1.

Avantajele si dezavantajele procesului prin inductie

electromagnetica.
Avantaje:
-Absenta contactului direct intre inductor si piesa de incalzit;
-Nivelul ridicat de putere injectata in piesa de incalzit, rezultand o viteza mare de incalzire fata de alte tehnici,
deci o reducere a pierderii de material prin oxidare;
-Caldura se dezvolta direct in material;
-Bun randament electric, deci bun randament global al instalatiei (60-85%);
-Posibilitatea automatizarii proceselor tehnologice;
-Posibilitatea controlului vitezei de incalzire, a temperaturii de incalzire;
-Posibilitatea controlului adancimii de patrundere si puterii induse prin frecventa de alimentare;
-Spatiu redus ocupat de echipamentele aferente;
-Mentenanta usoara;
-Punere rapida in functiune;
-Protectia mediului inconjurator, procedeul fiind ecologic fara emisi de gaze nocive;
-Asigurarea unor conditii imbunatatite de munca cu o poluare redusa;
-Durata lunga de viata a echipamentelor
Dezavantaje:

2. Principiul procesarii prin inductie electromagnetica

Procesarea prin inductie electromagnetica are la baza legea inductiei electromagnetice si efectul Joule al
curentilor indusi. O bobina inductoare alimentata de la o sursa de curent alternativ (c.a.) genereaza un camp
magnetic variabil in timp. Conform legii inductiei electromagnetice, in orice piesa conductoare care se afla
intr-un astfel de camp magnetic, numit camp inductor, apar curenti indusi, care prin efectul Joule determina
incalizirea piese.

Viteza de scadere este dependenta de parametrul:

denumit adancime de patrundere a campului.

Adancimea de patrundere caracterizeaza patrunderea energiei electromagnetice in conductoare masive si
reprezinta distanta fata de suprafata conductorului pe care densitatea curentului indus scade de e=2,71 ori. In
acest strat superficial de grosime δ se dezvolta 86,5% din intreaga putere activa determinata de curentul
indus.
Adancimea de patrundere depinde de frecventa (f) campului alternativ, de rezistivitatea ρ si permeabilitatea
μ a materialului conductor.

3. Tratament termic

Prin tratament termic se intelege ansamblul de operatii tehnologice care constau din incalzirea, racirea,
mentinerea unei piese la o anumita temperatura, cu o anumita viteza de incalzire si racire.
Tratamentele termice se aplica pieselor metalice cu scopul de a obtine anumite proprietati fizico-mecanice.
Baza teoretica a tratamentelor termice o constituie transformarile structurale in functie de variatia de
temperatura.
Tratamentul termic se poate reprezenta grafic intr-un sistem de axe de coordonate (in axa ordonatelor se
inscrie temperatura, in axa absciselor timpul, rezultand diagrama temperatura-timp)
Diagrama temperatura-timp:

Recoacerea este tratamentul termic utilizat pentru a corecta tensiuni interne, unele defecte provenite din
prelucrarile anterioare(turnare, sudare, laminare, forjare) si pentru a pregati materialul pentru prelucrari
ulterioare.
Recoacerea poate fi de omogenizare, de revenirea, de recristalizare, de detensionare, de regenerare.

Calirea este tratamentul termic care se aplica otelurilor si urmareste obtinerea unei durtitati mari in special in
stratul superficial al produselor tratate.
Tratamentul termic de calire consta in incalzirea la o temperatura determinata din diagrama de echilibru fier-
carbon, mentinerea la aceasta temperatura pentru omogenizarea, dupa care urmeaza o racire rapida in apa, in
ulei, chiar in aer pentru obtinerea structurii dorite(martensita, sorbita).
4. Prelucrarea cu plasma

Plasma se produce uzual prin descarcari electrice in gaze si este caracterizata prin conductivitate electrica
mare, temperaturi ridicate, capacitate de interactiune cu campurile electrice si magnetice.

