6 GOSPODARIREA APELOR LA CENTRALELE HIDROELECTRICE 6.1, CRESTEREA EFICIENJET UTILIZARII RESURS DE APA LA CENTRALELE HIDROELECTRICE cLOR Consideratii_ generale. Functionarea centralelor hidroclectrice este din ce in ce mai legatd de regimul folosinjelor cle apa ale celorlalie ra~ muri ale economiei nationale. In cadrul unui bazin hidrografic se in- tilnese intevesele energeticii, agriculturii, navigafie!, alimentarilor cu spa pentru industvie si pentru localitafi, plsciculturti,'turismulul, Cerin- ele de conservare a cadrului natural au inceput sa’ influenteze din ce in ce mai mult regimurile de exploatare ale lacurilor ce ‘acumulave. Toate ramurile, pe lingd acfiunea lor direct, participa la complexul de misuri pentru’ epuraréa apelor folosite, regularizarea stocului natural al riurilor, protectia solulul si protectia contra inundatiilor. Regulari- zarea multianualé a utilizirii vesurselor de apa este o problema de im- portanfa nafionald si se rezolva printr-un sir de acte legislative, regle mentari intre ramuri si in cadrul ramurilo ‘In rezolvarea practica a problemelor de regularizare a folosirii apei evident ci apare necesitatea limitarii uneia sau alteia dintre folosinte Limitarea consumului in eax de dofielt al produeficl nu este © problem’ 4 in logatura cu folosintele de aps, In energetic& problema este deja allmentaril ew energic electric, Tn aoele cazurl cind consul tried Incepe 8 depigeascé productia in centralcle elect su capa clecirice, prin functlonarea deseliredril automate In seiderea frecvental se. realizeaza decuplarea succesiva a consuins- forilor. Succasjunen decuplari! depinde de smportan|a consimateruluh gl de pagubs fare spare la intreruperea alimentirit cu energie eleetrich. Se. presupune ca la Ficcare’ intreprindere, la fiecare consiiinstor, se selecleazé porfiuni care se Intre: rup pe rind In prima, a doua g1 wimltoarcle franse [69] In mod aseminaitor se poate rezolva si probleme echilibrarii bilan- jului sistemulut de gospodirire a apelor; sub aspect tenic ea poate fi rezolvati mult mai simpli, deoarece in’ sistemele electroenergetice vi- teza proceselor este mai mare cu citeva ordine de macime decit in siste- mele de gospodarirea spelor. Principalele probleme de care ne lovim in ‘optimizarea folosinii apei nu sint tehnice ci social-economice si juridice. 335hidroelectrice este constructia lor masivé in care montantii gi traversele dau o important strangulare de sectiune; pierderile de cadere la unele gratare sint de 0,5—0,7 m. Trustul Hidromontaj a elaborat forme hidrodinamice ale barelor cu un coeficient de rezisienja hidraulica de 3 ori mai mic decit la cele cu sectiune dreptunghiulara. Un efect i mal mare s-a obfinut prin in- troducerea barelor cu profil ce reduce rezistenja hidraulicd de pesie 10 ori. Pierderile de cédere pe gritarele curate de constructie ameliorata nu depasese 0,10—0,15 em. 6.2, REGIMUL DE EXPLOATARE DE IARNA A CENTRALELOR HIDROELECTRICE Dificultatile care apar la centralele hidroelectrice in perioada fe nomenelor de iarnd sint urmatoarele: infundare (partial sau completa) A prizelor; inghejul pe derivatie — canale, conducte; gheaga la construc~ fiile de retentie si la echipamentul mecanic al evacuatorilor (stavi Inecanisme de actionare); crearea unui remuu in biefurile aval din cauiza ormarii ghefil (Ia Timita podului de gheati, si din fenomene de sloiurt Si sipoare); dificultati legate de necesitatea evacuarii ghefii prin des Thiderile deversoare in situatia existenfei ghefii in bieful amonte la Inceputul apelor mari de primavard. Yaiul se formeazi, evident, la temperaturi negative ale aerului cind sint create condi{ii pentru améstecarea si racirea intensi a apei, Cel mai adesea aceasta are loc in perioadele cu vint, la viteze mari ale curgerit apel, pe timp senin, la inceputul diminefii. Masa de zai este antrenata de’ apd spre prize i in cazu) ludrii unor misuri insuliciente la proiectare si in exploatare, poate infunda gratarele. in cazul existentel podulul de gheati in bieful amonte, sub acesta nu se formeaza zal, dar in caval cresterii bruste a vitezei, sau_a cobo- Titi nivelului, existd pericolul miscdrii cimpului de gheati, ajungerea ghefii la grdtare si infundarea acestora. Cele mai grele condifii se cre- Gaz\ daca la temperaturi sedzute ale apei si aerului incepe formarea de gheaté pe barele grdtarelor. In aceste cazuri pierderea de cidere pe gritare creste considerabil, griterul se poate infunda comple: si se poate rupe sub solicitarea dintr-o singura parte de eatre presiunea