Regia Autonomă de Electricitate - RENEL

PE 124/1995

NORMATIV PENTRU STABILIREA SOLUŢIILOR DE

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A
CONSUMATORILOR INDUSTRIALI
Şl SIMILARI

Bucureşti -1996
 CUPRINS

1 - Generalităţi................................................................................... 3

1.1. Domeniul de aplicare............................................................. 3

1.2. Noţiuni şi definiţii ......................... ...... ................................... 3
2 - Clase de consumatori şi principii de alimentare din sistemul
electroenergetic........................................................................... 12

3 - Criterii privind alegerea soluţiei de alimentare cu energie electrică

a consumatorilor industriali........................................................... 15

4 - Unele condiţii privind organizarea sistemului intern de alimentare

cu energie electrică a consumatorilor............................................ 18

5 - Limitarea influenţelor receptoarelor electrice ale consumatorilor

asupra funcţionării sistemului energetic naţional........................... 20

6 - Telecomunicaţiile şi comanda prin dispecer................................. 21

ANEXE:
ANEXA 1. Determinarea indicatorilor de fiabilitate ai schemei de
alimentare cu energie electrică a consumatorilor în
punctele de delimitare............... .. ................................. 23
 1. GENERALITĂŢI
Prezentul normativ serveşte la alegerea corectă în faza de
proiectare a soluţiilor de alimentare din sistemul energetic naţional a
consumatorilor industriali şi similari.

1.1. Domeniul de aplicare

1.1.1. Prevederile normativului se aplică în studii tehnice,
documentaţii tehnico-economice de fundamentare a investiţiilor şi studii
de soluţie care privesc realizarea instalaţiilor de alimentare cu energie
electrică în curent alternativ a marilor consumatori industriali şi similari,
definiţi conform "Regulamentului de furnizare şi utilizare a energiei
electrice" (RFUEE).
De asemenea, prevederile normativului se aplică în studii de
retehnologizare a instalaţiilor existente de alimentare cu energie electrică.
1.1.2. In afara prevederilor din normativ, la proiectarea instalaţiilor
electrice de alimentare a consumatorilor industriali şi similari se va ţine
seama de prevederile tuturor standardelor şi prescripţiilor tehnice în
vigoare.
1.1.3. în normativ se folosesc următoarele moduri de indicare a
gradului de obligativitate a prevederilor conţinute :
- " trebuie ", " este necesar ", " urmează " : indică obligativitatea
strictă a respectării prevederilor în cauză;
- " de regulă": indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie
aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea unei astfel de prevederi
trebuie să fie temeinic justificată în proiect;
- " se recomandă ": indică o rezolvare preferabilă, care trebuie
să fie avută în vedere la soluţionarea problemei ; nerespectarea unei
astfel de prevederi nu trebuie justificată în proiect;
- " se admite " : indică o soluţie satisfăcătoare, care poate fi
aplicată în soluţii particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect

