Sunteți pe pagina 1din 19

Fenomenul de supraconductibilitate consta in anularea rezistivitatii unor substante cand

sunt racite sub o anumita temperatura de tranzitie TC , specifica fiecareia (rezistivitatea nu este
anulata propriu-zis, dar ajunge la valori atat de mici-de ordinul 10 -26 W m-incat se considera
neglijabila). Datorita anularii rezistivitatii, aceste substante, ce pot conduce in mod continuu
electricitatea, fara pierderi, au fost denumite supraconductori . Pana in prezent se cunosc cateva sute
de substante care pot deveni supraconductori, printre acestea figurand metale, aliaje, compusi
intermetalici si unele combinatii de semiconductori.

Fig. 1

Scurt istoric

Supraconductorii, materiale ce nu opun rezistenta la trecerea curentului electric, reprezinta


una dintre ultimele provocari adresate fizicienilor. Aceasta nu doar datorita faptului ca numarul
materialelor cu astfel de proprietati este intr-o continua crestere, dar si pentru ca descrierea teoretica
a proprietatilor ce le caracterizeaza este intr-o continua schimbare.
Supraconductibilitatea a fost observata pentru prima data in 1911 de catre fizicianul olandez
Heike Kamerlingh Onnes in timpul racirii mercurului la temperatura heliului lichid. A fost necesar ca
Onnes sa atinga temperatura de 4.153 K pentru a observa fenomenul de supraconductibilitate. La doi
ani dupa aceasta descoperire, in 1913, Onnes a obtinut Premiul Nobel pentru Fizica pentru cercetarile
sale in acest domeniu.
Urmatoarea descoperire importanta relativ la comportarea materiei la temperaturi scazute a
fost facuta in 1933,cand Walter Meissner si Robert Ochsenfeld au descoperit ca materialele
supraconductoare resping un camp magnetic. In cazul unui supraconductor, curentul indus anuleaza
campul magnetic care altfel ar fi penetrat materialul supraconductor - cauzand astfel o respingere a
magnetului. Acest fenomen este cunoscut sub numele de "efect Meissner ".
In urmatoarele decenii au fost descoperite ca facand parte din clasa supraconductorilor si alte
metale si aliaje. In anul 1942 a fost descoperit nitratul de niobiu cu o temperatura critica de aparitie a
fazei supraconductoare de 16 K. In 1953 un aliaj vanadium-silicon a fost descoperit a fi
supraconductor la 17.5 K. In anul 1962 cercetatorii de la Westinghouse au confectionat primul cablu
supraconductor destinat comercierii pe baza unui aliaj de niobiu si titan.
Prima descriere teoretica a fenomenului de supraconductibilitate a fost data in anul 1957 de
catre fizicienii americani John Bardeen, Leon Cooper si John Schrieffer. Teoria
supraconductibilitatii devine cunoscuta sub numele de teoria BCS , in anul 1972 cei trei fizicieni
obtinand Premiul Nobel pentru aceasta . Teoria BCS explica supraconductibilitatea la temperaturi
joase, fiind o descriere exacta a fenomenului de supraconductibilitate a compusilor supraconductori
clasici.
Anii '80 au reprezentat pentru fizica supraconductorilor o perioda foarte importanta. In 1964
Bill Little de la Universitatea din Stanford, USA, sugereaza posibilitatea obtinerii materialelor
supraconductoare organice .Primul supraconductor din aceasta clasa a fost sintetizat in anul 1981.
(TMTSF)2ClO4 devine supraconductor la temperatura de 1.2 K. Chiar daca la o asemenea temperatura
posibilitatea folosirii lui in aplicatii practice este nula, acest compus dovedeste existenta de noi clase de
materiale supraconductoare.
A urmat anul 1986, care a revolutionat domeniul supraconductibilitatii. Alex Mller si Georg
Bednorz, cercetatori la IBM Research Laboratory in Rschlikon, Elvetia, sintetizeaza primul compus
ceramic supraconductor, a carui temperatura critica este superioara toturor limitelor atinse anterior:
35 K.. Compusul pe baza de Lantan, Bariu, Cupru si Oxigen sintetizat de catre Mller si Bednorz se
comporta cu totul diferit fata de restul materialelor supraconductoare sintetizate pina in acel moment,
teoria BCS nefiind valabila in cazul acestui compus.
Descoperirea lui Mller si Bednorz relanseaza cercetatori din toate laboratoarele lumii intr-o o
cursa nebuna in sintetizarea de noi ceramici in speranta obtinerii unei temperaturi critice cat mai
ridicate. In 1987 cercetatorii de la Universitatea din Houston si de la Universitatea Alabama-
Huntsville substituie Yttrium in locul Lantanului din compusul obtinut de Mller si Bednorz si aduc
granita temperaturilor critice la valoarea de 92 K. Pentru prima data temperatura critica a unui
supraconductor era mai mare decit temperatura azotului lichid - o temperatura usor de obtinut in
toate laboratoarele din lume.In 1993 o alta echipa de cercetare elvetiana a ridicat bariera
temperaturilor critice pina la valoarea de 133 K pentru cazul unui compus pe baza de Mercur, Bariu,
Calciu, Cupru si Oxigen.
In anul 1999 o alta echipa de cercetatori au descoperit proprietati asemanatoare in cazul unui
compus pe baza de Rutheniu si Cupru la o temperatura de 45 K. Datorita structurii startificate, aceste
materiale prezinta un potential imens in aplicatii legate de stocarea datelor in computere.

