INSTALATIILE ELECTRICE

10.1 Definirea si clasificarea instalatiilor electrice

Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica
pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
Din punctul de vedere al locului unde se executa ,instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de montaj
,intrerupere , protectie ce se monteaza in interiorul cladirilor de orice fel ;
2. Instalatiile exterioare, la care elementele instalatiei sunt montate in afara cladirilor.
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care
functioneaza la tensiuni pana la 1000 ,se impart in :
1.Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant pana la 2!0 ;
2.Instalatii electrice cu tensiunea intre faza si pamant peste 2!0 .
Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart in:
1. Instalatii electrice executate aparent ,la care conductoarele electrice
prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod vizi"il .
2. Instalatii electrice executate ingropat,la care conductoarele
electrice nu se vad .
In func#ie de intensitatea curentului si de destina#ie $receptoarele alimentate%,
instala#iile electrice se pot clasifica in:
a. instalaii de cureni tari $intesitati ale curentului de ordinul amperilor sau
&iloamperilor%:
' instala#ii de putere $(for#a)%, cuprinz*nd ec+ipamente destinate nemijlocit
aplic,rii energiei electrice $producere, transport, distri"u#ie, consum% in scop util:
producerea de lucru mecanic, c,ldura, procese electroc+imice
' instala#ii de iluminat electric
' instala#ii de automatizare, m,sura si control
' instala#ii pentru compensarea puterii reactive
' instala#ii pentru reducerea regimului deformant
' instala#ii de protec#ie -mpotriva socului electric
b. instalaii de cureni slabi:
' instala#ii de telecomunica#ii
' instala#ii de detectare automata si de alarma:
' instala#ii de telesupraveg+ere a func#ionarii instala#iilor de curen#i (tari) din
cl,diri
' instala#ii de ceasoficare
' instala#ii de telecomanda si telem,surare.
.lemente componente ale unui circuit sunt, in principiu: sursa de alimentare cu energie
electrica, elementul alimentat $consumatorul% si linia de leg,tura intre sursa si elementul
alimentat.
/ursa de energie poate fi:
' sursa primara, "azata pe transformarea altei forme de energie
' generator $ma0ina electrica%
' pila $acumulator%
' sursa secundara, "azata pe modificarea parametrilor energiei electrice $secundarul unui
transformator%
1
' (pseudosursa) 1 tensiunea electrica disponi"ila la "arele unui punct de
distri"u#ie
' o priza de curent.
2aracteristici ale sursei primare sau secundare sunt, -n principal:
' impedan#a intern, Z
s
;
' tensiunea de func#ionare $mers% -n gol $f,r, sarcin,% U
0
1 tensiunea generat, prin fenomenul
primar;
' tensiunea la "orne -n cazul func#ion,rii -n sarcin, U
s
1 inferioar, tensiunii de func#ionare -n
gol 0i dependent, de intensitatea curentului furnizat;
' puterea aparent, nominal, S = U
0
I
n
1 puterea limit, care poate fi furnizat, unui receptor
rezistiv.
3inia electric,, reprezent*nd ansam"lul elementelor prin care se asigur, transferul de energie
-ntre surs, 0i elementul alimentat, distri"u#ia -n diferite direc#ii, -nc+iderea4desc+iderea
circuitului $-ntr'o secven#, presta"ilit,%, protec#ia circuitului $receptor 0i linie%, m,surarea
parametrilor electrici, con#ine:
' conductoare $izolate%4ca"luri4"are;
' dispozitive de conexiune $doze de ramifica#ie, cutii de deriva#ie, "orne%, care
realizeaz, un contact fix;
' elemente de ca"lare, fixare 0i4sau protec#ie fa#, de mediu $tu"uri, #evi%, cu
accesoriile aferente;
' aparate de comuta#ie, destinate manevrelor de -nc+idere'desc+idere a circuitelor;
' aparate de protec#ie -mpotriva supracuren#ilor, destinate at*t elementului alimentat
c*t 0i celorlalte elemente de pe linie;
' aparate de m,sur,, comand, 0i supraveg+ere.
