Prof, Dr. Ing. DORIN PAVEL Conf. Ing. $TEFAN ZAREA Laureat al Pramistul de Stat Candidat ta stlinfe tonniee TURBINE HIDRAULICE $l ECHIPAMENTE HIDROENERGETICE VOL. I Teoria, calculul $i constructia turbinelor hidraulice EDITURA DIDACTICK $1 PEDAGOGICA BUCURESTI — 1965Introducere Obiectul cursului. Cursul de turbine hidraulice, transformatoare si echi- pamente hidromecanice are ca obiect expunerea teoriei, a metodelor de calcul si de proiectare, a tipurilor constructive si a nosiunilor de montare s; exploatare a acestor masini si instalai ‘Tintndu-se seam& de rolul important pe care il au masinile hidraulice fi echipamentele hidromecanice anexe in amenajarile hidrotehnice si, in general, in industrie, in favayamintal tehnic superior din tara noastra, studierea acest: masini si instalatii face obiectul a dou cursuri de specialitate distincte: Turbine hidraulice, transformatoare si echipamente hidromecanice, respectiv Pompe, ventilatoare, compresoare. In prezentul manual sint expuse cunostingele necesare unui inginer pro- iectant sau care lucreazi {n exploatarea uzinelor hidroelectrice asupra tiparilor clasice de turbine si transformatoare hidraulice, regulatoare, vane, stavile ete, si principalelor tipuri noi de astfel de masini si instalayii, aritinda se care este tendinja dezvolearii lor in viitoz. Spre deosebire de cursurile similare existente actualmente pe plan mondial, tn care capitolul despre transforme, toarele hidraulice este tratat succint, in manualul nostru, studierii acestor masini i se acordi o atentie special’, prezentindu-se contributiile originale ale unuia din autori. Dezvoltarea mare a capitolului despre transformatearele hidraulice se datoreste uvilieigii si perspectivelor de aplicare a acestor masini in hidroamelioragii, alimentari cu apa si in. amenajarile hidroenergetice. Yn afari de metodele de calcul i’ proiectare sunosone one expus prin- cipalele rezultate ale secentelor cercetiri din acest domeniu, aparute. in sara noastrd, precum si fn alte pari. De asemenea, se dau numeroase metode ou nale, dintre care o parte sint in prezent folosite si de fabricile constructosre de peste hotare. Un accent deosebit se pune si pe aspectul economic referitor la proiectarea si executia maginilor si echipamentelor studiate, Imporeanta utilizarii resurselor hidraulice, Resursele hideaalice reprezinti una dintre bogatiile naturale caracterizate prin faptul ci sint practic inepuizabile si au numeroase si variate utilizari, tn toate ramurile de activitate omnencacck, Datorita interesului deosebit pe cared prezinté apa, deopotrivi, pentru industrie, agricultura ca si pentru agezarile omenesti, este necesar ca {a ute lizarea resursclor hidraulice si se yin seama de toate aceste necesitigi si si se asigure o valorificare complexi si integral’ a cursurilor de api. Acest deziderat nu a putut fi aplicat tn practick in ara noastri. decte in anii regimului de democratie populari, ca urmare a dezvoleirii planificate 2 economiei nasionale. ;4 TURBINE HIDRAULICE $1 ECHIPAMENTE, HIDROENERGETICE tn cadrul planului decenal de electrificare a vari, elaborat din inigiativa gj sub Sndrumared. P.M.R. pentru perioada 1951+-1960, si care a fost, rea- fee imcproape un an mai devreme, sau infapmuic, sree remarcabile ji Here ee a Gnveste, utlizarea_complexi a resurselor hidraulice. Astfel s-au in corse Peau dat in exploatare importante wing hidroelectrice, ca: PT Lenin, de pe Bistrisa, la Bicaz, cu o puters de 210 MW siun lac de Ve eulse cu un volum de 1,2 miliarde m, Sadu-V, Moroieni, Birzava_ si ‘egtilea-Cris. De asemenea, a inceput Gmenajarea si constructia a 12, uzine Aare ribe pe Bistija, in aval de Bicaz, si a uncia pe Argeh carey impre- und, vor avea o putere de 430 MW. In domeniul ixigatiilor gi desecirilor s-au executat lucedri pentru 250000 ha; de asemenea, s-av extins alimentirile cu apé cle Jocalitigilor si ale ma- tilor combinate industriale. Congrestl al H-lea al B.MLR, a trasat importante sarcini i in’ domeniul folosiri savionale si complexe a resurselor hidraulice pent producerea de secede electrics, inigasi, tmbundisiri funciare (Prin ‘gndiguiri, deseciri, com- gnergic errrunilor)s alimentiri cu ap8, amenajisi_pisccole, stuficole,, navi- veto ameliorarea rogimului apelor cusgétoare, prin arene viitutilor gi gatie, ame Tgularizarea albillor si recuperarea terenutilor degradate de ape. oF te timpul realizarit acestor lucriri de mare amploare cit si ta timpal exploatirit lor, un rol deosebit $1 au pompele turbinele gi alte echi- pamente hidromecanive. Industria noastrd constructoare de masini, ca urmare & prevederilor de plan, fabrict turbine hidraslice de diferite tipus (Uzina de constructii de masini-Resifa), pompe (Uzina de pompe-Bucuresti), vane, stavile, mecanisme Pani te TY ee Piidromecanica-Brayov), ca gi generaroarele motoarele si ic ace Garele electrice necesare (Uzinele de masini clectrice-Bucuresti, Regita, Timisoara, Sacel). Satya, realizatea objectivelor enumerate s-a, planificat pregitirea unui mums sport de inginer! si cadre tehnice medii, specializate qn. constructii Agrarehice, construcyii de masini hidravlice, tn idroenergeticd etc., care vor proiecta, construi si exploata amenajarile #. instalagiile executate, pentru yaswura Folosirea complexi a resurselor hidraclice Scopul si continiul cursulvi. Lucrarea, de fay a fost gntocmiti cu inten- sia de a servi ca manual pentru studentit din insticutele de invigimint tehnic Mperior care se specializeazi in construcyia de masini hidraulice, in hidro- thergetic® sau in constructii hidrotehnice. De asemenca, sperim ca inginerii srereeemutcle de proiectare sau de cercetare, din uzinele hidro ectrice, pre~ ama i cadeele didactice din fnvéyimintul superior vor putea Wisc Ti folos cam Sr gnusl, pentru agi completa cunostingele referitoare la turbinele, trans- formatoarele si echipamentele hidraulice, sony a asigura o expunere relativ detaliati a problemelor de hidro- dinanict a morinlor hidraulice, a celor de calcul gi proiectare si pentre & prezenta unele tipuri constructive perfecfionase de turbine, transformatoare, Fegutavoaze, vane etc. lucrarea a fost impisyict tn dow volume,AINTRODUCERE 5 Primul yolum este consacrat turbinelor hidraulice, iar al doilea, trans- formatoarelor hidraulice, maginilor hidraulice reversibile, regulatoarelor, va- nelor si stavilelor utilizate in amenajirile hidraulice. Continutul volumului I este repartizat fn cinci piryi, fiecare din acestea zat in mai multe capitole. Partea inti cuprinde expunerea citorva noyiuni generale despre valori- ficarea complex a resurselor hidraulice, un scurt istoric al evolugiei masinilor hidraulice, clasificarea acestor masini, definirea si alegerea parametrilor encr- getici_ ai turbinelor. Partea a doua este dedicati teoriei generale a turbinelor cu_reactiune, stabil tipului opsim yf numfrulat opm de propor $ntr-o uzin’ hidro- electric In partea a treia sint prezentate diferite metode de calcul hidrodinamic side rezistemya a organelor turbinelor Francis si Dériaz, precum si recoman- dari pentru perfecyionarea acestor masini. Partea a patra confine metode teoretice si semiempirice de calcul si pro- jectare a turbinelor axiale, Kaplan, tubulare, precum gi schie constructive. Partea a cincea cuprinde schite constructive si detalii asupra metodelor de calcul si proiectare a turbinelor Pelton, Banki si Sfindex,Pariea inti NOJIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI $I MASINI HIDRAULICE Vege Pentru a refmprospita cititrului unele cunostnte despre ullizarea,ener- giei apelor, ca astfel si poat aprecia mai corect locul pe care! ocup’ pro- ducerea de energie electrick tn hidrocentrale fara de ansamblul necesitstilor si folosingelor apei, in primul capitol se prezinti citeva notiuni referitoare fa resurscle hidraulice si utilizarea lor. fi VALORIFICAREA COMPLEXA A RESURSELOR HIDRAULICE Actualmente, tn fara noastr’, ca urmare a politicii stiintifice a PM.R., sa trecut la folosirea rayionali si complex’ a resurselor hidraulice, pentru satisfacerea tuturor necesitizilor de api ale industriel, agriculturii, navigatiei i agezSrilor omenesti. Valorificarea resurselor hidraulice, aceast’ important bogitie natural’, este conceputs tn mod armonios gi este tradusi tn practic prin planurile de amenajiri complexe care se elaboreaz’ de citre LP.A.C.H.", LS.CH. — in- stitute depinzind de C.S.A — in colaborare cu IS.P.H. gi cu alte unitigi ale departamentelor interesate tn problema gospodaririi apelor. 1.1, Resursele hidroenergetice Jara noastri dispune de un mare potential hidroenergetic, a cirui inven- tariere completi gi utilizare rationala reprezinti realizari remarcabile ale regimului de democragie populars. Pentru caracterizarea cantitativi a resurselor hidroenergetice ale unei tari, dup cum se stie, se utilizeazi nogiunile de energie teoreticd (considerind * LP.A.CH. — Institutul de proiecriri pentru amenajiri, si constructii_hidrorehnice, IS.CH. — Institutul de studii si cercetiri hidrovehnice. GSA. — Comitetul de Stat al Apelor. SPH, — Instivueul de seudii si proiectiri hidroenergetice,8 NOTIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI $t MASINI HIDRAULICE randamentul n=1) a precipitasiilor, a scurgerii, amenajabila etc, Aceste Thergil se definese ca nigte energii potentiale ale unel mase de api i se rapor- coer P a anitatea de timp de un an, deci, dimensional, reprezinti niste puteri, To practica se utilizeazi denumirea de energie respectiv, de ,potential” vntra desemnarea acestor puteri anuale, Vom accepta ultimul termen, ca jind mai sugestiv. ‘Pentru construirea de uzine hidroelectrice este necesar sk se cunoasci energia hidraulick disponibil si cota-parte tehnic, respectiv economic, ame- najabilé dintr-un bazin hidrografic. Potengialul teoretic al precipitasiilor. (Ep) reprezintX suma_produsclor dintre greutiqile volumelor de ap’ provenite din precipitayiile X1 [mm/an], care cad intr-o anumiti perioada de timp (de exemplu, un an), pe elemen- tele de suprafay’ AS; (km?) ale unui bazin hidrografic, si ciderile Hs [ml], Trisurate de Ia centrul de greutate al suprafetei AS; pink la un nivel de referinga (de obicei nivelul marii sau punctual de frontierd) : =KiY X 8S i ([GWh/an], a a 8, 10°. 