1.2. Noţiuni şi definiţii

1.2.2. Sistem electroenergetic naţional (SEN)
Ansamblul - instalaţiilor pentru producerea, conversia,
transformarea, transportul şi distribuţia energiei electrice, care au un
proces comun de funcţionare.
1.2.2. Sistem de alimentare extern a unui consumator (Instalaţii
de alimentare)
 Partea SEN formată din ansamblul instalaţiilor electrice de
alimentare a consumatorului aflate în exploatarea furnizorului şi care sunt
în amonte de punctul (punctele) de delimitare dintre consumator şi
furnizor, definite conform RFUEE . Din punctul de vedere al prezentului
normativ, sistemul de alimentare extern constituie o sursă unică de
energie electrică.
1.2.3. Nod (noduri) sursă
Nodul (nodurile) aparţinând furnizorului, din amonte de punctul
(punctele) de delimitare dintre furnizor şi consumator, la care acesta este
racordat.
1.2.4. Instalaţii interne (prin analogie cu 1.2.2. - Sistem intern)
de alimentare a unui consumator.
Ansamblul instalaţiilor de utilizare, distribuţie şi producere a
energiei electrice ale unui consumator de orice tensiune de la punctul
(punctele) de delimitare (definit conform RFUEE) la receptoarele
consumatorului.
1.2.5. Puncte distincte de primire a energiei electrice
Unul sau mai multe puncte de delimitare a instalatelor furnizor-
consumator, în care poate fi livrată consumatorului energia electrică.
1.2.6. Cate de alimentare
Totalitatea instalaţiilor înseriate între nodul sursă şi punctul de
delimitare considerat, indisponibilitatea oricărui element nerezervat
conducând la întreruperea alimentări) (o cale de alimentare poate
cuprinde W aeriene, cabluri, întreruptoare, separatoare, transformatoare,
reactoare etc.).
1.2.7. Surse proprii de energie electrică
Instalaţii, pentru producerea de energie electrică aparţinând
consumatorului.
1.2.8. Sursă de intervenţie
Sursă proprie de rezervă, independentă de SEN, care asigură o
alimentare neîntreruptă sau realimentarea în intervalul duratei critice de
întrerupere la căderea celorlalte surse (cf. PE 013) pentru un grup
restrâns de receptoare, a căror funcţionare consumatorul o consideră
necesară.
1.2.9. Calitatea serviciului de furnizare
Caritatea sistemului extern de alimentare din punctul de vedere al
continuităţii în furnizarea energiei electrice.
Calitatea serviciului rezultă în cadrul acţiunii de stabilire a soluţiei
de alimentare (care face obiectul acestui normativ), pe baza unor
indicatori de siguranţă medii probabili, orientativi, pentru stabilirea performanţelor
schemei de alimentare ca şi pentru compararea soluţiilor posibile.
Pe baza acestor indicatori, în cazul unor solicitări speciale ale
consumatorilor, se pot calcula valori maxime, cu un anumit nivel de risc de depăşire,
care pot constitui informaţii pentru tratative între furnizor şi consumator sau pentru
încadrarea în prevederi legale viitoare.
1.2.10. Calitatea energiei electrice
Gradul de conformitate faţă de limitele admisibile, normate, ale unor
parametri electrici (tensiune, frecvenţă, distorsiuni, nesimetrii).
1.2.11. Nivel de emisie
Este definit în normativul PE 013.
1.2.12. Receptor electric
Element de circuit electric care consumă energia electrică în scop util.
1.2.13. Racord adânc
Schemă de alimentare, cu introducerea directă a tensiunii înalte (foarte
înalte) în apropierea centrului de greutate al sarcinii consumatorului, cu un
număr minim de aparate şi trepte de transformare intermediare.
1.2.14. Sarcina maximă
Cea mai mare dintre sarcinile medii (curent sau putere) care poate
apărea într-un interval determinat de timp, denumit interval de cerere. La enunţarea
sarcinii maxime trebuie precizat intervalul de cerere de referinţă pentru care se
efectuează media, în funcţie de care se disting :
a) sarcina maximă de durată (15 sau 60 minute), determinată pentru
alegerea elementelor reţelei din condiţii termice şi pentru calculul pierderilor de
putere;
b) sarcina maximă de scurtă durată (de vârf), care poate dura 1-10
s si care se ia în considerare la caicului fluctuaţiilor de tensiune în reţea,
reglajul protecţiei maximale a instalaţiilor etc.
1.2.15. Întreruperea căilor de alimentare ale unui consumator
poate fi:
a) întrerupere simplă : în cazul indisponibilităţii incidentale a unei
singure căi de alimentare; aceasta poate determina întreruperea parţială
sau totală a alimentării (în funcţie de numărul căilor de alimentare);
b) întrerupere dublă sau multiplă: în cazul indisponibilizării
incidentale în acelaşi timp a două sau mai multor căi de alimentare ale
aceluiaşi consumator, care se rezervă reciproc, determinând întreruperea
parţială sau totală a alimentării (în funcţie de numărul şi capacitatea căilor de
alimentare).
1.2.16. Restabilirea alimentării
Acţiunea de asigurare, în punctul de delimitare, a tensiunii nominale
şi a posibilităţii de livrare a puterii contractate, după o întrerupere totală a
alimentării.
1.2.17. Durata de restabilire a alimentării
Timpul cuprins între momentul întreruperii totale a alimentării cu
energie electrică şi momentul restabilirii alimentării. în cazul
consumatorilor cu mai multe căi de alimentare, este timpul necesar pentru
repunerea în funcţiune a numărului minim de căi de alimentare (de regulă
una) cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la paragraful 1.2.16.
1.2.18. Gol de tensiune
Variaţia negativă a valorii efective a tensiunii unei reţele electrice
având o amplitudine cuprinsă între o valoare minimă sesizabilă
(circa 20 % Un) şi 100 % Un şi o durată de cel mult 3 s.
1. 2.19. Şoc de putere activă sau reactivă
Variaţia bruscă a puterii active sau reactive.
Regimul de funcţionare cu şocuri se caracterizează prin pantă,
valoare maximă, durată şi număr mediu de şocuri în unitatea de timp.
Prin "durata şocului" se înţelege perioada de timp din
momentul începerii şocului până la revenirea la puterea absorbită
anterior şocului sau la o valoare oarecare stabilizată.
Prin "puterea absorbită anterior" se înţelege sarcina
consumatorului în punctul de delimitare în momentul începerii şocului (0).
1. 2.20. Coeficient de distorsiune al undei de tensiune
Este definit în prescripţia PE 143.
1. 2.21. Coeficienţi de asimetrie şi disimetrie ai undelor
nesimetrice de tensiune
Sunt definiţi în prescripţia PE 143.
1. 2.22. Flicker
Este definit în prescripţia PE 142.