3inia este caracterizat, prin impedan#a sa Z
l
, de regul, mult mai mic, dec*t
impedan#ele sursei 0i elementului alimentat, determin*nd practic, -mpreun, cu impedan#a
sursei, valoarea curentului de scurtcircuit 0i c,derea de tensiune -n re#ea p*n, la "ornele
receptorului, unde tensiunea are valoarea U < Us : I
sc
5 U
0
/|Z
s
+Z
l
|; U = U
0
- U= I|Z
s
+Z
l
|.
.lementul alimentat $consumatorul%, constituind sarcina circuitului, poate fi:
' receptor simplu;
' receptor complex $ec+ipament, unitate func#ional,%;
' punct de distri"u#ie a energiei;
' transformator.
6ensiunea U la "ornele elementului alimentat este inferioar, tensiunii secundare a sursei,
datorit, c,derii de tensiune pe linia de alimentare.
7eceptorul simplu este caracterizat prin :
' parametrii func#ionali nominali: P
n
, U
n
,;
' a"aterile admisi"ile de la tensiunea nominal,;
' impedan#a nominal, $impedan#a de utilizare% Z
u
; nu se indic, direct, rezult*nd -n
concordan#, cu parametrii nominali 0i determin*nd practic valoarea intensit,#ii curentului 0i a
puterii a"sor"ite la alimentarea din re#ea: I
n
U/Z
u
( Z
u
>>Z
s
, Z
u
>>Z
l
).
Punctul de distri"u#ie sau receptorul complex este caracterizat prin:
' puterile cerute activ, 0i reactiv, P
c
0i Q
c
$inferioare puterii instalate 1 puterea total,
a receptoarelor alimentate%;
' curentul nominal al 8sosirii8 $linie 0i "are la care se racordeaz, 8plec,rile8 spre
elementele alimentate% I
n
.
2
10.2. Schemele reelelor electrice de joas tensiune
/e consider, o instala#ie electric, destinat, s, alimenteze, -n final, un anumit num,r de
receptoare $utilaje% de joas, tensiune, amplasate -n diferite pozi#ii -n zona aferent,, conform
necesit,#ilor de utilizare.
In sc+emele in care sta#ia de primire este alimentat, dintr'o singur, surs,, energia
electric, este transmis, spre receptoare -ntr'un singur sens, printr'o re#ea care se ramific,
succesiv, pe m,sura apropierii de receptoare, la diferite niveluri -n structura sistemic, a
instala#iei, permi#*nd dirijarea energiei electrice -n diferite direc#ii 0i la diferite elemente
alimentate. 7amificarea se realizeaz, cu ajutorul unor ec+ipamente prefa"ricate specializate,
numite puncte de distribuie, situate -n nodurile corespunz,toare ale re#elei.
9iecare punct de distri"u#ie este constituit, ca ec+ipament de putere $8for#,8% din:
' o sosire, direct de la o surs, secundar, sau de la un punct de distri"u#ie precedent;
' mai multe plecri, spre alte puncte de distri"u#ie sau elemente alimentate;
' un siste! de b"re alimentate prin sosire 0i din care se execut, deriva#iile pentru
plec,ri.
:n punct de distri"u#ie mai poate con#ine circuite suplimentare de comand,,
semnalizare, m,sur, etc. 2urentul nominal al sosirii este considerat drept curent nominal al
punctului de distri"u#ie respectiv.
2a regul, general,, fiecare plecare tre"uie s, fie prev,zut, cu un aparat de protec#ie la
scurtcircuit $siguran#, fuzi"il, sau -ntreruptor de putere automat%, plasat imediat dup,
conexiunea la "are, care s, ac#ioneze la un scurtcircuit care s'ar produce -n orice loc pe linia
dintre punctul respectiv 0i urm,torul element alimentat. De asemenea, fiecare sosire tre"uie
prev,zut, cu un aparat de comuta#ie, care s, realizeze cel pu#in func#ia de separator,
permi#*nd izolarea fa#, de re#eaua din amonte, dup, deconectarea sarcinii din aval. .xcep#iile
sunt prev,zute -n normative.