zalu- Tui si ghetii, ceea ce s-a intimplat mu odaté in exploatarea prizelor Toate metodele de lupta cu dificultatile determinate de formarea zaiului in bieful amonte se pot imparti in dowd categorii principale: acu- mularea zaiului si tranzitarea zaiului. Ambele necesita intervenfia activa 4 personaltlui de exploatare in procesele de formare a hei. Pentru prevenirea aewmuldrii zaiulud este necesar ca in cazul apa ritiei temperaturilor negative ale aerului si apropierea temperaturil pei de valoarea zero sou de valori negative sa se creeze conditit favorabile pentru formarea podului de gheati pe lac, riu, in canalul de aductiune Get mai bine este ca in aceastd perioad sa se programeze un asifel de 218regim de functionare al centratei hidroelectrice incit vitezele apel, mai ales in timpul noptii si fie minime (sub 0,{—0,3 m/s). Pentru. aceasta este necesar ¢a pind la formarea podului de gheafa si se mentina con- ‘ant nivelul in bieful amonte, iar sarcina centralei hidroelectrice si se adapteze regimului natural al’ cursului de api. Dupa formarea podului de gheati esie necesar sd se limiteze variafiile de nivel in bieful amonte pentru a permite podului de gheafa sA se consolideze ajungind la 0 sime la care variafiile de nivel nu-l mai pot rupe si astfel acesia se pistreazi pe intreaga perioadé cu temperaturi neyative, Aceste reco- mandari pot fi utile pentru riurile de ges si din nord. Pe unele riuri de munte situatia se deosebeste esential de cea de pe riurile din nord. For- marea zajului se produce mai intens, numarul zilelor cu zai este mult mai mare, deoarece mai ales la riurile de munte formarea podului de gheata este ingreunata de valorile negative mici ale temperaiurii aerului, de vitezele mati ale apei si de desele desghefuri. In aceste condifii esi¢ indicat sf se treaci la regimui de tranzitare a zaiului cu trecerea sa prin derivatie si apoi prin turbine, Treoerea zeiului prin prizele turbinelor si prin turbine este usurata prin utilizarea incilzirii electrice a barelor grétarelor, montarea de pa nouri pentru formarea de virtejuri, vibrarea barelor, injectia de apa calda i alte mijloace de exploatare. Prezinté interes exemplele de viteze limita care permit utilizarea uneia sau alteia din metodele de lupta cu zalul: viteza minima de trans- port al zaiului in derivatii cu nivel lber este 0,8 m/s, in derivatii sub Presiune 1,3—1,5 m/s; viteza pentru inceperea dislocirii zaiului afinat este 1,3 m/s; pentru zaiul compact 2 m/s; viteza maxima a migedrii stabile a acumularilor de zai de suprafaté 1,6—1,8 m/s; cea mai mare adincime de scufundare @ zaiului la viteze pind Ja 1,5 m/s este de 0,6 m. Personalul de exploatare actioneazd de cele mai multe ori cu suc- ces asupra dificultatilor care apar la trecerea zaiului, Uneor! ins& apar oprivi in avarie ale unor hidroagregate ca urmare a infundarii prizelor ca zai, De fiecare data cauza avariei este o abatere de regim sau de ex- ploatare si uneori o deficient de proiectare sau de executie, Prezint& interes ca exemplu cazul opririi in avarie a unei cascade de trei centrale in Carelia, produsi in noiembrie-decembrie 1962 ca ur- mare a infundarii prizelor cu zal, din care apar evident greselile de proiectare, constructie si exploatare, Analiza cauzelor care au creat situatii deosebite a aratat ci nu sa acordat importanta cuveniti pregétirif pentru lupta cu fenomenele de inghef la centralele hidroelectrice ale cascadei, nici la proiectare, nici de catre personalul de exploatare. in sarcina de proiectare pentru: cen- trala din amonte se menfioneaza ci avind in vedere suprafaja gi volu- mul important ale lacului gi acumularilor din cadvul caseadei, nue azul a se astepta dificullafi cu inghelul si in special cu infundarea gritarelor “a omis faptul ed in anumite conditii meteorologice zaiul se formeara lacuri si acumulari atunei cind pe suprafaja acestora mu este formal podul de gheata, 349La centeala hidvoelecisica din aval nu a fost prevazulé incélaivea grttavcior La centrala hidsoclectried din amonie Ineslairea a fost proiectata. necorespUnciion <0 putere prea mici in transformatoare; Yaa treia conteald hidrotlectrice «toot insuficienta sectiunea cablclor de Inedlzire a gritarelor. Prizcle pentru apa tehne: logicd de ungere a Inadrelor din cauctuc si pentru racitorii de ulel erauiuate ain camerele spirale, fara rezervare din bleftil_ aval; in tumpul ireeeril salulut prise pot deveni focare de avarie, dacarece nu sint accesibile pentru control at urate Gritarcle centrale! din mijioc s-au