2. CLASE DE CONSUMATORI Şl PRINCIPII DE

ALIMENTARE DIN SISTEMUL ELECTROENERGETIC

2. 1. Consumatorii de energie electrică din sistemul

electroenergetic se clasifica astfel. în funcţie de sarcina maximă de durată
absorbită în punctele distincte de delimitare:
Clasa Sarcina maximă de durată
A peste 50 MVA
B 7,5-50 MVA
C 2,5-7,5 MVA
D 0,1 - 2,5 MVA
 Tabelul 2.1.
Cls Sarcina maxima Momentul treapta de Posibilităţi de
de durată Smax sarcinii M tensiune alimentare ale
minimă consumatorului
în punctul direct la Prin
de racord tensiunea transfor
reţelei matoare
zonale
[MVA] [MW km] [kV] [kV] [kV]
400 400 / 110
220 220 220 / 110
A 50 < Smax > 1500
110 110 110 / mt
220 / mt
B 7,5 < Smax< 50 ≤ 1500 10 10 110 / mt
10 10 110 / mt
C 2,5 < Smax < 7,5 0 20 / 6
0 ≤ M ≤ 80 20
0 20 / 0,4
≤8 20 20 / 0,4
* *
D 0,1 < Smax < 2,5 10 6 - 20 10 / 0,4
≤3 *
6 6 / 0,4
*tensiuni existente, care nu se mai dezvoltă
2. 2. Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor
industriali şi similari din clasele menţionate la pct. 2.1 se face, de
regulă, dintr-o singură sursă, la treptele de tensiune orientative din tabelul
2.1.
Stabilirea treptei de tensiune de alimentare optime pentru fiecare
caz în parte se va face pe bază de calcule tehnico-economice.
2. 3. Racordarea consumatorilor la sistemul electroenergetic
naţional se va face, de regulă, printr-o singură cale de alimentare.
2. 3. Calitatea sistemului extern de alimentare a unui
consummator poate fi caracterizata printr-o serie de indicatori (medii
sau maximi), rezultaţi din calcule de fiabilitate si determinaţi la punctul
(punctele) de delimitare, cu un anumit nivel de risc.
Aceşti indicatori pot fi:
- numărul mediu anual de întreruperi eliminate prin reparaţii;
- numărul mediu anual de întreruperi eliminate prin
manevre;
- durata medie a unei întreruperi;
 - numărul maxim anual de întreruperi eliminate prin reparatii;
- numărul maxim anual de întreruperi eliminate prin
manevre,
- durata maximă de restabilire a alimentării;
- durata totală medie de întrerupere pe an;
- alţi indicatori medii sau maximi. determinaţi conform
normativelor în vigoare (PE013).
Indicatorii respectivi pot servi pentru :
- compararea soluţiilor de alimentare şi alegerea celei optime,
în situaţia în care sunt mai multe variante ;
- stabilirea de către consumator a oportunităţii prevederii unor
surse proprii sau adoptării altor măsuri pentru eliminarea sau reducerea
efectelor întreruperilor în furnizarea energiei electrice ;
- de asemenea. în situaţia în care reglementările în vigoare
prevăd obligaţii reciproce pentru fumizor şi consumator legate de
calitatea şi siguranţa alimentării cu energie etectrică, unii dintre indicatori
vor putea fi avuţi în vedere la încheierea contractului pentru energia
etectrică.
Calculu! indicatorilor menţionaţi pentm soluţiile de alimentare se
face conform PE 013 (veri anexa 1), cu luarea în considerare a
siguranţei asociate a nodului de sistem de la care se face alimentarea şi a
siguranţei intrinseci a instalaţiilor dintre acest nod şi punctul de
delimitare a instalaţiilor dintre furnizor şi consumatorul de energie electrică.

3. CRITERII PRIVIND ALEGEREA SOLUŢIE] DE ALIMENTARE CU

ENERGIE ELECTRICA A CONSUMATORILOR INDUSTRIALI

3. 1. Stabilirea soluţiilor de alimentare a consumatorilor din

reţeaua SEN se va face ţinând seama de situaţia energetică existentă în
zona respectivă, de prognoza de medie durată (circa cinci ani) a dezvoltării
reţelelor regionale şi de asigurarea alimentării tuturor consumatorilor
existenţi conform cerinţelor precizate în contractul de fumizare.
3. 2. Sarcina maximă de durată (definită la pct. 1.2.14) se va
determina pentru consumatorii noi de către proiectantul general tehnolog
sau de către consumator, pe etape de dezvoltare a acestora, având în
vedere:
- destinaţia şi legătura funcţională dintre agregate;
- puterile unitare, tensiunea şi coeficienţi de utilizare a puterii
instalate;
- existenţa consumatorilor care acceptă perioada de consum
exclusiv în golul de sarcină si mărimea acestora;

- repartiţia consumatorilor în cadrul obiectivului;

