitate n alimentare

Receptoarele slab izolate (cuptoare

Receptoare cu riscuri n exploatare

Echipamente electronice, calculatoare,

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

Receptoare cu rol de asigurare a

Alte tipuri de receptoare

Comportarea n exploatare a schemelor de legare la

Protec tie mpotriva socurilor

Comportare identica daca sunt executate si utilizate conform

Protec tie mpotriva riscurilor

n schemele TT si IT (la un prim defect de izolatie) intensitatea

Schema IT - siguranta totala n cazul unui defect de izolatie.

Protec tie contra

Toate schemele de legare la pamnt pot necesita protec tie la

Protec tie contra perturbatiilor

Schemele TT, TN -S si IT pot satisfae toate criteriile de

Schema TT si schema TN-S realizate cu protectie diferentiala

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

Schema TN-C nu se poate folosi n circuitele mobile sau pentru

3. ELEMENTE DE CALCUL SI DIMENSIONARE A INSTALATIILOR ELECTRICE

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

(DC durata relativa de conectare);

3.3. Determinarea curentului de calcul al circuitului si coloanelor

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

Ic, Pi, Uf, cos au semnificatiile de mai sus;

, randamentul receptorului, stabilit conform art. 3.3.4.

- circuite din spatiile comune ale cladirilor de locuit, PiL = 1 kW;

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

Lampi fluorescente necompensate

Lampi fluorescente compensate

Lampi cu descarc ari

Cuptoare cu rezistenta, cuptoare

Grup convertizor motor electric

Cuptoare electrice cu arc

Randamentul in % la diverse sarcini din sarcina nominala,

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

GHID PENTRU INSTALAII ELECTRICE CU TENSIUNI PN LA 1000V c

(pentru functionare la sarcina diferita de cea nominala)

, factorul de putere si randamentul corespunzatoare regimului normal de functionare;