2omponen#a re#elelor electrice de joas, tensiune
Primul element din re#eaua de joas, tensiune este t"bloul de distribuie #ener"l al
consumatorului $I
n
2;00 <%.
3a consumatorii care solicit, din re#ea puteri mici, alimentarea se face direct din
re#eaua zonal, de =6 $aerian, sau su"teran,% a furnizorului, printr'un br"n$"!ent care face
leg,tura -ntre linia de alimentare 0i contorul de energie al consumatorului, situat -n amonte de
ta"loul general sau la intrarea -n ta"lou. De regul,, contorul apar#ine furnizorului.
2onsumatorii de puteri mai mari sunt alimenta#i din re#eaua de medie tensiune a
furnizorului, printr'un r"cord care con#ine un post de tr"ns%or!"re. Postul de transformare
con#ine 1'2 transformatoare $1040,; & sau 2040,; &%, av*nd -nf,0urarea secundar, -n stea,
cu neutrul accesi"il $; "orne%, precum 0i ec+ipamentul de comuta#ie 0i de protec#ie aferent,
at*t pe partea de >6, c*t 0i pe partea de =6. /ecundarul transformatorului alimenteaz, ta"loul
de distri"u#ie general, care poate fi c+iar -nglo"at -n postul de transformare.
2elelalte puncte de distri"u#ie pot fi:
' t"blouri de distribuie de tip panou, dulap, din cutii ec+ipate etc., clasificate, dup,
intensitatea curentului sosirii, -n t"blouri princip"le $I
n
?00 <% $i t"blouri secund"re
$I
n
@00 <%;
' c"n"le pre%"bric"te de b"re $un sistem de ; "are -ntr'o incint, de protec#ie%,
realizate ca tronsoane care pot fi -m"inate 0i prev,zute cu posi"ilitatea efectu,rii de deriva#ii
@
pentru ramifica#ii. An func#ie de intensitatea curentului nominal, canalele pot fi c"n"le
!"#istr"le $i c"n"le de distribuie.
An practic,, circuitele electrice care alimenteaz, puncte de distri"u#ie sunt denumite
colo"ne, termenul de circuit fiind consacrat pentru alimentarea fiec,rui receptor sau
ec+ipament de la ultimul punct de distri"u#ie.
6ipuri de circuite electrice de joas, tensiune
&ircuitele pot fi:
' individuale, pentru fiecare receptor $-n sens restr*ns%;
' comune, pentru mai multe receptoare, cu protec#ie unic, la scurtcircuit:
' circuit de iluminat;
' circuit de prize;
' circuit de utilaj;
' circuit pentru mai multe motoare similare, cu puterea total, p*n, la 1! &B.
6ipuri de sc+eme
a. Scheme radiale. 9iecare punct de distri"u#ie, utilaj sau receptor este alimentat printr'o
linie separat,, care pleac, de la un punct de distri"u#ie central <ceste sc+eme prezint,
a'"nt"(ul siguran#ei -n alimentare; un defect pe o linie provoac, scoaterea de su" tensiune,
prin func#ionarea aparatului de protec#ie respectiv, numai a liniei afectate, restul instala#iei
r,m*n*nd -n func#iune.
)e*"'"nt"(ele sc+emelor sunt:
' investi#ii mari;
' consum ridicat de material conductor;
' num,r mare de plec,ri din punctele de distri"u#ie $cre0terea ga"aritului%.
2a utili*"re, se recomand, -n cazul:
' coloanelor de alimentare a ta"lourilor de distri"u#ie sau al unor canale de "are de
distri"u#ie secundare;
' circuitelor, pentru:
' utilaje cu receptoare de puteri mari, alimentate direct din ta"loul general sau
dintr'un canal magistral;
' utilaje cu receptoare de puteri mici 0i mijlocii, alimentate din ta"louri
secundare sau din "are de distri"u#ie;
' utilaje 0i receptoare dispersate;
' utilaje, receptoare 0i instala#ii importante, pentru care riscul de -ntrerupere a
aliment,rii tre"uie s, fie minim.
b. Scheme cu linii principale sau magistrale. /e prevede c*te o plecare -ntr'o anumit,
direc#ie, care trece prin apropierea unor utilaje4receptoare sau grupuri de utilaje4receptoare,
care se alimenteaz, apoi, de regul,, -n deriva#ie
+'"nt"(ele constau -n:
' consum redus de material conductor;
' deriva#ii din mai multe locuri;
' num,r redus de plec,ri din punctele de distri"u#ie.