1078 x saan = 2,725.10"%, cu7=1000 kgf/m? — greu- tatea specifick a apel, iar n este num&rul care arara in efte parti a fost fm- pirgitt suprafasa bazinului, Tn anal normal, din punctul de vedere al, precipitatiilor, pentru tntreg teritoriul tari noastre, dupi studiile unuia dintre autori [1], rezule ch E,=335 960 GWh/an, Potentialul teoretic de scurgere (Ese) este suma produsclor dintre greu- titile volumelor de api scurse (yc; X; AS;) pe toate elementele de, supra~ fara AS, [km] ale unui bazin hidrografic, tntr-o apumita perioadi de timp (de obicei un an), si ciderile Hy (mJ, misurate de la centrul de greutate al suprafeyelor AS; i pink la nivelul de referingd : unde constanta K;= Ese Ka Igt BS Hi |GWh/an] a) io unde quu=ZXt este debitul specific efecriv seurs (Wskm?), 01 este cocfici- entul de scurgere (0;<1), iar constanta Ky=85,9.10-®, Deoarece coeficientul de scurgere este mult mai mic decte unitatea, rezultd ck Ese Cas sss are Gosh ae Se Fig. 1-1. Scheme de uzine baraj: a — de mare cddere ; b — de cddere medie cu central submersibilé ; centrala tip fluvial. Fig. 1-2, Scheme de uzine hidroelectrice : ade derlvatie, cu scurgere liberd ; b—de derivaiie, subterand: c — detalilie Covernets d'—de acumulare #1 derivafle ; e— schemd complexd.cu mai multe cdder! ; ‘A lec de acamblare ; B— bare] ; Cq—castel de ap; C~ conduct de aductie; Ce—clidiren centralel ; F — canal de fuga ; Cj — conducts fortata ; Oj—gelerie de fuga ; P. 1 —pufut forfat- \ |DEZVOLTAREA MASINILOR_HIDRAULICE 7 tip chinezese (fig. 2-1, b,c), care constau dintr-o roar’ de api (elementul primar) si dintr-o pompi (elementul secundar), Cu aceste transformatoare hidraulice, utilizind energia unui rie sau fluviu, se pompa apa pe canalele de irigatie. Aceste tipuri de masini s-au raspindit apoi si fn multe alte sari, iar in prezent mai sine inci utilizate pentru gradinicit. hidraulice din antichitate : a= de curent ; & c— protatipuri de lansformatcare hidraulice (rosts cu pompare). Asivienii au amenajat rfurile Eufrat si Tigra, transformind regiunile tnve- cinate fn gridini fnfloritoare. Pe sculpturi vechi, de pe timpul Iui Minus si Semiramida, s-au descoperit texte in care se consemneazi ci: Am censtrins Hurile s% curgi cum am vrut, am ficut ca piminturile sirace s% rodeascX prin udarea lor cu api din rfuri”. in Egipt, cea mai veche hidroameliorayie—cunoscut& istoric din papi- rusurile descoperite — a fost executata pe timpul domnie] lui Menes, cu 5100 de ani {n urm3, si a constat din regularizarea luncilor Nilului prin incinte Indiguite pe sute de km (longitudinal si transversal). Fiecare incint% de 20—40 km? avea stavile amonte pentru incircare cu api si stavile aval pentru evacuarea apei la momentul oportun. Asemenea irigayii dideau 2—3 recolte pe an. Gu 4260 de ani fn urmi, sub Amenemha al [1l-lea, felahii a trei generatii au construit cea mai grandioasi lucrare hidraulick a antichitigii, si anume: lacul compensator Moeris, fn care apele mari ale Nilului erau aduse pe un canal de derivatie de 40 km lungime. Lacul, al cXrui nivel era reglat prin stavile de admisie si de evacuate, avea o suprafayi de aproximativ 1600 km?, cu un volum util de citca 8 miliarde m® (istoria lui Herodot). Pe harta lui Ptolemeu inci figura acest lac, dar tn prezent este redus la o depresiune mlastinoas’, Birket el Kerun. 2, Turbine hidraulice 1 echipamente hidroenergeliceDESPRE AMENAIARI §t MASINI HIDRAULICE 18 NOTIUNI GENE! Cele mai vechi elevatoare hidraulice egiptene ca: Saduf (fig. 2-2), Sakie (fig. 23,4) eran cunoscute cu 5 milenii in urm, si o statisticd aria cA in 1924 existau ined 50 000 de elevatoare de aceste tipuri. Analog era elevatorul Noria din Tunisia si Maroc (fig. 2-3, b). ia 7 ¢ 7 Fig, 2-2, Saduf ~ elevator hidraulie Fig. 2-3, Blevaloare hidraulice actionate de animale + din Egiptul antic, a= Sale (Egipt) ; 2 —Noria (Tunis si Matoc). Lucriti hidraulice au fost realizate in Grecia antici, de asemenea, de cétve etrusci gi apoi de romani cu 3000-3500 de ani in urmi, pe clmpiile Scrualelor regvani, Reggio, Mantua, Ravenna, Aquila, Bologna, S-au construit facuri, canale de drigayie, canale de desecare, cu stivilare si elevatoare hidrau- lice, Roma antick cra alimentati prin 14 apeducte Jungi si consuma tn acea vreme circa 400 milioane m de apa pe an. Yn timpul Iui Traian s-a construit tn Spania un apeduct, la Segovia, cu 2 etaje, care este ji astizi in funcyiune. La noi s-au descoperit canale si bai Yechi de 2000-3000 de ani, de exemplu la: Histria, Adamelisi, Sarmisegetusa, ‘Alba-Tulia, Vetel, Mehadia, Constanya etc. Stiptnirea apelor a insomnat un, progres pentru epocile respective, con- tribuind la dezvoltarea unor civilizagii antice, Dimpotriva, stagnarea dezvol- tril constructiilor hidrotehnice gi a maginilor fhidraulice a coinels cu deciderea social si economic’ (Engels — Dialectica naturii). 2.2. Masinile hidraulice in evul mediv In evul medi, royile de curent cu ax orizontal (v. fig. 2-1, 4) si mai rar roata de curent de tip vertical (fig, 2-4) erau réspindite si in Europa. Un salt calitativ la constituit trecerea La rogile cu impuls (fig. 2-5).DEZVOLTAREA MASINILOR HiDRAULICE 19 Roti de ap% de tipul celei din stinga figurii 2-5, construite tn perioada dintre secolele VIII — XV, s-au folosit mult si in fara noastr’, mai ales in Oltenia i Muntenia, cunoscute sub denumirea de ,roati cu facae“, unele mai find utilizate si in prezent. Fig. 2-5, Moar pus in actiune de roti de impuls. In secolele al XLY-lea si al XV-lea s-au inventat role preponderent potentiale (fig. 2-6), in care cuplul dat de greutatea apei din cupele sau din celulele formate din zbaturi este transformat in putere mecanici. Aceste roti cu variantele: admisie superioara (fig. 2-6), admisie lateral (fig. 2-6, b) Fig. 2:6. Roti de apa: a —cu admisie superioard ; b ~ea admisie faterald (see. XIV-XV), si roata cu admisie inferioari s-au rispindit in toati Europa, iar fn Rusia (sec, XIV—XVII) au fost construite multe sute de instalagii pind la 20 m cidere, mai ales fn regiunile Moscovei, Petrogradului, tn Urali ete. In Italia,20 NOTIUNE GENERALE DESPRE AMENAJARE $1_MASINI HDRAULICE tn secolele ai XV-lea si al XVElea, Leonardo da Vinci, Viedemosti si alkii tn rece cenalizayi, eclize de navigasie, prototipusi de turbine. asemini- aa anaslor schiyate in figura 2-5. S-au construit aducyiuni sub presiune, pet toa hescen jocurilor de api in parcucile palatelor, aga cum sint cele de tr aienetles Alhambra (Ga Spania) etc., in scopul delectérit clasei stépini- toare din acele vremuri- 2.3. Stadiul dezvoltarii turbinelor pe baze stiinfifice Pind la mijlocul secolului al XVI1l-lea, constructia mayinilor hidraulice sa facut pe baze empirice si finindurse seama de experienja pe care unii $3 aueton talentafi au acumulat-o. Bazele teoriei turbinelor hidraulice au forettsbilite in perioada 1730—1760, insk abia peste 130 de ani construc~ torii de turbine au asociat teoria cu experienta si astfel au reusit si realizeze, fein perfectionsri continue, mayini cu randamente de. peste 90%; Datorité fapwului c& mecanica fluidelor nu era suficient dezvoltat’, cons- tructorii de masini hidraulice, pi care utilizau fie energia de pozitie, fie forme de energie care erau mai evidente. Fig. 2-7. Primele prototipuri de turbine : fo. sehifa turbinet cv reactlune inventota de Euler Guiady} OL velere a tugbines eu, rexcjune construtls tae J, Seguer (1780), ind in secolul al XVIII-lea, au realizat masini ‘pe cea cinetick a cursurilor de api, Astfel se explici de ce timp de multe veci de secole rorile de api au fost cele mai raspindite masini hidraulice. Utilizarea energiei de presiune, care jn cazul unui curent de apa este mult mai dificil de sesizat, a fost posibild numai dupa dezvoltarea teoriei masinilor hidraulice; aceasta este o caracteristica a turbinelor mo- derne. Un salt calitativ de cea mai mare importanyd pentru dezvolta- rea turbinelor a fos marcat de cre- area bazelor teoretice ale acestor masini, de catre D. Bernoulli (1730), L. Euler (1740—50) si V. Lomono- sov (1752). L, Euler a stabilit ecuasiile misca- sii apei gi a puterii hidraulice, ecuagii folosite si astizi tn bidrodinamict, si lea aplicat la primul prototip de tur- bind ou reacriune (fig. 2-7,a). De asemenea, L, Buler a emis ideca utiliziriit tunel aparat director (stator)—s si a intoemic proiectul unei turbine cu reac:DEZVOLTAREA MASINILOR HIDRAULICE at fiune, care a fost executatdi abia in anul 1945, sia funcyionat cu un randa- ment de 75%. Turbina are camera deschisi—c gi rotorul—r. In anvil 1750 savantul maghiar J. Segner a construit o turbind cu re- actiune (fig. 2-7,5), care mu este adecvatk pentru instalagii de mare putere, $nsi se aplict gi fn prezent la irigayia prin aspersiune, automati. Aceasti turbini are camera deschisi—c, statorul—s si rotorul—r. In Rusia, intre anii 1766 gi 1795, K. D. Frolov a construit, cu sprijinul acordat de Lomonosov, peste 150 de centrale hidromecanice, mai ales tn Urali, unele cu 60 m cadere, divizaté In 3 cascade, In acelasi timp, in Europa au contribuic Ja dezvoltarea teoriei turbine- Jor savanyii Parent, Borda, Smeaton, Bossut, Gerstner gi alyii, Turbina in dustrial de tip cu reactiune, centrifug’, construiti de Fourneyron in peri- oada 1827—1834 (fig. 2-8, a) folosea ciderea H=108 m, avea P=40 [CP], n=2300 [rot/min], iar randamentul era n=75%. Turbina avea o conducti foryati—cf, un stator—s, un rotor—r si un multiplicator—M cu roti din- ate, In intervalul dintre ani 1837-1843 a fost inventati si_ construiti de maistra mecanic alsacian Jonval turbina cu reactiune, axial& (fig. 2-8, b)s la care apare pentru prima dati aspiratorul a, iar celulele statorice 5 st Fig. 28. = privea turbind centrifug’ industrial inventatd gi construils de Fourney- ‘yn (188) tbe turbina eu reactiune, oxial8, inventatt de Jonval rotorice v erau de tip axial, In acelasi timp sau dezvoltat si turbine cu Retiune pentru a utiliza cideri mai mari, ca aceea tangengiala (fig. 29), din anul 1841, ‘Turbina avea drept stator un singur injector, in cargEe | | 22 NOTIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI St MASINI HIDRAULICE debitul se regla printr-o vank plani. Acelasi principiu de transformare in- regrali a cAderii $n fnalgime cinetick Ja gura statorului, 0 fealiZa, in 1850—1880, turbina Girard (fig. 2-10) cu ax vertical (fig. 2-10, 4) sau 6 ig, 29, Prima turbind cu aetiune (1841), Figs 210, Turbine cu acfiune Girard (1850): a w-en ax vertical ; 9 — cu ax orizontel orizontal (fig. 2-10, B), Ia care distribuitorul d alimenta celulele statorice s sub presiune, iar cele rotorice + functionaw, Ja presiunea p:=P2—=Po atmos- fericd (turbin’ cu actiune). 2.4. Dezvoltarea turbinelor contemporane Incepind cu anul 1838 se dezvolet tipuri_de turbine, care prin perfectiuni ulterionee au dus la tipurile utilizate astiai, Tipul cu seactiune (eu suprape™ Sune proe P2) a fost proiectat si realizat de profesorul Redtenbacher, tn aaul 1838 (fig. 2-11,4), pentr prima data de tip centripet, aga cum rezult din aplicarea veoremei impulsulai la curgerea prin turbind. Turbina era insta Ae oearvaca deschisk d si avea un stator pur radial s ajezat concentric, ce ae in ane reerioral acestuia. Dupi 0 piesi de trecere t se racorda aspira- torul 4 spre nivelul aval. Cu 10 ani mai tirziu (1847-1849), Francis a construit o turbind (fig. 2-11, ), care au prezenta nimic now; dimpotriva era mai putin perfecti- (ig. 2 aorfel lipsel aspiratorului, Too, timp de aprospe 100 de ani, acca ce ebind — perfectionati ulterior mai ales de fabricile conseructoare, cro, Bene ena fost denumita nejustificat vwrbina Francis. Profesoral Fink aDEZVOLTAREA MASINILOR HIDRAULICE 23 perfectionat (1880) statorul Francis Ja care se varia_admisia apei printr-un obturator cilindric, tnlocuindu-l cu o refea de pale fuzelate hidrodinamic s, care pot fi rotite tn jurul axelor @ cu ajutorul pirghiilor p, de Ja un inel Fig. 2-11, Turbine cu reactiune centripeté construite de: = Redtenbacher (1838) ; 0 ~ Frencis (848), central de reglaj i (fig. 2-12). De asemenea, intre anii 1880 si 1900, fabricile Constructoare de masini hidraulice au introdus aspiratorul modern gi au stu- diat hidrodinamic aparatul director si rotorul, transformind prototipul Francis 4m turbina F radial-axiali cu suprapresiune folosité pin in prezent, Jn domeniul caderilor foarte mari s-a dezvoltat turbina cu linguri, a lui Zuppinger (1870) (fig. 2-13, 4), care trebuie considerata ca prototipul turbinei Pelton. Uleimul a constrait in anul 1880, dup% modelul lui Zuppinger, tur- bina cu actiune (egalé presiune), nu- 7 miti Pelton (fig. 2-13,) la care sta- torul s era un