dovedit insuticient de redisiente, Ua, wae farele tuiuror centraletor ou tnedlzirea cuplata in cazul ajungerit turbet la gratare, se producea scurtcircultarea barelor, care a determinat supraincatcaren, transforma: imbarea gralarelor mantate ct) gratare cu intalzite prin induchie au salizatd. Gratarul rar de pe eanalul de aduchiune, util ce protectie contra Smpurilor de turbé plutitoare, @ favorizat formaren zaiulal; tnghetind. s obetrue {nd puternic sectiunea canalulii, el a creat o diferenja de nivel sla marit cupli mentar viteza apei, intensificind récirea si formarca saiulus. Acelasi proces. fost Javorizat de adincimea redusa in canalul de aducfiune al. centrale! amonte in 20 ate complet, curhtirea Incompleté a alblet vech! a rivlti, veehiul bata) nedemonta: din bieftl amonte ‘Amplificarea dificvltatiior 2 fost favorigata st de neajunsucile in explowiarea eentralelor nidroctectrice. Timp de 8 ani nu ea observat formarca de zi in cane lul de aductiune al centrale! amonte, Aceasta a delerminat la pessonalul de ex. Dloatare un sentiment de linigte care a fost eauza Nepregatitit constructor peniris egimul de iarna; fenomencle de aai observate mat devecme la una dia centrale it au trezit atenjla personalulwi eascadel, Cascada nu avea o insiructiune eu pri Vire la Tupta eu zaiul i ghwuja La fecare centrala, Observatiile priving formarca zajului au fost necorespunzitor organizate pe plan local. Proguousie. serviciulul hidromeieorologic ajungeat cu intirziere, nu au fost montate electromicrotermo- metre, «A fost montat semnalizator de zai numai lao singurd centrala (la cea dia ites), ‘rebuie sa se remarce cd prin prineipiul lor de Tunctionare semnalizatoarele Je zal nut sint fiablle: cle actioneazd cu Intlegiere Ia aparitia. zaiului, ind, salu este deja format si incepe sd_se Hpeascé de electrozil aparatului, si deel sf de ba- rele graterelor. Cuplarea incaizirit in acest moment este aproape ineficace, dcoa- rece incflzirea’ nu este caleulatd pentru topirea zalului pit de barele grdtaculul i aumai pentru o micéridicare a temperatuni suprafetei barelor care si impic~ dice lipisea zaiulul de bare. Cuplarea inedizirii trebule s4 se facd la seaderea tem- peraturii si apropierea ci de zero. Pentru aceasta este indicat s4 se monteze clot ‘womierotermomeire. Cuplarea inedizisit atunel ind. gratarul este infundat cu 2a esto inutila, Dar tocmai 0 astfel de solujte a fost adapiaia de personalul cascade vA fost deosedit de diffclld observarea diferentelor de nivel la gratace, deoa- rece la una din centrale aparatele de mAsurare a dlfereniel de nivel nu au fost ‘montate far Ia celelalte doud jesisera din functisne, ‘Asifel, personalul de exploatare nu a facut presatirile necesare pentru perl= ada Ge iarnd, ia ceva ce priveste contralul stévii echipamentelar, canstrvefillor si aparatelor de misuré. Mat mult, in lor sf se ia mieurile de resita prevaruts de Dprvseriptile teliniee, caré sf permité formarea podulul de gheafé in bieturlie amonts, Personalul a incercat 38 evite oprirea tolala a centralelor prin repartizatea puter Inire centralela eascadei, prin inealzirea si curijives gritarelor agregatelor oprite Sureesiv, cea ce nu a avvt nici un reaultat, Convenizea din timp cu sistemul ene: getie pentru limitarea planiticaté a pateril eentralelor, fara variatil de putese, arf Dermis formaren podului de gheaja protector In biefirlie amonte intra timp tai seurt $i ar fi adus o pierdere mai mica in alimentarea eu energie electricd a canst netorilon, decit cea Care sea produs practio prin oprinea total sau intermitenta a contralelor. Datcic din experienta de exploatare @ centealelor hidroelestrice Gin Caretia sint interesante de asemeni prin faptul cf sa abservat formnarea de zai Inte-un mare l@e de acumblare, In ultinul timp s-au observat astfel de easuri la lacurile de pe Nipru si Volga. Bste cdlfioatoare din acest punet de vedere experienia CHF Kremenciug, care a ardtat posiofiitates aparitiet a dova feluri de dificultat. ia Jegatura cu fenomenele de inghef [113].Jn 1062 9i 1063 s-a produs in mod intons zai ia apa supranicité, 1a tempera tui ale aerului intre —2" si 10°C, vintuei puternice cu vitezt de M16 mis, co Fafale pind Ja 20 m/s $1 producerea de vali pe lac, unde nu exista format ‘podul de ghea\a, In ambele cazuri sa produs inghietarea barelar de la gratare, eu crey terea diferentel de nivel la grdtare sl cu reduceren pulerit centralel 1h condit asoméndtoare, in anu! 1968, mentineres pulerii la CHE Dneprodzerjinsk si CHE Kae ovis a putui {i