EXTRAS din P118-1999 - CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR -A

D.p.d.v. al destinatiei sunt: civile, industriale, agricole.

In afara acestei clasificari mai exista c-tii ingineresti care cuprind:c-tii speciale ind.(cosuri de fum ,turnuri de racire,
rezervoare, castele de apa), c-tii hidrotehnice, c-tii energetice, cai de comunicatii(tunele, viaducte), linii de trasport, c-tii
speciale edilitare.

C-tiile civile cuprind: cladiri de locuit, social culturale, administrative.

Dpdv al consecintelor depasirii starii limita pentru viata si sanatatea oamenilor, importanta ec a exploatarii continue a c-
tiilor, importanta in viata spirtuala si durata de exploatare prevazuta, cladirile se impart in 5 clase de importanta:

1. Clasa de importanta I (c-tii de importanta exceptionala a caror avariere conduce la urmari catastrofale,Ex:c-tii destinate
producerii energiei nucleare);

2.clasa de importanta II (c-tii de importanta deosebita a caror avariere are urmari grave,Ex:spitale,c-tii cu valoare culturala
deosebita);

3. C-tii de importanta medie (marea parte a constructiilor de locuit,social culturale,administrative);

4.C-tii de importanta secundara (a caror avariere implica un pericol redus pentru viata oamenilor;

5. C-tii neimportante, provizorii(fara implicatii materiale sau de vieti omenesti dc sunt avariate).

CONCEPTUL DE PERFORMANTA

Conceptul de performanta in c-tii constituie un nivel superior de interpretare a calitatii. Scopul acestuia il constiutie
stabilerea exigentelor de siguranta a c-tiilor si a partilor componente pe durata de viata a constructiei.Conceptul de
performanta are 3 etape:

1. Identificarea exigentelor utilizatorului ;

2. Tranzitia de la exigentele utilizatorului la exigentele de performanta( rezistenta si stabilit. cladirii, rezist la foc, exigente
hidrotermice, vizuale ,economice, etc);

3. Stabilirea criteriilor de apreciere al gradului de satisfacere a fiecareia din exigentele de perfornanta.

Exigentele de performanta sunt:

1.Stabilitatea si rezistenta,

2.Siguranta la foc,

3.Siguranta de utilizare,

4.Etansietatea,

5.Performanta hidrotehnica,

6.Ambianta atmosferica,

7.Performanta acustica,

8.Performanta vizuala,

9.Performanta tactila,

10.Performanta dinamica,

11.Performanta de igiena,
12.Adaptare la utilizare,13.Durabilitate,

14.Economie

Dpdv al calitatii performantelor de comportare se clasifica astfel:

a)Siguranta(Rezistenta,Stabilitate,Protectia la actiunea focului,Siguranta in exploatare)

b)Confort(Vizual,Auditiv,Igienic,Tactil,Artropodinamic)

c)Economic(Durabilitate,Mentinabilitate,Flexibilitate,Postutilizare)

SIGURANTA CONSTRUCTIEI

Notiunea de siguranta a c-tiilor a aparut din cele mai vechi timpuri.Prima definitie a fost data de Rankeine in 1862, care
utilizeaza coeficientul de siguranta(2-10),aspct car 323b18d e pune in evidenta nivelul scazut al cunostintelor.Analiza
evolutiva a sistemelor de calcul a pus in evidenta urmatoarele etape:

-1940-Metoda rezistentelor admisibile dupa care sau utilizat metodele rezolvarii la rupere

-1960-Se introduce teoria probabilitati in calculul structurii,ceea ce a constituit fundamentul introducerii metodei starii
limita.

METODA STARILOR LIMITA

Trasaturile esentiale sunt : 1. Se considera sistematic diferite stari limitta posibile pentru o c-tie data ; 2. Se considera in mod
independent variabilitatea diferitilor factori care afecteaza siguranta c-tiilor stabilind in consecinta datele calificative care
determina nivelul de asigurare a unei c-tii. Se intelege prin stare limita o stare a carei atingere implica pierderea reversibilia
sau ireversibila a capacitatii unei c-tii de a satisface cond. de exploatare legata de destinatia stabilita si aparitia unor pericole
pentru viata si sanatatea oamenilor.

Starile limite se impart in 2 categorii : stari limite ultime (ruperi de diferite naturi, pierderea stabilitatii partiale )si stari limita
ale exploatarii normale (deplasari statice sau dinamice excesive , fisuri execesive ruperi si prabusiri).

