Energia electrică

Definiții
Forma primară de energie – energia în forma ei naturală, în
starea în care se găsește în natură, neprelucrată. Exemplu:
- Energia chimică a combustibililor convenționali
- Energia hidraulică a cursurilor sau acumulărilor de apă
- Energia nucleară a izotopilor radioactivi
- Energia solară
- Energia eoliană
Formă finală de energie – energia în forma în care o utilizează
consumatorul final. Exemplu: energia mecanica, energia
termica, energia electrica, energia chimică, etc
Forma intermediara de energie = forma de energie utilizată
pentru transportul formei primare de energie la distanță:
energia electrică , energia termică
Avantaje ale utilizării energiei electrice
• posibilitatea conversiei în instalaţii relativ
ieftine şi simple din punct de vedere
tehnologic în energie mecanică sau alte forme
de energie utilă
• poate fi transportată pe distanţe foarte mari
cu investiţii şi cheltuieli de exploatare relativ
reduse
 Dezavantaje ala utilizarii energiei
electrice
• dificultatea distribuirii la consumatori mobili sau dificultatea
stocării.
• Stocarea energiei electrice este costisitoare şi se face în
cantităţi limitate, în instalaţii complexe cu gabarite mari, şi
numai sub formă de curent continuu. Datorită imposibilităţii
stocării, sistemele de conversie trebuie să producă energia la
momentul consumului şi să-şi adapteze în mod continuu
nivelul puterii produse în funcţie de puterea cerută de
consumator
• randamentul de conversie pe cale termodinamică este limitat
de temperatura surselor de căldură şi de considerente
tehnologice legate de comportarea la temperatură ridicată a
materialelor utilizate
Clasificarea centralelor electrice
 Noţiuni de putere

Figura 1. Reprezentare grafică a noţiunilor de putere

 Curba zilnică de sarcină
Reprezentarea grafică a variaţiei puterii momentane produse de o centrală electrică
sau de un sistem energetic în funcţie de timp, pe un interval de 24 de ore se numeşte
curba de sarcină zilnică.

Figura 2. Curba zilnică de sarcină şi punctele ei caracteristice

Curba de sarcină se caracterizează printr-un număr de patru extreme
locale, şi anume două maxime şi două minime:
• un vârf de putere cerut de reţea dimineaţa, care se înregistrează în
intervalul orar 10,00 – 12,00; se datorează maximului de activitate al
consumatorilor industriali.
• un vârf de putere cerut de reţea seara – reprezentând maximul absolut
al curbei de sarcină, înregistrat în intervalul orar 19,00 – 22,00; se
datorează maximului de activitate al consumatorilor casnici şi
iluminatului public (Ppv)
• un minim de consum înregistrat în jurul orelor 2,00 – 4,00,
reprezentând minimul absolut al curbei de sarcină. În acest interval
orar consumul casnic şi cel pentru iluminatul public sunt forate reduse
iar dintre consumatorii industriali funcţionează doar un număr redus,
respectiv consumatorii care lucrează în trei schimburi de lucru (Pp min)
• un minim de consum înregistrat în jurul orelor 15,00 – 17,00,
corespunzător intervalului dintre momentul în care cea mai mare parte
a consumatorilor industriali îşi încetează activitatea şi momentul în
care activitatea consumatorilor casnici începe să se intensifice
Figura 3. Relaţiile între diferitele puteri din sistemul energetic

Vârfurile de putere se deplasează în funcţie de anotimp după variaţia lungimii

perioadei de întuneric şi după modificările programului de lucru. Curbele de
sarcină corespunzătoare zilelor lucrătoare sunt mai ridicate decât cele din zilele de
odihnă. Pe lângă dezavantajul creşterii consumului de combustibil (ceea ce se
traduce prin creşterea preţului de cost al energiei electrice), funcţionarea în
regimuri tranzitorii duce la solicitări suplimentare, termice şi mecanice, ale
echipamentelor, deci la reducerea fiabilităţii şi a duratei lor de viaţă.
 Aplatizarea curbei de sarcina
• posibilitatea producerii aceleiaşi energii zilnice
cu o putere instalată mai mică, deci cu
investiţii mai mici. Acest lucru reiese analizând
figura 4, în care se consideră două curbe de
sarcină 1 respectiv 2, astfel încât energia
produsă zilnic pentru cele două curbe de
sarcină să fie aceeaşi:
 24 24
Ezi 1 =  Pp1d = Ezi 2 =  Pp 2 d
0 0

Figura 4. Curbe de sarcină cu diferiţi coeficienţi de aplatizare pentru aceeaşi valoare

a energiei consumate zilnic
• variaţii mai mici ale încărcării echipamentelor. Tot
din figura 4 se poate observa că intervalul de
variaţie a încărcării echipamentelor este mai mic
în cazul curbei 2 decât în cazul curbei 1. Pentru
curba ideală 3 încărcarea echipamentelor este
constantă.
• Regimuri uniforme cu randamente mai bune şi
fiabilitate mai ridicată.
• Eliminarea necesităţii pornirilor şi opririlor zilnice
la unele instalaţii
 Metode de aplatizare a curbei de sarcina
• interconectarea sistemelor energetice din zone geografice situate pe
longitudini diferite. Se obţine în felul acesta o compensare reciprocă a
curbelor de sarcină, cu decalarea vârfurilor de consum (care apar la
momente diferite), şi în ansamblu, aplatizarea consumului
• deconectarea unor consumatori care depăşesc consumul prescris.
Aplicarea acestei metode se face numai după examinarea consecinţelor
care decurg, deoarece, pentru anumiţi consumatori, întreruperea
alimentării cu energiei electrică în timpul procesului tehnologic poate avea
consecinţe foarte grave.
• Stimularea unor consumatori de a lucra preponderent în orele de gol de
sarcină prin tarifarea diferenţiată a energiei electrice. Tarifarea
diferenţiată poate fi aplicată nu numai după momentul consumului ci şi
după nivelul de putere al consumatorului. Aceasta deoarece un
consumator industrial de putere mare influenţează într-o măsură mai
importantă forma curbei de sarcină prin intrarea sau ieşirea sa din
funcţiune decât un consumator casnic.
• Utilizarea la maxim a duratei de iluminare naturală prin trecerea la ora de
vară
 Curba clasata anuala

Figura 5. Construcţia curbei clasate anuale

Figura 6. Curba anuală a puterilor maxime cerute de consumatori
Coeficientul de utilizare a puterii maxime produse în decursul unui
an este dat de relaţia:
Ean
kef =
8760  Pp max
La puterea maximă cerută de consumator se adaugă puterea necesară
alimentării consumatorilor interni ai centralei (servicii interne),
obţinându-se puterea la borne. Intervalul dintre puterea efectiv
disponibilă şi puterea la borne reprezintă suma puterilor pentru
rezerva turnantă, cea statică şi puterea aflată în reparaţie. Suprafaţa
SA corespunde ariei dintre puterea efectiv disponibilă şi puterea
efectiv utilizabilă în funcţiune.