asiguratd numal prin scoaterea afacd u gratnvelor, Un alt caracter at avut dificultafile din anul 1996 de la CHE Kremenciug: im tempersturi ale aerulal inte —3* sl —7'C gi vint slab @—@ mls) ninsoarea abundenta a determinat récirea stratalul de apa de 7a suprataya si acumulacea Unor ‘musi mase de zapada neiopita, care in mod teepiat at ajtins la cladirea centrale! hidroelectrice si au inceput sf Infunde prizele pentru apa tehnologica si graiarcle turbinelor, Nu's-a observat Inghejarca grétarelor; pada se deslipea ugor de bare; ja gritare s-2 creat o importania diferent de nivel lar hidroagresstele si-aul redus pulerea, Cel mal effeace raijloc de a elimina difieulafile din acest, siadi al Tenomenului a Tost scoatcrea secfilior. superioare ale gratarclor, Dupd incercarea ereusita de a mentine puterea cerutti de dispecer prin decuplarca succesiva a gregatelor (ajungindu-se la oprirea completé a centraiel). Jn anal Wot? a fost rea lun regim linigtit de aovatoriu. care a grabit formarea podultt de ghiala 91 & oprit formarea zaiuiul. In antl 1986 nu an fost create astfel de condifi, ceca ce @ provocat In cele din umd neproducerea a4 mi, kWh, Curijirea gritaretor de 2ipada acumulata s-a dovedit foarte laborioasl. Greu- tajjle au fost accentuate de formares de gheaja 1a otile de rulare ale. mucaraleloc, inghetarea plicilor de beton de acoperire ‘a nigelor si a pleselor de cuplare a tije: or af sectilor gritarcior etc. Pentru curdtarea gratarelor S-a incercat wtilizarea apel Hlerbingi transportatA in cisterne din centrale termic# a oragului, dar nu sa ob- tinut o topire efectiva, La diferente de nivel mari Ja grdtaral unti agregat sea In= cereat indepdrtaren zipezii lipite prin curent invers de api, prin citeva. aruncdt de sareind. Aceste arunedri de sarcing nu au avut un efect deoscbit: In Inedrearca eu sarcind a grupulul grétarul se infunda din nou gi diferenta de nivel se refacea, In toate cazurite au aparut diffcultaji in funetionarca reteles de apa teh nologica a centralelor hidroelectrice din eauza infundérli gritarclor de le prizele. refelel. Accasta a condus la intreruperea alimentaril cu api pentra wogerea, tae garelor din cauclue ale turbinelor, pentru rdeitea generstoarelor si de asemenca 1a descarearea de avarie a puterit hldcoagregatelor, Exemplele date aratd of la proiectare si in exploatare trebuie si se acorde suficienta atenfie functionarii centralelor hidroelectrice in con. difille formarii ghetii. O atentie deosebita trebuie si se acorde organizarii controlului regimului de temperaturi, functionarii incilzirii electrice a gritarelor, mecanizarii scoaterii sectiilor superioare ale gritarelor, dispu- nerli prizelor pentru sistemul de alimentare cu api tehnologica, controlu- lui diferentei de nivel Ja gritare, curdtirii de murdarie a pragurilor pri- zelor turbinelor; este deosebit d= important ca in sistemul energetic «i existe si st se aplice 0 instructiune care si prevadi un complex de masuri privind regimul de exploatare necesar pentru grabirea formirii podului de gheata in lacuri $i pe canalele deschise, in perioada favora- bila formarij zaiului, Particularitatile exploatirii de iarnd a constructiilor hidrotehnice de diferite tipuri. In. practica exploatarii centralelor hidroelectrice sau intilnit cazuri de dificultati legate de inghetarea canalelor dq derivatie (CHE Baksan), desi inghetarea lor pe intreaga sectiune este un fenomen extrem de rar, Dimpotriva, au existat cazuri cind canalele s-au utiliza pentru acumularea zaiulut si ghetii prin realizarea de zapoare artificiale (centralele hidroelectrice de pe rful Circik), Experienta acestora din urma 361ata, ed in acele cazuri in care volumul zaiuhul care patrunde in canal dgegte capacitatea de acumulare a acestuia, se admite ca prin cobori- ea nivelului apei in camera de incarcare s8 se treacd la regimul de tran- zitave a 2ajului pe sub gheaa. La CHE Tavak, in anul 1049 tranzitarea vaiului s-a efectuat pe sub un strat de sloiuri cu grosimea de cea 4 m, Vitezele apei find de cca 1 m/s La exploatarea canalelor in condifii de iad o alenfie deosebita trebule si fle acordata menjineril unui regim constant de scurgere In tot timpul treceeii zaiului prin canal. Aceasté cerinta se datoreste faptului ei, aga cum araté experienta ceniralelor hidroelecizice din Caueazul de ford, cea mai mica frinare a curentulul de api. provoaca intirzieri in misearea zaiulul cu formarea de zipoare. Nivelele in canal, trebues reglate cu cea mai mare grija atunei cind in condifiile existente! podu Jui