injector, iar rotorul era compus dintr-un disc cu z cupe de forma unor duble scoici 7. Reglajul debieulel se Picea cu 0 vand. Ulte- rior, turbina Pelton a fost perfectio- pata, injectorul fiind reglat prin aju- tajul cu ax_ central (Dobel-1900), iar cupele au fost studiate hidrodinamic realizindu-se actualele turbine P (tur- bine cu cupe). In 1919, E. Krewdson 2 patentat turbina cu actiune cu in- jector inclinat (fig. 2-13, ¢,d,e), care Fig. 2-12, Apsratu’ director al turbinel Fran- reprezinté o variant a turbinei Tur- cis construit de Fink (1880). got [5]. Malt mai tirziu, tn anul 1912, profesorul Kaplan a construit prototipuri de turbine axial-elicoidale (fig. 2-14) cu num&r mic de pale, asem&natoare cu elicile de avion sau de nave. Kaplan aducea ins& 0 invensie de cea mai mare importanta prin dublul reglaj al palelor rotorului si ale aparatului director,a = turbine oa (1919)? | NOTIUNI_ GENER! Schema turbine ALE DESPRE AMENAJARI $1 MASINT_HIDRAULICE Fig, 2-18, Turbine cu actiune : actiupe Zuppinger (1870) ; ~ tucbina Paton (1880); ¢ —turbine ey injector, tnelinat " ‘ei cu injector Tnelinat ; e — vedere a turbinel cu injector fnclinat. Fig, 2-14. Primele modele de rotoare elicotdale Fig, 2-18, Rotoare de turbine elicoidale concepute de Kaplan (1912). Lavatek (1916).DEZVOLTAREA MASINILOR_HIDRAULICE 25 care pot fi rotite tn jurul axului lor (basculate) fn timpul function’rii turbinei. Prima turbin3 Kaplan industrial a fost pusi fn functiune tn 1919 si de atunci acest tip de turbini s-a perfectionat, ajungindu-se la actualele turbine Kaplan, semi-Kaplan, elicoidale (propeler), care insumeazX pe glob aproximativ 30 milioane kW instalagi. In acclagi imp (2916), profesor Lavatek a construit turbine axial-dia- gonale eu pale fixe (fg. 2-18) cae snp de patru decenii au concurat cu tur- jinele Kaplan, ulterior insi au dispirut, datoriti curbei de randament mai putin aplatisata, deci mai dezavantajoasi, decit a turbine} Kaplan. In fine, mai trebuie menyionata turbina cu actiune a profesorului Banki, construit& intre anii 1916 si 1925, care ins nu a putut concura ca randament si putere cu turbinele Pelton si Francis, cu toate c& era constructiv mai sim- pla si mai ieftin’, AG crtrth — erystars 201800 1680 Bar Fig. 2-16, Tablou sinoptic al evolujiei tipurilor de turbine hidraulice. _ Evolusia turbinelor hidraulice este prezentat& schematic tn figura 2-16, din care rezulti cum s-au dezvoltat diversele tipuri de turbine si cum au cerescut tosi parametrii {n decursul a 130 de ani. 2.5. Stadiul actual al constructiilor turbinelor hidraulice Existenga in majoritatea farilor a unor apreciabile resurse hidroenergetice, a chror amenajare este economicd, a permis ca in constructia de zine hidro- electrice si se tealizeze succese din ce in ce mai mari, Dezvoltarea actualé26 NOTIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI SI_MASINE HIDRAULICE a hidroenergeticii. se caracterizeazi prin cresterea rapid a puterli instalate 2 UHE gi a puterii agregatelor. Putcrea instalati cea mai mare a unei UHE, 5000 MW, este in U.RS.S, pe fluviile din Siberia. In paralel cu marile UHE se construiese si altele de putere mici, tn zonele rurale, unde exist osibilivayi de amenajiri avantajoase [6, 7]. Totodat’, constructia de turbine Efdraulice a fécut importante progrese. Caracteristicile generale ale turbinclor hidraulice construite in ultimij ani sine determinate de necesitatea de a sine seama de urmitorii factori : alegerea solusiei constructive trebuie si se faci avindu-se in vedere aspectul economic si financiar al intregii amenajiri, greu- tatea agregatului si fie clt mai redust, turbina si-si pistreze randamentul in timpul exploatirii, timpul necesar pentru revizie si fie minim. Pentru a satisface primele dou& ceringe este necesar: s se mireasck turagia turbinei ; s& se aleagi judicios materialele de constructie, precum gi procedeele de fabricatie ale diferitelor organe ; s& se aleagi in mod adecvat pozigia arborelui si caracteristicile constructive ale diferitelor ansamble. Pentru 0 cidere, un debit si o inaltime de aspiragie date, turatia tucbinei rezulti din conditia ¢a si nu apari fenomenul de cavitatie. Materialele de fabricatie a diferitelor organe se aleg astfel ca si satis facd solicitarilor la care sint supuse, precum si procedeclor de executie, tinin- du-se seama de faptul c& s-a extins mult executia prin sudare in locul turntrii si forjarii, tn general, pozitia axului turbinelor este determinata de condifii spe- cifice locale, precum si de necesitatea unei bune sigurante in exploatare si a fnlesnirii eliminarii rapide a deranjamentelor. S-au construit noi tipuri de turbine axiale, si anume turbine bulb si turbine axial-concentrice, al ciror cost este cel putin cu 20% mai scdzut decit al turbinelor K. De asemenea, s-au construit turbine de puteri din ce in ce Pentru ca turbinele hidraulice si-si mensini randamentul ridicat fn timpul exploatirii, trebuie si se evite eroziunea si uzura organelor in contact cu apa, ceea ce se poate realiza prin decantarea apei, prin adoptarea unor forme hidrodinamice corecte ale pieselor si in special, prin utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice adecvate. Reducerea timpului pentru revizii se realizeaz prin adoptarea de soluyii constructive care sX permité montarea si demontarea rapid’ a organelor celor mai expuse uzurii, ca: statorul, rotorul si aspiratorul. Ceea ce este nou si caracteristic in construcgiile actuale de turbine hidra- ulice vom ardta succint, pentru cele doud clase mari: turbinele cu acyiune si turbinele cu reactiune. Turbinele cu actiune de tip Pelton, denumite aici simbolic P, au cunoscut 0 dezvoltare relativ mare, realizindu-se unititi de mare putere, ca, de exemplu 110 MW (UHE Kemano-Canada si Cimego-Italia) si utilizarea unor cideri foarte mari, H>2000 m. Limita inferioara a c&derii pentru unitigile mari este de 400 m. Se constat’, in cazul unitiqilor mari, utilizarea turbinelor P cu ax vertica} si cu 4..6 injectoare. De asemenea, pentru unititile importante s-a fnlocuit injectorul cotit cu injectorul rectiliniu, cum se arati fn partea aDEZVOLTAREA MASINILOR HIDRAULICE 27 patra a cursului, rororul se executi tumat dintr-o singuri bucati, jmpreun& Pt cupele, Batiul, carcasa si unele piese ale injectorului se execut prin sudare simu prin turnare. De asemenea, s-a construit gi s-a studiat experimental un nou tip de turbina cu actiune, turbina Sfindex (fig. 2-17) a carei curb’ de randament se situeaz& intre cea a turbinelor P si F [8]. S-au notat cu 1 —carcasa spi- rali, cu 2 — palele aparatului director, cu 3 — canalele de di- rijare_a’apei si cu 4 rotorul. Turbinele cu reactiune Fran- cis, $n acest manual denumite simbolic F, prelucreaz cideri de Ja 70 Ja 500 m (un singur tip a atins recent 522 m, UHE Fer- rera-Elveria), cu puteri unitare tot mai mari. Recordul paterit fl detin in prezent turbinele F ale UHE Bratsk-Angara cu 230 MW/turbina si ale UHE Kras- noiarsk cu 508 MW/turbina; ci- derea tn ambele cazuri este de 100 m. Puterea instelat’ in aceste UHE depiseste cu 80—-100% cele mai mari centrale de pe glob, Grupuri F de mare putere se mai , gisesc la UHE Grand Coulee- Fig. 2-17. Schita turbinei cu acjiu-e Sfindex. SULA. — 125 MW/turbina gi la UHE Chat de Passe-Canada — 147 MW/turbin’. In constructia de tur- bine hidraulice se constat’ ci tn ultimele 2 decenii turbinele F si cele axi- ale (K) se utilizeazi la c&deri mai mari dectt cele care se considerau a fi 0 limita. Astfel, turbina F lenti de mare cidere a eliminat turbinele P ra- pide tn zona ciderilor de 300 la 522 m, iar F rapid a fost la rindul stu eli- minat de turbina elicoidala K lent& la c&deri fntre 50 si 74 m, Turbinele cu reactiune Kaplan, denumite simbolic K, se folosesc in zona c&derilor mici, extinsi actualmente pind la 74 m (centrala Orlik-R. S. Ceho- slovack), insi cu debite foarte mari. Astfel, turbinele de la UHE Kuibisev si Volgograd, cu rotoare de cite 9,3 m diametru, functioneazd cu debicul Q=600 m°/s turbin’, iar cele 12 turbine prevazute la UHE Portile de Fier de pe Dunire vor avea fiecare o putere de 171 MW, cu 750 m°/s pe turbini si diametrul rotorului de 9,3 m. Agregate K cu cea mai mate putere, in SUA 105 MW, functioneazi la UHE Ice Harbour. Turbinele cu reactiune elicoidale, denumite E, stint constructiv asemini- toare cu K, dar au palele rotorice fixe pe butuc. Ele sint mai ieftine decit turbinele K, ins’ au o curb de randament mai dezavantajoasi. Turbinele E stnt utilizate la UHE de mick putere.28 NOTIUNI GENERALE DESPRE AMENAJARI SI MASINI HIDRAULICE Turbinele semi-Kaplan, denumite SK, au palele statorice fixe si cele rotorice reglabile, Incadrindu-se astfel intre K si E. Sint, de asemenea, mai putin folosite decie turbinele K. Turbinele tubulare axial-concentrice (AC) poart& pe coroana rotorului, de tip K poli rotorului electric si concentric, statorul electric. Eliminarea apei din spasiul rotorului si statorului electric se face prin labirinturi si prin suflarea de ner comprimat, Sint in prezent in functiune pe glob circa 200 fasemenea turbine AC, insk cu puter’ sub 11 MW/turbin’ la céderi mici, pind Ja 12m. Turbinele axiale bulb (AB) stnt tot tubulare, au tnsi generatorul esca- motat in butucul bulb, unde se face si multiplicarea turatiei prin angrenaje planetare, datoriti cirela puterea este inc’ limitar’ la 15 MW/grup la H<20m (centrala Castet si toate centralele in curs de constructie pe Moselle). In URSS. sin in curs de realizare turbine bulb pink la 60000 CP la Kiev, pe Kama etc., cu diametrul rotorului de 6 m. Pentru toate tipurile de turbine cu reacyiune se constati o modificare a procedeelor tehnologice folosite; in special’ utilizarea sudurii, modificarea Constructivé a lagitelor si regulatoarelor. Construirea turbinelor axiale de tip AB gi AC, ca gi a celor cu ax oblic, a fost impusi de necesitatea utilizarii cAderilor mici si a scXderii cheltuielilor de investitie in UHE. Turbinele cu reactiune diagonale KD (Kyiatkovskii-Dériaz) au palele rotorului asemenea cur cele axiale, dar sint agezate oblic pe un butuc de forma unui trunchi de con [9, 10]. Aceste turbine se aplict pind la H=150 m. Randamentele maxime atinse pind in prezent, la puteri si gabarite mari, sint la turbina P de 91%, la F de 94% gi la K de 93,5%. Trecerea de la randamente de.ordinul 2°70%, pina la inceputul secolului nostra; la cele actuale jlustreazi rezultatul evolutiei pe baze stiingifice a constructiei de turbine in ultimele 5 decenii. 