DETERMINAREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR ELECTRICE.

2.1. Dimensionarea conductoarelor electrice.

Dimensionarea conductoarelor electrice din retelele de distributie si din instalatiile de
utilizare se face tinand seama de urmatoarele conditii care trebuie indeplinite simultan:
- rezistenta mecanica suficienta a conductoarelor;
- nedepasirea limitei de incalzire a conductoarelor;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de tensiune in conductoare;
- nedepasirea unui anumit procent de pierdere de putere in conductoare;
- stabilitate dinamica suficienta la scurtcircuite( in cazul barelor).
Rezistenta mecanica a conductoarelor in timpul montarii si exploatarii lor se asigura prin
sectiunile minime( indiferent de incarcare), stabilite de normativele tehnice pentru diferitele
categorii de conductoare, precum si prin anumite distante limita admise intre suporturile
acestora.
!onditia esentiala la dimensionarea conductoarelor este aceea de a nu depasi o anumita
incalzire a lor." incalzire exagerata ar deteriora izolatia si ar putea da nastere la incendii in
instalatiile de utilizare sau ar putea produce pierderi de energie mari( prin caldura dega#ata)
in retelele de distributie cu conductoare neizolate.
$entru evitarea supraincazirii trebuie respectate, la dimensionarea conductoarelor, itensitatile
maxima admisibile ale curentilor( in regim permanent), prevazute in normativele tehnice,
pentru diferite sectiuni, tipuri si feluri de materiale.%cestea se aplica pentru conductoare,
bare si cabluri.
$entru functionarea normala a receptoarelor electrice este necesar sa se asigure la bornele
acestora o tensiune cat mai apropiata de tensiunea lor nominala, adica sa se evite o pierdere
de tensiune prea mare in conductoarele de alimentare respective.
&n acest scop sunt fixate anumite limite de pirderi procentuale de tensiune in retele,
bransamente, instalatii de utilizare( de iluminat si forta care nu trebuie depasite.
&n cazul liniilor electrice de transport, al retelelor de distributie si in general acolo unde
transportul energiei electrice se face pe distante mari, este obligatoriu ca la dimensionarea
conductoarelor respective sa se tina seama si de anumite limite de pierderi procentuale de
putere.
&n cazul barelor electrice, stabilitatea dinamica trebuie verificata prin calcul- pentru diferite
materiale- folosindu-se valorile rezistentelor la incovoiere stabilite in normative.
$entru determinarea sectiunilor conductoarelor ,din instalatiile de utilizare, calculul poate fi
condus in doua feluri si anume:
Prima cale- !alculam intai cu a#utorul formulelor respective, intensitatea (&) curentului care
va circula prin conductoare( avand cunoscuta bineinteles puterea receptoarelor si celelelte
date), dupa care se procedeaza astfel:
Determinarea sectiunii conductoarelor cu a#utorul formulelor care ne dau
sectiunea pentru o pierdere de tensiune( sau de putere) data.%ceasta se
rotun#este intotdeauna in plus la valoarea sectiunii normalizate.
'erificarea la incalzirea a sectiunii obtinute( consultand tabelele din
normative cu incarcarile conductoarelor.&n cazul in care intensitatea curentului
care circula prin conductoare este mai mare dacta limita maxima admisa
(
pentru sectiunea verificata, sectiunea se mareste corespunzator indicatiilor din
tabele.
&n instalatiile pentru electromotoare, in afara de verificarea la incalzire, mai verificam
sectiunea la care ne-am fixat si la:
Densitatea de current din conductoare la pornirea motoarelor
( maxim )*%+mm
)
pentru %l si ,-%+mm
)
pentru !u)
$ierdere de tensiune din conductoare la pornirea motoarelor( indicata
de constructorul motoarelor)
A doua cale- Determinam mai intai intensitatea curentului(&) care circula prin conductoare,
dupa care procedam invers ca mai sus.
%stfel:
consultam tabelele din normative pentru a stabili sectiunea care sa
corespunda la incalzire, alegem din tabele sectiunea care corespunde
curentului & detreminat.
'erificam cu a#utorul formulelor daca sectiunea aleasa corespunde la
pierderea de tensiune admisa in regim permanent precum si in regim
tranzitoriu la densitatea de current si pierderea de tensiune la pornirea
motoarelor, daca este cazul.
.ormula pentru calculul sectiunii conductoarelor care sa corespunda la o pierdere de tensiune
data pentru curentul continuu este:
/0
v
1R&,
inlocuind
S
l
R

obtinem,

v
U
l I
S

in care:
- l este lungimea conductorului (m);
- & este intensitatea curentului electric(%);
- 2 este conductivitatea