Avantaje:
-Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile,
-Eficienta economica ridicata in cazul anumitor prelucrari specifice,
-Permite injectarea unor densitati mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.

Particularitati ale procesului:

-In cazul prelucrarilor uzuale se folosesc plasme termice obtinute in urma unor descarcari electrice in gaze prin
arc, prin scantei obtinandu-se temperaturi intre 6000 si 30000 °K.
-Plasma se obtine in generatoare de plasma, numite si plasmatroane, in care coloana arcului electric este
fortata sub actiunea unui jet de gaz sa treaca printr-un spatiu limitat reprezentat de orificiul unei duze.
-Generatoarele de plasma pot functiona in functie de tipul de descarcare in doua variante:
-cu arc de plasma
-cu jet de plasma
-Gazele plasmagene sunt livrate in butelii de inalta presiune, cele mai utilizate fiind: argon, hidrogen, azot,
heliu, kripton sau amestecaturi.
̵cu arc de plasma (arcul arde intre electrodul catod si piesa anod trecand prin duza)
̵ cu jet de plasma (arcul arde intre electrodul catod si duza anod , plasma fiind suflata sub forma de jet de
catre presiunea gazului plasmagen)

5. Schema de principiu a unui generator de plasma

6. Avantaje si dezavantajele procesarii in campuri electromagnetice
de frecvente inalte si ultrainalte. Aplicatii

Avantaje:
-Permite procesarea selectiva a materialelor dielectrice in fuctie de valoarea factorului de pierderi,
-Incalzirea nu necesita contact direct intre sursa si materialul de procesat,
-Incalzirea este mai uniforma decat prin alte procedee, deoarece undele electromagnetice patrund in tot
volumul materialului de procesat,
-Puterea este injectata direct in interiorul materialului de prelucrat, spre deosebire de tehnicile
conventionale care presupun o incalzire prin transfer de energie prin conductie,convectie si radiatie,
-Permite uscarea eficienta a materialelor dielectrice, puterea injectata fiind mai ridicata in zonele umede si
mai redusa in zonele uscate,
-Spatiu redus ocupat de echipamentele aferente,
-Precizie si viteza ridicata de procesare,
-Posibilitati de automatizare a proceselor tehnologice
-Protectia mediului inconjurator, procedeul fiind ecologic, fara emisie de gaze nocive.

Dezavantaje:

7. Cele mai utilizate generatoare de microunde. Principiu

Exista doua tipuri de generatoare de microunde care produc putere suficienta la un pret acceptabil si
anume magnetronul si klystronul.
Magnetronul este un generator de microunde utilizat initial in sistemele radar aeriene, adaptat ulterior
pentru aplicatii de incalzire. Este un dispozitiv in vid, continand un catod cilindric inconjurat de un anod de
asemenea cilindric crestat la interior. Electronii emisi de catodul incalzit sunt accelerati in spatiul dintre
electrozi intre care sunt aplicate doua campuri, unul electric radial si altul magnetic longitudinal.
Klystronul este un generator de microunde care spre deosebire de magnetron are o structura liniara.
8. Parametrii tehnologici ai procesului de SUDARE

-intensitatea curentului electric de sudare, definita ca fiind valoarea efectiva a curentului care trece prin arcul
electric;
-tensiunea arcului electric, definita ca fiind valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile arcului
electric, respectiv intre electrod si baie, pe durata procesului de sudare;
-viteza de sudare;
-lungimea arcului electric, fiind distanta dintre capatul inferior al electrodului si baia de metal lichid;
-forma si polaritatea tensiunii de alimentare(continua sau alternativa);
-tensiunea de mers in gol la bornele sursei de alimentare, atunci cand descarcarea electrica este intrerupta.