)e*"'"nt"(ul este siguran#a mai mic, -n exploatare, deoarece un defect pe linia principal,
antreneaz, -ntreruperea aliment,rii tuturor deriva#iilor din linie.
Utili*"re" acestor sc+eme se recomand, pentru:
' utilaje grupate, la distan#e relativ mici, linii te+nologice;
;
' distri"u#ia -n canale de "are.
c. Scheme mite:
' sc+eme radiale pentru:
' utilajele4receptoarele dispersate;
' ec+ipamentele4receptoarele importante;
' sc+eme magistrale pentru utilajele grupate.
10.3. Elemente conductoare n reelele electrice
.lementele conductoare servesc drept cale de curent pentru alimentarea receptoarelor sau
punctelor de distri"u#ie de la sursa de energie
2onductoarele elecritrice realizeaza transmiterea energieie electrice de la surse la receptori si
de aceea se fa"rica din materiale "une conducatoare de electricitate, cum ar fi: cupru,
aluminiu, otel si aliaje ale acesora.
Deoarece cuprul este material deficitar si scump, acesta se utilizea in instalatiile electrice
numai in urmatoarele situatii: la circuitele care alimenteaza receptoare de importanta
deose"ita $pompe de incendiu, sali de reanimare "loc operator, iluminatul de siguranta%.
receptoare amplasate in medii cu pericol de explozie, receptoare mo"ile sau pentru
instalatiile de protectie legare la pamant sau nul de protectie: circuitele care alimenteaza
utilitati supuse permanent la socuri si vi"ratii. Din punct de vedere constructiv conductoarele
electrice pot fi: unlfilare, multifilare, izolate sau neizolate, torsadate.
2onductoarele re#elei de distri"u#ie
2onductoarele active ale re#elei sunt:
' conducto"rele de linie (%"*), 31, 32, 3@;
- conductorul neutru (nul de lucru) C 1 care serve0te drept :
' conductor pentru alimentarea receptoare monofazate;
' cale de -nc+idere a circuitului curen#ilor de dezec+ili"ru din re#ea, $inclusiv
armonicele multiplu de @%;
' conductorul de protecie P. 1 destinat exclusiv protec#iei prin legare la p,m*nt 0i
legare la nul, servind pentru racordarea elementelor conductive neaflate -n mod normal su"
tensiune, cu alte elemente conductive similare, cu prizele de p,m*nt sau cu punctul neutru al
sursei de alimentare;
' conductorul co!bin"t P.C, -ndeplinind am"ele func#ii $neutru 0i de protec#ie% pe o
por#iune definit, a re#elei.
2odul pentru identificarea conductoarelor impune utilizarea urmatoarelor culori pentru
izolatia conductoarelor:
' negru $C% ' pentru circuitele principale $de forta% in c.c. sau c.a.;
' rosu $7% ' pentru circuitele secundare de c.a.;
' al"astru $<% ' pentru cele de c.c;
' verde'gal"en $'D% ' pentru conductoarele de protectie $P.%;
' al"astru desc+is $E% ' pentru conductorul neutru $C% sau median$>%
Identificarea "arelor 0i conductoarelor neizolate conform normativP.102
a% sistemele de "are colectoare, precum 0i deriva#iile acestora, -n current alternativ
' ro0u, pentru faza 31
' gal"en, pentru faza 32
' al"astru, pentru faza 3@
!
' "arele $P.%, $P.C% 0i $C% 1 verde 1 gal"en $ P., P.C% al"astru $ C%
"% sistemele de "are -n curent continuu
' ro0u, "ara pozitiv, $F%
' al"astru, "ara negativ, $'%
' cenu0iu desc+is, "ara median, $0%
c% la conductoarele neizolate, marcarea se face la capete
/olu#ii posi"ile pentru realizarea re#elei
Din punct de vedere te+nic, se pot folosi:
' conductoare izolate, montate -n tu"uri sau #evi de protec#ie, cu accesoriile aferente
pentru deriva#ii $doze, cutii% 0i -m"inare $man0oane, mufe, coturi, cur"e%;
' ca"luri;
' "are neizolate.