Explicarea fenomenului
Perechile Cooper
Conform teoriei BCS, anularea rezistivitatii unui material la temperaturi scazute se datoreaza
asocierii unor electroni in asa numitele perechi Cooper. O pereche Cooper este formata din doi
electroni cu spinul opus si cu momente egale si de semn contrar, tinuti la o distanta de 0.1 m intre ei
(adica aproximativ 104 perioade ale retelei ), distanta cunoscuta si sub numele de lungime de coerenta
a perechii Cooper. Particularitatea perechilor Cooper este aceea ca momentul lor total este nul; pe
baza acestei particularitati sunt explicate unele dintre fenomene legate de supraconductibilitate.
Datorita momentului nul, perechile Cooper se comporta ca un tot unitar, ambii electroni
constituienti raspunzand in acelasi fel la stimulii externi (putand fi descrisi de o aceeasi functie de
unda coerenta). Ca o prima consecinta, perechile Cooper nu sufera schimbari ale momentului in cazul
interactiunii cu fononii retelei (energia cedata retelei de un electron este preluata de celalalt) si, ca
atare, pot conduce curentul electric fara a suferi pierderi de energie.
Aceasta ar fi explicatia de prim ordin a anularii rezistivitatii supraconductorilor. Evident,
formarea perechilor Cooper nu are loc decat la temperaturi sub temperatura critica. Substratul fizic al
formarii perechilor Cooper este dat de interactiunea electronului cu nucleonii pozitivi din retea.
Un electron care trece prin retea poate duce la modificarea locala pentru scurta durata a
structurii retelei, in sensul acumularii locale a unei cantitati mai mari de sarcina pozitiva. Aceasta
configuratie particulara realizata duce la cresterea probabilitatii ca un electron sa treaca si el prin
acelasi loc, fapt care duce la cuplarea celor doi electroni si la formarea perechii Cooper.
Intr-un supraconductor exista deopotriva electroni obisnuiti si perechi Cooper. Teoria BCS
sustine ca perechile Cooper sunt separate energetic de electronii obisnuiti de o banda interzisa de
largime 2*, unde cu * s-a notat energia de legatura a perechilor Cooper (figura(2)).

Fig. 2

Datorita momentului total nul, perechile Cooper pot fi descrise de o aceeasi functie de unda.
Acest fapt are explicatii deosebite in cazul realizarii supraconductorilor sub forma inelara:
diferenta totala de faza dintre undele electronice de pe inel trebuie sa fie multiplu de 2, ceea ce duce
la ideea cuantizarii fluxului magnetic ce trece prin inel:

r = Ni. .h / q = Ni. 0
unde cu r s-a notat fluxul magnetic total care trece prin inel.
Aceasta ecuatie va fi folosita la descierea dispozitivilor SQUID (superconducting quantum
interference device). Modelul BCS pentru supraconductori are limitari destul de serioase, el nereusind
sa explice independenta temperaturii critice de modificarea masei atomilor din retea si nici aparitia
supraconductibilitatii la temperaturi inalte.
Efectul Meissner
Un fenomen extrem de interesant il constituie comportamentul supraconductorilor in camp
magnetic. Un conductor obisnuit plasat in camp magnetic este penetrat de liniile de camp, pe cand
un supraconductor deviaza liniile de camp, asa cum este aratat in figura (3).