de gheata incep apele mari pe riu. De regula In acest caz existd ten- dinta de a ereste puterea centralei hidroclectrice, preluind in canal mai mull apa si mirind astfel vitezele de curgere ale apel in canal. Odata cu cresterea puterii are loc coborirea nivelului in camera de incireare cea ce poate provoca ruperea podulvi de gheala si patrunderea ghetii in camerd, cu formatea unui zipor, Pentru prevenirea unor astfel de ienomene puterea centralel hidroelecirice trebule crescutA treptat si tre- buie controlata starea podului de gheaté in canal Cu privire la inghetarea conductelor forfate exist ined date insu- ficiente. ‘Prezinti interes observatiile in natura efectuate de MISI — WV. V. Kulbigev* cu privire la Inghetarea conductelor CHE Ghiurmus {33}, Requltatele acestor obsorvatit arat& cf nu se produce o inghetare perievloast! fn cagul funeflonarit ceatralel hidroclectrice numai ta vinfurlle de sarcina de dimi- ead gi seara, chiar le temperaluri relativ selavte (pind In 19°C); aceasta a per mis si se renunfe, Ia trecere continud prin conduct a unor debite care nt se Ulillzau energetic. Totus! oprires mai Indelungatd a centrale! hidroclectriee in pe rloadele eu temperate’ seteute nu este de dorit, Durata de oprive admis se deter in funetie de conditille reale, In prinelpal in funclle de temperatura aerulul ambiant. La deceas! contrald hidroslectrica, 1a temperatorl ale acrulul pind ta —3C, als abel pina la C91 vitexe ale yintulal pind 1a 2 sys) ni se tormeaed gheat’ pe peretit Interior! ai conductelor chiar la oprist cu durata de trei zile. Le tempe- Taturl ale acrulul pind la 17°C si ale apel ping la +0J°C ghoata se formeazn pe Deretit ‘conduetclor in timpul opritilor de noapte; grosimea medie a ghetii poste junge Ja 23 mm. Dupéi pornivea hidroagregatelor gheaga de pe pere{ii conductelor Se topegte treptat. Tendinta actualé a exploatarii in conditii de iarna a evacuatorilor de apa este de a face pposibild functionarea acestora. In acest seop se utilizeazé diverse metode de Incalzire a stavilelor si ghidajelor si de asemeni, suflarea cu aer a pirjii inferioare a stavilel in zona etansii de fund! Este mecanizata si uneori automatizaté mentinerea neinghetatd a apei in fata stavilei; cea ‘mai practici este metoda de barbotare cu ner comprimat adus prin tuburi perforate cufundate in apa. Aceasta metoda se preteaza sii fie automatizaté; de exemplu la CHE Pliavinsk cuplavea si decuplarea aerului se face periodic cu ajutoral unui intreruptor cu releu de temperatura, care modified periodicitatea cuplarii in functie de temperatura exterioard, 352In unele cavuxi se organizeac’ studit privind functionarea stavile- Jor in periouda de iarnd pentra determimarea posibilitati lor de a suporta impingerea ghelii si de a se rentinja in acest caz la menfinerea neinghe- tata a apei in fata lor. O astfel de hotarire s-a luat de exemplu la CHE Yi Sebin de pe Volga, unde pe bara experientet s-a stabilit ef iarna solicitarile in elemeniele stavilei provenite din impingerea ghefii si presiunea apei, ca urmare a golir cre a lacului, sint mai miei decit cele din presiunea apei la cota notmali de retentie. Peatra stayilele plane principale ex lungimes de 20 m 9 de Ja barajul deversor al CHE V, 1, Lenin sa prevazut prin Inghetata a worl aerulu comprimat inteodus prin. pr: sistem tan a fost pus in funetinne s1 $2 prin anizatia de constractit, ae fieea. spa ae ear a glwtit cu cangile’ ceca ce necesita un mare volum de munca. In ul fn tatiza lipsel de muneltorl spargerea gheiii nu sea mal asigurat Cereetirile ay aratnt ch In conditille gollril partiale a ghotii pe savila este mult mai mich [40 KNim G4 thre) dectt cea calcilatX lao frome a shed de 1m). Presiinea hidrostatiea pe stavila Ja, cota normals {ie cate de 480 kNjem (25 tm). Ca nivelul In lag eoborit, la sfirsitul iernii, p a hidrostatiea se reduce pind Ta 100 kN/m (10 tf). “Asifel Ja slirsitul sezonului cu gheafi impingerea ghetii si presiunea.hicro: tatled reprezintti Impreund. maximum 340 kNjm (Gl tim), cea’ ce este mai putin Gecit presiunea bidrostaties 1a cota neamald de retentte Tncdrearca din actiunes apei gi ghefll s-a determinat tn elteva ieni pe tei avile, prin masurarea Incavoterii acestora cu ajulorul unui fir inting in luagul sta~ Viiclon! Practie Incovoierile masurate nu au depasit 12 mm, ia timp ce incovoerea im presiune hidrostatied 1a nivel nocmal de reteniie oste de 22 mm, Proiectul pre- ede 0 Ineovoere limita admistoila de pind la 97,5 me. Eexploatarea tuturor celor 38 de stavile fra os