C!nduct!rul metalic" nei#!lat$ este o cale unic, de curent, format, din unul sau mai multe
fire.2onductoarele neizolate profilate se utilizeaza pentru constructia liniilor de alimentare
cu energie electrica a sistemelor electrice de transport.
In cazul liniilor aeriene de transport si distri"utie a energiei electrice se folosesc conductoare
neizolate rasucite din aluminiu pe un conductor de tractiune din otel plasat central
Drept !"teri"l se recurge la cupru $2u% sau aluminiu $<l% 1 a c,ror conductivitate
este ridicat, $
2u
G
<l
%.
<vantajele cuprului sunt: consum mai mic, la aceea0i solicitare termic, $aceea0i
sarcin,%; c,dere de tensiune mai mic, pe re#ea; conexiuni mai sigure $prin lipire%; rezisten#,
mecanic, mai mare.
2a e-ecuie, conductorul poate fi: unifilar4multifilar; rigid4flexi"il.
.or!" seciunii poate fi: circular,; dreptung+iular,; alte forme geometrice $de
exemplu, sector de cerc, elips,%.
Seciune" conducto"relor utilizate -n instala#iile electrice are valori normalizate,
exprimate -n mm
2
. 3a ca"lurile polifazate, cu conductor neutru 0i4sau de protec#ie, sec#iunea
conductorului respectiv se adopt,:
' egal, cu sec#iunea conductorului de linie, pentru s 1? mm
2
;
' valoarea normalizat, cea mai apropiat, de jum,tate din sec#iunea conductorului de
linie, pentru s 2! mm
2
.
C!nduct!rul i#!lat "c!nduct!r% c!nduct&% $monofilare, multifilare sau torsadate% sunt
alcatuite din 1 ' ?1 de fire neizolate rasucite Intre ele si prevazuts cu o izolatie si eventual
invelis de protectie. >aterialul conductor este cuprul sau aluminiul, iar izolatia este din P2
sau cauciuc. Pentru a rezista la intemperii izolatia din P2 se impregneaza cu su"stante
speciale care maresc durata de viata dminuand efectul variatiilor de ternperatura si a
radiatiilor ultraviolete.
/im"olizarea conductoarelor electrice izolate indica domeniul de utilizare si modul de
constructie. <stfel, pentru conductoarele utilizate in instalatiile fixe se foloseste urmatoarea
sim"olizare:
' 9 ' instalatie fixa:
' 2 ' cu cauciuc;
' I ' invelis rezistent la intemperii sau actiuni c+imice;
' i ' impletitura textile irnpregnata:
' < ' aluminiu la inceputul sim"olului sau armat in rest;
?
' p ' executie plata:
' H ' material plastic.
2onductoarele izolate se monteaza in tu"uri de protectie pentru a nu fi expuse deteriorarilor
mecanice. Cumai conductoarele IC6.C2 se monteaza ingropat.
'ig. ().( C!nduct!r i#!lat
Snurul si c!rd!nul electric se o"tin prin rasucirea sau dispunerea in paralel a doua sau mai
multe conductoare din cupru izolate, flexi"ile si acoperite cu un invelis comun de protectie si
izolatie din P2.
/nurul si cordonul electric se utilizeaza pentru alimentarea utilajelor porta"ile sau in cazul
instatatiilor electrice ale masinilor care sunt supuse la socuri si vi"ratii permanente.
Pentru asigurarea rezistentei mecanice a conductoarelor se adopta sectiunea minima de 1,!
mm
2
pentru cupru si respectiv 2,! mm
2
pentru aluminiu.
Cablul este un ansam"lu de : conducto"re i*ol"te $separate din punct de vedere electric, dar
solidare mecanic%, -nveli0uri 0i, eventual, ecrane.
/n'eli$urile servesc fie pentru protec#ie contra ac#iunilor c+imice, fizice, mecanice:
$arm,turi metalice, manta ' -nveli0 de protec#ie etan0, exterior%, fie pentru solidarizarea
ansam"lului.