3. 3. Necesitatea utilizării cu maximă eficienţă a energiei electrice.
Sistemul de alimentare cu energie electrică a unui consumator
trebuie să asigure o cale de alimentare de bază
corespunzătoare sarcinii maxime de durată stabilite pentru consumatorul
respectiv. Prevederea unor căi de alimentare suplimentare se va face cu
acceptul furnizorului la cererea consumatorului, în cazul în care aceste din
urmă consideră că indicatorii de calitate ai alimentării de bază trebuie
îmbunătăţiţi. Realizarea, patrimoniul şi exploatarea căilor de alimentare
suplimentare constituie obiectul unor reglementări aparte. Sursele de
asigurare a puterii strict necesare pentru menţinerea în funcţiune a
agregatelor, care condiţionează securitatea instalaţiilor şi a personalului,
privesc exclusiv consumatorul.
3. 4. În cazul existenţei unei centrale electrice proprii la
consumator, interconectată la sistemul electroenergetic, la
dimensionarea căilor de racordare se va ţine seama de toate
regimurile posibile, privind schimburile realizabile între consumator şi
SEN.
3. 5. Soluţia de alimentare cu energie electrică (numărul şi
caracteristicile căilor de alimentare si ale punctelor distincte de primire,
inclusiv instalaţiile suplimentare necesare în SEN), caracterizată prin
indicatori tehnico-economici şi de siguranţă oferiţi, va fi aleasă de către
consumator şi va necesita acceptul furnizorului (cu respectarea
prevederilor pct.3.3).
Alegerea se va face de către consumator pe baza criteriilor
economice din variantele tehnic realizabile analizate de elaboratorul
soluţiei de racordare, care trebuie să fie o unitate de proiectare RENEL
sau atestată de RENEL. Se vor determina de către furnizor, împreună cu
elaboratorul soluţiei de racordare, pentru fiecare variantă analizată:
a) investiţiile necesare pentru instalaţiile energetice de racordare;
b) indicatorii de siguranţă ai sistemului extern de alimentare;
c) cheltuieli anuale de exploatare şi pierderile de energie electrică ;
d) valoarea nivelului de risc luat în calcul pentru stabilirea
valorilor maxime ale indicatorilor de fiabilitate .
Elaborarea soluţiei de alimentare se va face, de regulă, după
schema logică din figura 1.
 fig.1. Metodologia propusă pentru stabilirea soluţiei de alimentare a
unui consumator industrial
Indicatorii de siguranţă ce se pot calcula pentru schemele de
alimentare cu energie electrică ale consumatorilor industriali şi similari
sunt prezentaţi la pct. 2,4.
3. 6. Valoarea investiţiilor aferente instalaţiilor de racordare
la sistem constituie obiectul unor reglementări specifice, iar
valoarea cheltuielilor de exploatare corespunzătoare acestora se va
stabili prin relaţie contractuală.
3. 7. Documentaţiile referitoare la alegerea soluţiilor de alimentare
şi de distribuţie a energiei electrice la consumatori industriali şi similari vor
fi supuse avizării organelor RENEL, potrivit reglementărilor în vigoare.

4. UNELE CONDIŢII PRIVIND ORGANIZAREA SISTEMULUI

INTERN DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A
CONSUMATORILOR

La studierea soluţiilor de alimentare cu energie electrică

a consumatorilor industriali şi similari se vor avea în vedere
următoarele puncte:
4. 1. Proiectantul părţii tehnologice va avea în vedere – prin
surse de intervenţie - asigurarea puterii strict necesare, pentru cazul
dispariţiei alimentării cu energie electrică din sistemul de alimentare
extern, în vederea evitării pierderilor de vieţi omeneşti şi a distrugerilor de
utilaje .
4. 2. În cazul prevederii unei centrale electrice la
consumator, determinată de necesităţile tehnologice, care se
preconizează a funcţiona în paralel cu SEN, este necesară efectuarea
unui studiu prealabil de
încadrare în sistem a acesteia. Aceasta nu reprezintă sursă de intervenţie
pentru consumatorii de la pct. 4.1.
4.3. La elaborarea soluţiei de alimentare din sistemul intern,
consumatorul va trebui să coreleze caracteristicile tehnice ale
receptoarelor cu condiţiile tehnice de alimentare din sistemul extern (de
exemplu, pornirea şi autopornirea motoarelor, funcţionarea receptoarelor
cu şocuri etc).
4.4. La dimensionarea instalaţiilor electrice ale consumatorilor la
solicitări dinamice şi termice de scurtcircuit se va avea în vedere aportul la
scurtcircuit, în fiecare punct de delimitare a instalaţiilor cu SEN.
4.5. în cazul existenţei unui număr mare de puncte distincte de
primire, regimul de funcţionare (budarea, funcţionarea radiată) a reţelei
consumatorului va trebui precizat în CONTRACTUL DE FURNIZARE şi
CONVENŢIA DE EXPLOATARE.
În cazul în care cerinţele consumatorului privind schema de
funcţionare a reţelelor interne conduc la pierderi suplimentare în reţelele
SEN, aceasta se va reflecta în condiţiile de livrare.
4. 7. Reglajele instalaţiilor de protecţie prin relee şi automatizare din
sistemul intern de alimentare a consumatorilor se vor face pe baza
convenţiilor de exploatare încheiate între unităţile RENEL şi consumatori,
corelat cu timpii de acţionare din sistemul extern, în conformitate cu
prevederile "Normativului privind proiectarea protecţiilor prin relee şi
automatizărilor instalaţiilor electrice ale centralelor şi staţiilor" ( PE 501) şi
ale "Regulamentului pentru conducerea prin dispecer în sistemul
energetic* (PE 117) - în vigoare .
4. 7. Pentru receptoarele şi instalaţiile electrice sensibile la goluri de
tensiune (care nu se consideră întreruperi în alimentare), ca. de exemplu:
- redresoare comandate;
- echipamente electronice;
- contactoare din circuitele de for|ă de 0,4kV şi cete din circuitele
secundare;
- motoare şi compensatoare sincrone;
- motoare asincrone (în funcţie de caracteristica cuplului rezistent)
se vor lua măsuri de desensibilizare a instalaţiilor.
Aceasta se poate realiza prin temporizarea corespunzătoare a
protecţiilor de minimă tensiune, desensibilizarea contactoarelor, forţarea
excitaţiei compensatoarelor sincrone, motoarelor sincrone şi a
generatoarelor proprii etic.

