PE 132/2003

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA REŢELELOR ELECTRICE

DE DISTRIBUŢIE PUBLICĂ –.
(Extras)
1. DOMENIUL DE APLICARE

1.1. Normativul se aplică la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie de 110 kV medie tensiune (20 kV) şi
joasă tensiune (400/230 V) urbane şi rurale, pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
casnici, terţiari, şi micii consumatori.
1.2. Nu fac obiectul normativului:
● reţelele electrice de distribuţie care alimentează în exclusivitate consumatori industriali şi
similari;
● alimentarea de rezervă, independentă de sistem, a consumatorilor vitali, care se asigură prin
mijloace proprii ale consumatorilor;
● reţelele de 110 kV care servesc la evacuarea de putere din centrale.

2. DEFINIŢII ŞI TERMENI

2.1. Prin reţele de distribuţie publică se înţelege ansamblul liniilor de 110 kV, al staţiilor de conexiuni de 110
kV, al staţiilor de transformare 110 kV/MT şi MT/MT, al liniilor de medie şi joasă tensiune şi al posturilor
de transformare de MT/JT destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari,
inclusiv al micilor consumatori industriali care solicită condiţii de alimentare cu energie electrică similare
consumatorilor terţiari
2.2. Reţelele de distribuţie care alimentează în principal consumatori casnici şi terţiari aflaţi în majoritate în
perimetrul urban se numesc reţele electrice de distribuţie urbană.
2.3. Reţelele de distribuţie care alimentează consumatori aflaţi în afara perimetrului urban, se numesc reţele
electrice de distribuţie rurală.
2.4. În normativ se folosesc următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor.
● trebuie, este necesar, urmează indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză;
● de regulă indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor;
nerespectarea prevederii respective trebuie justificată totdeauna în proiect;
● se recomandă indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să se aibă în vedere la alegerea
soluţiei, dar care nu este obligatorie;
● se admite indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată în situaţii particulare, fiind
obligatorie justificarea ei în proiect.

3. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

3.1. Puterea activă instalată "Pi" a unui consumator este suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor,
fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.
● În cazul în care nu se cunosc date certe Pi se va aprecia după valori constatate la consumatori
similari.
● Pentru consumatorii casnici în normativ se face o clasificare în raport cu:
- variante de dotare cu receptoare electrocasnice;
- variante posibile de puteri instalate;
- puteri de calcul diferenţiate funcţie de dezvoltarea zonei geografice (minime şi
maxime).
● Pentru restul consumatorilor, în cazul în care nu se cunosc date certe, la dimensionarea reţelelor de
alimentare se vor lua în considerare consumurile de putere şi energie electrică constatate la
consumatori similari existenţi.
● În situaţia concretă a unui consumator se vor lua datele precizate de acesta prin chestionarul
energetic.
3.2. Puterea activă absorbită de un consumator individual într-un interval de timp (de regulă, 1 an) variază
de la o valoare minimă "Pmin" la o valoare maximă "Pmax".
● Pentru dimensionarea reţelelor de alimentare a consumatorului, se va lua în considerare valoarea
 maximă a puterii absorbite, "Pmax":
- pentru consumatorii noi, este valoarea precizată de aceştia în cererea de racordare;
- la consumatorii existenţi, acolo unde nu există măsurători, se va deduce din energia anuală totală
furnizată, prin formula:
Wa
Pmax = [ kW ]
TU max
unde:
Wa (Kwh) - reprezintă energia electrică activă consumată într-un an, cunoscută din facturile pe
acest interval de timp;
TUmax (h) - durata de utilizare a puterii maxime într-un an (valoare de calcul)
● Durata de utilizare a puterii maxime este în funcţie de tipul consumatorilor şi este cuprinsă, de regulă,
între 2000÷ 5000 h anual.
● Pentru consumul casnic, de regulă, din experienţa şi măsurătorile anterioare, valoarea duratei de utilizare
a puterii maxime se situează în jurul a 2500 h, cu tendinţa de creştere spre 3000 h.
3.3. Puterea activă de calcul, "Pc", (sau puterea cerută) este puterea activă pentru care se dimensionează un
element de reţea la care se va racorda un grup de "n" consumatori.
● Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de transformare
MT/JT, linie de medie tensiune, staţie de transformare) reprezintă suma puterilor active absorbite
simultan de consumatorii alimentaţi prin acelaşi element de reţea.
n
Pc = Ksi ∑P
j =1
j [ kW ]

