Prof. univ.dr.ing.

Luminița Georgeta Popescu

Curs nr. 10

5.4. Protecţia cu relee de gaze

Aceasta este principala protecţie împotriva defectelor interne cu care este prevăzut orice
transformator cu putere mai mare ca 1MVA (sau mai mare ca 250[kVA] în cazul serviciilor
interne) cu cuvă şi conservator.
Protecţia se realizează cu relee de gaze (Buchholz) montate pe conducta de legătură dintre
cuvă şi conservator. Defectele în cuva transformatorului, însoţite de arc electric, conduc la
descompunerea materialelor electroizolante şi degajarea de gaze mai mult sau mai puţin violentă.
Deoarece continuitatea închiderii contactelor releului de gaze nu este sigură (jetul de gaze
şi lichid acţionează cu şoc), este necesară introducerea unor autoreţineri sau a unor temporizări la
deschidere. În fig. 5.6 este reprezentată schema protecţiei de gaze a autotransformatorului cu
autoreţinere la nivelul releului intermediar RT şi deblocare manuală, prin butonul B. Dispozitivul
de deconectare DD este utilizat la reviziile periodice şi schimbarea uleiului în cuvă.

Semnal + Declanşare
+ +
+ Autoîntreţinere +
Sig. R1 B
Releu
gaze

DD

Fig. 5.6. Schema de principiu a protecţiei de gaze

5.5. Protecţia transformatoarelor împotriva defectelor monofazate

5.5.1. Protecţia de cuvă

Această protecţie se instalează împotriva defectelor monofazate, însoţite de puneri la masă

în interiorul cuvei transformatorului, conectat în reţele cu curenţi mari de punere la pământ. În
fig. 5.7 este reprezentată schema de principiu a protecţiei de cuvă, numită şi protecţie Chevalier.

1
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Declanşare
R S T 0 +
+ +
+
1 I 2 Br
Izolaţie Cuvă
TC

Fig. 5.7. Schema de principiu a protecţiei de cuvă

Funcţionarea protecţiei se bazează pe controlul curentului de punere la pământ între cuvă şi

o priză de punere la pământ, cuva fiind izolată faţă de pământ. Releul intermediar 2 este prevăzut
cu autoreţinere, aducerea schemei în faza iniţială făcându-se prin acţionarea butonului de
revenire Br. Curentul de pornire al protecţiei se desensibilizează în raport cu curentul capacitiv,
care circulă în regim normal. Se adoptă ca valoare a curentului de pornire:
I pp = ( 40 ÷ 50 ) A, (5.16)
Protecţia de cuvă reprezintă o rezervă a protecţiei diferenţiale longitudinale.

5.6. Protecţia maximală de curent a transformatoarelor

Această protecţie se instalează împotriva scurtcircuitelor exterioare simetrice şi nesimetrice

şi a suprasarcinilor şi diferă după cum transformatoarele au două sau mai multe sisteme de
înfăşurări.
A
Semnalizare ardere siguranţe TT
Semnalizare
I1 + +
+
2 T RT 5 RI
-
+ + Decl. I1, I2
+ + +
8 T +
1 I 3 I 4 U< 6 I +
9

TC FCSI Sig
7

I2 De la TT
B

Fig. 5.10. Schema principală a protecţiei maximale a transformatoarelor, împotriva

scurtcircuitelor exterioare şi a suprasarcinilor, în varianta FCSI

2
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

Important!!!!
La transformatoarele cu două înfăşurări, alimentate dintr-o singură direcţie,
transformatoarele de măsură de curent, care alimentează protecţia, se montează pe partea
alimentării, pentru ca protecţia să poată acţiona ca rezervă, pentru defectele interne.

Important!!!
La transformatoarele racordate pe ambele tensiuni la surse de alimentare,
transformatoarele de curent se montează pe partea alimentării principale, respectiv pe
partea surselor de putere echivalentă mai mare. Se asigură în acest fel un coeficient de
sensibilitate mai mare pentru defectele interne în transformator, când protecţia maximală
poate lucra ca rezervă.