Fig. 3

Aceasta deviatie poarta numele de efect Meissner si este un mod extrem de eficient de a
determina daca o proba este supraconductoare sau nu. Explicatia fizica a efectului Meissner consta in
aparitia unor curenti de suprafata in supraconductor care vor compesa (prin campul creat de ei)
campul magnetic extern, anuland astfel intensitatea campului in interiorul supraconductorului. In
practica, insa, campul magnetic patrunde totusi putin in interiorul supraconductorului, intensitatea sa
scazand exponential pana la anulare. Adancimea la care intensitatea campului magnetic scade de e ori
este numita adancime de patrundere si se noteaza de obicei cu L.Fiind dependenta de concentratia de
purtatori, adancimea de patrundere este dependenta si de temperatura. Empiric, dependenta
adancimii de patrundere de temperatura poate fi scrisa astfel:
L(T)/ (0) = 1/ 1-(T/TC)4
unde: L este adancimea de penetrare la 0 K [m]; TC este temperatura critica [K];T este temperatura
probei [K];
Se observa ca daca T=TC, atunci adancimea de penetrare devine infinita, si deci campul magnetic
ca trece prin proba, care va deveni conductoare.
Exista totusi, in practica, anumite abateri de la efectul Meissner. Pentru o categorie de
supraconductori, campul magnetic poate avea o adancime de penetrare infinita (adica poate trece prin
proba),dar pe arii restranse din supraconductor.
Acesti supraconductori poarta numele de supraconductori de ordinul II si se caracterizeaza
printr-o proprietate unica: aceea de a accepta (fiind inca in stare supraconductoare) domenii cu
electroni normali.
Zonele care contin electroni normali sunt cuantizate spatial (adica plasate la intervale regulate in
material acolo unde se indeplineste conditia ca fazele undelor electronice sa difere intre ele prin 2)
fiind organizate cilindric. Prin aceste zone normal conductoare poate exista camp magnetic si ca atare
acesta poate traversa proba.

Clasificarea supraconductoarelor

Supraconductoare de Tipul 1
Acestea au fost primele supraconductoare descoperite i sunt n general metale pure care posed
o anumit conductivitate la temperatura camerei. Ele necesit o temperatur incredibil de sczut
pentru a-i micora vibraiile moleculare suficient pentru a facilita scurgerea electronilor n
concordan cu teoria BCS de care am discutat mai nainte. Aceste supraconductoare sunt
caracterizate de diamagnetism, adic proprietatea de a respinge un cmp magnetic.
Alte elemente pot fi aduse n starea de supraconductivitate prin aplicarea unor presiuni mari. De
exemplu, elementul de Tipul 1 cu cea mai mare temperatur critic este sulful, la 17 K, dar el necesit
o presiune de 930 000 de atmosfere pentru a deveni supraconductiv i 1 600 000 de atmosfere pentru a
atinge temperatura critic de 17K.

Supraconductoare de Tipul 2
Supraconductorii de tipul doi (supraconductori duri) sunt caracterizati de o temperatura critica si
de doua campuri magmetice critice Bc1 si Bc2; acesta din urma, sensibil mai mare decat Bc1, poate
atinge valori ridicate, ceea ce face ca aceste materiale sa devina interesante pentru aplicatii. Se observa
ca efectul Meissner este incomplet daca Ba este cuprins intre Bc1 si Bc2. Astfel apare o stare mixta in
care coexista faza normala si faza supraconductoare: in materialul supraconductor se formeaza o retea
regulata de filamente conductoare (vortexuri) in care exista camp magnetic. Exista aliaje ca Nb 3Sn
care au temperatura critica suficient de ridicata pentru a putea fi utilizate prin imersie in He lichid
(T=4,2 K).

Supraconductoare de temperatura ridicata


nelegerea noastr cu referire la supraconductoarele de temperatur ridicat s-a mbuntit
semnificativ n ultimii ani i noi mbuntiri s-au fcut n obinerea unor temperaturi critice ridicate
i a unor tipuri de stabilitate structural. Supraconductoarele de temperatur ridicat au structuri
foarte complexe; pentru a le fi pus n valoare utilitatea trebuie s se neleag mai bine mecanismul de
supraconducie.. Supraconductoarele de tipul Yba2Cu3O7 au o temperatur critic de pn la 92K care
poate fi manipulat cu grij schimbnd componenta oxigenului. Supraconductoarele de tipul
Ti2Ba2CuO6 i mresc temperatura pn n jurul a 90K.
Unele dintre problemele majore ale supraconductoarelor de temperatur ridicat sunt
dificultatea n a stabiliza turbionii fluxului magnetic n pelicule i faptul c curentul critic din cristale
i ceramice este foarte mic.. O alt problem tehnic cu aceste supraconductoare are legtur cu
fragilitatea acestor materiale. Fiind asemntoare cu ceramica, aceste supraconductoare nu pot fi uor
trase n fire subiri, majoritatea fiind depozitate sub form de pelicule subiri.
Supraconductoarele de temperatur ridicat au avantajul c devin supraconductoare la
temperaturi mai mari dect cea a azotului lichid i n principiu se comport la fel ca
supraconductoarele de temperatur sczut. Aceast proprietate include i folosirea lor drept cabluri
n transportarea curentului cu densitate n exces de 109 A/m i ca dispozitive de putere cum ar fi
electromagneii, transformatoarele i generatoarele.
Supraconductoare de natura organica
Supraconductoarele organice sunt noi n grupul supraconductoarelor, fiind descoperite n anul
1979. Proprietile lor difer de cele ale celorlalte supraconductoare, iar modul lor de supraconducie
nu s-a putut explica nc. Supraconductoarele organice descoperite pn acum au temperaturi critice
foarte sczute, majoritatea necesit presiuni foarte mari pentru a intra n stadiul de supraconducie i
fac parte din grupul supraconductoarelor de Tipul 2.
Supraconductoarele organice sunt n general bazate pe srurile unor celule planare. Aceste sruri
formeaz coloane, de obicei cu suprapuneri.Datorit acestui aranjament i a naturii orbitalilor
implicai n micarea electronilor, aceste sruri arat o puternic anizotropie n proprieti cum ar fi
conductivitatea electric i susceptibilitatea magnetic. Ele sunt i conductoare organice, iar dac sunt
rcite la presiune obinuit devin izolatoare. Sub presiune, temperatura la care are loc aceast trecere
este redus, iar la o presiune suficient faza de izolator dispare complet i se observ o faz de
supraconducie.