CLASIFICAREA ACTIUNILOR

Clasificarea actiunilor :1.Actiunii permanente (greutatea elementelor, greutatea utila ,care se calculeaza conform STAS in
functie de destinatia incaperilor,greutatea pamintului, efectul precomprimarii);2.Actiuni temporare (variabile,incarcari
tehnologice, incarari din timpul executiei, act. vintului, zapezi, variatii de temperatura ); 3.Actiuni exceptionale(actiunea
seismica,cutremure,cedari ale unor elemente ,explozii ,inundati, etc).

ACTIUNEA SEISMICA

Cutremurele de pamint sunt fenomene geologice naturale cu carctere distructive, de natura aleatoare, atat prin cauze cit si
prin efect. Pot fi provcate de miscari tectonice, de origine mecanica sau de explozie. Cutremurele sunt : de suprafata(focarul
este situat pina la 60 km adincime ); cutremure prod de scoarta terestra ; cutremure de adincime (focarul e mai mare
de300km). In general ctiile au implicatii puternice la act. seismica. Severitatea misc. seismice variaza in functie de
magnitudine , adincime focar , mecanismul de producere (magnitudine = masura de evaluare a misc. seismice ). C-tiile se
prevad din proiectare cu forme regulate in plan , cu rosturi seismice, cu rigiditati uniform distribuite pe verticala, cu
capacitate de deformare post elastica.

ACTIUNEA VINTULUI

Are un caracter temporar , variabil si dinamic, si se manifesta prin forte ext. distribuite , orientate preponderent
perpendicular pe suprafata expusa. In afara de aceste actiuni se mai dezvolta si o componenta care devine importanta la c-tii
cu suprafat mare. Fortele din act vintului sunt variabile in timp si dpdv al efectului asupra c-tiilor , act vintului se considera
ca o suma dintre componenta statica( corespunde vitezei mediane pe un interval de timp referinta - 10 ani) si cea dinamica(se
manfesta prin fluctuatii ale presiunii dinamice, aparitia fortelor alternate si generarea de oscilatii autointretinute).In evaluarea
efectelor fluctuante ale actiunii vantului sunt considerate 3 categorii de constructii,in functie de sensibilitatea acestora:1.C-tii
putin sensibile,numite curente(C1);2.C-tii curente sensibile a caror perioada proprie notata cu T>1sec,in categoria acestor c-
tii intra cosurile de fum cuinaltimea 40<h<150m;3.C-tii sensibile la actiunea vantului notate cu(C3).Calculul la actiunea
vantului se realizeaza dupa STAS,cu relatia:pv=β*Cni*Cn(h)*qv

ACTIUNEA FOCULUI
Apare cu o probabilitate redusa in general datorita unor masuri de protectie neluate in considerare. Proiectarea este legata de
protectia pe care o asigura c-tiei, iar actiunea de exploatare este coordonata de o serie de tehnologii care se aplica si care
prezinta un grad ridicat de apritia incendiului. In timpul unui incendiu temp depaseste 1000 grade celsius, atat betonul cit si
armatura schimbindu-si parametri de comportare dupa depasirea tmp de 100 grade. Comportarea unei c-tii la foc este
dependenta de comportarea materialelor constitutive.

HIGROTERMICA CTIILOR

Prin destinatia lor , cladirile de locuit si social culturale trebuie sa satisfaca exigentele de viata ale oamenilor. Prin procesele
de catabolism si anabolism ale oamenilor se elimina substante nocive ce au ca efect diminuarea capacitatii de munca. De
aceea este importanta cunoasterea caracteristicilor higrotermice ale elementelor de c-tie si efectuarea studiului termic si de
umiditate pentru asigurarea cerintelor fundamentale care genereaza confortul termic. Factorii imortanti de care depinde
confortul termic sunt: temp aerului interior si temp medie a suprafetelor interioare. Confortul termic se studiaza atat in plan
orizontal (elemntele verticale de inchidere perimetrala sau de compartimentare)cat si vertical (elem orizontale ale unei ctii -
plansee acoperis). In vederea asigurarii cerintelor functionale , la ctiile civile este necesara izolarea termica a elem
acestora.Alegerea modului de executie se face pe baza calculelor urmarind :-realizrea rezistentelor termice necesare
asigurarii climatuluii int, limitarea fluxului termic ; - evitarea aparitiei condensului ; - asigurarea existentei coresp la
permeabilitate a vaporilor ; - limitarea influentei aerului exterior.

