HIDROENERGETICĂ

CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN

GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.1. Sistemul Energetic Naţional

z Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) reprezintă ansamblul

instalaţiilor electroenergetice interconectate, situate pe teritoriul
ţării, prin care se realizează producerea, transportul, distribuţia şi
utilizarea energiei electrice.
z Sistemul Electroenergetic Interconectat este un sistem
electroenergetic format prin interconectarea a două sau mai
multe sisteme electroenergetice care funcţioneaza în paralel.
z Ca operator de sistem TRANSELECTRICA realizează
conducerea Sistemului Electroenergetic Naţional prin Dispecerul
Energetic Naţional (DEN).
z Conducerea prin dispecer a SEN (fig. 4.1) este o activitate
specifică sectorului energiei electrice exercitată prin unităţi
specializate, numite centre de dispecer, care au relaţii ierarhizate
de autoritate între ele şi asupra participanţilor la piaţa energiei
electrice.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.1. Sistemul Energetic Naţional

z Treptele de conducere prin dispecer din SEN sunt:

z a. Dispecerul Energetic Central (DEC)
z b. Dispeceri Energetici Teritoriali (DET)
z c. Dispeceri Energetici de Distribuţie (DED), Dispeceri Energetici de
Hidroamenajare (DHE), Dispeceri Energetici Locali pe Centrală (DLC), Dispeceri
Energetici Locali ai Consumatorilor (DELC)
z d. Dispeceri Energetici de Distribuţie Locali (DEDL)
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.2. Consumul şi consumatorii de energie electrică

z Consumul de energie electrică reprezintă valoarea totală a energiei

electrice absorbite de la reţea de diverşi beneficiari, într-un timp
specificat (consum zilnic, lunar, anual etc.).
z Consumatorul final de energie este orice persoană fizică sau juridică,
care cumpără şi consumă energie electrică pentru uzul propriu şi
eventual, pentru un alt consumator racordat la instalaţiile sale.

În funcţie de alegerea furnizorului, consumatorii de energie electrică se

împart în:
z consumatori eligibili – au primit dreptul de la ANRE să-şi aleagă
furnizorul şi să contracteze direct cu acesta (şi îndeplineşte anumite
condiţii numite condiţii de eligibilitate);
z consumatori captivi – consumator care cumpără energie electrică de la
Electrica la un tarif fix şi nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate –
exemplu: consumatorii casnici;
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.2. Consumul şi consumatorii de energie electrică

z Din punct de vedere al modului în care efectuează consumul de

energie, consumatorii pot fi:
– constanţi – asigură o cerere constantă de energie într-un an (marii
consumatori industriali);
– sezonieri – cererea se face în anumite perioade ale anului (irigaţiile
şi alţi consumatori agricoli);
– variabili – cererea de energie electrică există pe parcursul întregului
an, dar este variabilă sau apare în perioade scurte de timp
(iluminatul urban, încălzirea electrică, transportul în comun).
z O problemă foarte importantă pentru dezvoltarea în perspectivă a
sistemului energetic naţional o reprezintă prognozarea
necesarului de energie electrică. În funcţie de intervalul de timp,
pot exista prognoze pe termen scurt (până în 5 ani), mediu (între
5 şi 15-20 ani) şi lung (mai mari de 15-20 ani).
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Este necesar să se cunoască modul în care cererea de energie electrică variază

în timp, deoarece aceeaşi cantitate de energie electrică se poate obţine în mai
multe moduri şi valorile maxime şi minime ale puterii consumate pentru un interval
dat sunt foarte importante pentru funcţionarea unei centrale hidroelectrice.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Reprezentarea grafică a puterii cerute de consumatori în timp se

numeşte graficul sau curba de sarcină. Pentru fiecare ţară, curbele de
consum prezintă aspecte caracteristice care depind de structura
economiei şi de ponderea diferitelor categorii de consumatori.
z Însemnarea consumului tuturor consumatorilor dintr-o zi reprezintă
graficul de sarcină zilnică P(t), iar energia zilnică consumată este:

24
E z = ∫ P(t )dt
0
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Curba de sarcină este variaţia sarcinii electrice într-un timp specificat, de obicei o
zi (24 ore). Sarcina electrică reprezintă energia necesară a fi alocată către
consumatorii sistemului energetic. Consumatorii legaţi la reţea au nevoie de
energie electrică pentru a putea funcţiona în condiţii optime. Problema reprezintă
cantitatea de energie momentană necesar a fi produsă pentru a satisface în orice
moment cererea. În cazul în care cantitatea de energie cerută de consumatori
este mai mare sau mai mică decât cantitatea de energie livrată de producători, în
reţea apar perturbaţii de tensiune şi de frecvenţă, care pun în pericol funcţionarea
consumatorilor, ducând la avarii grave ale acestora.
z Cantitatea de putere livrată (energie produsă) trebuie să fie egală, în orice
moment cu cantitatea de putere consumată (energie consumată). Pentru a se
putea realiza acest lucru, curba de sarcină a fost împărţită în mai multe zone de
consum (vezi fig.de mai jos):
- zonă de bază – este zonă care trebuie asigurată în permanenţă; aici producătorii
de energie sunt centralele termoelectrice şi nuclearelectrice (centrale cu
flexibilitate scăzută în pornire/oprire, care au o funcţionare continuă, de obicei cu
o putere constantă – CNE, CTE, centrale de cogenerare, CTE cu grupuri de
condensaţie, CHE pe firul apei);
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z zona puterilor variabile - centralele au o funcţionare intermitentă (cu întreruperi) şi

chiar în timpul funcţionării puterea poate fi variabilă. Cu cât zona de încadrare se
deplasează spre vârf, cu atât se reduce durata de funcţionare zilnică. În zona
puterilor variabile avem două subzone:
– zona de semivârf - funcţionarea se întrerupe o singură dată;
– zona de vârf - avem două întreruperi.
– Acoperirea zonei puterilor variabile de către alte centrale în afară de CHE se
poate face:
– în zona de semivârf - centrale termice în condensaţie;
– în zona de vârf - centrale cu turbine cu gaze.

Centralele hidroelectrice pot fi încadrate în zona puterilor variabile având în

vedere posibilitatea de pornire rapidă a grupurilor (câteva minute).
Centralele hidroelectrice funcţionează eficient în zona de vârf dacă sunt
centrale cu acumulare. Centralele hidroelectrice pe firul apei funcţionează
eficient în zona de bază a graficului de sarcină.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Se poate alege o zonă optimă pentru încadrarea centralelor

hidroelectrice în graficul de sarcină.
z Sistemul electroenergetic este avantajat prin existenţa în sistem a unor
CHE, dar şi CHE sunt avantajate de sistem.
z CHE în afară de producere de energie activă în sistem pot aduce şi alte
avantaje cum ar fi reglarea frecvenţei, a tensiunii şi a producerii puterii
reactive.
z CHEAP (centrale de acumulare prin pompare) au rolul de a acoperi o
parte din zona de vârf a graficului de sarcină, consumând în zona de
bază a graficului de sarcină.
z Pentru CHE fără acumulare: indiferent de caracterul hidrologic al
debitului afluent (ani ploioşi, normali sau secetoşi), funcţionarea optimă a
acestei centrale este în zona de bază.
z Pentru CHE cu acumulare este mai avantajoasă încadrarea în zona de
vârf, deoarece se elimină pierderile şi se obţine un preţ mai ridicat. Este
avantajos şi ca centrala, chiar dacă are acumulare, să funcţioneze şi în
zona de bază a graficului de sarcină pentru că funcţionează cu puterea
instalată (puterea maximă).
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Reglajele tensiunii şi ale fluxului de putere reactivă pe reţelele sistemului

pot fi făcute prin intermediul compensatoarelor sincrone şi/sau al
generatoarelor în funcţiune care, producând preponderent energie
activă, pot furniza simultan şi o anumită cantitate de energie reactivă.
z Prin calităţile lor tehnice şi economice (elasticitatea, fiabilitatea, preţ de
cost redus) centralele hidroelectrice sunt amenajări deosebit de
adecvate pentru acoperirea cu precădere a zonei superioare a graficului
de sarcină programat şi pentru îndeplinirea operativă a serviciilor
dinamice şi cinematice de sistem.
z În România, la acoperirea necesarului de putere de reglaj secundar
participă şi opt centrale hidroelectrice mari: Porţile de Fier I, Stejarul,
Corbeni, Ciunget, Gâlceag, Şugag, Mărişelu şi Retezat; puterea lor
instalată însumează 2845 MW, din care o bandă totală de 400…530 MW
este prevăzută pentru acest reglaj.
z Banda pentru reglaj primar disponibilă în CHE (cca. 115 centrale
participante, cu o putere instalată de cca. 5800 MW) totalizează în jurul a
350 MW.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Producţia de energie electrică în hidrocentrale, denumită generic energie

hidro, are numeroase particularităţi care influenţează funcţionarea
întregului Sistem Electroenergetic Naţional .
Timpul scurt de pornire şi viteza mare de încărcare/descărcare a
hidroagregatelor conferă flexibilitate în exploatare centralelor
hidroelectrice. Acest lucru este determinant pentru furnizarea
următoarelor servicii tehnologice de sistem :
z reglajul secundar frecvenţă-putere;
z rezerva turnantă;
z rezerva terţiara rapidă;
z reglajul tensiunii.
În prezent, centralele hidro sunt principalele furnizoare de servicii
tehnologice de sistem acoperind aprox. 80% din rezerva minut a SEN.
Alt aspect legat de marea flexibilitate în exploatare a centralelor
hidroelectrice este rolul centralelor hidro în profilarea curbei zilnice de
sarcină (consum).
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Curba zilnică de consum prezintă trei zone distincte asfel:

z zona de vârf;
z zona intermediară;
z zona de gol.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Centralele termoelectrice au o viteză de încărcare/descărcare mult mai mare

decât centralele hidroelectrice ceea ce le situează funcţionarea optimă în zona de
bază a curbei de sarcină, zonele de vârf şi intermediară a curbei de consum fiind
acoperite, în principal, de centralele hidroelectrice.
z Acest lucru se realizează cu amenajările în cascada cu regularizare cel puţin
zilnică. Diferenţele dintre zona de vârf şi golul de noapte ( cea mai descărcată
zonă a curbei) variază în funcţie de sezon şi se situează în jurul valorii de 1200
MW. Deci producţia hidro trebuie să acopere curba de consum prin modularea
sarcinii ca în figura de mai jos.
z Serviciile tehnice de sistem, la nivelul producţiei şi transportului, sunt elementele
necesare pentru garantarea calităţii, securităţii şi economiei furnizării de
electricitate la barele colectoare de la graniţa dintre sistemul de transport şi cel de
distribuţie. Conceptul de calitate a serviciilor este asociat cu menţinea în limite
acceptabile a nivelurilor de tensiune şi frecvenţă la punctele de livrare. Conceptul
de securitate este legat de continuitatea furnizării. Conceptul de economie este
legat de furnizarea de electricitate la un cost minim.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Pentru menţinerea unei exploatări în condiţii de siguranţă Operatorul de

Sistem trebuie să poată:
z să controleze frecvenţa între anumite limite;
z să controleze profilul tensiunii între anumite limite;
z să menţină stabilitatea sistemului;
z să prevină suprasarcinile de transport;
z să restaureze sistemul la nevoie;
z să asigure rezerve pentru condiţii normale de exploatare şi să facă faţă
situaţiilor şi evenimentelor neprevăzute.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Serviciile tehnice de sistem sunt:

z - primare – în cazul sistemelor interconectate, este utilizată în cazul decuplării
unui mare producător. În acest caz, responsabilitatea revine unui producător
foarte mare şi elementelor de transport;
z - secundare – utilizarea acestei rezerve se datorează uneia sau mai multor
cauze: sarcini reprezentând deviaţii semnificative şi/sau majore de la programele
lor, avarii ale elementelor de producţie/transport, blocuri generatoare care-şi
schimbă brusc nivelul de producţie în tranziţia de la o oră la alta realizarea pentru
realizarea programelor lor, adică tranziţii fără creşteri liniare.
z - terţiare – se datorează distribuitorilor şi cererilor cu erori de prognoză a
sarcinilor, deşi avariile la nivelul producţiei şi/sau al transportului necesită şi ele
acest serviciu;
z controlului de tensiune – măsurile devin necesare atunci când există distribuitori /
consumatori cu factori deficienţi de energie şi cu importante modificări de sarcină,
sistemul de transport, producători;
z - pornirea la rece – avarii ale blocurilor generatoare mari/elementelor de transport
pot duce la o întrerupere parţială sau totală a sistemului.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Controlul fluxului de putere activă se desfăşoară prin:

- “energia dinamică” furnizată de o parte dintre centralele
participante la producţie pentru:
z reglajul reţelei prin manevrarea automată sau manuală a
grupurilor în funcţiune;
z intervenţii cu putere de rezervă în situaţiile de perturbaţie
incidentală a sarcinii.
- “potenţialul puterii de rezervă” care corespunde puterii
disponibile în grupurile:
z încărcate cu sarcină activă parţială;
z - în situaţia dinamică de aşteptare (grupurile în compensator
sincron, grupuri reversibile); grupuri oprite.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

În cele ce urmează, se vor prezenta următorii termeni, care prezintă controlul unui
sistem energetic pentru a se asigura funcţionarea optimă a acestuia şi evitarea
dereglărilor:
z Controlul activ de tensiune – frecvenţă – în vederea menţinerii frecvenţei în limite
acceptabile ale valorii sale nominale, sistemele energetice moderne sunt echipate
cu sisteme automate de urmărire a sarcinii. Aceste dispozitive de control încearcă
să echilibreze în timp real atât producţia cât şi cererea de electricitate. În funcţie
de diferitele scări de timp implicate, poate fi definită o ierarhie de control cu 3
niveluri:
- control primar – este un control local, automat al vitezei generatorului, realizat de
regulatorul de viteză, acţionând asupra vanelor de control care reglează debitul de
apă/abur care intră în turbină. Când viteza generatorului creşte, vana de control
reduce debitul intrat în turbină diminuând puterea mecanică. Un efect invers se
obţine când are loc o reducere a vitezei. Raportul dintre devierea de la viteza
nominală şi creşterea energiei rezultate este cunoscut sub numele de droop,
caracteristică intrinsecă a regulatorului de viteză. Acţiune acestuia joacă un rol
cheie în menţinerea frecvenţei cât mai aproape de valoarea sa nominală, evitând
devieri semnificative de al aceasta. Caracteristica dinamică a acestui control se
situează într-un interval de câteva secunde.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