5. LIMITAREA INFLUENŢELOR RECEPTOARELOR ELECTRICE ALE

CONSUMATORILOR ASUPRA FUNCŢIONARII SISTEMULUI
ENERGETIC NAŢIONAL

5. 1. Proiectantul general împreună cu proiectantul de

specialitate vor prevedea măsurile corespunzătoare pentru ca
funcţionarea receptoarelor electrice să nu producă în reţelele
sistemului electroenergetic anomalii ca:
- fluctuaţii de tensiune ;
- şocuri de putere activă şi reactivă;
- nesimetrii;
- deformarea undei de tensiune (armonici de ordin superior).

Perturbaţiile de acest gen, considerate la punctul comun de racord

cu alţi consumatori, trebuie să fie limitate astfel:
a) Pentru fluctuaţiile de tensiune (datorate, în principal, şocurilor de
putere reactivă), produse de unele receptoare (cuptoare cu arc electric,
laminoare, aparate de sudură, mecanisme cu cuplu pulsatoriu ş.a.), se vor
lua măsuri tehnico-organizatorice necesare pentru evaluarea (măsurarea)
şi limitarea lor, în conformitate cu prevederile normativului PE 142, privind
combaterea efectului de flicker.
b) Şocurile de putere activă care se repartizează pe centrala
locală:
- la maximum 5% din puterea celui mai mic generator electric, dacă
şocul are o durată mai mare de 3 s;
- la maximum 10% din puterea celui mai mic generator electric,
dacă şocul are o durată mai mică de 3 s.
c) Coeficienţii de disimetrie şi asimetrie ai tensiunii se vor limita la
valorile prezentate în normativul PE 143.
d) Coeficientul de distorsiune (6U) şi nivelurile de tensiune
(rezultate din funcţionarea receptoarelor consumatorului şi din condiţiile
din sistemul electroenergetic) se vor limita la valorile prevăzute în
normativul PE 143, privind limitarea regimului deformant.
5. 2. În cazul în care din studii şi măsurători rezultă că perturbaţiije
menţionate ia pct. 5.1 depăşesc limitele prescrise, pe baza unei analize
tehnico-economice de comun acord între consumatori şi furnizor se vor
stabili măsuri necesare, după caz, în sistemul intern şi (sau) extern pentru
asigurarea funcţionării normale a sistemului electroenergetic şi a
consumatorilor.
 6. TELECOMUNICAŢIILE Şl COMANDA PRIN DISPECER

6. 1. Fiecare mare consumator va trebui să aibă posibilitatea de a

lua legătura telefonică cu dispecerul căruia îî este subordonat operativ
(dispecer local, zonal sau teritorial). La toţi consumatorii din clasa A şi,
facultativ, la cei din clasa B, în funcţie de ponderea receptoarelor
speciale, se vor realiza legatari telefonice speciale cu circuite
independente de cele de uz general.
6. 2. Centratele electrice, compensatoarele sincrone şi bateriile de
condensatoare statice mai mari de 5 MVAr aparţinând consumatorului se
supun operativ comenzii prin dispecer, atât în ceea ce priveşte pornirea şi
oprirea, cât şi regimul de funcţionare a acestora, conform prevederilor din
contract.
6. 3. La consumatorii din clasele A şi B se va realiza câte o unitate
de dispecer energetic a consumatorului, prin care să se asigure
conducerea operativă unitară a instalaţiilor energetice acţionând în
strânsă legătură cu dispecerul tehnologic şi cu dispecerul energetic care-l
are în comandă nemijlocită şi căruia îi este subordonat. Dispecerul
energetic al consumatorului va trebui să aibă instalaţii de telecomunicaţii
directe, operative, cu staţiile de alimentare şi centralele proprii, cu secţiile
consumatoare, cu echipele de intervenţii proprii, precum şi cu dispecerul
energetic teritorial.
 ANEXA 1

DETERMINAREA INDICATORILOR DE FIABILITATE Al

SCHEMEI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A
CONSUMATORILOR ÎN PUNCTELE DE DELIMITARE

- Exemplu de calcul -

Se consideră schema de alimentare prezentată în figura 1.