Primul compus organic care a fost descoperit ca avnd proprieti de supraconductor este
(TMTSF)2PF6, dup care a urmat (TMTSF)2ClO4. Aceste sruri au structur cvasi
unidimensional.Alte exemople de suparconductori organici: sarea bechgaar si srurile BEDT TTF
(acestea au un aranjament structural diferit de srurile bechgaar, avnd o structur bidimensional,
fapt ce duce la o conductivitate ridicat).
Supraconductoarele cu fuleren sunt cristale de fuleren dopate cu metale alcaline cum ar fi
potasiul i rubidiul. Cu toate c nu conin elemente organice au proprieti asemntoare celor
organice (cu excepia anizotropiei) i sunt considerate a fi din acelai grup.
Primul supraconductor din plastic
Primul supraconductor din plastic a fost descoperit in anul 2005, iar descoperitorii, savanii de la
laboratoarele Bell Labs, au primit premiul Nobel pentru aceast descoperire. Cu toate c temperatura
la care politiopena devine supraconductor este de 2,35 K, oamenii de tiin sunt optimiti n privina
temperaturi critice pe care cred c o pot mri. Avantajul pe are acest tip de supraconductoare l aduce
este preul mic al materialului din care este fabricat, fcnd posibil folosirea la scar larg.

Aplicatii ale supraconductibilitatii

Jonctiunea SIS
Jonciunea SIS (supraconductor izolator supraconductor).
Aceast jonciune are cteva proprieti de tunelare foarte folositoare, care pot fi exploatate n
aplicaii. O jonciune tipic SIS arat ca n figura urmtoare

Supraconduct
ororor

Izolator

Pentru a se atinge efectul de tunelare, stratul izolator trebuie s fie mai subtirede 10 nm.Si
electronii normali i perechile Cooper pot lua parte n procesul de conducere a curentului. Ne
restrngem atenia asupra electronilor normali. Perechile Cooper sunt presupuse a fi suprimate datorit
prezenei unui cmp magnetic puternic. Electronii liberi pot fi asimilati cu cei din benzile de conductie
sau de valenta ale unui semiconductor cu banda interzisa egala cu 2*. Atunci cand jonctiunii SIS I se
aplica un potential, benzile de energie ale celor doi supraconductorise deplaseaza una fata de alta
proportional cu tensiunea aplicata. Atunci cand zonele pline ale benzii de conductie ajung in dreptul
zonelor golite ale zonei de valenta, electronii tuneleaza prin stratul izolator.
Caracteristica curent tensiune a acestei jonctiuni este prezentata in figura . Pentru comparatie, s-a
folosit si caracteristica unui sandwich conductor-izolator-conductor. Se observa saltul foarte brusc pe
care-l face curentul in jonctiune atunci cand tensiunea trece de un anumit prag.
Deasemenea, valoarea tensiunii la care are loc acest salt este determinata precis: V S=2*/q. Aceasta
caracteristica poate fi utilizata foarte bine in sistemele digitale (triggere Scmidt, memorii, etc.).
Jonctiunea SIS este sensibila la radiatii electromagnetice. Intercaland o astfel de jonctiune intr-un
circuit RF (tipic microunde), se va constata o schimbare in caracteristica desenata in figura (). In locul
saltului brusc de curent de pe caracteristica, se va obtine acum o caracteristica in trepte asa cum este
prezentata in figura urmatoare.