unde:
Pc - puterea activă de calcul pentru un element de reţea;
Ksi- factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator, la încărcarea elementului de
reţea care se dimensionează;
Pj - puterea activă maxim absorbită de consumatorii de tip "j" racordaţi la acelaşi element de reţea şi
care urmează a fi dimensionat
3.4. Puterea reactivă de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxim absorbite la un moment dat de un
grup de receptoare sau de consumatori.
3.5. Densitatea de sarcină este o valoare de dimensionare a unui ansamblu de reţele electrice ce alimentează
un grup de consumatori, de regulă, de acelaşi tip şi caracterizează o zonă de consum (casnic, terţiar, mici
consumatori industriali).
●Densitatea de sarcină reprezintă raportul între puterea maximă simultan absorbită de consumatori şi
unitatea de suprafaţă. Prin unitatea de suprafaţă se înţelege suprafaţa construită.

4. PUTERILE DE CALCUL ALE REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

4.1. Consumatorii urbani, rurali şi cei din extravilan pentru care se aplică normativul se compun din
următoarele categorii:
●consumatori casnici;
●consumatori concentraţi (mici consumatori industriali şi similari, terţiari);
●iluminat public.
4.2. Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban/rural este stabilită în normativ. În
cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului
rezultă puteri instalate mai mari decât cele din normativ, dimensionarea instalaţiei se va face
corespunzător cu acestea.
4.3. Pentru consumatorii concentraţi din mediul urban/rural puterile active de calcul se vor stabili conform
precizărilor date de aceştia în chestionarul energetic şi acolo unde aceste date nu se cunosc, ele se vor
stabili în funcţie de consumurile unor consumatori similari existenţi (normativul cuprinde valori
orientative).
4.4. Puterile active de calcul pentru iluminatul public stradal se determină în funcţie de caracteristicile
luminotehnice prezentate în îndrumarele de proiectare specifice.
4.5. Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterii active de calcul la consumatorii urbani şi rurali
se aplică pentru diverse elemente de reţea după cum urmează:
 ● pentru un grup de consumatori casnici (apartamente pe o scară a unui bloc, un bloc, mai multe
blocuri
sau mai multe locuinţe individuale) racordaţi la aceeaşi linie de joasă tensiune (aeriană sau în
cablu);
● pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un coeficient
general de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate liniile de joasă
tensiune alimentate în regim normal din acel post;
● pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau subterane) se
va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.9, aplicat la suma puterilor absorbite de
toate posturile de transformare alimentate în regim normal de funcţionare din linia respectivă;
● pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se va
aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe liniile de
medie tensiune, care în regim normal de funcţionare vor fi racordate la această staţie.

5. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

5.1. Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele electrice de distribuţie publică urbane sau rurale se
înţelege alegerea configuraţiei schemei reţelei în raport cu tensiunea nominală a acesteia şi dimensionarea
optimă a elementelor componente.
5.2. Criteriile de alegere a schemelor şi structurii reţelelor electrice sunt următoarele:
● asigurarea în perspectiva de lungă durată (10÷20 ani) a consumului de energie electrică a zonei
alimentate;
● optimizarea indicatorilor de eficienţa economică;
● realizarea siguranţei necesare şi asigurarea continuităţii în funcţionarea instalaţiilor de
alimentare cu energie electrică;
● reducerea numărului şi duratei de întrerupere a consumatorilor;
● asigurarea calităţii energiei furnizate consumatorilor;
● asigurarea funcţionării economice a reţelelor de distribuţie publică.
5.3. Alegerea schemelor reţelelor de 110kV, 20kV şi joasă tensiune, a staţiilor şi posturilor de transformare, a
arhitecturii reţelelor şi a soluţiilor constructive se face pe baza unui studiu de dezvoltare şi modernizare în
perspectivă, pe o durată de minim 10 ani a reţelei electrice, studiu fundamentat tehnico-economic.
5.4. Alegerea schemei electrice şi a profilului staţiilor de transformare de IT/MT de distribuţie publică se va
face numai în ansamblul reţelei de distribuţie de înaltă tensiune (reţeaua de alimentare a staţiilor) şi de
medie tensiune (reţeaua de consum).
5.5. Reţeaua de distribuţie de medie tensiune poate să constituie, prin concepţia ei, rezerva de alimentare a
consumatorilor conectaţi în regim normal pe barele de medie tensiune ale unei staţii de transformare de
IT/MT, situaţie care trebuie luată în consideraţie la stabilirea schemei electrice şi a numărului şi puterii
transformatoarelor din staţie.
5.6. Se recomandă aducerea mediei tensiuni cât mai aproape de consumatori având ca scop reducerea lungimii
plecărilor de joasă tensiune (ţinând seama de condiţiile impuse de căderea de tensiune admisă, asigurarea
selectivităţii protecţiilor şi reducerea consumului propriu tehnologic).
5.7. În funcţie de condiţiile de continuitate cerute de consumatori, alimentarea din sistemul electroenergetic se
va realiza prin una sau două căi de alimentare, dimensionate fiecare corespunzator puterii economice în
regim normal de funcţionare şi la capacitatea maxima admisibila in regim de avarie.
5.8. În cazul în care un consumator solicită o alimentare continuă cu energie electrică, acesta îşi va prevede
surse auxiliare de alimentare independente de RED.
5.9. Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe joasă tensiune, de regulă, într-o
schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal, separaţia realizându-se în puncte optime pe
criteriul CPT minim şi al protecţiilor selective.
● Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural vor fi alimentaţi, de regulă, în schemă radială.

6. TENSIUNILE NOMINALE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

6.1. În România se vor utiliza următoarele tensiuni standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:
● în reţelele de joasă tensiune: 400/230 V;
● în reţelele de medie tensiune: 20kV.
 - în reţelele de medie tensiune interne de alimentare a unor consumatori concentraţi se admit şi
alte tensiuni de utilizare, numai în cazul în care consumatorul are receptoare electrice care
funcţionează la tensiunea respectiva;
● în reţelele de distribuţie de IT: 110 kV.
6.2. Reţelele de medie tensiune de distribuţie publică existente la tensiunile de 6 şi/sau 10 kV, se vor trece
etapizat la tensiunea de 20 kV, atât cele aeriene cât şi cele subterane.
● Etapele şi modul de trecere la 20 kV se vor stabili pe bază de calcul tehnico-economic, luându-se în
considerare următoarele:
- valoarea neamortizată şi starea de uzură fizică a reţelelor existente;
- creşterea consumului existent în zonă şi/sau apariţia de noi consumatori, corelată cu capacitatea
economică a reţelelor existente;
- lucrările de urbanizare şi sistematizare propuse de administraţia locală, lucrări care determină
necesitatea de restructurare a reţelelor electrice;
- posibilitatea asigurării tensiunii de 20 kV în surse.

7. SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE DE 110 KV

7.1. De regulă, pentru reţelele de distribuţie de 110 kV se va alege schema în buclă (inel), alimentată de pe
barele a două puncte de injecţie diferite, cu racordarea staţiilor în sistemul intrare-ieşire.
● Funcţionarea acestor reţele de 110 kV în regim radial, se va stabili de la caz la caz funcţie de
necesitatea şi oportunitatea cerinţelor de sistem.
7.2. Staţiile de transformare de 110 kV/MT se vor realiza pentru:
● racordarea la sistem a centralelor electrice de putere medie;
● alimentarea cu energie electrică a consumatorilor concentraţi de zona;
● alimentarea zonelor de consum urbane şi rurale .
- Staţiile de transformare de alimentare a zonelor de consum urbane şi rurale (de
distribuţie publică sau mixtă) se vor realiza cu un transformator a cărui putere la profil
final va fi maximum 25 MVA.
Rezervarea consumatorilor se va realiza prin reţeaua de medie tensiune.
7.3. Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de transformare în următoarele situaţii
şi se vor justifica tehnico-economic:
● rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie şi poate fi realizată numai pe barele aceleiaşi staţii
(distanţa foarte mare până la o altă staţie şi rezervarea pe medie tensiune nu se justifică tehnico-
economic).
● staţia de transformare alimentează şi unul sau mai mulţi consumatori concentraţi (staţie cu profil
mixt), din care cel puţin un consumator solicită un timp de nealimentare foarte scurt şi nu există
posibilitatea rezervării convenabile tehnico-economic pe medie tensiune din altă staţie de
transformare.
7.4. Staţiile de transformare cu două transformatoare, vor avea profilul final de maximum 2x25 MVA.
● Puteri unitare mai mari de 25 MVA, respectiv 40 MVA şi 63 MVA vor fi utilizate numai în cazuri
bine justificate prin densităţi de sarcină peste 15 MVA / km2, în zone constructive dense, având la
bază calcule comparative tehnico - economice.
7.5. Profilul final al staţiilor de transformare se va realiza etapizat, în funcţie de:
- evoluţia consumului în zonă;
- evoluţia reţelei de 110 kV şi de medie tensiune în zonă;
- schema optimă pentru aceste reţele în etapă finală.
7.6. Calculul "puterii disponibile" a staţiilor de transformare se va face în următoarele condiţii :
● încărcarea economică a transformatoarelor pentru un regim normal de funcţionare;
● în regim de avarie:
a) luându-se în consideraţie posibilităţile de rezervare prin reţelele de medie tensiune
încărcate până la limita termică a acestora sau
b) posibilităţile de încărcare peste limita economică a unui transformator, în cazul avariei
în staţia vecină sau a avariei celui de al doilea transformator în aceeaşi staţie.
7.7. Pentru partea de medie tensiune a staţiilor se va utiliza schema electrică cu bare simple nesecţionate sau
secţionate, după profilul staţiei (cu o unitate sau două de transformare). În cazul barelor secţionate se va
monta o celulă de cuplă longitudinală.
 ● Schema electrică cu bare duble pe partea de M.T. se va utiliza numai în cazuri bine justificate din
punct de vedere tehnico-economic
7.8. Staţiile de transformare care alimentează zonele urbane sau rurale de consum se vor prevedea la tensiunile
110/20 kV în formă finală, chiar dacă în zonă există reţele de alte tensiuni, acestea fiind preluate de staţie
prin instalaţii provizorii la 6 sau 10 kV.
7.9. Amplasamentul staţiilor de transformare de 110/20 kV se va stabili în funcţie de schema de alimentare pe
110 kV a zonei şi cât mai aproape de centrul de greutate al consumului, urmărindu-se ca reţelele de medie
tensiune să aibă o lungime cât mai redusă.

8. SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE DE MEDIE TENSIUNE

8.1. Sistemul de distribuţie de medie tensiune, aerian sau subteran se va realiza la 20 kV, chiar dacă în prima
etapă va funcţiona la altă tensiune.
8.2. Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile de alimentare de 110/20 kV, reţelele de medie
tensiune pot fi clasificate în două categorii :
- reţele cu racordare directă;
- reţele cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni.
● Reţelele cu racordare directă sunt acelea în care posturile de transformare 20/0,4 kV sunt
racordate direct la barele de 20 kV ale staţiilor de transformare, prin intermediul liniilor de
medie tensiune.
● Reţelele cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni sunt acelea în care posturile de
transformare 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiuni care,
la rândul său, este alimentat din staţii de 110/20 kV prin linii care au sau nu alte sarcini pe ele.
● Prin punct de conexiune se înţelege bara de medie tensiune a unei viitoare staţii de 110
kV/M.T., a cărei apariţie se justifică prin creşterea consumului din zonă.
● În reţelele de medie tensiune nu se va mai dezvolta sistemul de distribuţie prin puncte de
alimentare.
8.3. În dezvoltarea, sistematizarea şi retehnologizarea reţelelor electrice de distribuţie publică se va adopta, de
regulă, sistemul de racordare directă la barele staţiilor de 110/20 kV.
● Sistemul de racordare indirectă se va utiliza în situaţii speciale, când staţia de transformare de
110/20 kV este situată departe şi când prin consumul zonei nu este pe moment justificată
apariţia unei staţii noi de 110/20 kV. În această situaţie, staţia de conexiuni va fi concepută,
amplasată şi construită de aşa manieră, încât să formeze corpul de conexiuni de 20 kV al unei
viitoare staţii 110/20 kV.
8.4. În regim normal de funcţionare, reţelele de 20 kV de distribuţie publică vor fi alimentate din două staţii de
transformare, fiind secţionate (funcţionare radială) în punctul optim din punctul de vedere al consumului
propriu tehnologic şi al automaticii de sistem.
8.5. În sistemul de distribuţie rural, se va utiliza schema radială sau/şi buclată, cu secţionare în regim normal
de funcţionare în punctul optim din punct de vedere al valorii consumului propriu tehnologic.
● Posturile de transformare 20/0,4 kV vor fi alimentate prin derivaţii din axele de 20 kV.
8.6. După destinaţia pe care o au, posturile de transformare pot fi :
● de reţea - care alimentează consumatori casnici si tertiari;
● de consumator - care alimentează un singur consumator (tertiari sau mici consumatori);
● mixte- care alimentează atât consumatori casnici si tertiari cât şi mici consumatori .
8.7. Partea de construcţie a posturilor de transformare de reţea se va dimensiona pentru următoarele puteri
plafon:
● 630 kVA pentru posturile la sol, cabină zidită şi/sau compactizate. Puterile mai mari de 630
kVA se vor justifica ca necesitate şi oportunitate;
● 250 kVA pentru posturile de tranformare montate pe un stâlp; 400 kVA şi 630 kVA pentru
posturi montate pe doi stâlpi.
● În cazul alimentării consumatorilor izolaţi se vor utiliza transformatoare de putere monofazate.
8.8. Schema şi puterea posturilor de transformare, de consumator sau mixte, se vor stabili în funcţie de
puterea şi nivelul de rezervare cerut de consumatorii concentraţi. Se recomandă să nu se monteze
transformatoare mai mari de 1600 kVA.
 9. SISTEMUL DE DISTRIBUŢIE DE JOASĂ TENSIUNE

9.1. Schema reţelelor de joasă tensiune urbane şi rurale se va alege în funcţie de densitatea de sarcină, de
configuraţia reţelelor de medie tensiune, de numărul de posturi de transformare de MT/JT şi numărul şi
durata întreruperilor în alimentare admise de consumatori.
●Regimul de funcţionare de joasă tensiune va fi radial indiferent de configuraţia schemei.
9.2. Alimentarea cu energie electrică a reţelelor de iluminat public se va face din posturile de transformare de
reţea, în schemă radială şi se va alinia la prevederile legislaţiei privind realizarea serviciului de iluminat
public.

10. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI

REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

10.1. Pentru reţelele de distribuţie 110kV care sunt concepute să funcţioneze cu neutrul legat la pământ, tratarea
neutrului se va realiza conform reglementărilor privind modul de tratare a neutrului în reţelele de 750 kV,
400 kV, 220 kV şi 110 kV din Sistemul Energetic Naţional.
10.2. Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune care sunt concepute cu neutrul izolat pot funcţiona după
cum urmează :
-cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10A ;
-cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10A ;
● Tratarea neutrului se poate face prin bobina de stingere cu /fără reglaj automat şi rezistenta de limitare a
curentului de scurtcircuit monofazat sau mixt, cu/fără întrerupător shunt.
10.3. Alegerea soluţiei de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune se va face în conformitate cu
prevederile NTE 001/03/00.
10.4. Se interzice proiectarea unor reţele care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate
galvanic.
10.5. În reţelele de distribuţie de joasă tensiune, neutrul reţelelor se va lega rigid la pământ la PT şi repetat, în
reţea, conform reglementărilor specifice.
10.6. De regulă, în reţelele electrice de distribuţie publică se folosesc, ca surse specializate pentru compensarea
puterii reactive, bateriile de condensatoare tip shunt.
● Nu se recomandă folosirea compensatoarelor sincrone.

11. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE

11.1. Pentru protecţia împotriva atingerii directe şi pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor
electrice de distribuţie, acestea se vor proiecta în conformitate cu prescripţiile de proiectare în vigoare,
pentru fiecare categorie de instalaţii: PE 101, PE 102, NTE 003, PE 106 şi NTE 007.
● Se vor respecta, de asemenea, prevederile privind partea de proiectare din reglementările privind
securitatea muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice.
11.2. Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate
tensiunilor de atingere şi de pas.
● Proiectarea acestor instalaţii se va face în conformitate cu prevederile reglementărilor specifice.

12. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

12.1. Staţiile de transformare 110kV/MT

● staţiile noi de transformare se vor realiza, de regulă, cu partea de 110 kV montată în exterior, iar partea
de MT montată în interior ;
● staţiile noi de transformare cu varianta integrală de montaj la interior a părţii de 110 kV sau varianta
mixtă cu transformatoarele montate în exterior, se vor promova numai în cazuri bine justificate (lipsă
teren pentru construcţia staţiei, mediu foarte poluat, considerente de sistematizare etc.) ;
● se recomandă scheme electrice monofilare caracteristice staţiilor de transformare profil limitat: bară
simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară simplă secţionată prin cuplă cu întrerupător la
MT, într-o concepţie autostructurantă care să permită etapizarea dezvoltării ;
● suprastructura pentru partea de 110 kV se va realiza pe construcţii metalice zincate sau în sisteme
 modulare; se admite, de la caz la caz, şi suprastructuri realizate cu elemente prefabricate din beton
centrifugat.
● dispoziţia echipamentelor aferentă părţilor de MT, de regulă, se va face după o configuraţie în « U » a
barelor colectoare ;
● staţiile de transformare se vor concepe cu interfeţe pentru monitorizare şi teleconducere ..

12.2. Reţele de 110 kV

● liniile de 110 kV se vor realiza, de regulă, în soluţie aeriană pe stâlpi metalici cu conductoare OL-AL şi
izolaţie compozită ;
● utilizarea stâlpilor de beton se va argumenta ca necesitate şi oportunitate ;
● liniile de 110 kV subterane se admit numai în cazuri bine justificate.

12.3. Posturi de transformare

În funcţie de soluţia constructivă posturile de transformare vor fi clasificate după cum urmează:
● posturi de transformare aeriene în următoarele posibile variante:
- racordate direct fără separatoare de post şi siguranţe fuzibile;
- racordate direct fără separatoare de post cu siguranţe fuzibile incluse în trafo sau în montaj
independent;
- racordate prin separatoare de post în montaj orizontal sau vertical şi siguranţe în montaj individual;
- racordate prin separatoare de post în montaj vertical, cu siguranţe incluse pe cuţitele separatorului.
OBSERVAŢII : se admit montaje cu separatorul de post pe stâlpul postului de transformare şi
racordarea postului în variantă aeriană sau în cablu.
● posturi de transformare în construcţie la sol cu montaje exterioare;
● posturi de transformare în cabină supraterană în anvelopă de beton sau metal cu alimentare, de regula, în
cablu (eventual trecere din LEA în LES);
● posturi de transformare înglobate în construcţii deservite.
OBSERVAŢII : se admit posturi de transformare subterane numai în cazuri cu totul speciale bine
justificate.

12.4. Reţele de medie şi joasă tensiune

● LEA de MT noi, de regulă, se vor realiza pe stâlpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de coronamente
compactizate, conductoare izolate sau soluţie clasică şi izolaţie compozită funcţie de costuri,
posibilitatea de execuţie, exploatarea comună cu JT, etc;
OBSERVAŢII : - promovarea stâlpilor metalici în construcţia liniilor de MT se va face numai în
cazuri speciale justificate ca necesitate şi oportunitate;
- utilizarea conductoarelor izolate şi a izolaţiei compozite în instalaţiile existente se
va analiza tehnico-economic ca necesitate şi oportunitate.
● LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regulă, în pământ în
profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizaţii betonate (canivouri) se va aplica numai în cazuri
justificate;
● LEA de j.t. se vor realiza, de regulă, numai în soluţie cu conductoare izolate torsadate, pe stâlpi de
beton, lemn sau metalici;
● LES de j.t. se vor realiza, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip.
OBSERVAŢII : se admit şi soluţii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau suspendat pe fir
purtător numai în cazuri justificate tehnico-economic.
● Branşamentele se vor realiza, de regulă, în soluţie modernizată pentru racord şi bloc de masură şi
protecţie.