Facultatea Electronică și Telecomunicații

Departamentul Telecomunicaţii şi Sisteme Electronice

Studii superioare de licență, ciclul I

Lucrare de laborator №6
la disciplina:
„Protecția muncii si mediului ambiant”

A realizat: st.gr. IMTC-181 Grosu Valeria

A verificat: asist. univ. Capră Galina

Chișinău 2021
Tema: Măsurile şi mijloacele de protecţie contra electrocutării

Scopul lucrării: a lua cunoştinţă de măsurile şi mijloacele de protecţie contra

electrocutării; a se familiariza cu cerinţele înaintate faţă de protecţiile
prin legare la pământ, legare la nul, deconectarea de protecţie şi
izolarea părţilor conductoare; efectuarea controlului sistemelor de
protecţie

Conţinutul dării de seamă:

1. Denumirea şi scopul lucrării

2. Schemele mijloacelor de protecţie
3. Tabelul 1;2;3 completate cu rezultatele măsurărilor şi calculelor
4. Concluzii

.
Principiul de protecţie este bazat pe micşorarea până la valori admisibile a tensiunii
de atingere, ce se obţine datorită reducerii rezistenţei instalaţiei de legare la pământ
(ansamblul alcătuit din priza de pământ şi conductoarele de unire). Conform Regulilor de
asamblare a instalaţiilor electrice (RAIE) rezistenţa instalaţiei de legare la pământ în
instalaţiile electrice cu tensiunea joasă (U <1000V) nu trebuie să depăşească 4 Q iar în
instalaţiile cu tensiunea înaltă (U > 1000V) - 0,5 Q
 2. Partea experimentală
2.1. Controlul protecţiei prin legare la pământ
Controlul protecţiei prin legare la pământ constă în măsurarea rezistenţei prizei de pământ. La scurgerea
curentului electric la pământ, tensiunea faţă de pământ

U
p = 1P ' RP, (1)

unde: I - intensitatea curentului electric la pământ; R - rezistenţa prizei de

pământ, Q
Dacă micşorăm Rp, se micşorează şi tensiunea Up. Limita permisă a tensiunii faţă de pământ trebuie să fie <
42 V. Deci în timpul exploatării rezistenţa prizei de pământ poate să se majoreze din cauza corodării în punctele
de contact, ruperea conductoarelor de unire etc. De aceea periodic (una - două ori pe an) se măsoară rezistenţa
prizei de pământ cu ajutorul aparatului M416 (fig. 3) cu completarea procesului verbal.

Ordinea efectuării măsurărilor

1. Uniţi aparatul M 416 cu bornele corespunzătoare de pe stand (Rp, Ra,Z)
conform schemei fig. 3, pentru întreprinderea №1 (bornele de sus ale standului)
2. Conectaţi tumblorul T1
3. Fixaţi diapazonul de măsurare „x1” sau „x5” după necesitate.
4. Apăsaţi butonul roşu a aparatului M 416 şi simultan învârtiţi reohorda până la stabilirea acului la mijlocul
scării (0). În caz de necesitate schimbaţi diapazonul de măsurare (preţul diviziunii).
5. Rezultatul se obţine de pe scara mobilă a aparatului, ce coincide cu indicaţia imobilă „0” şi se înscrie în
tab. 1.
6. Deconectaţi tumblorul T1, uniţi M 416 la rândul din mijloc a bornelor (întreprinderea №2 cu rezistivitatea
solului 150 Qm şi repetaţi măsurările). Rezultatul se înscrie în tab. 1.
7. Repetaţi măsurările pentru întreprinderea №3 (rândul bornelor de jos) cu rezistivitatea solului 300 Qm.
Tabelul 1
Rezistivitatea Rezistenţa prizei de pământ, Q Concluzii
solului, Qm măsurată admisă
1. 40 4
2. 150 6
3. 300 12
Adnotare:
1. Pentru a stabili limita admisă a rezistenţei prizei de pământ la întreprinderea №2 şi №3 trebuie de considerat,
că ele au o putere electrică sumară mai mică decât 100 kVA.
2. Concluzia trebuie să fie aparte pentru fiecare întreprindere.
 Tabelul 2
Controlul constă în estimarea declanşării corecte şi imediate a declanşatorului automat (siguranţei) în caz de
apariţie a tensiunuii pe carcasă. Aceasta se va întâmpla dacă curentul de scurtcircuit monofazic