Fig. 1

în aceste condiţii de alimentare se vor prelimina prin calcul

indicatorii medii şi maximi pentru un consumator racordat la 110 kV In
punctul C1 şi pentru un consumator racordat la 20 kV în punctul C2 .
Datele de intrare constituite din indicatorii de fiabilitate la barele
staţiei de sistem A s-au preluat din studiul ISPE - "Studiu pentru
determinarea unor parametri şi indicatori de calitate ai energiei electrice
care trebuie avuţi în vedere la calculele efectuate pentru contractarea
livrărilor de energie electrica. Determinarea nivelului de siguranţă
asociată în nodurile de 400, 220 şi 110 kV din SEN, elaborat pentru
fiecare DET.
Pentru exemplul considerat. s-au ales următoarele date:
- Intensitatea de defectare echivalenta la barele statiei A, pentru
defecte eliminate prin reparaţii:

- Intensitatea de defectare echivalenta la barele statiei A pentru

defecte eliminate prin manevre:

- Intensitatea de reparare echivalenta, la barele statiei A:

Se va considers ca riscui acceptat pentru calculul numarului si

duratei maxime de defect este, conform studiilor efectuate, de r = 0,05.
Rela|ii generate de calcul utilizate (vezi PE 013).

• Valori medii

- Numarul mediu de întreruperi intempestive eliminate prin

repara{ii, pe durata de calcul (T), exprimata in ore:

în care mărimile λe şi μe, reprezintă intensităţile echivalente de defectare şi

reparare corespunzătoare defectelor urmate de reparaţii şi cuprinse în datele
de intrare (λe1,2 ; μe1,2).
- Durata medie a unui defect eliminat prin reparaţii:

TR  1  e [ore]
- Numărul mediu de defecte eliminate prin manevre pe durata de
studiu (T):

n m  em  T
 - Durata de restabilire prin manevră (Tm) este o valoare
deterministă, stabilită în funcţie de condiţiile locale şi considerată, pentru
acest exemplu, ca fiind egală cu 20 minute.

• Valori maxime

- Numărul maxim de întreruperi (N) pentru o valoare de risc

stabilită (r) se determină cu relaţia:

 
r  1     T ' j!  e   T
În această formulă parametrul λ poate avea valoarea λ e în cazul în
care se doreşte numărul maxim de întreruperi eliminate prin reparaţii,
sau λ em , în cazul în care se doreşte numărul maxim de întreruperi
eliminate prin manevre. Dacă se doreşte valoarea globală a
numărului de întreruperi, parametrul λ. ia valoarea (λe + λem). în
cazul In care se urmăreşte numărul maxim de întreruperi urmate de
manevre, acesta se va nota cu Nm.
Valoarea acestui indicator se poate determina şi direct, în
funcţie de produsul λT utilizând tabelele distribuţiei POISSON,
prezentate în tabelul A.
- Durata maximă de restabilire a alimentării în condiţiile riscului
acceptat (r) se determină în conformitate cu tabelul A1.
Tabelul A1

Condiţia Relaţia de calcul

1 1 1  T
e   ln TR max   ln e [ore]
T 1 r e 1
ln
1 r
1 1 1  T
e   ln si r  0,63 TR max   ln e [ore]
T 1 r e 1
ln
1 r
 e  e  e TR max
unde: r  1  e
 Calculul indicatorilor de fiabilitate pentru consumatorul
racordat In punctul C1
 Valori medii
Pentru acest consumator schemele echivalente utilizate sunt:

întreruperi eliminate prin reparaţii: întreruperi eliminate prin manevre:

(fig.3)
(fig.2)

În conformitate cu relaţiile (1), (2) şi (3) valorile indicatorilor

medii sunt:
n = 0,022 întreruperi urmate de reparaţii/an ( 1 la 50 de ani );
Ti = 16 ore/întrerupere;
nm = 0,15 întreruperi urmate de manevre/an (1 la 7 ani );

 valori maxime

În conformitate cu relaţiile (4), (5a) şi (5b) valorile maxime

ale indicatorilor cu nivelul de risc r = 0,05 sunt:
o nu apar întreruperi urmate de reparaţii pe parcursul unui
an N = 1/an (conform tabelului A);
o întreruperi intempestive eliminate prin manevră; NM = 1
(conform tabelului A).
Se face verificarea :
1
ln
e  0,025  10 4
 1  r  0,058  10  4 [h 1 ]
T
unde T = 8760 ore/an.
Rezultă că se aplică relaţia (5b):
1 1
TR max   ln 48 [h ]
620  10  4
ln
1
1  0,05
Evident durata întreruperilor eliminate prin manevră nu va
depăşi durata maximă a unei manevre manuale (Tm).
 Calculul indicatorilor de fiabilitate
pentru consumatorul racordat în punctul C2