0cr"nele sunt destinate protec#iei circuitelor fa#, de ac#iunea c*mpului electric 0i magnetic
exterior sau -mpiedic,rii ac#iunii c*mpului conductoarelor asupra mediului -nconjur,tor.
Dup, destin"ie, ca"lurile se clasific, -n: ca"luri de energie, ca"luri de comand,,
ca"luri de semnalizare.
'ig. ().*. Cabluri
I
Conductor metalic
Izolatie
Manta
Conductor metalic
Izolatia conductorului
Armatura/ecran Umplutura
d. +arele nei#!late% cu seciune dreptunghiular& se folosesc drept:
' c"le de curent pentru cureni inten$i, pentru racordarea ec+ipamentelor -n re#ea, -n
zone inaccesi"ile personalului necalificat ca, de exemplu, leg,tura -ntre ta"loul general 0i
transformator, -n postul de transformare sau conexiuni -ntre ec+ipamente, -n zone protejate.
' b"re 1colecto"re8 1 -n cadrul ta"lourilor de distri"u#ie, la care se racordeaz, sosirea
0i plec,rile, -n cadrul sc+emelor radiale.
' c"n"le din b"re prote("te/c"psul"te, pre%"bric"te , su" form, de tronsoane, inclusiv
elementele de -m"inare, deriva#ie 0i montaj: canal magistral, canal de distri"u#ie, cutii de
ramifica#ie, cutii de col#, cutii de siguran#e, cutii de dilatare.
'ig. ()., Canale din bare capsulate
J
10.4. . Simbolizarea conductoarelor izolate i cablurilor
Pentru sim"olizarea conductoarelor izolate 0i a ca"lurilor se folose0te un cod
alfanumeric.
2.C.3.2 a adoptat un cod de identificare const*nd, -n ordine, -n:
' o liter, pentru tipul de ca"lu: K 1 model armonizat; < 1 model nearmonizat,
variant, na#ional, recunoscut, de 2.C.3.2; 97C 1 conform unui standard na#ional;
' una sau dou, cifre pentru tensiunea de serviciu $tensiunea de linie%, de exemplu 0!
pentru !00 ; 1 pentru 1 &;
' o liter, pentru materialul izolant, de exemplu pentru policlorur, de vinil $P2%;
L pentru polietilen, armat, $L3P.%; 7 pentru cauciuc natural sau artificial;
' o liter, pentru materialul -nveli0urilor de protec#ie, de exemplu pentru policlorur,
de vinil $P2%; L pentru polietilen, armat, $L3P.%;
' o liter, pentru construc#ii speciale: K 1 ca"lu plat divizi"il; K2 1 ca"lu plat
indivizi"il;
' o liter, pentru conductorul metalic, de exemplu : pentru masiv; 7 pentru dou, fi"re
r,sucite $inflexi"il%; 9, M sau K pentru diverse construc#ii flexi"ile;
' o liter, pentru conductorul metalic: < pentru aluminiu; necodificat pentru cupru;
' o parte numeric, eviden#iind compozi#ia conductorului4ca"lului: num,rul de
conductoare, semnul de multiplicare $x% 0i sec#iunea transversal, a unui conductor $-n mm
2
%
2odul alfanumeric folosit -n 7om*nia este constituit din:
a. litere, pentru:
' materialul conductorului $prima liter, din sim"ol% : < 1 aluminiu; conductorul din
cupru nu se sim"olizeaz,;
' forma sec#iunii conductorului 0i construc#ia: r 1 sec#iune rotund,; s 1 sec#iune -n
form, de sector de cerc; f 1 flexi"il; m 1 multifilar;
' execu#ie $-n ordine, de la interior spre exterior: izola#ie, -nveli0, arm,tur,, manta%:
H 1 izola#ie4-nveli04manta din P2; K 1 izola#ie de +*rtie; P 1 manta din plum"; < 1
arm,tur, $-n interiorul sim"olului%; <" 1 arm,tur, su" form, de "and, etc;
' destina#ie $la -nceputul sim"olului, dup, indicarea materialului conductorului%:
9 1 instala#ii fixe; > 1 instala#ii mo"ile; 2 1 ca"lu de energie; 22 1 ca"lu de comand,;
2/ 1 ca"lu de semnalizare;.