Motivul acestei schimbari este interactiunea foton-electron din zonele supraconductoare. Fotonii
incidenti pe zona supraconductoare vor ajuta la tunelarea electronilor, dand nastere unui curent prin
jonctiune proportional cu numarul lor.Inaltimea unei trepte de tensiune este egala cu 2q/(h).
Apare, asadar, fenomenul de tunelare asistata de fotoni. Se poate demonstra ca, pentru nivele
scazute ale semnalului de microunde, curentul ce traverseaza jonctiunea este proportional cu patratul
amplitudinii acesutia. Evident, pentru a realiza tunelarea, este nevoie de o tensiune continua aplicata
pentru semnal la bornele jonctiunii. In aceasta configuratie jonctiunii SIS poate fi folosita ca detector
cuadratic de microunde. In aceste detectoare, puterea echivalenta de zgomot este de ordinul a 10 -5
W/Hz, adica sunt extrem de putin zgomotoase si extrem de sensibile. Constructia unei jonctiuni SIS este
prezentata tot in figura ().
Aceeasi jonctiune poate fi utilizata si ca mixer pentru semnale de frecventa mare; aplicand un
semnal la bornele joctiunii si variind offsetul acesteia dupa un al doilea semnal, jonctiunea va scoate la
iesire (gratie caracteristicii neliniare) un semnal de frecventa egala cu suma dintre frecventa offsetului
(frecventa de baza) si o armonica a primului semnal.
Ca si detectorul, acest mixer are un zgomot extrem de redus, depasind cu mult in preformante
mixerele realizte pe baza de contact Schottly. Frecventa de lucru a acestor mixere este in mod curent in
domeniul sutelor de GHz.

Jonctiunea Josephson
Jonciunea Josephson reprezint un strat subire de material izolator nchis ntre dou straturi de
material supraconductor. Astfel, electronii tuneleaz prin aceast regiune non-supraconductoare,
efect cunoscut sub numele de efectul Josephson dup numele Fizicianului Brian Josephson. Aici,
curentul supraconductor circul chiar n absena unei tensiuni externe.
Jonciunea Josephson este oarecum similar unei jonciuni SIS. Principala diferen este c
purttorii de sarcin implicai n procesul de tunelare sunt perechile Cooper.
Datorita coerentei de faza din perechile Cooper, fazele undelor electronice de pe ambele fete
ale izolatorului trebuie sa fie aceleasi. Daca intre cele doua unde apare un defazaj , atunci prin
jonctiune va trece un curent de tunelare a carui densitate este data de:
JCC = JC sin()
unde cu JC am notat densitatea critica de surent a supraconductorului.
Se remarca faptul ca acest curent de tunelare apare in jonctiune fara a aplica o tensiune
externa. Acest efect constituie efectul Josephson de curent continuu. Daca se aplica o tensiune
continua jonctiunii Josephson (daca este polarizata), atunci la bornele ei apare o tensiune alternativa
cu frecventa:
= 4qVa / h
unde Va este tensiunea aplicata.
Acesta constituie efectul Josephson de curent alternativ. Explicatia fizica a acestui efect consta
in faptul ca diferenta de faza (mai exact - viteza ei de variatie) este direct proportionala cu tensiunea
continua aplicata .Evident, efectul de tunelare va depinde si el de tensiunea aplicata (prin
intermediul fazei).

Jonciunea Josephson poate avea mai multe ntrebuinri. Poate fi folosit la detectarea unui
cmp magnetic slab, fapt care a dus la apariia dispozitivului numit SQUID(Dispozitiv supraconductor
cu interferen cuantic), poate fi folosit ca detector de microunde, ca dispozitiv de conversie a
semnalelor sau ca amplificator. n general jonciunea Josephson are o frecven de operare mult mai
mare dect jonciunea SIS, de domeniul sutelor de gigahertzi, cu toate c jonciunea SIS este mai puin
zgomotoas.
Dispozitive SQUID
SQUID-ul (dispozitiv supraconductor cu interferenta cuantica) este cel mai sensibil tip de
detector al campului magnetic cunoscut; este alctuit din dou jonciuni Josepson, schema fiind
prezentat n figurile urmtoare:

El poate msura cu o precizie uimitoare intensitatea curentului sau supracurentului dintr-un


circuit. Datorit preciziei cu care msoar intensitatea cmpului magnetic, cu o sensibilitate de pn la
a miliarda parte dintr-un tesla, msurarea poate fi perturbat pn i de zgomote, care produc mici
modific ale cmpului magnetic. De aceea camerele n care se fac astfel de msurtori trebuie s fie
izolate total mpotriva cmpurilor magnetice perturbatoare. O alt problem este c pn i propriul
curent poate afecta msurtorile. Cu toate aceste probleme, SQUID-urile au un pre destul de ridicat,
plecnd de la 2000 pentru un SQUID de temperatur sczut i ajungnd pn la 4500 pentru unul
de temperatur ridicat, plus 3000 pentru dispozitivul de control.
Majoritatea SQUID-urilor sunt fabricate din niobiu pur sau din niobiu i 10% aur sau indiu.
Electrodul de la baza SQUID-ului este fcut dintr-un strat foarte subire de niobiu, format prin
depunere, iar bariera de tunelare este oxidat pe aceast suprafa. Electrodul de deasupra este fcut
din aliaj i este depus peste celelalte dou, formnd o structur de sandvi.
Exist dou feluri de SQUID-uri: DC SQUID, cu dou jonciuni Josepson i RF SQUID (radio
frecven), care au o singur jonciune Josepson montat pe un inel supraconductor
Aplicatii in medicina
Doctorii practica MRI(Magnetic Resonance Imaging) pe un pacient pentru a examina tesuturile
moi cum ar fi cartilagiile,membranele, si tesuturi ale creierului fara a fi nevoie de operatie In timpul
scanarii MRI, pacientul este introdus in camera circulara. Electromagneti produsi cu supraconductori
inconjoara camera alcatuind un camp magnetic mare pentru a produce nuclei de hidrogen in tesutul
din corpul pacientului. Nucleii de hidrogen se invart in jurul campului magnetic aplicat. Frecventa
procesului depinde de intensitatea campului magnetic. Electromagnetii trebuie sa transporte un
curent electric foarte mare fara sa se topeasca pentru a produce campuri magnetice induse foarte
mari. Supraconductorii sunt folositi in constructia spiralei de fire pentru ca supraconductorii pot
conduce electricitatea fara rezistenta electrica si fara a produce caldura.