9. Sudarea WIG, MIG, MAG:

Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu de gaz inert cu electrod de wolfram.
Electrodul nu este fuzibil. Mediul de gaz inert protector poate fi argon, heliu sau amestecuri de gaze in care
arcul electric arde liber intre un electrod de wolfram si piesa. Materialul necesar completarii zonei de imbinare
este obtinut prin topirea sarmei.
Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediu de gaz inert, gazul este argon in
amestec cu oxigen, heliu iar in acest mediu arcul arde liber intre electrodul fuzibil si baia de metal topit.

Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector, gazul fiind activ,
gazul este CO2 sau amestecuri de gaze.

10. Sudarea prin prin puncte. Desen. Aplicatii

 Sudarea electrică prin puncte se foloseşte pentru asamblarea tablelor şi
profilelor din oţel sau din metale neferoase, de regulă de aceeaşi grosime
sau de grosime apropiată
 Sudarea prin puncte se bazează pe încălzirea locală a pieselor aflate în
contact mecanic produsă la trecerea curentului electric; contactul mecanic
este obţinut prin presiunea exercitată de electrozi
 Electrozii sunt realizaţi din cupru sau din aliaje ale sale
 Procedeul are o eficienţă ridicată, nu necesită materiale de adaos,
prezintă un grad redus de poluare, o deformare redusă a pieselor sudate,
posibilităţi de automatizare, dar nivelul de aplicabilitate este totuşi restrâns

Electrod
superior
F Piese de
asamblat

Punct de
material topit
F Electrod
inferior

11. Sursa de sudare cu redresor static. Schema de principiu

12. Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puterii.

Schema
Evolutia surselor pentru sudare cu arc electric a fost determinata de cerintele utilizatorilor ce se refera in
special la reducerea consumul de energie si manopera aferente operatiilor de sudare, facilitati de utilizare,
calificarea personalului de exploatare si intretinere. Sursele clasice pentru sudarea cu arc electric
(convertizoare rotative, transformatoare pentru sudare, redresoare pentru sudare) cu control
electromagnetic, nu ofera posibilitatile de control impuse de procesele moderne de sudare cu arc electric.
Sursele pentru sudare controlate electronic de tip cu invertor, functioneaza ca sisteme de reglare in bucla
inchisa a parametrilor de sudare.
Principiul surselor cu invertor pentru sudarea cu arc electric se bazeaza pe comutatia de inlta frecventa, ele
functioneaza cu frecventa cuprinsa intre 20…100 kHz.

13. Avantajele asamblarii prin lipire

 Nu apar fisuri de concentratori de tensiune;

 Datorita temperaturilor joase,nu apar tensiuni termice si nici tensiuni permanente la asamblare;
 Se pot asambla table si sarme subtiri fara a exista pericolul arderii acestora;
  Toate materialele se pot lipi,cu exceptia magneziului,care nu se lipeste cu aluminiul;
 Prin aceasta metoda de asamblare se obtin piese curate,cu aspect frumos,care isi mentin forma si
dimensiunile, precum si precizia dimensionarii;
 Nu necesita personal cu inalta calificare.
 Temperatura la care se realizeaza imbinarea este mult mai mica decat cea necesara la procedeele de
imbinare prin sudare;
 Se pot imbina piese din metal si aliaje de naturi diferite, respectiv de grosimi diferite;
 Structura si caracteristicile fizico-chimice ale metalelor de baza nu se schimba dupa lipire;
 Operatia poate fi mecanizata, automatizata sau robotizata cea ce conduce la productivitate sporita.