În fig. 5.10 este reprezentată schema protecţiei maximale de curent, în varianta cu FCSI,
pentru un transformator cu două înfăşurări.
Releele 1 şi 2 reprezintă protecţia împotriva suprasarcinilor; releele 3, 4, 5 şi 8 reprezintă
protecţia împotriva scurtcircuitelor externe simetrice, cu blocaj de tensiune minimă; releul 6,
filtrul 7 şi releul 8 reprezintă protecţia împotriva defectelor exterioare nesimetrice.
În unele cazuri (de exemplu, pentru plecări multiple de la bare, atât prin linii radiale, cât şi
prin linii de interconexiune), selectivitatea protecţiei maximale de curent, împotriva
scurtcircuitelor exterioare, nu poate fi asigurată numai prin temporizările acţionărilor; se introduc
atunci, în schema protecţiei, relee direcţionale.
Calculul curenţilor de pornire se deosebeşte în mare parte de calculul similar din cazul
generatoarelor, deoarece ca mărime de bază în calcul nu se consideră curentul nominal In al
transformatorului, ci curentul de sarcină maximă Isarc max al transformatorului.

Observație:
Curentul de sarcină maximă se determină în două ipoteze, astfel:

a. Dacă consumatorii sunt motoare electrice, pentru care trebuie să se asigure autopornire fără
AAR (anclaşare automată a alimentării de rezervă):
I sarc max = K ap1 I n , (5.19)
unde:
Kap1 – coeficient de autopornire
şi cu AAR
I sarc max = I n + K ap2 I n sup l , (5.20)
unde:
Kap2 – coeficient de autopornire
In supl – curentul nominal suplimentar asigurat de AAR.

b. Dacă există n transformatoare identice în paralel şi unul dintre acestea iese din funcţiune,
sarcina suplimentară este preluată de cele rămase:
n
I sarc max = In. (5.21)
n -1

3
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

În general calculul curenţilor de pornire pentru protecţiile maximale se face co o relaţie de

forma:
K
I pp = sig I sarc ma x , (5.22)
K rev
unde:
Isarc max – valoarea maximă rezultată din (5.19), (5.20), (5.21).
Curentul de pornire al protecţiei la suprasarcină simetrică (releul 1) este:
K sig 1,05
I pp1 = In = I n @ 1,2I n . (5.23)
K rev 0,85
Curentul de pornire al protecţiei împotriva scurtcircuitelor simetrice (releul 3):
K sig
I pp3 = I sarc max , (5.24)
K rev
unde:
Ksig = 1,1÷1,2;
Krev = 0,85.
În cazul în care, prin valoarea calculată a lui Ipp3, nu se asigură un coeficient de sensibilitate
Ksens ≥ 1,5, este obligatorie introducerea blocajului de tensiune minimă, care împiedică
acţionările greşite ale sistemului şi permite calcularea curentului Ipp3 în raport cu curentul
nominal al transformatorului:
K sig
I pp3 = I n = ( 1,3 ÷ 1,4 ) I n . (5.25)
K rev
Tensiunea de pornire a blocajului de tensiune minimă se calculează, ca şi la generator, cu
relaţiile (4.42), (4.43).
Protecţia împotriva defectelor nesimetrice externe se desensibilizează:

1. În raport cu curentul de dezechilibru al FCSI, în regimul de sarcină maximă al

transformatorului, adică:
K sig
I pp6 = I dezFCSI (5.26)
K rev
unde:
Idez FCSI – este curentul de dezechilibru al FCSI şi se calculează în conformitate cu relaţia
(4.33), în care Isarc max va reprezenta curentul de sarcină maximă al
transformatorului.

2. În raport cu protecţiile elementelor următoare (protecţia maximală de curent, protecţia

homopolară şi protecţia de distanţă a liniilor de plecare), în scopul coordonării sensibilităţii
acestora, adică:
I pp6 = K sig I 2calc , (5.27)
unde:

4
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

I2 calc – curentul de secvenţă inversă maxim, care circulă prin locul de instalare al FCSI, la
defecte pe elementele următoare, pentru care protecţiile acestor elemente se
găsesc la limita de acţionare.

3. În raport cu curentul de secvenţă inversă pe liniile alimentate, la întreruperea unei faze,

defect la care protecţia nu trebuie să lucreze. Valoarea acestui curent depinde de modul de tratare
a neutrului reţelei şi de reactanţele sistemului faţă de punctul de întrerupere a fazei.
În general se adoptă:

I pp6 = (0,5 ÷ 0,6 ) I n . (5.28)

Timpii de acţionare ai releelor de timp se stabilesc ca şi la protecţia maximală a

generatorului sincron.

Important!!!

