Instalaţie pentru studiul proceselor de

încalzire şi difuzie în mediul de plasmă în condiţii de triodă ionică

Colectiv: Axinte Mihai, Nejneru Carmen, Hopulele Ioan, Ştefan Mihai

1. Introducere.

Instalaţiile de incălzire care funcţionează în prezent în sectoarele calde au un randament termic

redus, atât datorită soluţiilor constructive, cât şi metodelor ineficiente de transformare a energiei
chimice sau electrice in energie termică necesară încălzirii incintelor de tratament termo-chimic.
Utilizarea tehnologiilor moderne de încalzire in strat fluidizat, în flux de electroni, în vid, în plasmă
şi cu laser sunt metode eficiente pentru creşterea randamentului instalaţiilor si a calitaţii pieselor
tratate.
O instalaţie clasică de nitrurare ionică ( in plasmă) trebuie sa creeze condiţii necesare pentru
realizarea unei descărcări electrice luminiscente într-o atmosferă de azot si hidrogen la o presiune
scazuta de (2-12) mba. în care piesele de nitrurat să constituie catodul descărcării la o tensiune
electrică de 400-1000 V.
Din punct de vedere fizic, instalaţia de nitrurare ionică formează o diodă ionică la care catodul îl
formează piesa supusă nitrurării iar atmosfera de descărcare este formată dintr-un amestec de azot şi
hidrogen la o presiune scăzută.
In procesul fizic de descărcare se produc şi fenomene nedorite cum ar fi: descărcarea in arc sau
efectul de catod dublu,de asemeni o parte din căldura acumulată de piesă se pierde prin radiaţie în
mediul inconjurator.
Pentru evitarea acestor 2 fenomene se iau o serie de măsuri, astfel pentru impiedicarea
decărcării în arc se folosesc circuite electronice specializate, iar pentru evitarea formării catodului
dublu se modifică in mod convenabil presiunea si tensiunea de alimentare. Diminuarea pierderilor
termice se realizeaza prin folosirea unor ecrane termice.
In cazul triodei ionice ecranul interpus intre anod si catod se polarizeaza electric, astfel incat el
schimbă configuraţia câmpului electric dintre anod şi catod.
Modificarea câmpului electric dintre anod şi catod schimbă şi condiţiile de degenerare a
descărcării in arc electric, precum şi formarea catodului dublu, prin reglarea potenţialului electric al
ecranului.
Datorită modificării câmpului electric care inconjoară piesa in procesul de tratament termo-
chimic se vor schimba si parametrii de formare a stratului difuzat.
Pentru analiza procesului de nitrurare in condiţii de triodă ionică a fost contruită o instalaţie de
laborator care permite urmarirea atât a tehnologiei de nitrurare cât şi a parametrilor fizici de
descărcare electrică in mediu de gaz rarefiat.

2. Instalaţie pentru analiza procesului de nitrurare in conditii de utilizare a unui sistem

tip triodă ionică.

Principiul fizic al formării unei triode ionice constă in introducerea in câmpul electric dintre
anod şi catod a unui ecran polarizat.
Acest ecran are rolul de a modifica configuraţia câmpului electric dintre anod şi catod, astfel
încât condiţiile de descărcare să se schimbe in mod convenabil, ecranul polarizat favorizează atât
condiţiile de amorsare a descărcării cât şi stabilitatea descărcării.
O instalaţie clasică de nitrurare ionică poate fi modificată foarte usor pentru descărcarea în
condiţii de triodă ionică prin adăugirea unei surse electrice de alimentare a ecranului termic.
 In vederea stabilirii atât a condiţiilor de funcţionare a descărcării electrice in procesul de
încălzire cât şi a efectelor asupra stratului difuzat a fost concepută o instalaţie de laborator care
permite măsurarea parametrilor de lucru în condiţii de functionare a unei triode ionice.
Schema de funcţionare a instalaţiei este prezentată in figura 1.