)
mm
m
;
- /0
v
este pierderea de tensiune considerata in calcule.
$entru curent alternativ sectiunea se calculeaza dupa cum urmeaza:
- &nstalatii monofazate
!and pirederea de tensiune(/0
v
) se da in volti avem:
v
U
I l
S


=

)
( pentru sarcini neinductive: rezistenta chimice);
v
U
I l
S


=

cos )
( pentru sarcini inductive: motoare transformatoare);
!and piredere de tensiune se da in procente din tensiunea 0:

U U
I l
S


=
3
) (**

, respectiv
U U
I l
S


=
3
cos ) (**

Daca in calcule se considera puterea $ in loc de intensitatea & avem:

$irederea de tensiune (/0
v
) se da in volti:
)
U U
P l
S
v


=

)
$ierderea de tensiune se da in procente:

)
3
) (**
U U
P l
S


=

&n cazul in care la linii lungi , trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza
pierderii procentuale de putere atunci se foloseste formula:
cos
) (**
)
3


=
U P
P l
S
Obs. l este in toate cazurile lun gimea simpla a liniei.
- &nstalatii trifazate
!and pirederea de tensiune(/0
v
) se da in volti avem:
v
U
I l
S


=

,
( pentru sarcini rezistive);
v
U
I l
S


=

cos ,
( pentru sarcini reactive);
!and piredere de tensiune se da in procente din tensiunea 0:

U U
I l
S


=
3
, (**

, respectiv
U U
I l
S


=
3
cos , (**

Daca in calcule se considera puterea $ in loc de intensitatea & avem:

$irederea de tensiune (/0
v
) se da in volti:
U U
P l
S
v

$ierderea de tensiune se da in procente:

)
3
(**
U U
P l
S


=

&n cazul in care la linii lungi , trebuie sa se calculeze sectiunea conductoarelor pe baza
pierderii procentuale de putere atunci se foloseste formula:

) )
3
cos
(**


=
U P
P l
S
, /$
3
- procentul de pierdere de putere considerat
2.2. Determinarea curentului de calcul al sectiunii
4a dimensionarea sectiunii conductoarelor trebuie sa se aiba in vedere regimul de
functionare al receptoarelor ce vor fi alimentate cu energie electrica.
%stfel exista:
receptoare cu functionare de lunga durata, cand acestea a#ung la o anumita
temperatura stabila(5) peste cea a mediului ambiant;
,
receptoare cu functionare de scurta durata, in care pauzele asigura revenirea
receptoarelor la temperatura mediului ambiant(t);
receptoare cu functionare intermintenta de scurta durata ( la intervale de
minimum (* min.in care perioada de lucru este maxim 6 min.).&n cazul
acestor receptoare intervine un element nou in calculul sectiunii si anume
durata relative de conectare (D!), reprezentand raportul dintre durata efectiva
de functionare a receptoarelor si durata ciclului intreg
( functionare 7 repaus)
Exemplu: a un electromotor care !unctioneaza " min. si sta in repaus # min. durata relativa
de conectare
, , *
8 ,
,
=
+
= $%
sau $% & "' (.
9ormativele in vigoare prevad in aceste cazuri, multiplicarea intensitatilor din tabelele de
incarcare pe sectiuni a conductoarelor cu coeficientul de:
$% $%
a

=
(- , (
( :8- , *
, dar numai pentru conductoarele mai mari de (; mm
)
%l si (* mm
)

!u.&n general prin aplicarea acestui coeficient practice se scade sectiunea pentru cele mai
multe cazuri.
Tabel 1. Valorile coeficientului ,,a entru !iferite "alori al DC
DC *.(* *.(- *.)* *.)- *.,* *.6* *.;*
a ).88 ).)- (.<; (.8- (.-: (.,: (.(,
$entru instalatii de iluminat, cuptoare electrice cu rezistente si orice cuptoare alimentate prin
transformatoare proprii, convertizoare etc. nu se aplica acest coeficient
$eterminarea intensitatii curentului de calcul) I
c
* pentru circuitele electrice
$entru instalatiile de iluminat: - monofazate:
cos
=
U
P
I
c
-trifazate:
cos ,
=
U
P
I
c
in care:
- $ este suma puterilor nominale ale lampilor ( =)( la circuitele
trifazate pe faza cea mai incarcata);
- 0 este tensiunea de alimentare a lampilor(');
- cos> este factorul de putere in cazul lampilor florescente
( cu luminescenta)
Obs. $aca lampile sunt distribuite egal pe cele trei !aze se aplica !ormula pentru
tri!azat + in caz contrar se aplica !ormula pentru mono!azat pentru !aza cea mai
incarcata.
$entru motoare electrice cu functionare continua: - monofazate:

=
cos U
P
I
c ;
- trifazate:

=
cos , U
P
I
c
&n care:
- $ este puterea nominala utila la arbore;
- cos>
n
este factorul de putere la sarcina nominala;
6
- ?
n
este randamentul la sarcina nominala.
$entru motoare electrice cu functionare intermitenta de scurta durata(D!):
- monofazate :


=
cos
(- , (
U
$% P
I
c
- trifazate :


=
cos ,
(- , (
U
$% P
I
c , in care
D! este durata relativa de conectare;
(,(-
:8- , *
(

factor stabilit de normative.

&n cazul coloanelor electrice care alimenteaza tablouri electrice de distributie, deci mai multe
receptoare, intrevine in calcul inca un coeficient si anume coeficientul de cerere
( @):
- pentru coloane monfazate:

+
=
cos
(
U
,
,
, P
I
a
c
- pentru coloane trifazate:

+
=
cos ,
(
U
,
,
, P
I
a
c
in care:
- $ este puterea nominala in cazul motoarelor cu functionare continua( sau
$% P (- , ( , in cazul motoarelor cu functionare intermitenta de scurta
durata);
- @- coefficient de cerere;
- @
a
- coefficient cuprins intre (,8-(* in functie de numarul motoarelor(n)
conform tabelului de mai #os:
n 6 ; : (* (- )* ,* -*
#
a
(,8 ),- ),< ,,, 6,, -,- :,* (*
&n cazul in care motoarele sunt de puteri diferite, atunci se considera numarul de motoare cu
puterea cea mai mare care insumeaza #umatate din putere totala amotoarelor(n).9umarul
respectiv se dubleaza si el este considerat numarul de motoare pentru care se cauta valoarea
lui @
a
din tabel.
%plicatii practice:
A$LICATIA 1
!e sectiune este necesara la conductoarele de %l ale unui circuit de iluminat
monofazat in lungime de ,*m (dintr-un atelier), care va alimenta () lampi cu
incandescenta de cate )**=, la ))*'A
$ierderea de tensiune admisa in conductoare va fi de maximum )3 (B 1,)).
Rezolvare:
$ri%a cale !e calcul: Ce determina mai intai curentul total care va strabate circuitul la plina
sarcina:
-
U
P
I =
; $1 ()x)**1 )6** =;
A I ((
))*
)6**
= =
; -
U U
U
v
6 , 6
(**
66*
(**
) ))*
(**
3
= =

=

=
Ce determina apoi sectiunea conductorului cu a#utorul uneia din cele doua formule (in care
pierderea de tensiune este prevazuta fie in volti, fie in procente),
adica:
v
U
I l
S


=

)
1
)
; , 6
: , (6*
;;**
6 , 6 ,)
(( ,* )
mm = =

(stand. C 1 ; mm
)
),
sau
U U
I l
S


=
3
) (**

1
)
; , 6
(6*:*
;;***
))* ) ,)
(( ,* ) (**
mm = =


(stand. C 1 ; mm
)
),
Ce verifica la incalzire sectiunea obtinuta, in tabele se prevede pentru doua conductoare de ;
mm
)
%l montate in tub o intensitate maxima admisa de ,* %. deci mult acoperitoare pentru
cazul nostru.
A !oua cale !e calcul. Ce determina intensitatea curentului total care va strabare circuitul in
plina sarcina:
U
P
I =
; $1 ()x)**1 )6** =;
A I ((
))*
)6**
= =
Ce consulta tabelele normativului si se constata ca pentru (( % este necesara o seetiune de
).-mm
)
%l.
Ce verifica pierderea de tensiune care se produce in conductoarele de ),-mm
)
la curentul de
((% (pentru a vedea daca se incadreaza in limita maxima de )3 admisa):
3 8- , ,
(8;**
;;***
))* - , ) ,)
(( ,* ) (** ) (**
3
= =