2.6. Perspectivele dezvoltarii viitoare Tendinta generali a hidroenergeticii de reducere a timpului de execurie a UHE gi a cheltuiclilor de investitie impune ca la turbinele hidraulice in curs de proiectare sau care se yor executa in viitor si se accentueze perfecti- onarea constructiva, pentru reducerea gabaritelor si a greutétii, normalizarea si unificarea turbinelor si a echipamentelor anexe, elaborarea de noi, tipuri de turbine, imbunatitirea conditiilor de scurgere, cresterea puterii unitare a agregatelot, simplificarea si utilizarea unor noi procedee de fabricatie, ale- gerea soluyiilor celor mai economice fari insi a reduce randamentul si sigu- ranja in exploatare a agregatelor. La turbinele P, puterea grupurilor va creste numai pind la aproximativ 200 MW, deoarece Ja cideri foarte mari, debitele disponibile sint reduse. Din punct de vedere constructiv se vor utiliza injectoare rectilinii, cu dis- pozitive de asigurare 2 compactitasii jetului, iar procedeol executiei prin sudura se va extinde, Deoarece turbina cu aciune Sfindex are dimensiuni maiDEZVOLTAREA MASINILOR HIDRAULICE 29 mici dectt turbinele P si F corespunzitoare acelorasi date de calcul Q si H, jar turatia, aproximativ de 2 ori mai mare si intructt curba de randament este suficient de aplatisati, se prevede aplicarea ei in curind in practici. Pentru turbinele F proiectangii preconizeaz’ puteri de 500...1 000 MW/tur- bind. Se fntrevede reintroducerea tn practic’, intr-o nou varianti, a turbi- nelor F si KD duble (fig, 2-18), care pentru puteri mari satisfac cerintelor Fig, 2-18, Turbind cu reacfiune F. dubia. moderne. De asemenea, este posibil si se utilizeze noi tipuri constructive cu rotoare in serie sau cu rotor gi contrarotor [11], cea ce va permite aplicarea lor pin la cideri de 1000 m (pentru 2 trepte). Se recomanda i folosirea30 NOTIUNT GENERALE DESPRE AMENAIARL $1_MASIN| HIDRAULICE rotoarelor axiale cu doud pale pe un fus, ceva ce sporeste rezistenga la cavi- tatie (fig. 2-19). Bite. gurbinele F de mare putere se preconizeaz utilizarea catcaselor spirale cu douk inceiri (Lig. 2-20), ceea ce permite micgorarea _gabaritelor maginii. : Trbinele K_vor ajunge pind Ja, puteri de 500 MW/turbink gt Ia caderi de 8) ue Caind se vor introduce tn exploatare turbine K, de tip AB, cu 0A: Fig. 2-19. Rotor axial cu dous pale pe Fig, 2-20. Schita carcasel spirale fiecare Sus. cu doud intrari, pentru turbine mari. rotor si contrarotor [11], care au dimensiunile si grentatea agregatului mult rotor ee odecit a turbinelor AB clasice. Aceste turbine vor functiona si la cideri de 150 m. : ; in viitor, 0 dezvoltare mare o vor cunoaste turbincle diagonale simple, gemene sau chiar centrifuge, care vor putea fi aplicate Ia eéderi de 200 m, respectiv 300...400 m. Pentru acoperirea visfurilor de sarcin este rational sk se, construiasct UHE co acumulare, pentru echiparea cirora, se impune construiren de agre- gute cu turbine reversibile. Cresterea puterilor si a randamentului acestor Bren este impusi si de directia noud din hidroenergeticd seferitoare 1a matin ex energiei mareclor. Din cele 300 de proiecte existente in acest do- vende in constructie se afi doar_o singurk uzini hidroelectrict mares ULIEM). tn estuarel fluviului La Rance-Franja — cu o putere instalaté le 240 MW. Turbinele reversibile vor fi de tip F, K sau KD, dar cel mai mare viitor fl au cele din urmi, deoarece ‘int constructiv tipul cel mai adecvat pentru circulagia apei in ambele sensuri, cu randament bun. De asemenea, se previd progrese insemnate in domeniul transforma- toarelor hidroenergetice cchipate cu grupuri reversibile, ‘Ca privire la randament nu se maj poate astepta o, depisire sensibilé a color obtimute in. prezent, deci vor fi Timitare Ia 95%, pentru regimul optim de functionare.CLASIFICAREA GENERALA A MAGINILOR $t ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE 31 3. CLASIFICAREA GENERALA A MASINILOR $1 ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE 3.1. Definitii si criterii de clasificare a masinilor hidraulice Spre deosebire de clasificarea obignuitd, fn acest manual se prezinta o clasificare bazat% pe analogia cu masinile electric, criteriul principal adop- tat fiind forma transformirii energetice. Masinile hidraulice efectueazi transformari energetice de diferite feluri, — energie hidraulicd fn energie stereomecanica sau viceversa; — apoi, diferite forme’ de energie hidraulicd tot in alte forme de energie hidraulicd sau in aceeasi form de energie hidraulick, dar cu alte caracte- ristici ; respectiv, transform’ diferite energii, dar una din transformiri este hidraulicd. Fluidul care intervine tn aceste transformari poate fi lichid (apa, ulei etc.) sau gaz (aer comprimat, abur, gaze oarecare). Pentru a ingelege restul chestiunilor expuse in cadrul cursului, este nece~ sar si se prezinte definigiile principalelor denumiri din domeniul masinilor hidraulice. ‘Masinile hidraulice reprezintX un sistem tebnic alc&tuit din organe solide (tigide), cu migciti relative determinate, care transform’ energia hidraulick fn energie stereomecanic’. sau invers. Prima categorie poarti denumirea de masini de forti, iar celelalte sint masini de lucru. Motoarele hidraulice stint mayinile de foryi care transforma energia unui curent de api in energie stereomecanica. Roata de apa reprezinté motorul hidraulic rudimentar, de putere micé si randament sc&zut, constind dintr-o roati de lemn, avind la periferie cupe sau pale pe care se exercita actiunea unui curs natural de apa. Turbina hidraulicé este motorul hidraulic modern, constind din stator, rotor, aspirator si dispozitiv de reglare, si care transform’ cu randament maxim energia disponibila a apelor curgdtoare in energie stereomecanici, folositi pentru antrenarea unui generator electric sau a unei masini de lucru (de exemplu turbobur). Motoarele hidrostatice reprezintis motoare hidraulice de puteri si ran- damente relativ mici, utilizabile tn instalagiile de acionari hidraulice. Generatoarele hidraulice, denumite de obicei pompe, alc&tuiesc grupa de masini de lucra care transformi una dintre formele energiei mecanice (de reguld energia stereomecanic’) in energie hidraulici sau pneumaticd, in scopul transportirii fluidului care primeste energia utila. Pompele volumice, centri- fuge, elicoidale etc. reprezinti clase de pompe care difer {ntre ele prin modul in care se transfer energia util fluidului vehiculat gi prin domeniul de aplicatie.32 NOTIUN? GENERALE DéSPRE AMENAJART si MASINI HIDRAULIGE Transformatoarele hidraulice reprezinti combinayli de pompe si turbine care transform’ unele forme de energie hidraulicé in altele Mannile bidranlice reversibile seprezint’ turbinele hidraulice care func- sioneazS cu randament ridicat si ca pompe. ‘Clasificarea maginilor hidraulice poate fi ficutt dup natura fluidului motor aaa vehiculat, dup’ felul transformirii energetice sau dupé alte criterii 3.2. Clasificarea masinilor dupa natura fluidului motor sau vehiculat turbine hidraulice Masini hidraulice J pompe (cu lichide transformatoare hidraulice masini reversibile turbine cu abur turbine cu gaze sau cu aer comprimat Masini cu gaze ventilatoare, elici (pneumatice) suflante compresoare, transformatoare eu gaze motoare cu ardere interna 33, Clasificarea masinilor hidraulice dupa felul transforma energetice executate cu admisie superioari oti) £u admis lateral cu admisie inferioar hidraulice) §2 Scrent combinate gi perfectionate cu cilindra_oseilant Motoare } ®t Piston cu. dublu efect Motoare 1 cu pale rotative Motoare] ee | SY aereret cath pftotaares cu pisfoane rotative Pelton, P. cu actiune | Sfindex, S Band, B Turbine Francis, F hidraulice Kaplan, ie semikaplan, eu reactiune ) gxiql-concentrice, AC axiale-bulb, AB J diagonale, ‘KDCLASIFICARFA GENERALA A MASINILOR $1 ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE 33 pompe volumice pompe | centrifuge | Generatoare hidraulice (pompe) pompe elicoidale pompe speciale srensrmaorel cu ou cu cu cu cu monoetajate { cu simplu efect cu dubli efect cu multiplu efect pisto: rectilini cu migcare alternativa pistoane rotative angrenaje cilindrice sau cicloide membrand sau burduf pala oseilanta pale culisante cu simpli flux cu dublu flux eu dublu fox polietajate { cu simplu flux cut palele rotorulut axiale avind pasit fix monoroteaie aa te cu pi for dlagonale | gyind pasul variabil polietajate hidrostatice pentru lichide cu temperaturé ridicata pentru lichide agresive dromecanizare de nimol submersibile tn pufuri adinei cut destinatie special’ electromagnetice (funcfioneaz’ pe principii deosebite de cele precedente) servomotoare hidraulice sertare-relee tranisformmatoare de presiune prese hidraulice ciocane hidraulice injectorul eu apa sau abur Transfi are} ejectorul Fae ormatcare | Berbectl hidraulic de pompare | Hidropulsorut abur gi api pulsometrul cu i ‘Transformatoare { gaze si api hidraulice EE ae ai Transformatoare. eed { mixt hidroenergetice Transmisii hidraulice pur mixt | turbotransformatorul hidraulic Im etreutt deschis { cuple volumice turbocuple hidraulice turbocuple complexe ambreiaje hidraulice turboirine hidraulice transmisit scnice telecomenzi si automatiziri hidraulice 3, Turbine hidraulice i cchipawente bhidrovnergetice34 NOTIUN! GENERALE DESPRE AMENAJARL 51 MASINE HUDRAULICE de tip Francis, F Magini hidraulice reversibile { de tip Kaplan, K de tip diagonal, KI 3.4. Clasificarea echipamentelor hidromecanice anexe tn centrala hidroelectricd, 1a baraje, prize de ap&, canalizayii, conducte, castele deamere de echilibra’ si pe turbine sint instalate, numeroase echipa- castele i scamersnice de tipuri foarte variate, care indeplinesc diferise fune- tiuni de reglare, comand, stocare etc. in cele ce urmeazi se prezinté o cla- sificare sumara a acestora. { cu acjiune direst’ simplu Regulatoare automate de neizodrom { apa turatie si putere eu actune indirect etek inodrom {Spit — Regulatoare de nivale sau debite = Regulatoare pentru inchidere rapida — Regulatoare de presiune simple stavile plane { Suble i clapete automate sau semiautomate Stavile stavile segment sfavile sector stavile cilindrice stavile diverse vane plane pentru mic& presiune (p <6 at) vane plane speciale { ‘actionate electromagnetic an (9. <40 at) actionate cu servomotoare hidraulice oe vane fluture vane cilindrice vane sferice (p <200 at) gospodirii de ulel pentru regulatoare Gospodarii anexe gospodarii de aer_comprimat jnstalatii de racire si ventilatie aparate de conirol Gnregistratoare de turafie, temperatur’, debite, clderi, presiuni, Aparate si comenzi nivele (limnigrafe) hidraulice aparate de comand’ servomotoare hidrautice aparatele si dispoaitivele speciale care n-au fost enumerate anterior Echipamente cmsexe| ai‘care eepind de tipul centralei, masinilor, al gradului de auto- matizare etc. Rorile hidroulice reprezinei motoare hidravlice | rudimentare,. Pe TN Cat kn +1) ee La cideri mijlocii si mari rezultd turbine cu reactiune de tipul F, pentru care pe se exprima tn mod analog: 55743000 Q'S 139 184.000 Soluyia optima se obyine fn cazul in care p=Pe++Pe [zaym| are © Yaloaze mminims. Com pe $i pe depind numai de variabila independent Z, din conditia +P) 9 se obtine lungimea optima Lope a sectorului de rfu amenajara fn reapta wzinei proiectate. Ciderea bruti optim a UHE ce se poate construi re expresiat Hl opr—Ha-tky Lint, care pentru diferite, eazuri concrete te Boats calcula efectiy dupa. determinarea valorilor coeficientului, hr $i ale Povtentulul m, Caderea nevi H— Hs opt — Zi serveste drepe cidere de caleu! la dimensionarea turbinelor. 