Fig.1. Schema bloc a instalaţiei de descărcare electrică in gaze rarefiate in condiţii de triodă ionică.
1- Transformator – redresor, 2- Regulator de curent anodic, 3- Aparat de masură a curentului anodic, 4-
Regulator de curent pentru polarizarea ecranului, 5- Aparat de măsură a curentului de ecran, 6- Suportul
instalaţiei, 7- Clopot de vid, 8- Anoda metalică, 9- Ecran polarizat, 10- Epruveta supusă incălzirii, 11-
Teaca metalică izolată, 12- Termocuplu, 13- Instalaţie de masură şi control a temperaturii, 14- Sistem de
reglare a debitului de gaze, 15- Rezervorul de gaz, 16- Pompa de vid, 17- Sistem de reglare a vidului.

După spalarea incintei si realizarea unui vid de 10 -1 Torr se conectează curentul anodic şi se
reglează curentul de descărcare. După un anumit timp se conectează curentul de ecran şi se reglează
la valoarea dorită. Se procedează apoi la reducerea gradului de vid prin introducerea gazului si se
reglează curentul anodic la valoare dorită, datorită modificării condiţiilor de descărcare se modifica
si curentul ecranului, care necesită corecţia corespunzatoare.
Când temperatura ajunge în apropierea temperaturii prescrise se reduce in mod automat
curentul anodic de descărcare.
O fotografie a instalaţiei este prezentată în figura 2 unde se observă atât pupitrul de
alimentare, reglare şi masură cât şi incinta de lucru.
 2 1

5 4

Fig.2- Fotografia instalaţiei de lucru in conditii de triodă ionică.

1- Pupitrul de alimentare reglare şi control, 2- Clopotul de vid, 3- Anoda, 4- Ecran polarizat, 5-
Epruveta supusă incălzirii

Din analiza procesului de testare a instalaţiei a rezultat o stabilitate mai buna a descărcării in
condiţii de polarizare a ecranului şi posibil o creştere a randamentului de încălzire.

3.Analiza stabilităţii descărcării electrice in mediu de gaz rarefiat

In ce priveşte aspectele tehnologice (al tratamentului termo-chimic) descărcarea in mediul

de gaz rarefiat trebuie sa fie stabilă şi eficientă din punct de vedere al încălzirii şi al transferului de
masă în stratul superficial. La descărcarea electrică între 2 electrozi într-un spaţiu de gaze rarefiate
au loc o serie de fenomene fizice care conduc la o anumita distribuţie a câmpului electric ( Fig.3).

Fig. 3 – Distribuţia câmpului electric in spaţiul de descărcare

1- Spaţiu cu gaz rarefiat, 2- Anod, 3- Catod, 4- Distribuţia câmpului electric, U- Tensiunea
electrica dintre anod şi catod, d- Distanţa dintre anod şi catod
 Din analiza distribuţiei câmpului electric, rezultă că principala cădere de tensiune se produce
în apropierea catodului, ceea ce conduce la un proces de încălzire a acestuia. Acest fenomen este cu
atat mai intens cu cât curentul este mai mare şi gradul de vid mai scazut (1-10 Torr).
Pentru a avea o imagine asupra acestui fenomen trebuie analizata curba caracteristica volt-
amper de descărcare electrică în mediu de gaz rarefiat, un exemplu este prevăzut în figura 4.

Fig. 4 Curba caracteristică volt-amper, pentru Neon la presiunea de 1 Torr

intr-un tub cu lungimea de 50 cm si cu eletrozi de secţiune de 10 cm2.

Pentru realizarea tratamentelor termo-chimice se foloseşte regimul de descărcare al porţiunii

F G, care conferă atât o stabilitate bună a descărcării cât şi un curent suficient de mare care sa
asigure procesul de încalzire a catodului.
O analiză obiectivă asupra procesului tehnologic de tratament termo-chimic prin descărcare
electrică în mediu de gaz rarefiat se poate realiza prin folosirea unui model fizico-matematic care să
pună în evidenţă condiţiile de stabilitate a procesului luând in consideraţie diagrama caracteristică
volt-amper.
La asigurarea condiţiilor de stabilitate a procesului trebuie sa se ţină seama atat de
caracteristicile sursei electrice de alimentare cât şi de caracteristicile consumatorului ( instalaţia de
descărcare electrică în mediul de gaze rarefiate).
O schemă simplificată pentru realizarea unui model fizco-matematic de studiu a stabilitătii
descărcării electrice în incinta de tratament termo-chimic este prezentata în figura 5.