În cazul transformatoarelor coborâtoare, cu două înfăşurări secundare, care

alimentează secţii ce funcţionează separat, protecţiile maximale de curent se vor prevedea
atât pe partea alimentării, cât şi pe partea fiecărei secţii. Protecţia de pe partea alimentării,
cât şi pe partea fiecărei secţii. Protecţia de pe partea alimentării va comanda declanşarea
tuturor întrerupătoarelor, iar protecţiile de pe partea consumatorilor vor acţiona numai la
declanşarea întrerupătorului secţiei respective de bare.

5.9. Tendinţe în protecţia blocurilor generator transformator

În centralele termoelectrice echipate cu surse de puteri unitare mari, sistemul de

funcţionare în bloc se extinde, atât la elementele de pe partea electrică, cât şi la cele de pe partea
mecanică. Se discută tot mai frecvent de ansamblul cazan-turbină-generator-transformator şi
servicii interne aferente. În aceste condiţii, interdependenţa dintre instalaţiile de protecţie
aferente elementelor blocului devine tot mai strânsă, iar condiţiile privind selectivitatea şi
siguranţa în funcţionare tot mai severe. Sistemelor de protecţie le revine sarcina de a sesiza
defectele şi regimurile anormale, de a elabora deciziile de deconectare de la sistem în cazul unui
defect, de a ierarhiza comenzile de declanşare (numai la generatorul, sau numai blocul G-T, sau
oprirea generală a tuturor elementelor care compun blocul, inclusiv cazanul). Toate funcţiile
enumerate ţin seama de intercondiţionările şi restricţiile tehnice de funcţionare (valori limită
admisibile, viteze de variaţie impuse parametrilor controlaţi etc.).
De exemplu, PDL a generatorului transmite, simultan cu comanda de declanşare a
întrerupătorului blocului, comanda pentru oprirea turbinei, urmată de întreruperea alimentării cu
combustibil a cazanului.
Protecţia turbinei împotriva creşterii turaţiei comandă în acelaşi timp şi declanşarea
întrerupătorului generatorului de bloc.

5
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

La trecerea accidentală a generatorului în regim de motor, protecţia va comanda temporizat

în (2÷5) secunde declanşarea, acest lucru fiind condiţionat de funcţionarea protecţiei tehnologice
sau de închiderea ventilului de închidere rapidă (VIR) pentru admisia aburului în turbină.
În cazul unei defecţiuni în circuitele de comandă ale VIR protecţia comandă temporizat, cu
cea de-a doua treaptă (10÷20) secunde, declanşarea necondiţionată a blocului.
În fig. 5.17 este reprezentată schema pentru coordonarea protecţiilor electrice şi
termomecanice în cazul unui grup turbină-generator.

Protecţii Protecţii
termodinamice termodinamice
turbină generator

Oprire
turbină

VIR închis Clapete

reţinere
închise

30 ÷ 180s

Protecţii electrice Protecţia

generator care de putere
declanşează turbina inversă

10 ÷ 20s 2 ÷ 5s

Buton avarie Relee ieşire protecţii Declanşare

generator electrice generator voită T-G

Decl. întrerupt. bloc

Decl. într. SI 6kV secţia A
Excitaţie G
Decl. într. SI 6kV secţia B

Fig. 5.17. Schema pentru coordonarea protecţiilor electrice şi termomecanice

în cazul unui grup turbină-generator

6
 Prof. univ.dr.ing. Luminița Georgeta Popescu

În prezent, sunt frecvent utilizate protecţiile realizate prin mijloace de calcul numeric.
Acestea pot funcţiona atât pe baza transpunerii principiilor de acţionare ale protecţiilor cu
echipamente clasice, cât şi pe baza unor principii specifice de funcţionare.

Întrebări recapitulative pentru fixarea cunoștințelor de bază:

1. Împotriva căror tipuri de defecte lucrează protecția de gaze?

2. Împotriva căror tipuri de defecte lucrează protecția maximal de curent cu blocaj
de minimă tensiune?
3. Unde se montează transformatoarele de măsură de curent în cazul unui
transformator electric cu o singură alimentare?
4. Unde se montează transformatoarele de măsură de curent în cazul unui
transformator electric cu o două alimentări?
5. Cum se vor prevedea protecțiile maximale de curent cu blocaj de minima
tensiune în cazul transformatoarelor coborâtoare, cu două înfăşurări secundare,
care alimentează secţii ce funcţionează separat?