". cifre: num,rul de conductoare x sec#iunea $mm
2
%; sec#iunile reduse se indic, dup,
sec#iunea conductoarelor de linie, precedate de semnul F.
.xemple: <9H 2,! mm
2
1 conductor din aluminiu, cu izola#ie din P2, instala#ii fixe
9H 2,! mm
2
1 conductor din cupru, cu izola#ie din P2, instala#ii fixe
2 <9H 2,! mm
2
F 9H 2,! mm
2
1 dou, conductoare din aluminiu, cu izola#ie
din P2 0i un conductor din cupru, instala#ii fixe
<2HH ;x10 mm
2
1 ca"lu de energie, patru conductoare din aluminiu, cu
sec#iunea 10 mm
2
, izolate cu P2, manta din P2
2HH ;x10 mm
2
1 idem, conductor din cupru
<2HH @x2! F 1x1? mm
2
1 ca"lu de energie, patru conductoare din
aluminiu $trei cu sec#iunea 2! mm
2
0i unul cu sec#iunea 1? mm
2
%, izolate cu P2, manta din
P2
<2H<"H @x2! F 1x1? mm
2
1 idem, cu arm,tur, su" form, de "and,.
N
Identificarea conductoarelor -n ca"lurile de joas, tensiune se realizeaz, prin culori
sau prin numere, respect*nd urm,toarele reguli:
' marcajul -n dungi verde'gal"en este rezervat conductoarelor de protec#ie P. sau
P.C;
' conductorul neutru $dac, exist,% tre"uie s, ai", culoarea al"astru desc+is sau s, fie
notat cu cifra 1;
' conductoarele de linie pot fi identificate cu orice culoare -n afar, de verde'gal"en,
verde, gal"en, al"astru desc+is.
10.!."uburi izolante si de #rotectie
Pentru protejarea impotriva loviturilor mecanice si actiunii mediului am"iant conductoarele
se trag in tu"uri de protectie alese in functie de numarul si lungimea conductoarelor si de
gradul de protectie pe care tre"uie sa'l asigure. Intr'un tu" se introduc un numar de 1 ' I
conductoare izolate $6a"elul 10.1%.
Tabel ().( Tuburi si te-i de pr!tectie a c!nduct!arel!r i#!late
6u"urie se monteaza ingropat sau aparent, pe suporti necom"usti"ili si la distanta de sursele
de caldura.
Din punct de vedere constructiv deose"im tu"urile cu manta rigida si respectiv tu"urile
flexi"ile.
lnstalatiile in tu"uri de protectie cuprind si o serie de accesorii cum ar fi mansoane de
legaura, coturi, cur"e, doze de ramificatie, de trecere sau aparat.
10
" - 2uburile cu !"nt" ri#id" sunt realizate din metal sau P2. Deose"im urmatoarele tipuri:
Tubul de pr!tectie ".$ este realizat din ta"la de otel laminat la cald $fig.10.1%, im"inat prin
suprapunerea marginilor si lacuit in interior si exterior impotriva coroziunii. /e monteaza
aparent in incaperi uscate ferite de praf sau agenti corozivi. 3a montare se utilizeaza o serie
de accesorii: doze de ramificatie din fonta sau ta"la de otel cur"e, coturi si mansoane de
legatura, scoa"e.
'ig. ().( Tub pr!tectie tip .
Tubul i#!lant us!r pr!te/at "l.$ este realizat $fig.l0.2% din ta"la de otel plum"uita cu
grosime de 0,1!'0,22 mm si im"inata prin faltuire. In interior se introduce un tu" izolant din
carton impregnat cu "itum industrial. /e monteaza in incapei :
0
$uscate% si :
1
$ umeda cu
intermitenta%, aparent sau ingropat.3a montare se folosesc acesorii precum sunt doze, coturi,
mansoane. Diametrul nominal se considera diametrul exterior, care poate avea valorile:
N, 11, 1!, 2@, 2N, @!, ;J.