14. Lipituri moi, tari, aliaje, fluxuri pt lipire

Lipiturile pot fi moi (temperatura de topire a aliajului de lipit este <de 450°C) sau tari (temperatura de topire a
aliajului de lipit este >450°C)
Aliajele pentru lipituri moi au la baza staniu (cositor) si plumb si se noteaza cu Lp 60(60% staniu); foarte
utilizat este fludorul (staniu-plumb+decapant) sub forma de sarme si bare 1-5 mm diametru.
Aliajele pentru lipituri tari(brazari) au la baza cupru si argint avand bune proprietati electrice, mecanice,
fluiditate si aderenta, respectiv cupru si zinc (alama cu continut de 40-60% Cu) etc.
Aliajul de lipire este livrat sub forma de sarma, vergele, table, foi, granule, pulbere etc.
Fluxul de lipire(denumit si fondant sau decapant) este o substanta chimica speciala ce trebuie sa curete in
timpul lipirii oxizii metalici de pe suprafata de lipit, sa impiedice reformarea acestora, sa contribuie la
reducerea tensiunii superficiale a metalului de lipit topit, inlesnind procesul de lipire.
- fluxurile corozive denumite si active sau acide,sunt compuse din substante anorganice cum ar fi acidul
clorhidric sau fosforic, clorura de zic sau amoniu, si au o actiune decapanta puternica si rapida.
- fluxurile slab corozive au de regula o actiune decapanta redusa si au in componenta de obicei substante
organice cu sau fara rasini (colofoniul)

15. Deformarea electromagnetica. Avantaje. Principiu. Schema

Prelucrarea prin deformare electromagnetică denumită şi magnetoformare, formare în câmp magnetic sau
deformarea prin impulsuri magnetice, face parte din categoria prelucrărilor de mare viteză şi putere.
Magnetoformarea constă în deformarea plastică a semifabricatelor (ţevi, table) sau a pieselor metalice cu pereţi
relativ subţiri, sub acţiunea forţelor electromagnetice foarte intense şi de scurtă durată (impulsuri), care se
dezvoltă ca urmare a interacţiunii dintre un câmp magnetic intens şi foarte rapid variabil în timp şi curenţii induşi
în obiectul supus prelucrării.

Avantaje:

- Transmiterea eforturilor ponderomotoare asupra piesei de prelucrat se efectuează prin intermediul

câmpului electromagnetic, fără contact mecanic, suprafaţa piesei prelucrate nefiind astfel afectată,
- Deoarece câmpul electromagnetic penetrează materialele electroizolante se pot deforma metale prin
învelişuri nemetalice, prin vid, atmosferă controlată, medii sub presiune, lărgind astfel aria de aplicabilitate
şi la aplicaţii din domeniul medical, nuclear, etc.
- Procedeul poate fi aplicat şi materialelor plastice prin metalizarea acestora în zona de deformare, prin
depunere sau acoperire cu folii din cupru sau aluminiu
- Valoarea presiunii magnetice aplicate poate fi controlată pe cale electrică, cu precizie ridicată
- Instalaţia nu are piese în mişcare, deci nu există uzură şi nu este necesară întreţinerea mecanică a
instalaţiei
- Posibilitatea prelucrării unor materiale greu de prelucrat prin alte procedee
- Viteză mare de prelucrare
- Viteză mare de prelucrare
- Spaţiul redus ocupat de echipamentele tehonologice

16. Care sunt pierderile produse in materialele magnetice?

Daca materialele magnetice se gasesc in campuri magnetice variabile in timp in ele se dezvolta caldura,
(spunem ca se produc pierderi de putere activa). Aceasta caldura se dezvolta prin histerezis magnetic si prin
curenti turbionari. Fenomenul este similar incalzirii dielectricilor aflati in campuri electrice variabile in timp
(incalzirea prin microunde).

Pierderile prin histerezis magnetic sunt proportionale cu frecventa si cu aria ciclului de histerezis. Aceste
pierderi pot fi calculate cu ajutorul formulei lui Steinmetz:

ph – pierderile specific (in unitatea de timp si unitatea de masa) a materialului,,

f – frecventa,
η – constanta de material (constanta lui Steinmetz),
Bmax – inductia magnetica maxima
n – coeficientul lui Steinmetz (pentru materiale feromagnetice uzuale 1,6 < n < 2).
Pierderile prin curenti turbionari se datoreaza efectului Joule-Lenz care insotesc inducerea de curenti electrici
in corpurile conductoare din punct de vedere electric, deci si in cele feromagnetice de catre fluxurile
magnetice variabile in timp.