Un puls de unde radio asemenea Frecventei Larmor este transmis in zona tesutului care trebuie
analizat. Ca rezultat, nucleii de hidrogen intra in rezonanta si ies din aliniere cu campul magnetic
aplicat. Pe masura ce nucleii de hidrogen se realiniaza de-a lungul campului magnetic, emit unde radio
care sunt detectate. Variind intensitatea campului magnetic in jurul pacientului, unde radio de diferite
frecvente vor fi emise de nucleii de hidrogen care intra in rezonanta in diferite zone ale tesutului uman.
Ca rezultat, densitatea hidrogenului din corpul pacientului poate fi masurata in 3 dimensiuni. Un
computer proceseaza toate semnalele detectate pentru a produce imagini MRI.

SQUID-urile au fost folosite si in masurarea campurilor magnetice generate de o bataie a inimii.


Aceasta easte cunoscuta sub numele de magnetocardiograma. In astfel de sisteme magneometrii sunt
folosoti de obicei, masurand intensitatea campului present. Unele sisteme cu grandiometre au fost
folosite oferind posibilitatea masuratorilor intr-un mediu neprotejat.
Microscopul de scanare cu SQUID
Microscopul de scanare cu SQUID este un instrument pentru msurarea cmpurilor magnetice
locale. Se folosete un SQUID scufundat n heliu lichid pentru prob. Urmtoarele imagini au fost
obinute cu un astfel de dispozitiv :
n aceast figur un senzor cu 3 SQUID-uri a fost folosit pentru a detecta toate cele 3 componente
ale unui singur turbion.
Aceasta este imaginea supraconductorului extrem de simetric Tl2Ba2CuO6+