5.2.2. Caderea optima la uzine fluviale ‘Acest caz se studiazi analog, insé sintnd seama de specificul uzinelor tip parajy {irk derivagii, In acest caz se noteaza cu: Ly Jungimea frontului eons: tectilor transversale vaii (central&, baraj, ecluzs), k— coeficientul condiy Jor geotchnice si a organizarii santierului (variind fntre 1 ta ecle mai favors: ile condigi gi 1,6 la cele mai defavorabile), ke — cocficiencal ecluzelor (& Ty Goluve duble de maze tonaj, 0,9 la simplu flux si 0,8 cind lipsese ecluzele) 7 iT=—>> 600 | Ape (4 orele de utilizare pe an (depinzind de solugia cu cadere maxim’ Hmoxtehnic posibild si, soluyia cu H , 0,703 = fa turbine F, SK, Es Arta! H max > 0,605 Tha turbine K: HrinlH max 2 O45. Jn clemol cimp au apérut turbine F cu dublo.reglaj, statoric si rotoric (turbinele Dériaz si cele Kviatkovski), pentra care Henin! H max 205 nel mperinti, o wurbina. oarecare se dimensioneazé pentru, cAderea, nev de caledl Hen W qi se verificd In functionarea extrem& cu Hmas $i H mins 6, PUTEREA INSTALATA $I DEBITUL INSTALAT In central’, puterea instalatt Ny [kW], mai corect kVA], Ia bornele celor m generatoate, corespunde puterii la arborele fiecdrei turbine P= TCP], unde m este numirul turbinelor si ng —randamentul generar 7 dupi mirimea masinilor), Totodata, torului la plind sarcin’ (0,96— P primari Q, Hi se determini prin calcul Cc P=1333 QHny {ia schnico-economic, iar randamentul turbine =f (QH) depinde de acesti fac- orl de tipul turbine: si de felul proiectarii ei. esac aderea, optim a fost determinaci introun aliniat ancerior armens’ af stabilit debitul instalat in central Qr=m Q, unde m reprezinta weal de gruputi, ca solugie optima din punct de vedere economic. 31° Factorii 6.1. Indicafii pentru. studii premergatoare la determinarea debitului instalat Pentru anteproiecte, debitol instalat se caleuleazs cu _ajutorul formule! are G, eM octicientul de instalare ky se determin din expresia [12]: kyaatba+ca, unde a= £2 este raportul dintre energia acumulatit in lac Eq =0,002725 Va Hg [kWhj, la H net de calcul, gi energia natural E ce corespunde stocului aor ees pe sla pe un interval de timp determinat (zi, lun sau an). Toe re Pe re Pe clare ailnicd, notind volumal weil cu Vas si stocul. eu V,=86 400 Qu, rezultd cic, este cunoscut a =Var /V2. Astieh coefici- entul ky are expresiile: ; pentru UHE de virf ky=1,2-+2,5a2 +20 5 pentru UHE de semivirf ky =1+2 a2+15 on |PUTEREA INSTALATA SI DEBITUL _INSTALAT 43 La wzine cu acumulare anual’ cu volumu! util al lacului Vy si stocul anual a 31 560000 Qin, coeficientul a=V 4/V duce la urmétoarele expresii pentru Ait pentru UHE de vif ky=1,65-+3,60+3,2 0° Bentru UHE de semivirf ky =1,4+3,2a-+3 a Pentru UHE, de bazi ki=1,t deoarece =O. Duph profesorul Zolotariov, limitele de variazie a coeficientului ki se determina in funcyie de valorile raportului e=_S* astfel: Ent Ey a) laa > 0,25 — pentru uzine de baz kr =1,25 — 1,455 — pentru uzine cu compensare zilnick ky =1,45 — 1,75; — pentru uzine cu compensare anuala k; =2,0 — 2,5; b) la a<0,2 — pentru uzine de bazé ky =1,45 — 1,755 — cu compensare zilnicd ky =1,75 — 2,25 — cu compensare anuala k; =2,2 — 2,9. fn qari cu UHE de virf, cu pondere mare de energie de iarna (Elvetia, ‘Austria, RDG. si REG, Italia), br =6...10. : Pentra UHE V. I. Lenin de Ja Bicaz s-a stabilit ki =4 si pentru UHE wl6 Februarie de pe Arges, ky =5,6. 6.2. Debitul instalat economic Pentru projectarea definitiva, indicagiile precedente nu mai sint suficient de exacte si trebuie gasita solutia’ cea mai economicd. In acest scop se aplict balanga energoeconomicd pentru timpul de recuperare Tr, considerind dout debite succesive Q si Qe> Q fig — In Am _ fain, dan, pp Bates, (Pia — Pa Fr Pg — Pm (P12 Pry) Tr” Peg Pes Pig t Pry Indicii ¢ se refer& la centrala termo- si b la cea hidroelectric’, 1 sint investi- fille, A cheltuielile anuale directe plus cele indirecte, Pio —Pia este surplusul de putere la uzina hidroslectrici, Piz —Pa — puterea instalati mai pusin tn CTE, cu Eyy-Ev, [sWh/an] corespunzatoare si ch [lei/kWh] este costul com- bustibilului pe kWh (0,07—0,1 lei/kWh). tn comparatiile energoeconomice se considera indicii echivalensi pentru : — UHE de virf si corespunzitor CTE cu ardere de gazes — UHE de baza si semivirf cu CTE cu ardere de fignit. In Iz intrd tn ambele cazuri gi deschiderea de mine. Se ingelege ci la egalitate in balangi corespunde paritate economics cu cit partea stingy este mai mic& decit cea dreapti cu atit este mai economic& sapraechiparea UHE, adicd orice m*/s instalat tn plus este mai economic. CaGilal fe reperd cu alte valor’ Q—Qe, Q—Q ete., pind se obyine solusia optima pentru un anumit Qro — optim.46 NOTIUNE GENERALE DESPRE AMENAJARI i MASINI HIDRAULICE 6.3. Debitul de calcul al turbinelor Dack debitul instalat intr-o central cu m carbine este Q;, debitul maxim pentru. fiecare turbini este Q=Qu/m, pentru care se determin’ gabarivele masinii. Pentrn calculul palelor rotorice se consider’ regimul de funcyionare cu Nmay» cate corespunde debitalui de calcul Qe=ke Q gi ciderii de calcul He determinate anterior, Pentru fiecare tip de turbin’, raportul k, —Q./Q are anumite valori cunoscute in funcyie de rapiditatea turbinei_m,—nP>* /HM®, de exemplu la: —turbinele Fr &,=0,74+10-8 n?; — turbinele K: k,: 88; 0,92; 0,95; 0,97; 0,98; pentru /,=400; 500; 600; 700; 800; — turbinele P: &, 8... 0,85 crescitor cu ms. Stabilirea numirului_m — optim de turbine se trateazk in alt aliniat.Partea a doua TURBINE HIDRAULICE CU REACTIUNE. STABILIREA TIPURILOR OPTIME ‘Turbinele hidraulice sint motoarele care du randamentul cel mai ridicat si se disting prin urm&toarele caracteristici: — prelucreaza orice fel de cideri de Ja 1 Ja 2400 m si debite de la 0,1 Ja 900 mi/s pe turbind si se proteaz 1a constructia de unititi de mare putere; — gint masini foarte robuste, cu durate de viaji de peste 50 de ani (de exemplu, turbinele de la hidrocentralele din Sinaia si Sadu I funcyioneazi neintrerupt din 1894/96); = sint maginile cele mai elastice ta exploatare, in conditiile variasei ciderii, a debitului, a puterii si a turagiels — pot fi pornite si inc&rcare tn plin In 1—2 min, astfel tnete sint apte pentru centrale de mare virf si de intervensie sau de reverva. 7. CLASIFICAREA TURBINELOR HIDRAULICE 7.1. Clasificarea dupa principiul de funcfionare Toate turbinele transforma energia hidraulic& tn energie stereomecanick, dar dup! forma energiei hidraulice primare si felul transformarii ei se disting douk categorii: — Turbinele cu actiune, numite mai just de egala presiune, care transform’ fn stator Intteaga cAdere neti in intlyime cinetick si primesc Ia intrarea tn rotor energia hidraulics sub forma pur cinetici, pe care o transforma, dupi principiul impulouli, in energie stereomecanic&. Presiunea la intrarea fn cupele Ptorului este egala cu cea de la iesire gi ambele sint egale cu cea atmosfericd, En care cauzi se numesc turbine de egal presiune. In aceasta categorie inert turbinele ou actiune de interes istoric: Girard, Zuppinger, Bénki, Bell, precum {i turbina contemporand Pelton, denumici P sau turbina cu cupe si wurbina Sfindex, denumit& prescurtat S.48 TURBINE HIDRAULIGE CU REACTIUNE, sTABILIREA TIPURILOR OPTIME — Turbinele cn reactiune, denumite si cu suprapresiune, care primesc energia hidranlic& preponderent sub forma potenyiali de presiune, avind totusi o cott-parte de energie cinetici. Presiunea Ja intrare in rotor, Pi, este mai mare decit cea de la iesire pp. se defineste noyiunea de grad de reactiune, care are expresia p= — sia cirei valoare variazi la diferitele tipuri de turbine din aceasté categorie. Au prezentat un interes istoric turbinele: Euler, Segner, Fourneyron, Redtenbacher, Jonval, Francis. Tipurile contemporane cu reactiune sint turbinele Francis perfectionate, numite prescurtat F, apoi Ka- plan (K), Semikaplan (SK), Propeler-elicoidal E, axiale bulb (AB), axial-con- centrice (AC) si turbinele diagonale KD (Kviatkovskii-Dériaz). 7.2. Clasificarea dup& rapiditate Dupi cum se va demonstra ulterior, se defineste ca yrapiditate* sau turagie specifick a turbinei expresia: ny. po a\ ards wy Valoarea numerick a rapiditigii permite clasificarea fieciruia dintre tipu- rile de turbine moderne P, S,F,K,SK,E,AB,AC si KD fn lente, normale i sau rapide, pentru care limitele aproximative de variagie ale lui my stat arate { tn tabela Tl-t, In tabelele II-2, I1-3, 11-4 sint prezentate exemple de clasi- \ ficare a turbinelor P, F si K in functie de H si P, dup’ date din literatura. | In tabelele Ii-3 gi Il-4 s-a introdus si subclasa de turbine ultralente, iar limitele de variatie ale rapiditayii sint putin diferite de cele din tabela TI-1, doar fn citeva cazuri. | Tabela H-L i | Clasificarea turbinelor contemporane dupa valorile rapiditafit. 2s | > ts F a ABC Turvinele 4 nig<60 | nga t0-100 | n, x0 nent —0 | ig300—1 200 | 10520500. lente 110 | 40— 55 40-150 | 200-240 | 300— 600| 500-~ 900 normale | 1-25 | 56— 75 | 151-250 | 241-280 | GOl— 800 | 901-1 400 rapide | 25-60 | 76—100 | 261-450 | 281350 | 801—1 200 | 1 401-2000CLASIFCAREA TURBINELOR HIDRAULICE 49 Tabela I~: Exemple de clasificare a turbinelor P 7 a 0583. 45 | inj Mol} P ICH | O=srq] dom ome—sas | Tucbina 10000 | o4t6| 0.0524 rit ._ At Plent 50.000 0115 1 16,70 ! Aen 2,08 5 {1 | 1000 | 16, 100.000 | 4,17 |__ 0.169 L|__70_|_ 17,75 -normal 150000 | 6,25 0,203 | I 600 17,36. 10.000 | 0,833|___ 0,082 1 | 1000 19,40 100 6 | 0,197 _| 11 | s00_| at 70 ae 1900 | £0.000_|_4,16 |_o ‘ 100.000_| 8,333) 0,197 2 500 30,70 - iH —— | | —|I P-rapid 150000 |12,50 | __0,197 8 |_ 4286 | 32,15 1000 | 1,867) 148 500 | 21,20 P-normal 500 | 50000 | 8,333|__ 0,192 375 35,50 20,50 |] np Perapid 190.000 | 16,667| 0,234 3333 | 44,60 | 22,0 10 000, | 2,78 0,154 333,3 26,67 18,85 - J -|t P-rapid 50.000 _| 13,90 0,243 250 44,70 2,25, Tabela 11-3 a , 45,45 Clasificaréa turbinelor F pentru ns < 820 1g) (10-43) 125 wom} Per | Om id Hs ns mens Turbina 1000 | 1,667 636 1500 5 J 750 so9 | 50.000_|-_8.888 ae F-ultralent® 100.000 16,667 804 600 is 150000 25,0 82,0 500 5, 15 19000 | 2.78 5,8 120 |__ 1500 | tens 300 50 000 13,90. —6,85, 134 750 160 000. 27,80 9,10 - 1518 600 \ Fenormalé 150.000 AL67 —9,80 1547 |, 600 f J 4, Turbino bidraulice si echipamente hdroenergelice50 TURBINE MIDRAULICE_CU_REACTIUNE: STABILIREA TIPURILOR_OPTIME (continuare tabela 1-3) | 1.25 ava ren sent | tem | 10000 | 1000 _| Fulenté 600 | a an $286 | Eee ora 8 | anormal | 150.000 375 10.000 750 - 50.000 428.6, 100 000, |__ 300 | even | | 150000 |__ 250 _ Tabeia 11-4 Clasificarea turbinelor axiale K, pentru te< — 30000 — 100 Hm) P (CP | efF] Turbine 10 000 10,42 750 0.000 52,10 333,3 ay 100 000_|_ 104.2 250, Keultralenté 150,000 1563 200 200 000 208,4 166,7 10000_| 2084 50.000 | 1042 40 100000_|_ 2084 K-lent& 150 000 3126 200000_|_ 416,7 10000_| 41,67 a 50.000 _|_ 2084 | K-normala 100.000_| 4167 150.000 _| 625.0 10.000 83,3 Hy 0 Se - 50 000 416,7 i K-rapiddGLASIFCAREA TURBINELOR HIDRAULICE 51 Dezvoltarea de perspectivi duce la turbinele F si K bietajate sau duble, respectiv Ia cele cu rotor si contrarotor, in care caz se deplaseazé zona lenti spre valori mai mici ale rapiditiii m, decit cele ardtate precedent si la cideti mai mari (K bietajat pind la H<150 m, F bietajat H<800 m). Rapiditatea influenyeaz% forma palelor ca si triunghiurile de viteze, aya cum se aratd in figura 7-1. 7.3. Clasificarea dup& admisia apei Dup& gradul admisici se disting turbine cu: — admisie totala (S, F, K, SK, E, AB, AC, KD), fn care apa intrd tn turbina pe intreaza periferies —admisie parpiali (P, B), tn care apa se injecteaz’ prin m toare (1...6), ectiv pitrunde pe un sector al periferiei. Dupa directia admisiei apei se deosebesc (fig. 7-2) turbine cu admisia: — tangentialé (turbine P, fig. 7-2, 4 — radial (turbine F lente, fig. 7-2, d) — diagonal (turbine F normale si F sau KD rapide) - Sis 7-2,¢) — axiali (turbine K, SK, E, AB, AC, S) — (fig. 7-2, 2). 