Fig. 5- Schema circuitului sursă- consumator a

instalaţiei de descărcare electrică în mediu de gaze rarefiate.
Us- Tensiunea sursei de alimentare
U- Tensiunea dintre electrozii de descărcare
R- Rezistenţa pe circuitul de alimentare
I- Intensitatea curentului.
 Conform schemei din figura 5 poate fi scrisă urmatoarea ecuaţie ( model fizico- matematic):

Us = U + I R
(1)
Produsul I x R reprezintă căderea de tensiune pe rezistenţa de circuit.
Tensiunea electrică U (a procesului de descărcare) este în conformitate cu curba
caracteristică volt- amper ( prezentată în figura 4 ) pe porţiunea F- G adică:

U=Φ(I)
(2)
Daca în procesul de descărcare se produce o perturbatie, adică o variaţie a curentului, (o
instabilitate), atunci variaţia tensiunii va fi in funcţie de variaţia curentului.

(3)
Sursa de alimentare va reacţiona printr-o tensiune de autoinducţie, ştiind că alimentarea de la
reţeaua de curent se face prin intermediul unui transformator ridicător de tensiune. Modificarea
tensiunii de alimentare Us va avea valoarea:

(4)
Valoarea inductanţei L depinde de caracteristicile transformatorului de alimentare şi a reţelei
de alimentare.
Ca rezultat al acestor perturbări relaţia 1 capătă urmatoarea formă:

Us+ΔUs=U+ΔU+R(I+ΔI)
(5)
Introducând valorile 3 şi 4 în relaţia 5 rezultă:

(6)
Folosind relaţia 1 şi simplificând ţinând seama că Us-U-IR=0 rezultă:

(7)
Această relaţie poate fi scrisă sub forma:

(8)
Integrând rezultă:
 (9)
Condiţiile pentru determinarea constantei (C) sunt condiţionate de situaţia de declanşare a
perturbaţiei:

Pentru t=0 corespunde

(10)
Astfel relaţia (9) poate fi scrisă sub forma :

(11)
Pentru ca perturbaţia ( ) să fie cât mai repede diminuată trebuie ca in circuitul de
alimentare electrică a dispozitivului de descărcare să existe o rezistentă electrică (R) cât mai mare şi
o pantă a curbei caracteristice volt- amper cât mai pronunţată ( porţiunea F- G).
Creşterea rezistenţei electrice din circuitul de alimentare conduce la scăderea randamentului
instalaţiei ceea ce impune limitarea la minim posibil a valorii acestei rezistenţe.
În ce priveşte panta curbei caracteristice de descărcare ea poate fi modificată prin reglarea
presiunii gazelor din incintă şi prin modificarea curentului de lucru.
Prin introducerea ecranului termic polarizat se modifică atât distribuţia câmpului electric
dintre electrozi cât şi configuraţia curbei caracteristice volt-amper a descarcării electrice în mediu
de gaz rarefiat.
În acest scop instalaţia poate fi utilizata şi pentru analiza stabilitaţii procesului tehnologic al
tratamentului termo-chimic.

4. Concluzii:

1.-Trioda ionică are efect pozitiv asupra calitătii de suprafata a piesei nitrurate, pulverizarea ionica
nemaiafectand rugozitatea piesei.
2.-Din modelul matematic abordat se observa ca trioda ionica creste randamentul energetic al
instalatiei.
3.-Trioda ionica preia descarcarile parazite din plasma micsorand pericolul aparitiei arcului si a
efectului de catod dublu.

Bibligrafie
1- Vermesan G. ş.a. - Bazele tehnologice ale nitrurarii ionice, Ed. Universitatii din Sibiu, 1992
2- Ştefan. M. - Considerations About the Thermal and thermochemical Treatment. Equipments
Utilisation using Vacuum Atmosphere. 15th Heat Treatment National Conference Dunaujvaros,
Hungaria, 19-21 oct. 1993
3- Găluşcă D.G. - Nitrurarea ionică, Editura Sedcom, Iaşi, 1997
4- Popa, Gh. ş.a. - Aplicaţiile tehnologice ale plasmei, Ed. Universitaţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1998.