Δ – grosime
p – rezistivitate elecritca
f – frecventa
Bmax – inductia maxima

17. Clasificare materiale magnetice

Materialele magnetice se clasifica in doua categori:

Materiale magnetice moi (latimea ciclului de histerezis este ingusta).
Ele se caracterizeaza prin permeabilitate magnetica mare, camp coercitiv mic, se magnetizeaza puternic in
campurile slabe (H mic), insa isi pierd puterea de magnetizare la anularea campului magnetic H.Se folosesc
atat in cc. cat si in ca. la frecvente joase sau inalte
Materiale magnetice dure (latimea ciclului de histerezis este mai lata)
Odata cu reducerea campului magnetic la valoarea 0, apare o inductie remanenta B, de valoare mare, are
campul coercitiv H, de valoare mare. Se folosesc mai ales la fabricarea magnetilor permanenti. Sunt
caracterizate prin retinerea stari de magnetizare si dupa intreruperea campului exterior de magnetizare.

18. Clasificare miezuri magnetice

Miezurile magnetice se clasifica:
- cu flux magnetic variabil in timp;
- cu flux magnetic constant in timp
Dupa forma constructive : miezuri magnetice masive (fonta, otel) ; miezuri magnetice din pulberi (ferrite) .
Dupa forma constructiva:- miez magn compacte;-miez magn divizate .

19. Tabla silicioasa laminata la cald

 Tabla silicioasa laminata la cald, are un continut de 2-4%, are pierderi specifice mai mari decat la tabla
laminta la rece.

20. Tabla laminata la rece

Tabla silicioasa laminata la rece, poate fi cu cristale neorientate sau orientate. Tabla laminata la rece in
comparatie cu cea laminata la cald prezinta pierderi specifice mai mici si solenatie de magnetizare redusa.
Tabla (tola) cu crisatale orientate are proprietati magnetice superioare si se foloseste mai mult la
transformatoarele mari cu pierderi specifice reduse. In constructia masinilor electrice se utilizeaza tola cu
cristale neorientate.

21. Tabla amorfa:

Tabla amorfa este un aliaj din fier, boriu, siliciu, cu grosime intre 0,025-0,05 mm cu proprietati magnetice
foarte bune:
-pierderi specifice de magnetizare de 3-5 ori mai mici decat la tabla silicioasa;
-putere de magnetizare de 4-5 ori mai scazuta decat la tabla silicioasa;
-permeabilitate magnetica maxima ridicata de circa 50.000 fata de 20.000 la tabla silicioasa;
-inductia de saturatie mica este principalul dezavantaj al materialelor magnetice amorfe ;
-pretul de cost este mai ridicat decat al tablei silicioasa;
-proprietatile magnetice, fizice, chimice, deosebite fac ca aceasa sa fie utilizata intens in electrotehnica si
electronica pentru constructia transformatoarelor de distributie, de impuls si a amplificatoarelor magnetice.

22. Feritele
Feritele sunt miezuri magnetice obtinute prin sintetizare(coacere) din pulberi de oxizi metalici de fier cu oxizi
de mangan de nichel de zinc de magneziu litiu etc.
Feritele se utilizeaza pentru circuitele magnetice care lucreaza la inalta frecventa datorita rezistivitatii
electrice mari.
Feritele au proprietati magnetice inferioare celorlalte materiale magnetice dar sunt singurele folosite la
frecventa inalta,si sunt mult mai stabile din pct de vedere magnetic la solicitarile mecanice(socuri ; vibratii)

23. Ce rol are adaosul de siliciu in tabla electrotehnica. Descrieti

influenta procentului de siliciu.
Adaosul de siliciu mareste campul de magnetic de magnetizare.
Dezavantaje:-material mai dur;-materialul devine casant;-sculele stantele/foarfecele se uzeaza mai repede;-
folosirea materialelor mai bune in constructia lor;-cost mai mare
Cresterea procentului de siliciu nu numai ca strica sculele, strica procesul de magnetizare.