ACUSTICA CTIILOR

Datorita impactului negativ pe care-l are sunetul asupra sanatatii oamenilor , zgomotul a devenit o problema majora pentru
tarile civilizate , fapt pentru care au aparut o serie de masuri capabile sa protejeze oamenii. Zgomotele produse in locuinte
pot fi apreciate ca zgomote de intensitate medie. Cu toate acestea datorita caracterului lor prelungit ele pot fi condsiderate
drept iritanti cronici ai mediului. Principalele surse de zgomot care pot afecta caracteristicile functionale ale unei cladiri sunt:
zgomote produse din exploatarea crescuta , spatii tehnice si comerciale. Domeniul de audibilitate variaza intre 16 - 20.00de
Hz. Se defineste nivelul de zgomot echivalent care se citeste la o distanta de 3 metri de cladire si la 1.3 m de la cota terenului
natural. Acest factor se refera la nivelul de zgomot care exista inafara unitatii functionale. Limitele admise pentru diferite
zone urbane sunt: cvartale de locuit - 50 decibeli; pentru zonele centrale - 60 decibeli.

Sunetul se caracterizeaza prin 3 zone: zona I - de propagare (are o crestere exponentiala in timp); zona II (zona de mentinere
a unei intesitati anume ); zona III (scaderea substantiala a zgomotului).

Gradul de protectie acustica este definit de tipul dectie , destinatie , exigente functionle , amplasament si se calculeaza pe
baza elementelor de intensitate stabilite in standarde minime si maxime, precum, si capacitatea de absorptie acustica a
elementelor constitutive ale ctiei. In general elementele de protectie acustica ale ctiei sau ale unui amsamblu sunt stabilite
prin proiectul cladirii , avand in vedere exigentele acustice. Elementele de acustica urbana se reglementeaza in general pe
plan urbanistic.

ILUMINATUL CLADIRILOR-ELEMENTE

Iluminatul reprezinta o exigenta generala foarte importanta care caracterizeaza o ctie, avand in vedere ampldsarea si
orientarea fata de punctele cardinale, suprafata ferestrelor si spatiului care necesita a fi iluminat. La ctiile civile iluminarea
se poate realiza natural sau artifical, in functie de suprafata incaperii si de cerintele functionale impuse

INFRASTRUCTURA CTIILOR CIVILE

Reprezinta componenta unei cladiri situata sub cota terenului natural. Este constituita din fundatii subsoluri. Infrastructura
reprezinta elem de ctie care asigura incastrarea caldirii in teren, precum si transmiterea incarcarilor la terenul de fundare,
asigura rezistenta si stabilitatea suprastructurii. Criteriile care stau la baza alegerii fundatiei sunt : planul cladirii, studiul de
sistematizare, clasa de importanta, capacitatea portanta a terenului de fundare, schema generala incarcarilor, studiul
hidrologic.

Clasificarea fundatiilor :

1.dupa modul de transmiterea descarcarilor la terenul de fundare :directe si indirecte.

2. dupa rigiditate: rigide si elastice.

3. dupa alcatuire: monolite si prefabricate.

4.dupa materialul utilizat : din zidarie (caramida sau piatra ), din lemn si din beton

5. dupa forma : continuie si izloate.

Adincimea fundatiilor este conditionata de asigurarea exigentei de ingehet, precum si de cpacitatea portanta a terenului in
vederea preluarii incarcarilor transmise de cladire.

Forma fundatiilor este aleasa de proiectant in functie de schema statica de transmiterea incarcarilor si de capacitate portanta
a terenului de fundare. Un aspect foarte important in stabilrea formei il constitue amplasarea cladirii in teren si existenta unei
alte ctii in imediata vecinatate.

FUNDATII DE SUPRAFATA

Sunt utilizate atunci cind capacitatea portanta a terenului este corespunzatoare preluarii sarcinilor transmise de fundatie,
adincimea fiind de 5-6 m maxim.pot fi continue sau izolate. Fundatiile continue se adopta in general la structuri pe zidarie
portanta si se caracterizeaza prin 2 centuri (superioara si inferiaora) realizate pentru transmiterea incarcarilor de la structura
la teren. Penntru alcatuirea unei astfel de fundatii sunt necesare 2 analize: adincimea de inghet si la timea talpii de fundare.
Cind incarcarile transmise fundatie sunt mari, se adopta sistemul de fundare, utilizind grinzi de fundare(nu sunt prevazute
subsoluri). Atunci cind incarcarile transmise de suprastructura depasesc capacitatea portanta a terenului se adopta solutuia de
radieri generale(soltii economica pentru cladiri cu subsol si cladiri amplasate pe terenuri deformabile).