În cazul acestui consumator, schemele echivalente utilizate

trebuie să ia în considerare toate elementele serie pe calea de
alimentare, după cum urmează (considerând patru plecări pe fiecare
bară de medie tensiune).
Întreruperi eliminate prin reparaţii:

Fig. 4
unde:
A, B1,2 sunt bare colectoare;
S - separatoare;
I - întreruptoare;
Tc - transformatoare de curent;
TF - transformatoare de forţă;
TT - transformatoare de tensiune;
LEA - linie electrică aeriană;
C2 - consumator,
Întreruperi eliminate prin manevre:

Fig. 5
em  em1  S  TT  4  s  0,216  10 4 [h 1 ]
'e  A  S  I  Tc  TT  S  LEA  S  I  Tc  TT  S 
 0,432  10  4 [h 1 ]
'e
e   448  10  4 [h 1 ]
ei
  ei
Note:
1) Se remarcă faptul ca nu s-au luat în calcul refuzurile de
întreruptor pe medie tensiune, deoarece acestea depind de
configuraţia locala a reţelei.
2) Pentru transformatorul de putere, de măsură, precum şi
pentru întreruptorul de MT, s-a considerat timp de
înlocuire şi nu de reparaţie.

 Valori medii
În conformitate cu relaţiile (1), (2) şi (3), valorile indicatorilor
medii sunt:
n = 0,38 întreruperi urmate de reparaţii/an (1 la 3 ani );
Tn = 22 ore/an
nm = 0,19 întreruperi urmate de manevre/an (1 la 5 ani) .

 Valori maxime
În conformitate cu relaţiile (4), (5a) şi (5b), valorile indicatorilor
sunt, pentru un risc r = 0,05:
Nmax = 2 întreruperi urmate de reparaţii/an;
Nnmax = 1 întrerupere urmată de manevră/an.
Se verifică condiţia:

1
ln
e  0,432  10 4  1  r  0,058  10 4[h 1]
T
Rezultă că se aplică relaţia (5b):
Tmax = 44 ore / întreruperi urmate de reparaţie (înlocuire).
În cazul în care apar consumatori racordaţi în anumite puncte ale
reţelei de medie tensiune, calculele se efectuează pe baza aceloraşi
principii (vezi PE 013).
De menţionai că valorile obţinute pentru indicatori corespund
parametrilor de siguranţă determinaţi pe baze statistice la nivel SEN şi
prezentaţi în PE 013. În cazul în care există date statistice proprii
(număr de defecte într-un interval de timp – „nd” şi durate medii de
restabilire – „TR”), atunci calculele se pot efectua pe baza acestor date.
În cazul prevederii de structuri de echipamente de rezervă, care să
permită ca defecţiunile să poată fi eliminate prin înlocuiri şi nu prin
reparaţii, valorile pentru duratele de staţionare după defect vor fi
revizuite în sensul reducerii corespunzătoare.
 Tabelul A
Legea de repartiţie a lui POISSON
-3
( k=nmax ; n=λa · T ; valorile din tabel se înmulţesc cu 10 )
k 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
n
0,02 980 1000
0,04 961 999 1000
0,06 942 998 1000
0,08 923 997 1000
0,10 905 995 1000
0,15 861 990 999 1000
0,20 819 982 999 1000
0,25 770 974 998 1000
0,30 741 963 996 1000
0,35 705 951 994 1000
0,40 670 938 992 999 1000
0,45 638 925 989 999 1000
0,50 607 910 986 998 1000
0,55 577 894 982 998 1000
0,60 549 874 977 997 1000
0,65 522 861 972 996 999 1000
0,70 497 844 966 994 999 1000
0,75 472 827 959 993 999 1000
0,80 449 809 951 991 999 1000
0,85 427 791 945 989 998 1000
0,90 407 772 917 997 998 1000
0,95 387 751 929 984 997 1000

1
 Tabelul A (continuare)
Legea de repartiţie a lui POISSON
k 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
n
1,0 368 736 920 981 996 999 1000
1,1 333 699 900 974 995 999 1000
1,2 301 663 879 966 992 998 1000
1,3 273 627 857 957 989 997 1000
1,4 247 592 833 946 986 996 999 1000
1,5 223 558 809 934 981 994 999 1000
1,6 202 525 783 921 976 992 999 1000
1,7 183 493 757 907 970 990 998 1000
1,8 165 463 731 891 964 987 997 999 1000
1,9 150 434 706 875 956 983 997 999 1000
2,0 115 406 677 857 947 975 995 999 1000
2,2 111 355 623 819 928 964 993 998 1000
2,4 091 308 570 779 904 951 988 997 999 1000
2,6 074 267 518 736 877 935 983 995 999 1000
2,8 061 231 469 692 88 951 976 992 998 999 1000
3,0 050 199 423 647 815 916 966 988 996 999 1000
3,2 041 171 380 603 781 895 955 983 994 998 1000
3,4 033 147 340 558 744 871 942 977 992 997 999 1000
3,6 027 126 303 515 706 844 927 969 988 996 999 1000
3,8 022 107 269 473 668 816 909 960 984 994 998 999 1000
4,0 018 092 238 433 629 785 889 949 979 992 997 999 1000
4,2 015 078 210 395 590 753 867 936 972 989 996 999 1000