7.4, Clasificarea dup& pozitia axului Grupurile electrogene, compuse din turbin’, generator i anexe, au axele: verticale, orizontale si mai rar oblice. Avantajele turbinelor cu ax vertical: — la turbine cu gabarite si greutayi mari, axul vertical asiguri o suspen- dare static stabilA si o transmitere buna a fortelor, la fundatia centralei; seas elite oe % SN gatos tall wo RES, eee wil a ny ls : 7 i 3 OF at Variatia formei palelor turbi- Fig. 7-2. Admisia apei in rotoarele turbi- iraulice o data cu cregterea nelor hidraulic rapiditatii ms; triunghiurile de viteze a= tangenfiald ; 6 — radial: corespunzatoare, aakiela.HIDRAULICE CU REACTIUNE. STABILIREA TIPURILOR OPTIME 52 TURBINE — arborele, solicitat numai la torsiune, are diametrul mai mic dectt la urbinele orizontale, deci este mai ieftins we lagitele de ghidaj sint mai simple, iar etapodina preia mult mai avan- cajos grevtatea piesclor fa rotatie si forsele axiales eeevontarea si demontarea cu ajacorul podului nu prezinti dificuleasis = saprafaya silii maginilor este mai mi ch se preteaza bine mai ales 1a centrale subterane (caverne); eeeearal weilizirii aspiratoarelor cu contrapresiune invest j rulant cu deschidere mic& ic, in schimb este mai fnalt& asa igiile sint mai mici. “Avantajele turbinelor cw ax orizontal: supravegherea este mai ujoard, toate masinile si echipamentele anexe sint vizibile in exploatares generatoarele cu ax orizontal sint ma ruratie, dectt cele cu ax verticals e ceadagile centralei sint mai putin solicicate si deci mai ieftines — dispozigia orizontalé permite instalarea de turbine duble sau gemene. La umbine ca gabarite mici, deci a cideri foarte mari, este favorabilé dispozitia cu ax orizontal. ei ble cote avantajos la varbine tubulare AB, AC si Tp urbotransfor- smatenn hidraulices nu se aplici tnsi Ia tipurile de turbine P, S, F, K SK, E, KD. i ieftine, la aceeagi putere si 7.5, Clasificarea dup numérul rotoarelor ‘Actyalmente rotoarele se monteaz numai tn paralel, pe arbore, ceea ce permite mérirea rapiditarii. Pentru 0 turbind cu m rotoare, rapiditatea este ng= \M My, unde rs este rapiditatea unui singur rotor. Dupé numarul rotoa- relor se deosebesc: . carbine monorotoare, caracterizate prin existenga unui SIGN r0- tor pe axul turbinei, Aceasta este constructia uzuali pentru toate tur- tones S, F, K, SK, E, P cu ax vertical si, de asemenca, Felent si P—lent cu ax orizontal; « rirbine duble, solute aplicati doar la turbina F (fig. 7-3) si ale ckrei caracteristici constau in aceea ci au o singurt carcasi spiral, un aparat Grector, dowd aspiratoare si rotorul dublu, Astfel se realizeazd. rapiditatea ng =1,415 Moi, sporitd faya de ma al unui singur rotor; or jurbine gemene, caracterizate prin aezarea pe acelagi ax a dou’ turbine de acelasi tip si avind evacuarea comun’, De exemplu, turbina F-gemene nee asCLASIFCAREA TURBINELOR HIDRAULICE 53 Gig. 7-4) are 2 carcase spirale, 2 aparate directoare, 2 rotoare si un singur aspirator, comun. Analog este turbina P-gemene cu 2 rotoare in consola, la fiecare capital arborelui cite un rotor, iar generatorul in mijloc, intregul grup avind numai 2 lagires Fig, 7-3, Turbind F.— dubs, Fig, 7-4, Turbind F.— gemene — turbine polirotoare, care constau din mai multe rotoare asezate coaxial, fn trecut, aceasti solutie s-a utilizat la F-orizontal cu 3...4 rotoare pe acelasi arbore orizontal, dar a fost tnlocuita cu succes de o singurs turbind K-monorotoare. Pe viitor se deschide perspectiva utilizirii turbinelor F si K cu me rotoare tn setie, cu 1¢=2%, cum se arati intr-un capitol ulterior. \n’ 7.6. Clasificarea dup& alte criterii Dupa constructia exteriora a admisiei se deosebesc turbine: in camer deschisi, turbine tn cazan, turbine cu carcasi spirali din beton armat (la H<25 m), turbine cu carcasa spiralé metalicd sudata sau turnata. Dupa forma aspiratorului sint turbine cu aspirator : drept (conic sau hi- perboloid), cotit de Ja orizontali la verticalé (la turbina F si K orizontale), cotit de Ja vertical Ja orizontali (Ja turbine F, K, SK, E cu ax vertical gi de mare putere). Dupa putere, turbinele se impart in: microturbine P<500 CP ; turbine mici P<5000 CP; turbine mari cu P<100 000 CP si turbine gigante cu P>>100 000 CP (de exemplu, in UHE Kuibtgev si Volgograd sint cite 20, respectiv, 22 turbine de cite 160000 CP, turbinele de la Bratsk de cite 780000 CP/turbin’ sau turbinele proiectate pentru UHE Porzile de Fier, 12 unitigi a cite 240000 CP fiecare).54 TURBINE _HIDRAULICE CU REACTIUNE. STABILIREA TIPURILOR OPTIME Se pot clasifica turbinele dupa debitel unitar Q= i (capacitatea de inghigire a unei turbine). ; abt In functie de c&dere se deosebese turbine de cAderi_ mici (H<70 m), mijlocii (H=70...300 m), mati (H=300,..2 400 m). 8, DESCRIEREA TURBINELOR CU REACTIUNE Dup& cum s-a ardtat anterior, din clasa turbinelor cu reactiune fac parte turbinele F, KD si turbinele axiale de diferite subtipuri K, SK, E, AB, AC. Organele principale ale acestor turbine sint: carcasa spiral, statorul (existi numai la turbinele de dimensii mari), aparatul director, rotorul si aspiratorul. De asemenea, turbinele mai au atbore, lagire, capace, inele de reglaj etc. Modul de funcjionare a turbinelor cu reacyiune este urmitorul : apa din conducta foryaté pitrunde in carcasa spiral, este condusi spre aparatul director, unde energia potengiali a curentului de apa este transformat par- ial fn energiecinetic3, apoi pZtrunde tn rotor, fn care, prin variatia momen- tului cinetic al apei, se obyine cuplul motor la arborele turbinei. Trecind fn continuare {n aspirator, apa este evacuat’ in canalul de fugi. 8.1, Rolul diferitelor organe ale turbinelor F si K Carcasa spirald (numit& si mele) : — face Jegitura intre vana de admisie si statorul turbinei ; — creeazi un cuplu hidraulic, necesar functionarii_ turbinei; — repartizeaz’ uniform debitul si vitezele pe periferia statorului sau a aparatului director ; — permite racordul regulatorului de presiune ; — prin rezistenya sa poate transmite forse spre fundasia turbinei, prin palele statorice fixe de-la gura melcului, Statorul + — distribuie debitul uniform pe periferia aparatului director ; — tigidizeaz’ carcasa spiralX si preia forjele care actioneazi asupra acesteia. Aparatul director (distribuitorul) : — distribuie uniform debitul pe periferia rotorului ; — transforma partial energia de presiune fn energie cincticd ; — realizeazd unghiul 2 al vectorului vitezei absolute co, necesar in- irri corecte 2 apei fn rotor ; — regleaz debitul care trece prin turbink de la zero la valoarea maxim’; seruaseDESCRIEREA TURBINELOR CU_REACTIUNE 55. - te pozitia inchis, aparatul director se inchide etang gi reduce debitul ja Zer0o$ — yealizeazi pierderi de sarcini minime prin pale cu profile hidro; dinamice mobile tn jurul unui ax ; — contine mecanisme de reglaj robuste si precise (inel_ de reglaj, pir- ghil si trightoare). Rotorul, ca. organ principal al turbinei, transform’ puterea hidraulici, potential si cineticX in putere mecanicé la arborele pe care este montat (putere stereomecanic’). Aspiratorul : ’ Bhpermite asezarea rotorului intr-o pozitie corecté, dupi cum indict calculul hidromecanie ; — realizeazi ,,aspiratia H,> 0“, cu rotorul montat Ja tnalyimea H, [m] deasupra nivelului aval sau ,contrapresiunea H, <0", cu rotorul scufundat sub nivelul din aval ; — recupereaz o parte din energia cinetic a apei Ia ieyirea din rotor, sporind astfel randamentul turbinei + — permite devierea curentului de api dupa nevoie, din directia orizon- tald tn aceea verticala, sau invers ; — evacueazi apa spre canalul de fugi al centralei, fn condiyii hidro- dinamice optime. Celelalte organe mecanice: arbore, lagire, capace, etangiri, pompe de ungere respectiv de drenaj etc. au au o influengé esentiald asupra curgerii apei prin turbin’. 8.2. Turbine F contemporane 8.2.1. Turbine F cu ax orizontal, monorotoare Se construiese cu diametre de rotor pink la aproximativ 9 m, adick pink la aproximativ Q/VA< 1, Cu douk decenii in urmi, c&derea la acest tip era Limitata la aproximatiy 300 m. In prezent existi turbine F care pre- fucreard cideri pind la 520 m, ceea ce este posibil numai Ja contrapresiuni fn aspirator Hy—=—5 la —10 m gi climinind coroziunea prin oyeluri inoxi- dabile si forme de pale atent studiate. Tn figura 8-1 este prezentati o schiti a dispozitiei generale a unei ase- menea turbine, iar in figura 8-2 se aratX detaliile organelor centrale ale ace- Teeagi turbine, Pentru ambele figuri este valabila aceeasi legend’, si anume : 7 >. careasa spiral din oel turnat sau sudat din sectoare, dintr-o bucati dau din doui subansambluri; 2 — piese de fnlocuire la uzin’ a capacelor aparatului director ; 3 — pale rotorice ; 3a —coroana superioari.; 3 — co” roana inferioar’ ; 4—arborele orizontal pe care Totorul este, impanat tn ceanolk.; 5 —curba aspiratorului cotit din direcyia orizontal% tn cea verti. Sei; 5a—difwzorul hiperboloid al aspiratorului ; 6 —nivelul apei, variabil5G TURBINE HIDRAULICE CU REACTIUNE, STABILIREA TIPURILOR OPTIME oe Fig. 8-1, Turbiné F,—monorotoare cu ax orizontal. se on bee [ : _ a] WN a 7. Le p—o L—- & we & yi a EE : Fig, 8-2; Detalii constructive la turbina F— monorotoare eu ax orizontal,DESCRIEREA TURBINELOR CU _REACTIUNE 57 tn aval de turbink (aci aspiratia H’,>>0) ; 7 — batiul carcasei spirale 5 8 — pax Tele ceatorice fixe ; 9 —palele aparatului director, turnate sau forjate dintr- Kocath cu fusele 9a i 96; 10 si 11 —bucge gi presetupe la fusele palelor aparatului director ; 72—capacul amonte al statorului cu nervurile 124 He corpul gamitucilor de etangare fn jurul arborelui; 14—carcasa lagi- Fig, 8-3, Diferite moduri de instalare a carcasei spirale. rului; 14a—inelul tmpotriva tmpingerii axiale; 15—inelul de reglajs TG ’conducte de egalizare a presiunii; 17—flangele carcasei spirale ; 18 —exuri de cchilibrare axial ; 19 —inele de wzuri la capacele aparatu- lui director ; 20-21 — idem la rotor ; 22— tragatoarele ; 23 — pirghiile de reglaj ; 24 —cuzinetii lagarului : 25 — cupla cu arborele generatorului. Carcasa spirala a turbinei F orizontale se instaleaz’ in diferive moduri, dupi cum impune tipal centralei gi accesul apei din distribuirorul dinaintea centralei, asa cum se arati in figura. 8-3. 8.2.2. Turbine F orizontale duble fig. 8-4, 8-5) La debite mai mari si cderi mai mici dectt cele pentru turbina F mono- rotoare se utilizeaza turbina F cu rotor dublu (fig. 8-5), din care apa este cvacuaté prin 2 aspiratoare. In figura 8-4 se indici numai organele mai {mportante, si anume: 1—dispozitivul de inchidere rapidi in cazul_am- balirii ; 2-—lagarul principal ; 3 si 3¢—lagire secundare ; #—curba as- 7 Fig, 8-4, Turbina F orizontald dubla, Fig. 8-5. Rotorul dublu, simetric, al unei turbine F orizontale duble.58 TURBINE HIDRAULICE CU _REACTIUNE. STABILIREA TIPURILOR OPTIME piratorului ; §—rotorul dublu; 6—palele aparatului director ; 7 — carcasa spirala; 8 — inelul de reglaj ; 9 — pirghiile si trigitoarele de reglaj; 10 — angele de racord ale aspiratoarelor. 