FUNDATII IZOLTATE

Se adopta atunci cind structura nu transmite incarcari foarte mari iterenului de fundatie. Se aplica constructiilor cu
deschideri mari , amplasate pe teren nedeformabil, pentru ctii de importanta redusa. Fundatiile izolate pot fi rigide si elastice.

Fundatiile rigide se utilizeza pentru ctii tip parter, amplasate pe terenuri bune de fundare; se aplica in general pentru
srtructuri metalice.

Fundatiile elastice pot fi realizate monolit (pentru structuri din bet armat) sau prefabricat(pentru stilpii prefabricati se adopta
sistemul de fabricatie tip pahar).

FUNDATII SUB DIAFRAGME DIN BET. ARMAT

Se realizeaza in solutie de fundatie continua rigida(transmiterea de la difragma la cuzinet se realizeza prin centuri armate)
sau elastica. Sistemul este compatibil cu cel al fundatiei continue sub ziduri. Fundatia continua sub stalpi este o solutie care
se adopta cand incarcarea transmisa de stalpi e mare , si cind terenul prezinta o capacitate de deformare ridicata. In calculul
grinzilor de fundare se aplica 2 metode : modelul winkler si modelul teoriei elasticitatii.

FUNDATII PE RADIERE

Se utilizeaza cind descarcarile sunt foarte mari, comparativ cu capacitatea portanta a terenului. Dpdv constructiv si al rolului
pe care-l au radierele sunt : de greutate(cind ctia este amplasata cu nivelul apei crescut), de rezistenta(similare unor plansee
intoarse si rezemate pe stilpi si grinzi). Radierele de rezistenta pot fi : tip placa(la ctii civile cu structura de zidarie
portanta) ;tip placa si grinzi(la ctii civile cu strctura in cadre); tip planseu ciuperca; circulare(ctii tip turn).

FUNDATII PE COLOANE

Sunt utlizate cind punctele de descarcare ale sarcinilor supra structurii sunt in numar mic. Coloanele sunt din bet armat
prefabricat, se monteaza in teren cu ajutorul utilajelor grele(se sapa la interior, evacuiind pamintul , dupa care se introduce
betonul simplu).

Un sistem de fundarte modern este fundarea pe placi curbe subtiri.acestea pot fi sub forma de con si paraboloiti hiperbolici.

ACOPERISUL

Partea de atic prin intermediul caruia se relizeaza inchiderea cladirii la partea superioara cu scopul de a o proteja impotriva
agentilor climatici. Partile componente ale acoperisului sunt: struct portanta, izolatia termica, invelitoarea. Clasificarea
acoperisurilor: 1.Dupa panta: -acop inclinate(α>20o); acoperisuri medii(8o<α<20o) acoperisuri plane(α<8o). 2.Dupa forma in
elevatie: -cu suprafete plane inclinate; - cu suprafete plane cu panta unica; -cu supraf curbe; -acop speciale. 3.Dupa struct de
rezistenta: -acop masive din zidarie; -acop din elemente plane. 4.Dupa comp dpdv termic: -acop reci; -acop calde. La constr
civile se utilizeaza toate tipurile de acoperisuri prezentate, dar cu precadere acop tip sarpanta, tip teras

HIDROTERMICA ACOPERISURILOR

Rezistenta termica necesara este >decat cea a puntilor exterioare datorita faptului datorita faptului ca este necesar ca
pierderea de caldura in timpul iernii sa fie mai redusa iar efectul radiatiilor solare pe timp de vara sa fie minime.In acest
context precizam ca si sistemele de acoperis se clasifica in doua categorii :acop calde(terase) si acop reci(sarpante).Atat
unele cat si celelalte se prevad obligatoriu cu izolatie termica,dimensionarea acesteia R ef>Rnec.Grosimea izolatiei termice este
stabilita prin calcul avand in vedere coeficientul de conductivitate t 0 a fiecarui element component,grosimea stratului iar la
niv acoperisului pot sa apar punti termice atunci cand izolatia termica nu este sau nu a fost dimensionata corespunzator.

INVELITORILE

Sunt elemente de constructie cu rol de a proteja cladirea de actiunile climatice. Cerinte: impermeabilitate, rezistenta la foc,
adaptabilitate la forma acoperisului. Clasificarea invelitorilor: 1.Dupa natura materialelor constitutive: invelitori ceramice,
materialele bituminoase, sticla, mase plastice, tabla. Elementele accesorii sunt din tabla sau mat plastice. Acestea sunt:
jgeaburile, burlanele. Burlanele servesc la evacuarea apelor la sist de canalizare. Ele pot fi montate la interiorul cladirii cat si
la ext acesteia. Cele de la ext se realizeaza in special din tabla. In general diametrul burlanelor tr sa fie 2/3 pana la ¾ din
diametrul jgheaburilor.