neinghelate in fala lor au provosed nici un fel de dific area barajul efectuat ai mentine suprafate 8 Evacuarea gheturilor. Una din masurile cele mai importante in ex- ploatarea amenajirilor de pe unele riuri si lacuri de acumulare este evacuarea ghefii. Evident un caracter linistit al dezghefului il au marile Nuri de ses care curg dinspre nord spre sud gi care se elibereazd de gheata epind cu cursul inferior, De reguld din acclasi motiv se dezgheata I si rfurile de munte (dezghelul Incepe din zona dealurilor), In_am- bele cazuri dezghetarea are Joc fara formarea de zépoare. O trisétura caracteristicé a riurilor din Siberia de rasdrit este dezghetarea linistita a riurilor miei si violent, cu zipoare a riurilor mari, Cind exista lacurt suficient de mati gi se produce o dezghefare Tinistita a riurilor, gheaja are posibilitatea si se topeasca in lac iar evacuarea ei se face destul de rar. Cind dezgheful se produce violent evacuarea ghetii oste dimpotriva un fenomen frecvent, mai ales in cazul lacurilor relativ mici, Necesitatea evacuarli ghetii prin baraj depinde de asemenee de faptul daca perioada de topire a ghefii (cresterea temperaturii aerului 1a inceputul perioadei de primavara) coincide cu inceperea perioadel apelor mari. Exista anumite viteze 1a care gheafa incepe sa se miste pe riu sau pe lae: in cazatl unui lac de forma rectilinie aceste viteze trebuie 24 fie de cel putin 05—0,6 m/s, iar in cazul unui lac sinuos de peste 0,7—0.8 m/s ‘Aceste viteze limita sint mai mici fn eazul cind gheata este subjiata. cenroleler hidveelectnice 353,Astfel se poate generaliza cd evacuares ghetil este necesard la viteze ale apei prin amenajare de peste 0,5—0,8 ni/s; aceasta este v tru toate lacurile mici si pentre lacurile ‘mijlocii in cazul ruper hui format gi de asemenea pentru cazil coincidentel Intre inceperea to piri ghetii si inceperii perioadei de ape mari de primavara. Este de dorit ca inainte de a se evacua gheafa si se ia masurile de regim care sint posibile pentru retinerea sa in lac. La evacuarea ghefii este necesar: sa se evite acumularea ghetii si formarea de zipoare in fata deversoa- relor deoarece prin ruperea lor ulterioara se poate crea o situajie de avarie; si se fereasca stavilele (mat ales etangarile lor inferioare) si con strucfia de acfiune eroziva a ghefii; sa se evite formarea de zipoare in bieful aval. Un mijloe important care usureaz evacuarea ghefii este sl birea sa prealabila, naturalé sau cu folosirea unor mijloace speciale (ine grire sau dispozitive de taiere mecanizat’), In instructiunile speciale privind evacuarew ghetii se gisese reco- mandari precise privind crearea adincimilor necesare la pragul evacua orilor, privind mentinerea unui raport anumit intre deschiderea stavile— lor gi nivelul de apa peste pragul deversorului ete, [63]. Ca solufii speciale pentru constructiile de evacuare a ghejii, mai sles pentru conditii de gheaja grele se recomanda mérirea deschiderilor deversoare (de exemplu la CHE Kegumi deversoarele pentru evacuarea ghefii au deschidere de 80 m) si utilizarea stavilelor coboritoare, cu de- versure (stavile sector, stavile cilindrice, stavile clapeti si allele). In copul une mai mari’ operativitati in manevrare, actionarea stavilelor trebuie sa fie automatizata, Regimul de iarnii din bieful a 1 al centralelor hidroelectrice. Le- gat de reducerea capacitafii de transport a albiei pe sub gheati crese os- cilayiile de nivel in cazul regulavizarii zilnice sau in cazul unei functio~ narl constante se creeazd o cregtere suplimentard a nivelului aval, Ajun- gerea din lac in albia aval a unei ape relativ calde formeaza o zona fara gheati, uneori de lungime mare, care modifica conditiile hidrometeorolo- Bice locale; se formeaza ceata, apar aglomerari de sloiuri, zApoare. De exemplu in februarie 1057 ea urmare a succesiunit nor gerurl (de pind la 90°C) si desghejuri in bieful aval al CHI: Congvesul al XXM-len de pe Voles sa format'un zipor jar nivelul apel s-a ridical, aparind-o aiferenta de nivel de ‘Jim. Ta aceste condifit a fost crodat malul sling al Volgi in oragul tashoslobodsk. Institutul de hidroameliorajit din. Moseova a efectust cerectiri ale regimului ghetii in bieful aval al CHE Congresul al XXII-tea de pe Volga [101]. Se stic ca regimul ghe(it_pe tluviy in bieful aval este determinat de resimal debitelor de apd evacuate gi de condififle metcorologice. Acelasi factor! determing resimul nic Yelelor In see{iunea contratel hidroclectrice. Cercetdrile au stabilit ea in cazul ed inceputul ghe{il