'ig. ().* Tub pr!tectie tip I.
Tubul i#!lant% de pr!tectie% etans "I.E$ este realizat din ta"la de otel laminat la rece,
im"inata prin sudare pe generatoare $fig.10.@.%, asigurand o "una protectie mecanica si
etanseitate. 3a exterior aceste tu"uri se lacuiesc cu lac protector contra coroziunii, iar in
interior se introduce o izolatie din carton impregnat cu "itum.
Pentru asam"lare se utilizeaza mansoane si coturi filetate precum si doze din fonta garnituri
din cauciuc pentru etansare. /e monteaza aparent sau ingropat, in incaperi cu pericol de
explozie sau incendiu, unde nu se pot folosi tu"urile P si IP.
'ig. ()., Tub pr!tectie tip I.E
Te-ile de !tel se utilizeaza in instalatiile electrice in locurile care necesita protectie
mecanica superioara sau o executie perfect etansa, ori atunci cand este nevoie de diametre
mai mari de @! mm, in incaperi tip :2,:@,P,6,M3
:
2
' incapere umeda; :
@
1 incapere uda; P, M 1 incaperi cu agenti corozivi,
6' incapere cu temperatura ridicata.
Tubul de pr!tectie etans lacuit ".EL$ se relizeaza din "anda de otel laminata la rece si
im"inata prin sudura pe generatoare, asigurand astfel protectia mecanica si etanseitate. 3a
exterior se lacuiests pentru protectia anticoroziva im"inarile se realizeaza cu mufe filetate sau
nefiletate prin lipire.
Tuburile din .0C rezista la actiunea coroziva a prineipalilor agenti c+imici si materialelor
utilizate in constructii $var, ciment, ipsos etc.%, ard numai la flacara intretinuta nu a"sor" apa
si suporta indoiri de N0O cu o raza minima elala cu diametrul exterior. /e monteaza ingropat
11
sau aparent, dar numai pe suporturi necom"usti"ile. Cu se utilizeaza la instalatii cu siguranta
marita in actionare precum sunt: iluminatul de siguranta,alimentarea si comanda instalatiilor
de incendiu, instalatiile de semnalizare a incendiilor.
Tubul i#!lant us!r pr!te/at "I.1$ se foloseste in locul tu"ului IP in incaperi :
0
si :
1
fara
pericol de incendiu sau explozie 3Diametrul nominal exterior are valorile: 1@, 1!, 1J, 2!,;0
mm
Tubul i#!lant% de pr!tectie% etans "I.E1$ se foloseste ca si tu"ul IPH.
Diametrul nominal exterior cuprinde urmatoarale valori: 1!,20,2!,@2,;0,!0 mm.
b) 2uburi %le-ibile se utilizeaza pe traseele sinuase si expuse vi"ratiilor.<u urmatoarele
diametre nominate: 11; 1@,!; 1!; 2@;P2N; @!mm.
Tubul i#!lant% us!r pr!te/at% 2leibil "I.' % este realizat din "anda.de otel o"isnuita
infasurata in elice si prevazut in interior cu captuseala izolanta din "anda de +artie
impregnata in doua straturi in elice./e utilizeaza in incaperi de categoria :
0
sau :
1
in montaj
aparent sau ingropat, pentru trasee sinuoase sau racordari la diferite masini si utilaje.
Tubul i#!lant si de pr!tectie% 2leibil% cu re#istenta mecanica "I.'R$ este confectionat din
doua fasii de ta"la din otel plum"uit, infasurate elicoidal si izolate la interior cu un strat de
+artie izolanta infasurata tot elicoidal. /e foloseste in conditii similare ca si tu"ul IP9 in
locurile unde este necesara o rezistenta mecanica sporita.
Tubul de pr!tectie% 2leibil% cu re#istenta mecenice ".'R$ are doua siruri flexi"ile din
"anda de otel plum"uit, infasurate in elice, intre care se interpune o "anda de +artie
impregnata. /e utilizeaza in medii umede, dar necorozive, pe trasee cu sarcini mecanice de
pana la @ daC4cm
2
.
12