O solutie des utliizata de a realizaun acoperis il constituie terasa. Terasa este sistemul de acoperis care este constituit din:
beton de panta; termoizolatie; sapa; bariera contra vaporilor; strat de difuzie; strat suport hidroizolatie. Terasele pot fi
circulabile sau necirculabile, functie care este asigurata din faza de proiect. Terasele sunt prevazute cu aticuri, au o inaltime
stabilita prin proiect in functie de tipul terasei. Deasupra aticului se monteaza un sort de tabla ptr protejarea acestuia.
Evacuarea apelor pluviale se face prin intermediul coloanelor montate prin interiorul cladirii.

PLANSEE PTR. CONSTRUCTII CIVILE

Sunt elemente de constr care compartimenteaza cladirea pe verticala. Cerintele acestora sunt: demobilitattea, rezistenta si
stabilitatea, izolatia termica si acustica, exigente fizice, exigente economice.Clasificare: a). Dupa pozitie si functie: -planseu
peste subsol; -plansee curente; -planseu special; -planseu de terasa. B) dupa materialul utilizat: -plansee din lemn; -plansee
din metal; -plansee din zidarie; - din beton. C). Dupa forma geometrica: -plansee curbe, plane, cu nervuri, casetate. D). Dupa
sistemul de sustinere: - care descarca pe pereti portanti, pe cladire, pe stalpi, plansee suspendate. E). Dupa alc constructiva:
-plansee cu elem identice; plansee cu structuri diferite in componenta.

PLANSEE DIN LEMN

Se utilizeaza la const civile, in special in zonele cu grad seismic scazut si la const cu caracter de locuinta. In general descarca
pe pereti structurali.Dezavantaje: rigiditate la incarcari orizontale, au deformabilitate mare la inconvoiere. Avantaje: greutate
redusa, izolare buna, executie rapida.Calculul de rezistenta al planseului din lemn se face in gruparea fundamentala la starea
limita de deformatie(sageata fef<fadmis).Planseul din lemn dispus la ultima cota trebuie pravazut cu termoizolatie dispusa intre
grinzile din lemn.Elementele de conlucrare cu structura de rezistenta sunt:asigurarea prinderilor la extremitatea
grinzilor,dispunerea tirantilor metalici(ancorati de pereti portanti).

PLANSEE DIN ZIDARIE DE CARAMIDA

Se intalnesc la constr vechi, declarate monumente istorice. Scopul fiind de a pastra substratul istoric.Astfel de plansee se pot
realiza in 3 variante:1.cu bolti realizate pe doua deschideri;2.cu bolti realizate pe 1 deschidere;3.realizate in solutie mixta
(grinzi metalice pe care descarca boltisoare din caramizi).Planseele din zidarie sunt semirigide si au o rezistenta indelungata.

PLANSEELE METALICE

Sunt utilizate la cladiri cu un nr mare de nivele si de regula cu schelet metalic. Avantajele sunt : capacitate portanta mare;
referire la act orizontale ; pot avea un grad de reutilizare ; sunt mai usoare decat planseele din beton. Dezavantaje : trebuie
considerate masuri pentru asigurarea durabilitatii la foc a exeigentelor termice si acustice; apar eforturi la variatii de
temperatura.

PLANSEE CU GRINZI DIN METAL SI ELEMENTE DE UMPLUTURA

Sunt realizate din grinzi metalice situate la distante de 0.7-1.2 m, intre care se realizeaza bolti din zidarie de caramida sau
BA. Calculul botilor se face in ipoteza de arc simplu rezemat pe profile metalice facandu-se verificarea la starea limita
ultima si la starea de exploatare normala. Rigiditatea grinzilor metalice pentru evitarea flambajului talpilor completate cat si
realizarea rigiditatii de ansamblu a planseului se face cu elemente suplimentare dispuse intre grinzile metalice.

PLANSEELE DIN BETON

Prezinta o serie de avantaje:capacitate portanta mare,durabilitate ridicata,rigiditate infinita,asigura efectul de saiba.Tipuri de

plansee din b.a.:placi din b.a.;plansee cu grinzi pp si sec;plansee casetate;pl tip ciuperca(descarca pe un capitel);pl tip
dala(descarca pe stalp).Placa din b.a. poate fi armata pe 1 sau 2 diectii in functie de raportul b/a.La placile armate pe 1
directie hpl=1/25-1/35 din latura lunga;iar la cele armate pe 2 directii hpl=1/35-1/40 din latura lunga.