=


=
U S
I l
U

$ierderea de tensiune fiind aproape dubla (decat )3), alegem sectiunea de ;mm
)
, pe care o
verificam din nou la pierderea de tensiune:
3 ,: , (
68-)*
;;***
))* ; ,)
(( ,* ) (** ) (**
3
= =


=


=
U S
I l
U

( corespunzatoare)
A$LICATIA &
!e sectiune este necesara pentru conductoarele de %l ale unui circuit monofazat care va
alimenta un electromotor de -,-@=. situat la -* m de tablou, stiind ca: 0 1))*'; cos>1*,<;
? 1*,<- si 2 %l 1 ,), iar pierderca de tensiune admisa la mersul normal, in plina sarcina. este
de 6 3din 0.
Rezolvare:
$ri%a cale !e calcul. Ce derermina mai intai curentul absorbit de electrornotor
;
( pentru simplificare, consideram tensiunea la bornele electromotorului egala cu cea din
tablou 01 ))* ').
A
U
P
I )<
( , (::
--**
<- , * < , * ))*
--**
cos
=

=

=

$entru determinarea sectiunii se foloseste fie formula cu pierderea de tensiune in volti:
)
); , <
; , ):(
);(*
: , : ,)
< , * )< -* ) cos )
mm
U
I l
S
v
= =

=


=

( normalizata (* mm
)
)
unde
- U
v
: , :
(**
))* 6
=

=
;
fie formula cu pierderea de tensiune direct.in procente:
)
3
); , <
):(;*
);(***
))* 6 ,)
< , * )< -* ) (** cos ) (**
mm
U U
I l
S = =


=


=

( normalizata (* mm
)
)
Ce verifica sectiunea obtinuta la incalzire, &n tabele este prevazut pentru doua coductoare de
%l de l*mm
)
, montate in tub, intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 6(%
(deci mai mare decat intensitarea de )<% din exemplul tratat ). Rezulta deci ca sectiunea de
(* mmp este buna.
Observatie: &n cazul electromotoarelor va mai trebui verificat si daca sectiunea determinata
corespunde la pornire.

A !oua cale !e calcul al 'ectiunii. Dupa determinarea curentului absorbit de motor (&1)<%)
se alege, din tabele sectiunea corespunzaroare acestui curent si anume: aceea de ;mm
)
%l
( care corespunde la ,*%). . ,
Ce determina pierderea de tensiune din conductoarele de ;mm
)
%l pentru a se vedea daca ea
nu depaseste procentul de 63 admis.
3 : , ;
6))6*
)<****
))* ; ,)
)< -* ) (** ) (**
3
= =


=


=
U S
I l
U

( deci mai mare decat 63)

$rocentul de pierdere de tensiune fiind mai mare decat cel admis, luam sectiunea care
corespunde,vs anume aceea de (* mm
)
%l.
A$LICATIA (
!e sectiune este necesara pentru conductoarele de !u izolate ale unui circuit monofazat
montat in tub in si care va alimenta un receptor avand: $1 ; @=, 01 ()*', cos>1( si ?1 (
daca se admire o pierdere de tensiune /U& , 3, lungirnea circuitului (l) fiind de )-m,
iar 21 -8A
Rezolvare:
0rmam prima cale aratata in exemplul precedent -al determinarii sectiunii prin calcul- si
consideram formula secriunii in care se foloseste puterea receptorului:
A
U
P
I -*
()*
;***
( ( ()*
;***
cos
= =

=

=

, iar valoarea sectiunii pentru o pierdere de tensiune
de ,3:
8
)
) )
3
()
)6;)6**
,*******
()* , -8
;*** )- ) (** ) (**
mm
U U
P l
S =


=


=

( normalizata (; mm
)
)
Ce verifica sectiunea obtinuta la incalzire. &n tabele se prevede pentru doua conductoare de
!u de (; mm
)
montate in tub intensitatea maxima admisibila in regim permanent de 8,%
(deci mai mare decat intensitatea de -*% din exemplul tratat).
A$LICATIA )
!e sectiune este necesara pentru conductoarele unui circuit electric trifazat de iluminat, la
capatul caruia se vor monta )6 lampi de cate ;* = (pe fiecare faza),alimentate la tensiunea
de ()*'A !onductoarele sunt din aluminiu, lungimea, lungimea circuitului de 6* m, iar
pierderea de tensiune admisa de ),-3.
U
P
I =
; $1 )6x;*1 (66* =;
A I ()
()*
(66*
= =
; -
U U
U
v
,
(**
,**
(**
- , ) ()*
(**
3
= =