din bieful aval se aflé la o distanté mai mare de 190 km de ceontrala hidroelectriea, gheaia nu provoact crestor) ale nivelului in seoliinea. cen ‘ralei. Piorderi de caiere apar in’ cazl apropierii ghetil de centrala; 1a 0 apro- Diere de 122 km se creeazé 0 ridicare a nivelulul cu Of m, tar la 0 apropiere de 15 km, in uncle eazuri ridicarea nivelulul ajunge la 32 m. Ridicarea nivelului este determinaté hotaritor de condifille formarii podului de. gheata, existenfa unei succe- siuni de geruri si deseheturt, regimul debitelor centralei hidrovlectrice ete Plerderile de productie de energie electrled din cauza ridicérlt nivelulul ta bleful aval al CHE Congresul af XXii-lea de pe Volga, in conditit nefavorabile de 304até a yfost in 1964 de 913 mil, KWh, in 1967 de 222 mil. kWh, gi tn 1970 de 201 mil. kWh ‘Cazurt similare eau observat 31 Jn bieful aval al CHE Kama (in anii 196¢— 1057 si 1962-1963), Aceste fenomene se observa si pe cursal inferior. al fiuviulal Tenise! ta 240 ten de CHE Krasnolarsk. Alternarea gerulin eu dezehetut conduce la Puperea podiulii de gheala, formarea de zipoare, ridiearea niveluur ape) eu pest 3 m gi la inundarea localllatilor riverane, Peatra prevensrea inundatisior, 4a Caztl evacuant dizijate a ghetii este prevaauld construitea unul mare dig de’ protect. Este indicat ca 1a fiecare centralé hidroclectricd care se confrunta cu dificultafi din cauza regimului ghefii in bieful aval sa existe date privind variatiile limita ale nivelelor si debitele optime, pentru diferive distanje la care incepe gheata si pentru diferite grosimi ale ghetii. Tre- buie de asemenea sf fie stabilite acele portiuni ale rulul unde se ereeara conditii deosebit de favorabile pentru formarea 7apoaretor si atunel cind capatul ghetii ajunge in aceste porfiuni sd se stabileusca cu grijd regimul Incarcirii centralei si al debitelor. La debite mari si unele restrictii in variatille de nivel (restrictit in reyularizarea zilnica) se pot crea condifii favorabile pentru formarea po- dlului de ghesta si se poate asigura astfel pentru perioada urmatoare o misi mate eapacitate de transport a albiei riului in aval, Nerespectarea unor astfel de restrictii conduce la ruperea podului de gheata, 1a aparitia arilor de gheyuri care inrautatesc rapid conditiile in bieful aval © masura posibild pentru cresterea puterii efectiv disponibile a cen- tralel hidvoslectrice gi a productiei de energie in perioada de iarna este roglarea condifiilor pentru formaves podului de gheafi in biefel aval prin grabirea inghetécii si preintimpinarea wuperii stratului proaspat, cub- e, de gheafa (102) 6.3. EXPLOATAREA LACURILOR COLMATATE, Generalitati. Functionarea amenajitilor depinde in misura insem- nat& de regimul aluviunilor pe riu, de colmatarea lacurilor care este le- gata de acesta, de eroziunile albiel in biefurile aval, de tranzitares alu viunilor prin prizele canalelor si bazinele de regularizare zilnica si in sfirsit de actiunea eroziva a suspensiilor asupra partii de curgere a turbi- nelor, Saturarea apelor riulut cu debit solid este determinata de volu- mul materialului aluvionar provenit din bazinul hidrografic si de capa- itatea de transport a cursului de apd. In zonele unde pantele sint meri, solul se spalé usor gi acoperirea cu vegetalie este siracd, In riu ajunge © cantitate mai mare de produse ale eroziunii solului. ‘Cel mai putin transport aluviuni afurile de ges care trec prin zone impadurite sau riu- ile care izvordsc din lacuri. Cele mai saturate cu debit solid sint riurile care vin din munti Toate lacurile, captarile, bazinele, se colmateazi in mod treptat cu © intensitate diferita. Problemele legate de colmatarea lacurilor se exa- mineazi Intotdeauna la proiectare si inca de atunci se stabilese masurile de exploatare cele mai indicate, In functie de durata calculaté de colma- at 355tare a lacului si se aleg acele constructii ale amenajéirii si dispuneri ale acestora care pot asigura realizarea masurilor de exploatare stabilite. Dar cu toaté atenjia deosebita care se acorda problemelor colmatirii lacurilor si a yolumului relativ important de lucrari publicate eu privire la acesie probleme, pind in prezent nu existd mijloace suficiente de Prognozare a regimului colmatarii lacurilor de pe riuri si fn acelasi timp de lupta cu dificultatile de exploatare determinate de colmatare, Aceasta se referd mai ales la captarile amenajiirilor de joasd cidere de pe riurile de munte (prizele centralelor hidroelectrice de derivatie etc.), al clror volum se propune s4 fie