24. Coeficientul de umplere

Coeficientul de umplere kFe Pentru miezurile magnetice masive, sectiunea neta a fierului SFe este egala cu aria
geometrica S, calculata cu dimensiunile miezului.
Pentru miezurile magnetice confectionate din tole Impachetate, sectiunea bruta a fierului este mai mica decat
aria geometrica:

deci coeficientul de umplere kFe < 1

Factorii care influenteaza coeficientul de umplere sunt: calitatea tablei si a stantari, grosimea tolei si a izolatiei,
forta de poresare la impachetarea miezului
Valorile coeficientului de umplere kFe in cazul izolatiilor uzuale sunt urmatoarele:
kFe= 0,92…0,93 pentru tole izolate cu lac;
kFe= 0,92…0,94 pentru tole din tabla laminata la rece izolata cu oxizi
kFe= 0,94…0,96 pentru tole neizolate.
25. Coeficientul de majorare a pierderilor in fier; marimile de
influenta.

La miezurile magnetice realizate din tole,pierderile in fier reale sunt mai mari, cu o cantitate corespunzatoare
coeficientului de majorare kp. Factori de care depinde coeficientul kp sunt:
- volumul si calitatea prelucrarilor asupra tolei;
- calitatea izolatiei dintre tole;
- caliatea impachetari si a prelucrarii miezului impachetat
Valoarea coeficientului de majorare a pierderilor in fier depinde de forma si complexitatea circuitului
magnetic.
Coeficientul de majorare a pierderilor in fier kp are urmatoarele valori
a) pentu masinile electrice:
- in dintii miezului magnetic: kp = 1,6…1,8
- in jugul miezului magnetic: kp = 1,25…1,4
b) pentru transformatoare si aparate electrice:
- din tabla laminata la cald: kp = 1,07…1,15
- din tabla laminata la rece cu cristale orientate: kp = 1,05

26. Rol izolarea tolelor in constructia miezurilor magnetice. Proprietati

Rolul de izolare a tolelor in constructia miezurilor magnetice este de a evita cresterea pierderilor prin curentii
turbionari (dupa impachetare) indiferent daca tolele sunt laminate la rece sau la cald, acestea sunt izolate
intre ele, izolarea se poate face prin acoperire cu oxizi ceramici, prin lacuire, prin oxidare superficiala. Izolatia
tolelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
-sa fie uniforma si compacta (fara fisuri).
-sa fie cat mai subtire
-sa aiba rezistenta mecanica si elasticitate buna
-sa aiba proprietati termice corespunzatoare

27. Conditiile materialelor pt conductoare electrice

Idelale sunt:
-rezistivitatea cat mai mica sa nu varieze cu temperatura
-sa aiba o buna rezistenta mecanica
-sa aiba un grad ridicat de tehnologicitate
-sa nu fie magnetice
-sa aiba un cost cat mai scazut

28. Clasificare conductoare de bobinaj dupa natura materialului,

natura izolatiei, forma sectuinii, grosimea izolatiei

Dupa natura izolatiei:

-conductoare de bobinaj din cupru;
-conductoare de bobinaj din aluminiu;
Dupa forma sectiunii:
-conductoare cu bobinaj cu sectiune rotunda;
-conductoare cu bobinaj cu sectiune dreptunghiulara;
Dupa grosimea izolatiei:
-Gradul 1 - cu izolatie simpla;
-Gradul 2 – cu izolatie dubla;
-Gradul 3 – cu izolatie tripla;

29. &

30. Desen sens de bobinare

31. Descrieti tipurile de infasurari ale transformatoarelor(dupa
forma constructiva)
Bobinele cilindrice sunt utilizate de obicei la transformatoarele mici si medie putere.
Deoarece spirele invecinate sunt strans lipite intre ele,bobinele au aspectul unui cilindru.