La blocuri Hp>13cm(conditii acustice si/sau deformatii)

PLANSEE MIXTE DIN BETON ARMAT (TIP PREDALA)

Predala este o placa prefabricata cu gros max 6cm,armata, care contine armatura la partea inferioara a placii;stratul din b.a.
monolit care se dispune peste predala contine armatura corespunazatoare placii la partea superioara.

Planseele se analizeaza sub 2 aspecte:1.ca element de c-tie sub actiunea incarcarilor gravitationale ;2.ca element de
constructie in ansamblul structurii.

Starea de deformatie si de solicitare se determina dupa regimul mecanicii constructiei considerand ca planseul lucreaza in
domeniul elastic.Dimensionarea si verificarea elementelor componenete ale planseelor se efectueaza dupa metoda starilor
limita prin considerarea:1.starii limita a capacitatii portante;2.starii limita a stari normale(deformatii, aparitia si deschiderea
fisurii)

PERETI

(CA ELEMENT DE INCHIDERE,COMPARTIMENTARE)

Sunt elemente verticale cu rol de compartimentare,contravantuire,inchidere perimetrala sau rezemare.

Clasificare:1.Dupa rolul pe care-l indeplinesc in ansamblul c-tiei(p.portanti,p.autoportanti, p.purtati sau de umplutura,care nu

sunt nici autoportanti si au rol exclusiv de compartimentare usoara);2.Dupa materialul constitutiv(zid de
caramida,piatra,brton armat,produse pe baza de ipsos)

Exigentele de performanta:rezistenta mecanica si stabilitate,siguranta in caz de incendiu,igiena si sanatate,durabilitate si

securitate,protectia impotriva zgomotului,izolatie termica,economia de energie

PERETII DIN ZIDARIE

Se pot executa din piatra naturala sau artificiala si pot avea rol de rezemare,compartimentare,contravantuire.In mod
obligatoriu peretii de rezistenta au o grosime de min 25cm si cunt prevazuti cu samburi si centuri din b.a.Aceleasi
caracteristici trebuie avute in vedere si la peretii de contravantuire

PERETII DE COMPARTIMENTARE

Au grosimi de 12.5cm si oricand in structura de rezistenta acestia pot suferimodificari.Dc peretele de compartimentare se
afla la parter acesta nu necesita fundatie ci doar o ingrosare a pardoselii.

PERETII DIN BETON ARMAT

Se clasifica in pereti monoliti si pereti prefabricati.Peretii monoliti sau utilizat la cladiri cu regim de inaltime pana la p+12
datorita faptului ca prezinta avantaje:capacitate portanta mare,durabilitate mare,conlucrare spatiala buna.Dezavantajul il
constituie capacitatea de izolare redusa.Structura realizata in astfel de solutii au avut o comportare foarte buna la cutremure.

Peretii din beton armat prefabricat(panouri mari)care s-au aplicat la blocuri p+4;p+8,prezinta dezavantajul unui grad redus
de conlucrare spatiala si o izolare termica deficitara.Avantajul lor il constituie faptul ca prezinta rigiditati comparabile pe
ambele directii.

PERETII CORTINA

Sunt pereti usori de fatada care sunt suspendati de peretii de rezistenta.Avantaje:greutate redusa(30-50daN/m 2),grad ridicat
de productivitate,durabilitate,estetica arhitecturala.Dezavantaje:cost ridicat,inertie t o redusa Dpdv al to panourile cortina pot fi
cu aer ventilat sau cu bariera contra vaporilor,acestea preluand umiditatea care se creeaza in zona puntilor termice.Cand
exista un strat de aer ventilat acesta trebuie sa comunice prin canale pe toate panourile avand zone de eliberare a vaporilor de
aer

ELEMENTE SI ACCESORII PENTRU PERETI

-Buiandrugul:este elementul care bordeaza la partea superioara a golului si se calculeaza ca o grinda simplu rezemata
incarcata cu o sarcina data de greutatea zidului de deasupra.

-Solbancul:este elementul de c-tie aplicat la exterior golului de fereastra

-Glaful:este dispus la interiorul golului de fereastra

-Tamplaria:lemn masiv,lamela,PVC,aluminiu, metal,beton.Trebuie sa fie etansa si rezistenta la actiunea factorilor

atmosferici.