Tot sistem primar de control poate fi considerat şi serviciul de load

shedding, asigurat de relee de frecvenţă minimă. Acestea sunt instalate
de serviciile publice de electricitate la reţelele lor de distribuţie şi practic
deconectează consumatorii în cazul în care frecvenţa iese din limitele
stabilite.
- control secundar – este un control automat asigurat de criteriul zonei de
control, realizat de CAP (control automat al producţiei). Acesta emite
semnale sub formă de impulsuri la mai mulţi producători amplasaţi în
zonele de control cu scopul de a readuce frecvenţa la valoarea ei
nominală, dar şi de a recupera rezerva primară (inclusiv nivelul rezervei
primare asigurat de zonele de control extern prin liniile de
intreconexiune). Scala timpului acestui control variază între 5 şi 15
minute.
- control terţiar - este un control în buclă deschisă asigurat de OS pentru
a restaura nivelul de rezervă secundară şi de a aduce sistemul la condiţii
optime de funcţionare din punct de vedere economic. Scala timpului
acestui control este mai mare 15 minute.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Controlul tensiunii şi managementul puterii reactive – în vederea menţinerii

unui profil adecvat al tensiunii în sistemul de transport, din punct de vedere al
calităţii furnizării şi al siguranţei, sistemele energetice sunt echipate cu dispozitive
de management al puterii reactive/control al tensiunii:
- control primar – este un control automat local realizat de RAT (regulatorul
automat de tensiune) generatorului care reglează nivelul tensiunii la bara
colectoare a blocului, acţionând asupra sistemului de excitaţie care alimentează
furnizarea cu curent continuu a rotorului. Se produce o variaţiei în sensul
creşterii/descreşterii puterii reactive care permite readucerea nivelului de tensiune
la valoarea prescrisă. Caracteristica dinamică a acestui control se situează într-un
interval de câteva secunde.
- control secundar – acest tip de control automat, care în prezent funcţionează
numai în sistemele energetice din Franţa şi Italia, coordonează injecţiile de putere
reactivă ale mai multor blocuri pe criterii zonale în vederea regularizării tensiunii la
anumite bare colectoare de sarcină, numite bare colectoare pilot. El permite un
control mai bun al întregului profil de tensiune al transportului. Scala timpului
acestui control variază între 2 şi 5 minute.
- controlul terţiar – este un control centralizat în buclă deschisă care vizează
realizarea optimizării profilului global de tensiune al transportului din punct de
vedere economic şi al siguranţei. Scala timpului acestui control este în limita a cel
puţin 1 oră.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Pornirea la rece – întreruperea completă a sistemului este un

eveniment neobişnuit, dar operatorul de reţea trebuie să
elaboreze o prevedere privind repornirea sistemului energetic în
cazul în care acest lucru se întâmplă. Capacitatea de a face
acest lucru se numeşte „pornire la rece”. Operatorul de reţea
trebuie să specifice cerinţele de pornire la rece pentru sistem şi
să se asigure că există suficienţă capacitate de producţie pentru
furnizarea ei permanentă. În vederea pornirii la rece grupurile
generatoare trebuie să realizeze pornirea sistemului energetic
fără alimentări de energie de la reţea. Funcţia pornirii la rece
include şi pregătirea de instrucţiuni detaliate pentru toţi
participanţii implicaţi în activitatea de furnizare de electricitate
care trebuie respectate în cazul unei opriri totale a sistemului.
CAP.4 ÎNCADRAREA CHE ÎN GRAFICUL DE SARCINĂ AL
SISTEMULUI ENERGETIC NAŢIONAL
4.3. Variaţia consumului de energie electrică. Curba de
sarcină.

z Funcţiile dinamice (reglajele primare, secundare, terţiare) şi

rezerva de putere ca şi funcţiile cinetice (urmărirea şi acoperirea
sarcinii programate) nu sunt independente; sunt interactive şi se
înlănţuiesc.
z Astfel, urmărirea curbei de sarcină este un program de acoperire
a sarcinilor într-un anumit interval de timp, corectat în timp real
în funcţie de ecarturile aleatoare de la starea de echilibru a
sistemului prin acţionarea diferitelor reglaje.