folosit pentru regularizare zilnicd. Marea majo- ritate a unor astfel de biefuri se colmateaz4 cu aluviuni pind la limita deja dupa 1—2 ani, far lacurile practic devin albii cu o suprafata a sec- tiunii vii si cu o panta care asigurd si nu continue colmatarea acestei albii la debite naturale. Nu arareori o astfel de albie incepe sé formeze meandre, isi schimba directia divagheaza in limitele fostului lac, spalind © zona si depunind in altele, ceea ce pricinuieste griji deosebite pentru exploatare. Un mave numir de astfel de exemple este ardtat in literatura, mai ales pentru riurile din Caucaz [23]. Sint supuse unei intense colmatari nu numai lacurile mici ei $i cele mijiocii. “Astfel Jagul Cirlurisk de pe shut Sulak din Daghestan eu un volum initial de cea 100 mil. m? s-a colmatat tn primli § ani de exploatare tn proporise. de 0, sar in anul 1674 volumat sdu disponibil pentre segularienre nu depigea 19—9 mil. m? (fig. 6.5), Lucu! CHE, Ucikurgan de pe mul Narin din sia miloeie a. avut_un volun. Inffial de 86 mil.m®, La stiryitul cerui de al Tea an de explontare volumul sau Fig. 65. Depunerea aluviunilor ia laeul CHE. Ciriurtsk, 356Aisponibil era de cea 40% ¢ mim’) sid i mil. m*. Lacul CHE Golovnaia dep: bs a 94 mil. m? iar dupa primit's ani de exploat coh in praportie de 80" (voluniul dispontbil ‘sa redus. la. 19 nei 3. ani volumill vera de cea 13 mnil.m¥, Un exemplu si mat elocvent wit CHL Farhad ‘de pe ul Si daria, fn anni 1947 voturmul su ern de 269 mill-n’, dupa 10 ani $a tedus. pind 4a 49 sail. tar tm anu 1976 pind Ja IIo mim” Ih aceste condiltl & disparut fin sumai rolul ae regularizare al scestor lactici (ex exceplia romslariadell antec) gor s-9 fnrdotitit starea tohied 4 turbineion din Causa unutil pict de eusgere Jnriuisiirit caltagit apet penteu ricirea sf ungerea hicroagregatulul, a. CHE Ce urisk Jarduti{irea calitatll ape @ proveest 0 uzura intensa a lagdirului, creqierea bétaii arborclut a a vibratifior hidroagresatulul, ceea ce a deicrminat optisen acer. tuia, Pentru readueerea sa in stare de functlune a Zost nevole 88 se Tack foraie spe. fle pentea sllmentarea ungeii ch aps carata Majoritatea lacurilor mijlocit dar §i mici au o folosin{é complex: De exemplu lacul Cirfurtsk serveste ca sursa de alimentare cu api po- tabild gi Industrialé, din el se dé apa in canalele de irigafii. Importanta sa enengeticd creste avind in vedere roll sau de lac redresor pentru debitele care vin de la CHE Cirkeisk — centrala de virf. Colmatarea lacurilor provoacd pagube alimentarilor cu apa ca urmare a inrdutatirii itajii_apel, regimurilor de regularizare a apelor mari si regimuriloc de iarnd, navigatiel 1 altora. In unele cazuri colmatarea lacurilor unor centrale ‘hidroelectrice de putcre mica inrdulajeste regimul energetic al centralelor hidroelectrice mari din amonte, din cauza imposibilitatii de redresare a debitelor in intervalul unei zile! o astfel de redresare a debi- telor de la CHE Toktogulsk este encesara la CHE Ucikurgan, din condi {iile de functionare a prizelor pentru irigatii situate in aval ‘pe riu. Din cerinfe ale alimentirilor cu apa gi ale pisciculturii este necesardi redre~ sarea debitelor la CHE Ciriurtsk ete, Astfel, folosirea complex’ a resur- selor de apa ale lacurilor creyte exigentele fafi de rolul lor de regula- rizare. Mijloacete de prevenire si combatere a colmatirii lacurilor, Pe baza practicii, exploatarea a elaborat 0 serie de mijloace de combatere a col- matarii lacurilor. In acestea se cuprind: coborirea nivelului in lac in perioadele ci in apa exist cantitatea maxima de suspensii (evident in timpul viitu: lor); spalaxi ale lacurilor de depunerile de aluviuni; curajarea meca- nici a lacurilor de depunerile de aluviuni; regularizarea debitelor con- | centrate deversate din lac, Eficacitatea functiondrii cu nivele scazute in lac in_perioade de viituri consti in principiu in apararea de colmatare a volumului care se giseste deasupra nivelului de golire, in scopul de a utiliza acest volum pentru regularizare in perioada de foamné-iarni, perloadii cu tn volum Telativ redus de debit solid In pericada de functionare eu nivel redus ctteodata pot aparea pierderi de productie de energie electried sl reducerea puterii dispon'~ bile a centralet hidroelectrice din cauza micsorarii cdderti (in cazul cind coborirea este sub e&derea de caleti) a turbinelor), In anumite condifii de ] functionare a centralei hidroelectrice cu nivel scizut in lacul de acu- mulare se poate produce chiar spilarea unora din aluviunile depuse 357