-Ferestrele: pot fi simple sau duble,iar dupa deschidere se pot clasifica astfel:cu deschidere obisnuita,prin
basculare,rotire,pivotanta,tip ghilotina,culisanta.Suprafata ferestrei raportata la suprafata incaperii trebuie sa indeplineasca
exigenta de a asigura lumina necesara(1/5-1/7 din suprafata utila a incaperii)

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR - B

1 Clasificarea functionala sau dupa destinatie. In practica curenta clasificarea functionala a cladirilor este
urmatoarea: ¾ cladiri civile, in care intra: cladiri de locuit (individuale sau colective), cladiri publice si administrative
(judiciare, comerciale, administrative etc.), cladiri social-culturale (teatre, cinematografe, unitati de invatamant, bib1ioteci,
constructii sportive etc.);

¾ cladiri industriale, in care intra: cladiri de productie (uzine, fabrici, ateliere), pentru deservirea productiei (magazii,
rezervoare, centrale, silozuri etc.);

¾ cladiri agrozootehnice, in care intra cladiri pentru adapostirea animalelor, constructii legumicole (sere, rasadnite etc.),
cladiri pentru adapostirea inventaru1ui, a produselor agricole (atel,remize, mag etc.).

Constructiile ingineresti cuprind toate celela1te constructii care nu se incadreaza in categoria cladirilor si anume: cai de
comunicatie, lucrari de arta (poduri, tuneluri, viaducte), constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune,
conducte de apa, gaze, canal, linii de transport al energiei electrice etc.

2 Clasificarea dupa calitate.

Aceasta clasificare este determinata de: ¾ durabilitatea si gradul de rezistenta la foc ale principa1elor elemente de
constructie; ¾ cerintele de exploatare referitoare la normele de suprafata, inaltime si volum, la gradul de confort,

3 Clasificarea dupa structura de rezistenta. Din acest punct de vedere constructiile sunt alcatuite
din:
¾ structuri cu pereti portanti realizati din: lemn, zidarii diverse (fig. 1.1), beton armat monolit

(diafragme)- fig. 1.2 sau beton armat prefabricat (panouri mari)- fig. 1.3;
-structuri cu schelet portant (cadre) realizat din beton armat monolit (fig. 1.4), beton armat prefabricat (fig. 1.5) sau schelet
metalic (fig. 1.6).

-structuri cu alcatuire mixta, realizate din cadre si diafragme (fig. 1.7).

Fig. VI.6 Structura cu schelet metalic: 1-fundatie; 2-stalp cu inima plina; 3-perete de inchidere; 4-grinda cu zabrele (ferma) a
acoperisului; 5 pana de acoperis; 6-tabla ondulata de acoperis; 7-grinda de rulare; 8-pod rulant; 9-pardoseala peste terenul
natural.
¾ structuri speciale-considerate astfel dupa modul de alcatuire, destinatie, dificultati de proiectare, mode de executie,
materiale utilizate etc. Asemenea structuri se pot realiza cu arce (fig. 1.8), placi curbe subtiri, cu acoperisul suspendat pe
cabluri (fig. 1.9) sau se pot intalni la silozuri, buncare, castele de apa, turnuri de racire, etc.

Fig. 1.8 Structura speciala pentru un hangar, realizata cu arce turnate monolit
cu elemente secundare chesoane (I) sau bo1tisoare prefabricate (II): 1-arce
turnate monolit armate cu carcase sudate; 2-chesoane; 3-boltisoare prefabricate;
4-carcasa sudata.

1. RISCUL DE INCENDIU

Cladiri de productie si/sau depozitare – riscul de incendiu se determina in functie de natura activitatilor desfasurate,
caracteristicile de ardere ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate si densitatea sarcinii
termice. La acestea riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu:
- Categoriile A si B (BE3a,b) – posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de incendiu);
- Categoia C (BE2) – posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu);
- Categoria D (BE1a) – existenta focului deschis sub orice forma, in absenta substantelor combustibile (risc mediu
de incendiu);
- Categoria E (BE1b) – existenta unor materiale sau substante incombustibile in stare rece sau a substantelor
combustibile in stare de umiditate inaintata, peste 80% (risc mic de incendiu).
-
2. REZISTENTA, COMPORTAREA SI STABILITATEA LA FOC