8.2.3. Turbine F verticale monorotoare Acest tip de turbini se construieste pentru o gama largi de cideri, actualmente pind la 520 m, si cu puteri unitare de sute de megawati (re~ cordul actual {I deyin turbinele de la UHE Krasnoiarsk, fiecare avind 690 000 CP). Organele principale sint : 7 —carcasa spiral din tole sudate, betonati WN 7 re cy 21, S BIS 6 oh & Fig. 8-6, Turbins F vertical de mare putere. complet sau pe jumitate; 2—statorul cu pale fixe, de la gura_carcasei spirale ; 3—palele aparatului director ; 4— rotorul ; 5 — capacul inferior ; 6 —aspiratorul ; 7— arborele ; 8 —flangi; 9—buloanele de fixare a roto- rului pe arbore ; 10—capota fuzelati Ja iesirea din rotor; 11 si 12 — fixa- rea capotei de arbore; 13—locasele fuselor palelor aparatului director ; 14 —capacul superior ; 15 — pirghiile de reglaj; 16— trigttoarele de re~ slaj; 17 —inelul de reglaj; 18—ochiurile pentru pirghiile acyionate de servomotorul regulatorului automat ; 19—clopotul de sustinere a inclului de reglaj; 20—vasul de colectare a uleiului; 2/—turela lagiralui ; 22 —inelul de susginere a ghidajului de etansare ; 23 — presetupa ; 24—va- sul pentru colectarea uleiului scipat ; 25— lagiral ; 26 — rezervorul inferior de uli; 27—pompa de ungere; 28 si 29—mecanismele de antrenare a pompei de ungere ; 30— rezervorul superior de ulei ; 31—conducta care face legitura cu aspiratorul, pentru egalizarea impingerii axiale.CLASIFCAREA TURBINELOR HIDRAULICE 59 _ Un ansamblu al unei turbine F duble cu ax vertical este prezentat in figura 2-18, organele principale fiind aceleasi ca la turbina F monorotoare, prezentind doar unele modificdri constructive. 8.2.4. Ansamblul unei turbine F verticale dintr-o centralé subterana Centrale de mare putere si cidere, cu contrapresiune, se construiesc, frec- vent in caverne adinci (de exemplu, la noi UHE 16 Februarie de pe Arges, tu o putere de 220000 kW la H=300 m), asa cum se arati in figura 8-7 bho? Fig. 8-7, Turbina F din centrala cavern de pe Arges cu pulerea instalals de 220 MW (in constructie). tn care s-au ficut urmitoarele nota 4 —distribuitorul ; 2—-vana tur- Hingis 3 —caverna; 4—carcasa spiral mecalici betonata ; ¥— aparatul director ; 6 — rotorul ; 7 — aspiratorul cotit; @—batardoul pentru fnchi- area dinspre aval in caz de revizie, oprind apa din galeria de fugi 9 st pitrund’ spre turbina in revizie; 10 — arborele cu capacut superior; 11 — cu- pla; 12—generatorul; 13 si 4—excitatoarea $i Jagirul crapodin’ ; Fs > podul rulant; 16 — galeria de observayie a cavitasiel (prin fereastr’) § 17 si 18—galeria de acces spre centrala caverna, 8.2.5. Ansamblul echipamentelor intr-o centralé cerian& cu turbind F vertical fn figura 8-8, agregatele F verticale au urmatoarele organe principale : 4 2 -—cistribuitor cu tacord spre vana plana a turbinei 3 i # 5 5 — servo. 1 Sou hidraulic 6—-carcasa spiral ; 7—aparavul director ; 6 — rotorulGO TURBINE HIDRAULICE _CU_REACTIUNE. STapiLinea {PURILUK UF tsat 9—inelul de reglaj de pe capacul turbinei ; 10— pirghiile spre servomoto- ul de reglaj ; 1/ — arborele turbinei ; 12 — arborele generatorului ; 13 — cu~ pla; 14--regulatoral automat; 15—generatorul ; 16 — lagirul pivot-cra- Fig, 88. Ansamblul echipamentelor centralet cu turbine F verticale, podini; 17 —excitatoarea ; 18 —aspiratorul hiperboloid ; 19 — regulatorul de presiune (ventil sincron) cu evacuarea 20, in cazul avariei regulatorului automat. 8.3, Turbine K, SK si E Turbinele axiale stnt, de asemenea, turbine de reactiune si se _asea- mana constructiv cu turbina F rapid’, cu exceptia rotorului, care are forma de butue fuzelat hidrodinamic, cu pusine pale, analoge celor ale elicelor de avioane sau de nave, Dup’ cum se realizeaz& reglajul, se disting subtipurile : K (Kaplan), la care fn timpul functionarii sint mobile in jurel axelor proprii atit palele aparatului director ctt si palele rotorului, deci se reali- zeaza dubly reglaj, datoritk ciruia se obsin valori mari ale randamentului, jar curba de randament, in funcyie de sarcin’, este foarte aplatisati. — SK (Semi-Kaplan, inventat de Thomann), la care palele aparatului director sint fixe, iar reglajul simple se face numaj cu palele rotorice, care emmaeaDESGRIEREA TURBINELOR CU_REAGTIUNE 61 sint mobile, ca la K ; curba de randament este mai pugin platé ca la K, dar mai avantajoasa decit la turbinele E 5 “— E (propeler-elicoidal) ate palele aparatului director mobile, ca la F, dar palele roorice sit fisate pe butucel rovorules. Daroria reglajului simply, Curbs de randament este parabolick ascutiti — deci dezavantajoasi — gi la mersul fn gol consum& un debit mare Qo tuie 0 risipa de ap’. 0,3—0,35) Qmaxs c¢ea ce consti~ 8.3.1. Turbiné K de constructie LMZ Tipul de turbing Kaplan aritat in figura 8-9 este construit de Uzina Metalurgicé din Leningrad (LMZ) gi are diametrul rotorului Di=4 m_ ‘Nomenclatorul figurii 8-9 este: 1 — pala rotorick cu butucul ei 7 a si fusul 1bsitc; 2—butucul roto- a rului in care se gisese fusele 7 palelor rotorice; 3 — capota, care inchide etans spre a- 2. val spagiul gol din butues 4 — capota aval, fixati prin buloanele 5; 6 — pir- ae ghiile de rasucire a palelor, & i \ £96. cu trigatoarele 7 prinse cu 9 721 bis ochiuri in traversa 8, care i in timpul reglajului sala si ¢ coboara, ghidata de arbore- Y Je de reglaj 9, concentri cu arborele 10 al turbine 11 si 12 — arborele largit pentru a forma cilindrul servomotorului, rotoric, in care pistonul 13 ridick gi © coboara arborele secundar yy, de reglaj 9; 14 si 15 — con- ducte de ulei, concentrice, rotitoare, fn interiorul ar- borelui gaurit al turbinei si & generatorului, care la co- manda hidraulic’ a presi unii de ulei alternate, data de un combinator amplasat deasupra generatorului, mis- ci pistonul servomotorului 13 fn sensul _reglajului; Fig. 8-9, Turbin’ K de constructie LMZ. 16-17 — orificii care duc - uleiul peste si in 78 sub pistonul 13; 19 —garnituri de etansare intre arborli Concentrici; 20 —lagarul de ghidaj al turbinei (altele similare se gisesc sub i deasupra generatorului); 2/—angrenaj; 22—pompa de ulei antrenati a] fo62 TURBINE HIDRAULICE CU_REACTIUNE, STABILIREA TIPURILOR OPTIME prin angrenajal 21 de la atbores 23—Jabirinturi de etangare; 24 — capota superioara; 25 —capota inferioara; 26 — palele aparatului director (la fel ca la F rapid) cu fusul inferior 27 si superior 28, ghidate in bucse montate tn rama 29; 30 si 31 — pirghiile i tragitoarele pentru reglajul aparatului diree- tor, actionate de inelul de reglaj 32 de citre pirghiile 33, puse tn migcare de servomotor; 34-35 — statorul fix, care constituie gura metalicé rigid’ a car- casei spirale tn beton armat 36; 37 — blindajul camerei rotorului; 38 — blocul fundagiei turbine. 8.3.2. Centralé cu turbine K, SK sau E Pentru cdderi pin’ la aproximativ 25 m, pe fluvii cu debite foarte mari, se construiesc centrale de tipul celei schitate in figura 8-10, fn care s-au notat cu: 1 — gratare rare: 2 — stavila turbinei ; 3 — stavila deversorului de ape mari; 4 — carcasa spiral (din beton armat la H<25m, iar la cideri peste 25. m_ este metalic); 5 — aparatul direc- tor; 6 — rotorul K, SK sau E; 7 — aspiratorul cu batardoul aval 8; 9 — generatorul; 10 — excitatoarea si crapodina; 11 — regulatorul; 12, 13 14 — podul rulant; 15 — trambulina deversoare cu ghidajele batardou- lui aval ; 16 si 17 — galerii pen- pity tru serviciile auxiliare si canalele Fig. 8-10. Centralé cn turbine K, SK sau E. de cabluri, y PY 8.4. Turbine tubulare AB si AC In ultimul deceniu au fost construite centrale de joase c&deri H. 6 m cu turbine axiale tubulare tip bulb (AB), dup& schema din figura 8-11, in care s-au utilizat notafiile: 1 — grdtarul rar; 2 — clapeta centralei sub- mersibile (clapeta este rotit’ tn pozitia 2a la ape mari); 3 — vana fluture de admisie tn turbini; 4—bulbul turbinei in care este escamotat genera- torul, antrenat direct sau prin angrenaje planetare de c&tre rotorul 5 de tip K; 6 si 7 — regulatoare si gospodirii de ulei; 8 — mecanismele de manevri a vanei; 9 — aspiratorul; 10 — batardoul aval; 17 — pilele deversorului.DESCRIEREA TURBINELOR CU_REACTIUNE _ 63 tn figura 8-12 se arati tipul de turbind bulb in functiune Ja centrale existente sau care se instaleazA acum in cascada cu numeroase uzine pe rhul Moselle, in curs de regularizare. Tipul de turbind bulb. revine cu circa 20% mai ieftin decit turbina K, iar aoe $ntreaga centrala cost’ cu 30% 2 mai puyin dectt centralele flu- 2#— viale clasice. Semnificayia re- perelor acestei turbine este pre~ zentati in paragraful 25.1. fn ultimele doui decenii au fost construite peste 200 de turbine axial concentrice (AC), dupa brevetul A, Fischer, de tipul celei reprezentate in fi- gura 8-13. Inovaia consté ta conceritrarea rotorului hidrau- lic de tip K sau_propeler-eli- coidal cu rotorul electric intr-o. singuri masini, realizind economii de Snvestitii de 40% faya de cele tn centrale clasice. fn figura 813 sau utilizat urmitoarele notajii: 1 —palele rotorului montate solidar prin 2 pe butucul 3, care se roteste Impreuni cu cuzinetii Gelor dout lagire 5; 4—arborele fix, #n jurul ciruia se tnvirteste rotorul 5 L af Vz Ay PM JF Zs Mirada ast) EZ i g 6 @7 Fig. 8-11, Turbind tubular, propus’ de prof. Tho- mann (1925). Fig, 8-12, Turbind tubulard moderna, bulb (AB), construiti de Escher Wyss.o4 6-7-8 —sint etangéri cu Jabirinturi, le a si), ruRBINE HIDRAULICE CU_REACT! ver comprimat (in spafil fnfagurdrilor electrice fay coroana inelara a rotorul fn capota cilindricd il 4 de apa lui hidraulic, iar statorul ; carcasa exterioara consti cea ce realize oy, 40, 41, 12 si 13, tar compul fuzelat interior s 23, 22 17, 19 $i 213 palele regl: 4m jurul fuselor 26 5i 29 tn bucpele 27 si capacul 2 3B a Coit, \x% \ a7 \ 2 a J 3 28,26 a Te S12, qj 230. \ o mW 8 2 ~y gl ee INE, STABILIREA foarte complicate, 9 —rotorul electric, ‘TIPURILOR OPTIME In care se introduce izolare perfecth a care este fixat pe electric 10 este introdus din mai multe tronsoane compune din piesele 35, azi Oo abile ale aparatului director 24 sint mobile 8 ; 29 — fusele interioare 5 Fig, 8-13. Turbina axialeoncentried AC, antrenate de pirghiile 30 si. trigito: nat de servomotorul 34; 15 respectiv ungere, turbine AC au fost realizate si cu P: ‘avind deci calitatea turbinelor K, faga de turbinele K cl pentra reglai, Asemenea deci cu dublu reglaj, 70%, ‘este sub 20000 CP la H<15 m, flee ca turbine polictajate, In acest 30 m si vor avea puteri pink dezvoltat cu prioritate turbinele Jasice, Deocamdati, puterea acestor tipuri speciale fnsi in perspectiva la AB, fay de AC. avind rotorui electric solidar cu cel hidraulic. arele 31, de citre inelul de reglaj 32, actio- , 16, 38, 39, 42, 43 sint diferite conducte, unele az, ele vor putea prelua cideri pink la 30000 CP/turbin’. In ultimii 5 ani s-au altele pentru aerul comprimat. ale rotorice K rotitoare, dar care cost numai ele vor fi dezvoltate maiDESCRIEREA TURBINELOR CU REACTIUNE 65, y Lk Ce Recent a fost perfectionat turbina F prin adaptarea dublului reglaj al palelor aparatului director si rotorului, tn scopul obsinerii curbelor de ran- dament 1=f(P) n=F(Q), sin=© (H) foarte aplatisate, ca la turbinele K. In figura 8-14, a sib se arati schemele turbinelor profesoruluii Kviatkov- ski (prescurtat Kv), tncer- cate if modele de labora- tor, dar neaplicate pind in prezent fn uzine. Turbina cu reactiune Ky, pur radiala (fig. 8-14,4) pentru cadcei mari sis<80 ‘are atit palele aparatului director 9 cit si cele roto- rice 1 radiale, situate intre coroane plane paralele. Pa- lele rotorice au fuse unila- terale, acyionate de pirghiile 3 si trigitoarele 4, de la un disc 5 basculat — in timpul rotatiei — de citre servomo- torul cu aripioare cilindrice 6. Uleiul sub presiune pi- trunde alternativ in spasiile tubulare 7 si 8, din golul arborelui turbinei, Arborele se roteste impreun& cu co- roana rotorica unic’ 2. Pa- Iele aparatului director au reglajul clasic ca pirghii tragatoare si inel de reglaj, centrat pe cupola 11. Sau notat cu 10—carcasa spi- rali si cu 12 —aspiratorl. Turbina cu reactiune Kv, diagonali, pentru. cd- deri mijlocii si ny=250. - 450 (fig. 8-14, 4) are a- paratul director si reglajul Fig, 8-14. Modele de turbine Ky (Kviatkovsk lui clasic, iar rotorul cu pa- anradiale; §—dlegonale lele 1 diagonale stint identi- ce cu cele ale wrbinei Lavatek (1920), inst basculeaz’ in timpul rotagiei. Ele sint actionate de pirghiile 8 si trigitoarele 7-6, de la un ax central 3, concentric cu arborele turbinei 4. 