Utilizare in industria transporturilor


Levitaia magnetic

Levitatia magentica este o aplicaie unde supraconductoarele se comport foarte bine. Vehiculele de
transport, cum ar fi trenurile, pot fi fcute s pluteasc pe magnei supraconductori puternici, eliminnd
frecarea dintre tren i liniile acestuia.
Maglev este un sistem confom caruia trenurile se misca deasupra sinelor folosind fortele
electromagnetice dintre magnetii supraconductori de la bordul vehiculului si bobinele de la sol. Cand magnetii
trec cu viteza mare, un curent electric este indus in bobine, care actioneaza astfel ca electromagneti temporari.
Ca rezultat, apar forte care imping magnetii supraconductori in fata si in sus, simultan, producand levitatia
Maglev. Forta de impingere si de atractie indusa intre magneti propulseaza MAGLEV-ul inainte cu viteze
mari.
Maglev nu atinge de fapt sinile in timpul calatoriei. Supraconductorii sai permite trenului sa pluteasca
deasupra caii de rulare. Trenul Siemens-Alstrom leviteaza la 1cm (0,39 in) deasupra sinelor. Shinkansen-ul
japonez ruleaza la 10 cm (3,9 in) deasupra sinei. Shinkansen foloseste roti pana ajunge la 100 km/h (62 mph)
inainte de a intra in levitatie. La viteza, heliumul lichefiat suuper rece minimalizeaza pierderile de energie din
campul magnetic. Modelele Europene folosesc, magneti normali dar care permit zborul imediat.
Cercetariele lui Maglev au inceput in 1962, si pana in 1970 studiile despre levitatia electrodinamica a
sistemelor folosind magnetii supraconductori au fost finalizate. Primul test de rulare a avut loc in 1979. In
Decembrie 1986, un tren cu 3 vagoane inregistra 352.4 km/h (220 mph). In Decembrie 1997, un MLX01 cu
comanda manuala obtinea 531 km/h (331 mph), iar unul automat, 550 km/h (344 mph). in anul urmator un
test, cu doua trenuri ce trec unul pe langa celalalt cu viteza relativa de 966 km/h a fost trecut cu succes. In
Martie 1999, un tren automat cu 5 vagoane MLX01 atinge 548 km/h (342 mph). In Aprilie, MLX01 ajunge la
fabulosul record mondial de viteza cu 552 km/h (345 mph).
TGV-ul are frane dinamice, cu saboti de frana pentru opriri de urgenta. Vagoanele sunt echipate cu
patru discuri pe axa, si cu saboti de frana de rezerva. Franele pe sina prin inductie magnetica sunt in proiectare
pentru modelele viitoare. Maglev-urile sunt oprtite in acelasi fel in care sunt si propulsate, prin magneti
supraconductori.Caile de mare viteza sunt in totalitate ingradite, iar liniile mentinut in conditii de varf. Cu
toate acestea au aparut si deraieri, in cele aproape doua decade de operatiuni zilnice, dar fara a se inregistra
pierderi.Toate informatiile de semnalizare sunt transmise trenului prin calea de rulare direct catre
monitoarele de bord din cabina. majoritatea functiilor trenurilor de mare viteza sunt controlate digital,
Maglev-ul fiind intr-adevar un vehicul al erei digitale.
Generatoarele electrice
Superconductoarele la temperaturi inalte pot fi folosite in producerea de motoare si generatoare
mai performante.Generatoarele electrice construite din fire supraconductive sunt mult mai eficiente
dect generatoarele convenionale cu fir din cupru. De fapt sunt cu 99% mai eficiente i cu dimensiuni
reduse la jumtate. Cel mai puternic generator din lume a fost recent construit de o companie ABB, el
genernd 6,4 megavolt amper.
SMES (Superconducting Magnetic Storage) este alt produs folositor in industria energetica.
Fluctuatiile energetice anuale provoaca pierderi in America de 12 miliarde de dolari in fiecare an.
Dispozitivele SMES folosesc spirale de fire supraconductoare pentru a putea stoca energia cu pierderi
minime.
SUA i Japonia au planuri de a nlocui cablurile de cupru cu cele supraconductoare de tipul
BSCCO rcite cu hidrogen lichid. Astfel, prin cabluri va circula mai mult curent i se va economisi
spaiu, noile fire fiind cu mai mult de 7000% mai eficiente n ceea ce privete spaiul. O seciune printr-
un astfel de fir se poate observa n figur. In plus, cablurile din supraconductoare la temperaturi inalte
pot ridica de la 2 pana la 10 ori mai mult decat cele de aceiasi grosime.
Microcipul supraconductor
NASA, DARPA i o mulime de universiti lucreaz momentan la construirea unui computer
pentaflop, computer care poate s efectueze o mie de trilioane de operaii cu virgul mobil pe
secund. Punctul forte al acestui computer este un microchip supraconductor. Cel mai rapid computer
n momentul de fa poate s efectueze 23 de teraflop pe secund.

Armata este momentan interesat de mai multe produse ce au la baz supraconductoarele. Unul
dintre acestea este motorul electric cu 5000 de cai putere, care consum puin comparativ cu un
motor electric convenional, dar cost n jur de $750 000.
Un alt produs este bomba electromagnetic (EBomb), care face uz de cmpuri magnetice foarte
puternice, generate de magnei supraconductori, pentru a genera o pulsaie electromagnetic de mare
intensitate pentru a dezactiva echipamentul electronic al inamicului, pentru a face ca gloanele
inamicului s explodeze nainte ca ele s poat fi trase, pentru a neutraliza rachetele i multe alte
scopuri care momentan par ficiuni
Exist i o parte mai puin plcut la aceste bombe. n timp ce versiunile americane ale acestor
bombe sunt bazate pe tehnologii avansate, teroritii pot folosi o tehnologie mai puin avansat, mai
ieftin, pentru aconstrui o arm identic. Un specialist australian, Carlo Kopp, afirm c este necesar
o tehnologie ca cea din anul 1940 i $400 pentru a construi o astfel de arm.