2
 Tabelul A (continuare)
Legea de repartiţie a lui POISSON
k 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
n
4,4 012 066 185 359 551 720 844 964 985 994 998 999 1000
4,6 010 056 163 326 513 686 818 995 980 992 997 999 1000
4,8 008 048 143 294 476 651 791 887 944 975 990 996 999 1000
5,0 007 040 125 265 440 616 762 867 932 968 986 995 998 999 1000
5,2 006 034 109 238 406 581 732 845 938 960 992 993 997 999 1000
5,4 005 029 095 213 373 546 702 822 903 951 977 990 996 999 1000
5,6 004 024 082 191 342 512 670 797 886 941 972 988 995 999 999 1000
5,8 003 021 072 170 313 479 638 771 867 929 965 984 993 997 999 1000
6,0 002 017 053 181 285 446 608 744 847 916 957 980 991 996 999 999
6,2 002 015 054 134 259 414 574 716 826 902 949 975 989 995 998 999
6,4 002 012 046 119 235 384 542 686 803 886 939 969 986 994 997 999
6,6 001 010 040 105 213 355 511 658 780 869 927 963 982 992 997 999
6,8 001 009 034 092 192 327 480 628 755 850 915 955 978 990 996 998
7,0 001 007 030 082 173 301 450 539 729 830 901 947 973 987 994 998
7,2 001 006 025 072 156 276 420 569 703 810 887 937 967 984 993 997
7,4 001 005 022 063 140 253 392 539 676 788 871 926 961 980 991 996
7,6 001 004 019 055 125 231 365 510 648 765 854 915 954 976 989 995
7,8 000 004 016 048 112 210 338 481 620 741 835 902 945 971 986 993
8,0 000 003 014 042 100 191 313 453 593 717 816 888 936 966 983 992
8,5 000 002 009 030 074 150 256 386 523 653 763 849 909 949 973 986
9,0 000 001 006 021 055 116 207 324 456 587 706 803 876 926 959 970
9,5 000 001 004 015 040 089 165 269 392 522 645 752 836 898 940 967

3
 Tabelul A (continuare)
Legea de repartiţie a lui POISSON
k 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
n
10,0 000 000 003 010 029 067 130 220 333 458 503 697 752 864 917 951
10,5 000 000 002 007 021 050 102 179 279 397 521 639 742 825 888 932
11,0 000 000 001 005 015 038 079 141 212 341 460 579 689 701 854 907
11,5 000 000 001 003 011 028 060 114 191 289 402 520 633 733 815 878
12,0 000 000 001 002 008 020 046 090 155 242 347 462 576 682 772 884
12,5 000 000 000 002 005 015 035 070 125 201 297 406 519 628 725 806
13,0 000 000 000 001 004 011 026 054 100 166 252 353 463 573 675 764
13,5 000 000 000 001 003 008 019 041 079 135 211 301 409 518 623 718
14,0 000 000 000 000 002 006 014 032 062 109 178 260 358 464 570 669
14,5 000 000 000 000 001 004 010 024 048 088 145 220 311 413 518 619
15,0 000 000 000 000 001 003 008 016 037 070 118 185 268 363 466 569

4
 Tabelul A (continuare)
Legea de repartiţie a lui POISSON
k 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
n
4,4
4,6
4,8
5,0
5,2
5,4
5,6
5,8
6,0 1000
6,2 1000
6,4 1000
6,6 999 1000
6,8 999 1000
7,0 999 1000
7,2 999 999
7,4 998 999 1000
7,6 998 999 1000
7,8 997 999 1000
8,0 996 998 999 1000
8,5 993 997 999 999 1000
9,0 989 995 998 999 1000
9,5 982 991 996 998 999 1000

5
 Tabelul A (continuare)
Legea de repartiţie a lui POISSON
k 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
n
10,0 973 986 993 997 998 999 1000
10,5 960 978 988 994 997 999 1000
11,0 944 968 982 991 995 998 999 1000
11,5 924 954 974 986 992 996 998 999 1000
12,0 899 937 963 979 988 994 997 999 999 1000
12,5 869 916 948 969 983 991 995 998 999 999 1000
13,0 835 890 930 957 95 986 992 996 998 999 1000
13,5 798 861 908 942 965 980 989 994 997 998 999 1000
14,0 756 827 883 923 952 971 980 989 995 997 999 999 1000
14,5 711 790 853 901 936 960 976 986 992 996 998 999 999 1000
15,0 664 749 819 875 917 947 967 981 989 994 997 998 999 1000