=

=
v
U
I l
S


=

,
1
)
;- , :
<;
6 , :,*
, ,)
() 6* 8, , (
mm = =

(stand. C 1 (* mm
)
),
Ce verifica la incalzire conductoarele. &n tabele, pentru patru conductoare cu sectiunea
de (* mm
)
%l, montate in tub, corespunde o intensitate maxima admisibila in regim
permanent de ,,%,deci mult acoperitoare.
A$LICATIA *
!e sectiune este necesara pentru un circuit electric trifazat din conductoare de %l neizolate,
montate in exterior, in lungime de 6*m, care va alimenta un electromotor de (**!$;
, x ,:*'; cos> 1*,:; ? 1 *,<- si care absoarbe la pornire de patru ori curentul nominal.
$ierderea de tensiune din conductoare nu trebuie sa depaseasca -3 la functionarea normala
si (*3 la pornirea electromotorului ( . &"/*.
Rezolvare:
$ri%a cale de determinare a sectiunii ( cu formula respectiva a sectiunii si verificarea
sectiunii obtinute la incalzire, precum si densitatea de curent si pierdera de tensiune la
pornirea motorului).
Determinam curentul absorbit:
(** !$18,; x (** 1 8,;** =
:
-
U U
U
v
(<
(**
(<**
(**
- ,:*
(**
3
= =

=

=
A
U
P
I
c
(68
; , 6<<
8,;**
<- , * : , * ,:* 8, , (
8,;**
cos ,
= =

=

=

&ntroducem in formula sectiunii datele de mai sus si obtinem:
)
, , (,
;*:
:(,:
(< ,)
: , * (68 6* 8, , ( cos ,
mm
U
I l
S
v
= =

=


=

( sdandardizata (; mm
)
).
Ce trece apoi la verificarile necesare,
a+ Verificarea la incal,ire a con!uctoarelor se face consultand tabelele, $entru
conductoarele neizolate, montate in aer, cu sectiunea de (;mm
)
%l, este admisa o intensitate
maxima de (**%, deci mai mica decat cea absorbita de electromotor.
&n acest caz alegern sectiunea de ,-mm
)
,care admite a incarcare maxima de (8*%. !u
aceasta sectiune trecern la verificarile urmatoare (privind pornirea electromotorului).
b+ Verificarca la !en'itatea !e curent, Dupa cum stim, densitatea de curent admisa la
pornire este de maximum )* %+mm
)
pentru %l.
!urentul absorbit la pornire: &p1 6 x &
9
1 6 x (68 1 -:: %, iar densitatea de curent este
)
+ : , (;
,-
-::
mm A = =
( deci limita admisa)
c+ Verificarea la ier!erea !e ten'iune !in con!uctoare la ornire
-
S
I
U
p
v
)<
(()*
,)--(
,- ,)
: , * -:: 6* 8, , (
cos ,
= =

adica procentual
3 :
,:*
(** )<

A !oua cale !e !eterrninare a 'ectiunii. Ce determina valoarea curentului

absorbit (ca si in prima cale). &1 (68%
Ce cauta in tabele sectiunea care corespunde intensitatii de (68% si se gaseste
sectiunea de ,-mm
)
, care corespunde unei intensitati maxime de (8*%.
Ce trece apoi la efectuarea verificarilor. .
a) 'erificarea la pierderea de tensiune de -3 (la functionarea normala a
electromotorului) se face folosind fie formula in care pietderea de tensiune este
trecuta in volti, fie formula in care este trecuta in procente din tensiunea nominala
!onsiderand.de exemplu, formula a doua avem:
3 ) , )
6)-;**
<6*:**
,:* ,- ,)
: , * (68 6* ) (** cos ) (**
3
= =


=


=
U S
I l
U

( in limita admisa de -3)

b) 'erificarea la densitatea de curent din conductoare la pornire:

)
+ : , (;
,-
-::
,-
(68 6
mm A = =

=
( in limita admisa de )* %+mm
)
)
c) 'erificarea la pierderea de tensiune din conductoare la pornire (max (*3):
-
S
I
U
p
v
)<
(()*
,)--(
,- ,)
: , * -:: 6* 8, , (
cos ,
= =

adica procentual
3 :
,:*
(** )<

<