Aplicatii in spionaj

S-au tesut multe legende in jurul sistemelor de supraveghere prin satelit, utilizate cu mare
maiestrie de Agentia Americana de Spionaj, CIA.
Intr-un documental acestei agentii atrage atentia acronimul SQUID, in contetul in care subiectul
era Bin Laden(care, dupa atacul terorist din 11 septembrie 2001, Bin Laden devine cel mai vanat om
de pe glob.). Acesta vine de la Superconductor QUantum Interference Device, un dispozitiv, bazat pe
supraconductoare, capabil sa masoare campuri electromagnetice extrem de slabe.
Stiam deja ca asemenea dispozitive sunt utilizate pentru a studia cu mare precizie activitatea
cerebrala. De ce are nevoie CIA sa studieze activitatea cerebrala?
Pentru focalizarea atacurilor impotriva lui Bin Laden s-a utilizat toata gama de mijloace
informative, de la supravegherea prin satelit pana la infiltrarea unor agenti in anturajul sau Nu vom
insista asupra detaliilor prezentate in documentul CIA, pentru a ne opri asupra unei tehnici
revolutionare de localizare, utilizata cu succes, partial, impotriva teroristului numarul unu. Este vorba
de localizarea cerebrala .
Asa cum stiti, in urma activitatii cerebrale se produc curenti electrici de foarte mica intensitate,
biocurenti, care pot fi inregistrati cu ajutorul unui dispozitiv specializat, numit electroencefalograf.
Undele cerebrale sunt de mai multe tipuri principale. Ritmul alfa, alcatuit din unde cu o frecventa
cuprinsa intre 8 si 13 Hz si cu o amplitudine de 25-100 microV, ritmul beta (15-30 Hz, 10-30 microV),
ritmul teta (4-7 Hz, 30-70 microV) si ritmul delta (0,5-3,5 Hz, 100-300 microV). Cercetarile au aratat
ca ritmul alfa are caracteristici specifice fiecarui individ, putand fi folosit ca un soi de amprenta
cerebrala pentru identificare. Ca sa fim mai corecti, probabilitatea ca in acelasi loc sa se intalneasca
doua persoane cu o aceeasi amprenta alfa este de unu la trei milioane. Iata de ce s-au investit multi
bani si efort stiintific pentru a le putea inregistra de la distanta.
Pentru detectarea si masurarea campurilor electromagnetice de slaba intensitate se utilizeaza
niste dispozitive, bazate pe materiale supraconductoare, botezate SQUID (Superconductor QUantum
Interference Device).
Sa mai adaugam ca, din punct de vedere constructiv, SQUID-ul seamana cu o mica bobina plata,
in care se induce curent electric, atunci cand este strabatut de un camp magnetic variabil. Semnalul
astfel obtinut este preluat, amplificat si prelucrat de dispozitive electronice specializate. Si, pentru a va
arata importanta practica a SQUID-urilor, va vom spune ca acestea pot masura campuri
electromagnetice cu intensitati de ordinul femptoTesla (1 fT=10-15 T). Daca facem legatura cu ceea ce
am spus despre electroencefalograma, veti intelege de ce serviiciile secrete americane au acordat o
atentie deosebita acestor dispozitive, care sunt capabile sa masoare de la distanta micile campuri
electromagnetice generate de activitatea cerebrala.
Ar fi util sa interceptam undele alfa si astfel sa identificam o anume persoana. SQUID-urile ar fi o
solutie. Numai ca sunt necesare materiale supraconductoare. Asa cum stiti, pentru a obtine
supraconductivitatea este nevoie de temperaturi foarte scazute, mult sub zero grade Celsius. Un
dispozitiv util ar fi acela care ar putea functiona la temperatura camerei. Asa ca CIA a alocat fonduri
impresionante (miliarde de dolari) pentru a obtine supraconductivitate la temperaturi inalte. Desi nu
au fost date detalii, se pare ca in urma cu patru ani s-au obtinut rezultate impresionante in acest
domeniu. Fara a mai intra in amanunte, pe care oricum nu le avem, va vom spune ca s-a reusit
fabricarea unor detectoare de unde alfa miniaturizate, capabile sa intercepteze activitatea cerebrala de
la o distanta de ordinul sutelor de metri. Va imaginati, desigur, ce a facut CIA cu ele. Le-a mascat in
obiecte banale, de la stilouri la pietre, si le-a raspandit prin zonele despre care se stia ca sunt
frecventate de Bin Laden. Acestea transmiteau un mesaj codificat, catre un satelit CIA, ori de cate ori
mult cautatul terorist trecea prin vecinatatea lor. Astfel aveti si explicatia faptului ca CIA stia in
permanenta pe unde se afla Bin Laden.
Si totusi, se pare, Bin Laden traieste, inca. Unde a gresit CIA? De fapt, ca sa fim corecti, CIA nu a
gresit. In documentul citit de noi sunt date explicatii pe mai multe pagini. Lucrurile sunt simple.
Materialele supraconductoare utilizate isi pierdeau proprietatile la temperaturi mai mari de zero grade
Celsius. Asta nu ar fi fost o problema prea mare. De la inceputul atacului asupra Afganistanului,
deplasarile lui Bin Laden, intre ascunzatori, se faceau numai noaptea, cand temperaturile scadeau mult
sub zero grade. Adevarata dificultate venea din caracterul undelor alfa, cele utilizate pentru
identificare. Ele apar numai in momentele de relaxare profunda, in lipsa unor stimuli externi
puternici. Iar teroristul numai relaxat nu era sub amenintarea mortala a aviatiei militare si a
comandourilor americane. Asa ca, practic, ultraperfectionatele dispozitive americane au tacut... Desi
soldata cu un esec, operatiunea CIA deschide o cale noua in activitatea de spionaj.

Bibliografie:
www.wikipedia.org
www.descopera.ro
www.superconductors.org
http://www.enterprisemission.com/antigrav.html