8.5, Turbine Kv si D (KD) 5, Turbina hidrautice gi echtpamente hidroenergetice66 _ TURBINE HIDRAULICE_CU_REACTIUNE, STABILIRER THPURILCN optiME ‘tarbina Dériaz (prescurtat D), figura 8-15, este asemiindtoare en turbina Kv gia fost realizati fnere anii 1949 i 1960 ou ‘unitéti foarte mari, pin’ la 195 600 CP, in numeroase centrale (exemplu: Fiwasee cv Ane: doud turbine de ctte 105 000 CP, Adam-Bek, Niagara, Canada cu Si gase turbine de clte 63.000 CP etc.). Accastt urbind este reversibil’, func- Ata ly Ty, ; Fig, 6-18, Turbina D (Dériar), de mare putere si eu dublé regiare. tiontnd ica pompa in centrale cu transformatoars hidroenergetice, find turbina Viitorului pentru domeniul cAderilor HH 70,..150 m. Semnificatia reperelor este aceeasi ca la turbinele elicoidale, incit nu se mai prezint& aci- Deoarece turbinele diagonale Kviatkovski si Dériaz sint foarte asemana- toare, le vom denumi prescurtat KD. 9, NOTIUNI DE HIDRODINAMICA A TURBINELOR CU REACTIUNE Pentru a putea determina prin calcul forma corecté ¢i rational’ a acelor corgane ale turbinei care vin fn, contact cu curencal de apa side forma geo- ore chrora depinde objinerea puterii maxime, pentru up debit si. 0 marie gate, este necesar si se adapteze ecuatille generale ale hidrodinamicii fa studi! turbinelor.NOTIUN] DE HIDRODINAMICA A TURBINELOR CU_REACTIUNE 67 9.1. Sisteme de coordonete. Triunghiul de viteze. Ecuatia de continuitate Organele principale ale turbinelor cu reactiune sint corpuri de revolugie, avind ca axi de simetrie axa turbinel. In consecingX, pentru studiul migcirii apei prin aceste organe se ya utiliza ‘n special yn sistem de coordonate cilindrice 7,9, z (fig. 9-1), in care axa z coincide cu turbinei. In unele cazuri, de exemplu pentru stu- div! miscarii in carcasa spiral si in aspiratorul curb, se utilizeazd si alte sisteme de coordonate curbilini La studiul migc&rii apei prin organele turbinei se vor lua in seam’ atte miscarea absolut (fay de un sistem de coordonate fix) eft si migcarea relativa (Fata de un sistem de coordonate mobil). Vectorul vitezei absolute se va nota cu 6, iar al vitezei relative cu w. . In cazul general, acesti vectori sint functii de punct si de timp: Hig. 1. Sistem de coordo- rt nate cili a (9.1) ate cilindrice, C(r, 0, 25); Wawl(r, P25 2). Proiectarea turbinelor se face ins in ipoteza cd regimul de functionare al acestora este stationar, deci c=c(r, 8 2) si w= w(r, 8, 2). (9.2) Viceza tangential w a unei particule de fluid, care se giseste la distanya 7 de axa Oz si se roteste cu viteza unghiular’ @, are expresia #=/'w. Aceast& vitezi find si viteza tangential a rotorului, in cazul migcarii relative se consider ca vitez de transport. Dupa cum se stie din mecanica, intre vitezele D si w exist& relatia vectorial ¢ wn, (9.3) a cdrei reprezentare grafick poarti denumirea de triunghi de viteza (fig. 9-2, 4). Fig. 9-2. trangia de viteze; — descompuner viezel absolute: ¢tn rotorut el Webine ca6 _TURDINE_HIDRAULIGE_CU_REACTIUNE. STABILIREA TrPURILOR_OPTIME Proiectiile vitezelor ¢ si w dupa axele de coordonate r, 9, 2 se noteazd astiel (Fig. 92s): Cr, tw — in directia radialt; cor Wa — fin direcyia tangen- yal; ¢2) Wz — in ditectia axiala. Proiectiile vitezelor ¢ si w fn planul meri- Man (762) sint Cm $i Wm. Intre vitezele ¢, $i componentele lor exist’ urma- toarele relagii: Eye W=Wat We epee ee eee eee ea) Cael tls} Wm= Wr We Proiectind relayia (9.3) in planul meridian, rezultd ck ¢m =m» iar din (9.4) se deduce ch cr=wr si Cz =Wz. Daca se proiecteazi (9.3) dup’ directia tangensial, se obtine: Cys Wut (9.5) Expresiile componentelor virtejului dup axcle de coordonate sine: 1 (ace a(ren) 1 faer 982). g = A (alread __ der). oH 90 — az} OF (Ge Es omar Pa -%) 08) fn cazul migcSrit axial simetrice, tinind seam ci toate matimile nu depind de unghiul 0, rezulti ci expresiile (9.6) devin: 1 ares) , op ae Ge (9.7) Ecuatia de continuitate, in coordonate cilindrice, pentru un fluid imcom- presibil, Yn migscare permanent, [13] are expresia: Ber, Aca, d¢. Sey See Be (8) Pentru migcarea axial-simetrici, ecuagia de continuitate devine: Ber 4 Ote 4 or 34 $4 =. (9.9) tn caleulele practice se utilizeazd metoda valorilor medii[14, 15], care consti in extinderea la tuburi de curent groase a relatiilor riguros valabile pentru tuburi de curent subtiri Ecuatia de continuitate aplicaté la un tub de curent subtire, pentru un fluid incompresibil, in migcare permanent’, are expresia Q=S c=const. (9.10)NOTIUNI DE HIDRODINAMIGA A TURBINELOR CU REACTIUNE F 69 Cu notatiile din figura 9-3,4 si 9-3,4, ecuatia de continuitate (9.10) se serie astfel pentru: — rotorul F:Qax DiBicm,e; =F DB emg 03 (9.11) — sotorul K: Q= (Di— Dé) cme =F (D2— De) cma eas (9.12) Ee aE Fig. 93, Scheme pentru aplicarea ecuatiei continultatit: 21a rolorel F; b=Ia rotorul K. fn care Cqy= C1 605 04, Cma=C2 08.02 Sint, componentele meridiane ale vitezei absolute ¢1 sic jar esi f sint coeficientii de contractie (subunitari) la intrare, respectiv la ieire, care tin seam de micgorarea sectiunti de trecere a apei din cauza grosimii periferice a palelor. Tintnd seam de notasiile din figurile 9-4,a, b ecuatia continuititii pentru diferitele organe ale turbinei F are urmitoarele expresii: 3, )aimerarea in carcasa spirals (fig 9-4, b) Quah df cy Sat he VOEH Fig. 9-4. Scherele diferitelor organe ale turbine! F, iustind aplicareaecuafiel de continuitate gi a ecuafiei lui Bernoulli: a= rotor gt aparai director ; 6 —carcasa spiral.70 TURBINE HIDRAULICE CU REACTIUNE. STABILIREA FIPURILOR OPTIME cu Ry <0,2 pentru carcasa din oye] turnats k, =0,17 la carcasa sudata din sectoare de toli si k, =0,13 pentru beton armat, iar ¢s < 12 m/s; oMinti-o sectiune intermediars a carcasei spirale Q=-F mde, cum ® gf exe, FE; ~ an HOMES RE — la intrarea si iegirea din aparatul director (fig. 9-4, 4) Q — Ia intrarea gi iesirea din rotor Q=a DB tm & — la intrarea gi iesirea din aspirator Dy, Bo Cn 2% Dy Bo Smo Eas DE inet x * Qe Di oy=4- Di cu Expresia componentei meridiane cm @ vitezei absolute ¢ in interiorul rotorului este (fig. 9-4): Q 7 (9.13) fm—ZDmE&A Dan unde m. eee numarul de canale i A n— descl in care a fost imparyit rotorul, iar iderea, ortogonalé la cm, stabilitd prin trasarea spectrului hidro~ dinamic (liniile y=const. si g=const.), Constanta K= oy are aceeasi valoare Fig. 9-5, Scheme ale aparatului director si aspi- ratorulai pentru a ilustra aplicarea ecuatiei de continuitate spesiral higrodinamte prin aparatul, directors 6 —sspicatorul “ufbinelor F aK in toate punctele celor m canale ale spectrului hidrodinamic. fo figura 9-5 se prezinti spec~ trul hidrodinamic printre palele aparatului director, pentru care se Obrine din ecuagia continuitigii ex- presia vitezei meridiane: Q __K. (9.14) m= mzBy An An Constanta K woe, este gene- ralé pentru fntreg, aparatul director, care are Z» pale sim canale de flux fntre dou pale (de exemplu m=4 in fig. 9-5). ‘Din ecuayia_continuitétii se obsin expresiile diferitelor diametre ale turbinei, care vor fi utilizate la dimensionarea gabaritelor _acestor masini, $n care scop se utilizeazdNOTIUNI DE HIDRODINAMICA A TURBINELOR CU_REACTIUNE i indicii valabili in toaté literatura mondiald: 0 — pentru iesiea din aparatul director, 1 — intrarea tn rotor, 2— iesirea din rotor, 3— intrarea in aspira- tor, 4—iesirea din aspirator. Viteza din orice punct din intetiorul turbinei se poate scrie sub forma =k |2¢1 f, adick este proportionalé, cu viteza teoretica V 2gH, iar aay m/s, k=c). are semnificayia unei viteze specifice (pentru !2gH= La iesirea din aparatul director Co=ky VigH= aS, iar By=:bD,, unde b este un coeficient, Deci diametrul Do se exprim’ astfel: Q ou, 2. Dom ace St Pome VB (9.15) Aici s-au notat cu dy toate m&rimile constante: VRVigb cok) constanta maginii ay la iesirea din aparatul director depinde de rapiditatea 7s. Expresia diametrului D, este valabila la toate tipurile de turbine cu reactiune F, Ketc. La intrarea fn turbinele F-lente (ny < 150) sine valabile aceleasi formule 1D; =k, | 28H gi Di=al <, cua = va cu indicele 1, deci By =fi(n,) constanta masini la intrarea tn rotor. La iegirea din rotor Q=-}- D} Ca tay iar cma=koV2gH, deci unde Sa (Ms) este constanta masinii la iesirea din rotor. La intrarea fn aspirator nu mai existi contractic, deci to=1, inet Q= F Di cms, unde Cna= kel 2g. Astfel, diametrul aspiratorului are expresia: (9.16)EAGTIUNE, STABILIREA TIPURILOR OPTIME 12 URBINE HIDRAULIGE CU RI iat a,=" este constanta masinii la intrarea in aspirason- : erate din aspiratorul drept hiperboloid, figura 9-4, rezuled in mod analog fours Qi zg \ aVemvH VE unde 0,596 5) eprezint& constanta masinii Ja feta din aspirator, Ta iesirea din aspiratorul cotit, figura 9-5, ou sectiunea de iesire dreptun- ghiularh Sy= Buby va fi Q=Babs, cx= Babs! 2gH, deci B= Fa VA : peer ge «05 B= e= Pentru sectiunea dreprunghiulark rasionala b=0,5 Bes deci 8:=05 Bim ia Inet ag panes eat |f 8 = 18 By \ Teta | Fy onde i= Te fits). ‘Aceste relayii permit dimensionarea turbinelor F, dack ¢ stabilese expre- siile functiilor fo, ih fay fo, fay ceea ce se face in capitolul 13. func die R aparatul director si, aspiraroral sine ‘asem&ndtoare cu cele ale turbinei F rapide, asa ck pot fi utilizate formulele pentra Do, Da i Ds prezentate anterior. Pentru rotorul se deduc expresiile diametrelor Di gi Das Policind ecuagia continuitapi, si notind cu Dp dD; si Dy=a'Ds diametrele ‘butucului (v. fig. 9-3) Qa (D}— Di) em =F DE — a?) ky PREF, de unde: p=) —*— = = ; Vie ah (t— a) VA ole (2.17) unde 4 a-—_—_—;- A Vareenoa este constanta rotorului K la intrare.NOTIUNI DE HIDRODINAMICA A TURBINELOR CU_REACTIUNE, 2B La iegire, in mod analog, din ecuatia continuititii ~ (D3 — Di) Catz) CU Crna = Ke VORA» rezultit Deal F% (9.18) unde 0,536 o a Yada fa (Ms) este constanta maginii pentru iesirea din rotorul K. 9.2. Ecuafia lui Bernoulli aplicaté la turbinele cu reactiune Organele fixe ale turbine’, carcasa spiralé, statorul gi aspiratorul, se compun din tronsoane de corpuri de revoluyie, Considerind apa care curge prin aceste organe ca un tub de curent gros, in care pentru simplificare nu fe fine seama de repartitia neuniforma a vitezei, ecuatia lui Bernoulli aplicata fntre doua sectiuni tranversale1—1 si 2—2 ale acestui tub, in cazul misc&rii permanente, are expresia cunoscuté din hidraulic 2 2 Shy Py gy, ay 9.19) ag te te gt et et hn (9.19) In rotor, viteza absoluti ¢=w-+m se descompune vectorial tn viteza relativa w (tangenté la linia de curent relativi, deci la pala) si viteza peri- feric’ u=ro—nDgy. Ecuazia lui Bernoulli pentru tuburi de curent fn rotatie (rotorul) se demonstreaz& fn aliniatul urmator. 9.2.1. Expresia ecuafiei lui Bernoulli in cazul rotoarelor de turbine Intr-un tub de curent de lungime J si sectiune variabilZ § (S: la intrare si So la iesire) mirginit de dows pale se consider’ un tronson elementar dt in centrul c&ruia se cunoaste triunghiul de viteze c=#+w. ‘Acceleratiile masei de api din volumul Sdi sine: — accelerayia tangensialé de transport a rotorului axe este nul& fn cazul turaziei constantes