Cilindrice

Infasurarile de inalta tensiune realizate din mai multe spire si conductoare de sectiune mica se divizeaza intr o
serie de bobine mai mici numite galeti separate prin canele cu distantieri pt a imbunatati racirea.Modul de
legarea al galetilor poate fi normal sau al doilea galet intors.
32. Ce se intelege prin transpunerea conductoarelor intr o
infasurare?
In cazul in care un conductor real e format din mai multe conductoare in paralel dispuse radial se cauta pe
inaltimea coloanei ca fiecare conductor sa ocupe pozitii identice.
Aceasta schimbare se numeste transpunere.

33. Elementele care definesc o infasurare repartizata, pasul diametal

al bobinei, nr de bobine, nr de bobine pe faza. Desen

34. Ce semnifica termenii in relatia:Z=2mpq?

Z=nr de crestaturi;
m=nr de faze ;
p=nr de perechi de poli;
q=nr de crestaturi pe pol si faza.

35. Tipuri de colivii pt masini asincrone; tehnologi de fabricatie:

Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdv tehnologic in 2 mari categori :
- colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezate in crestaturile miezului
magnetic ale rotorului si scurtcircuitate de inele, de regula, din acelasi material ca si barele.Principalele tipuri
de colovii sudate :colivie simpla cu bare rotunde din cupru;colivie dubla cu bare rotunde de cupru si
alamainele de scurtcircuitare sunt separate;colivii cu bare inalte.

- colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vederea eliminarii volumului mare de munca
care se depune la coliviile sudate. Turnare coliviilor se face din aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realiza
diverse forme de bare.
Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga, turnarea sub presiune.

36. Controlul si incercarea calitatii bobinelor

Pentru identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari si verificari, dupa urmatoarele stadia
de fabricatie, pentru a evita trecerea bobinelor sau subansamblelor bobinate cu defecte la alte operatii si la
respingerea lor ulterioara ceea ce duce la cresterea cheltuielilor de fabricatie:
-dupa executarea bobinelor;
-dupa executarea infasurarii;
-dupa montarea masinii;
Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile sunt:
-controlul numarului de spire;
-masurarea rezistentei bobinajelor;
-masurarea rezistentei de izolatie;
-verificarea infasurarii la scurtcircuit intre spire;
-incercarea la tensiune marita;

37. Avantajele impregnarii

-mareste conductibilitatea si stabilitatea termica prin umplerea golurilor de aer cu lacul de impregnare;
-mareste rigiditatea dielectrica si rezistenta mecanica a izolatiei;
-mareste stabilitatea la umezeala si alti factori atmosferici daunatori (praf cu diferite imprutati), in special la
bobinele procesate din conductoare isolate cu fibre vegetale (bumbac,matase,banda de sticla) prin umplerea
porilor izolatiei;
-mareste rezistenta mecanica a bobinei eliminand posibilitatea deplasarii spirelor si straturilor, ca urmare a
vibratiilor sau eforturilor electromagnetice;

38. Proprietatile lacurior la impregnare

-vascozitate mica pentru o usoara patrundere printer straturile de izolatie;

-proprietati de incleiere bune;
-rigiditate dielectrica buna a peliculei de lac;
-rezistenta la umiditate, la actiunea oxigenului si a altor compusi chimici din atmosfera si daunatori izolatiei;
-stabilitate termica corespunzatoare clasei termice a materialelor izolante folosite pentru constructia
infasurarilor;

39. Principalele aplicatii ale nanotehnologiilor

-Ştiinţa materialelor în vederea obţinerii de noi materiale mai performante (materiale mai rezistente dpdv
mecanic, materiale superioare dpdv fizicochimic, nanodielectrici superiori, materiale semiconductoare
superioare, nanocomposite)
-Nanoelectronică
-Sisteme de calcul
-Tehnica depunerilor
-Aplicaţii medicale
-Aplicaţii militare
-Protecţia mediului