în caz de declanşator automat I >K ■ (2)

I, s.c. r d r
în caz de siguranţă Is c > 3I n s■c (2')
n.f.
unde: I^ = K^ ■ I n . - curentul de deconectare a declanşatorului automat
(se indică nemijlocit pe declanşatorul);
Ir - curentul nominal a fuzibilului, A;
n.f.
K r - coeficientul de rezervă este egal: K r =1,4; dacă I 100 A
K r =1,25, dacă I ^ > 100 A

Uf
I
s. c . (3)
r r Z
0 + f + tr

unde: U =220 V, tensiunea de fază;

f
rezistenţa firului nul, Q -
n
rezistenţa firului de fază, Q
f■

I - curentul nominal a declanşatorului Intensitatea curentului de scurt circuit, se

găseşte din următoarea relaţie:
=0,1 Q, rezistenţa bobinelor transformatorului de alimentare.
În caz, dacă protecţia nu funcţionează, la apariţia tensiunii pe carcasă valoarea acestei tensiuni, U0=Up este
egală:
I
s.c. ■ r°->
U
0
(4)
Cu scopul de a reduce U0, e necesar de a micşora rezistenţa firului nul.

Ordinea măsurărilor
1. Măsuraţi rezistenţa firului de fază, rj cu aparatul M 416 folosind metoda voltametrului şi ampermetrului.
Rezultatul se înscrie în tab. 2.
2. Măsuraţi rezistenţa firului nul cu aparatul M 416.
3. Calculaţi curentul de scurt-circuit, Isx_
4. Controlaţi funcţionarea declanşatorului automat comparând I s x _ cu K r ■ I^ Dacă Is c > KrI^, atunci practic
 Tabelul 2
se poate controla funcţionarea declanşatorului
automat, apăsând pe butonul roşu „stop” de pe stand.
5. Măsuraţi tensiunea pe conductorul nul prin cuplarea butonului A şi T2
G

G K • id, A U0, V Concluzii

1
s.c., A
r\

r\

1 2 3 4 5 6

2.3. Controlul izolaţiei părţilor conductoare

Controlul stării izolaţiei se poate efectua prin:
1. Încercările rigidităţii dielectrice a izolaţiei cu tensiuni majorate (până la 3 Un)
2. Măsurarea rezistenţei electrice active a izolaţiei cu ajutorul megaohmmetrelor, care se efectuează periodic
şi se compară cu normativele.
În lucrarea de laborator rezistenţa izolaţiei se măsoară pe sectoare aparte, ce este corect numai pentru
măsurarea izolaţiei motoarelor şi aparatelor electrice. Rezistenţa izolaţiei sectoarelor aparte a reţelelor electrice nu
poate servi ca criteriu de securitate, deoarece intensitatea curentului electric care trece prin corpul omului la
atingerea lui de instalaţia electrică este determinată de rezistenţa izolaţiei reţelei întregi faţă de pământ. Totuşi, cu
cât rezistenţa izolaţiei este mai mare, cu atât curentul de scurgere prin izolaţie este mai mic şi pericolul se
micşorează posibilitatea defectării şi apariţia scurtcircuitului.
De aceea Regulile de asamblare a instalaţiilor electrice (RAIE) reglementează rezistenţa izolaţiei cum
pentru reţelele cu punctul neutru izolat, aşa şi pentru reţelele cu punctul neutru legat la pământ U<1000 V pentru
fiecare fază faţă de pământ şi înte două faze a fiecărui sector nu mai mică decât 0,5 MQ.

Ordinea măsurărilor

1. Uniţi cu ajutorul conductoarelor bornele corespunzătoare „MQ” sau „kQ” ale megaohmmetrului M4100/5
cu două borne ale obiectului supus experimentării (motor electric, cablu)
2. Executând rotaţii cu mânerul aparatului cu viteza circa 60 rot/min, citiţi indicaţiile acului pe scara
respectivă, „MQ” sau „kQ”.
3. Schimbând bornele obiectului repetaţi măsurările pentru toate rezistenţele între faze, faze şi pământ.
4. Valorile obţinute se înscriu în tab. 4.
 Tabelul 2
Tabelul 3
Obiectul supus Rezistenţa izolaţiei Concluzii
experimentării măsurată (MQ) admisibilă (MQ)
A-0
B-0
C-0
AB
AC
BC