Rezistenta la foc este proprietatea unui element de constructie sau a unei structuri de a-si pastra pe o durata
determinata stabilitatea, etanseitatea la foc si/sau izolarea termica cerute si/sau alta functiune specializata, intr-o incercare la
foc standardizata.
Rezistenta la foc a structurii portante se evalueaza pentru ansamblul constructiei sau pentru un compartiment de
incendiu.
Compartimentul de incendiu reprezintã constructia sau o parte a unei constructii continand una sau mai multe
incaperi sau alte spatii, delimitate prin elemente de constructii destinate sa il izoleze de restul constructiei, in scopul limitarii
propagarii incendiului, pe o durata determinata.
Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei sau a compartimentului de incendiu, indeosebi a
structurii portante sau de rezistenta, de a raspunde la incendiu, indiferent de destinatie.
Gradul de rezistenta la foc se stabileste in functie de nivelurile de rezistenta la foc ale principalelor elemente de
constructii componente.
Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu
cea mai defavorabila incadrare si se precizeaza obligatoriu in documentatia tehnico-economica.
Gradele de rezistenta la foc, in ordinea descrescatoare a sigurantei la foc, sunt: I, II, III, IV si V.

Nr. Tipul elementelor de Gradul de rezistenta la foc

Crt. constructie
 0. 1 2 3 4 5 6
1. Stalpi, coloane, C0 (CA1) C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C4 (CA2d)
pereti portanti 2 ½ ore 2 ore 1 ora 30 min -
2. Pereti interiori neportanti C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
30 min 30 min 15 min 15 min -
3. Pereti exteriori neportanti C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
15 min 15 min 15 min - -
4. Grinzi, plansee, nervuri, C0 (CA1) C0 (CA1) C1 C2 (CA2b) C4 (CA2d)
acoperisuri terasa 1 ora 45 min (CA2a) 15 min -
(30 min) 45 min
(30 min)
5. Acoperisuri autoportante C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
fara pod (inclusive 45 min 30 min 15 min - -
contravantuiri) sarpanta (30 min) (15 min)
acoperisurilor fara pod
6. Panouri de invelitoare si C0 (CA1) C1 (CA2a) C2 (CA2b) C3 (CA2c) C4 (CA2d)
suportul continuu al 15 min - - - -
invelitorii combustibile

Conformare la foc:
Pentru cladiri civile supraterane ariile construite ale compartimentelor de incendiu admise sunt:

Aria maxima construita (la sol) a unui compartiment de incendiu

(in mp)
Gradul de rezistenta la foc
Cladiri cu un nivel Cladiri cu mai multe niveluri
I – II 2500
III 1800
IV 1400 1000
V 1000 800

Nota: Pentru cladiri echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%. Atunci
cand se prevad instalatii automate de semnalizare a incendiilor, ariile se pot majora cu 25%. Majorarile mentionate nu se
cumuleaza.

Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructie – este capacitatea de a se aprinde si de a arde. Clasele

de combustibilitate sunt:
 materiale incombustibile - C0
 materiale combustibile - C1 (CA2a) – neinflamabile
- C2 (CA2b) – dificil inflamabile
- C3 (CA2c) – mediu inflamabile
- C4 (CA2d) – usor inflamabile
Comportarea la foc a constructiilor si a instalatiilor, in ansamblu sau a unor parti componente este determinata de
contributia la foc a elementelor, materialelor si substantelor combustibile utilizate, in raport cu rezistenta la foc asigurata.
Constructiile si instalatiile trebuie sa se comporte la foc astfel incat, pe timpul interventiei in caz de incendiu, sa nu
pericliteze siguranta utilizatorilor si a personalului de interventie.
Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu reprezinta caracteristica globala,
exprimata in unitati de timp (ore, minute), intre momentul izbucnirii incendiului si momentul in care structura de rezistenta
respectiva isi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.
Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor in care s-au produs incendii se poate face pe baza
calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare, satisfacatoare si nesatisfacatoare.

3. LIMITAREA PROPAGARII INCENDIILOR

Constructiile si instalatiile tehnologice independente, grupate sau comasate potrivit reglementarilor tehnice, se
amplaseaza la distante de siguranta fata de vecinatati sau se compartimenteaza astfel incat, in caz de incendiu, sa nu puna in
pericol alte constructii, compartimente de incendiu, instalatii si vecinatati.
In cazul executarii unor lucrari la constructiile si instalatiile existente care nu respectã conditiile privind distantele de
siguranta la foc normate, se vor lua masuri compensatorii de aparare impotriva incendiilor.
Elementele de con-ctii, pereti si plansee utilizate pt limitarea propagarii incend. si a exploziilor sunt de tipul:
- antifoc (AF)
- rezistente la foc (RF)
- rezistente la explozie (RE)
- etanse la foc (EF).Protectia golurilor functionale din aceste elemente de constructii se realizeaza cu usi,
obloane, cortine, incaperi tampon sau tamburi deschisi.
Timpul minim de rezistenta al peretilor la foc trebuie sa fie in funtie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din
spatiile pe care le desparte.