TEORIA SI PRACTICA ILUMINATULUI ELECTRIC.

Scopul unei instalatii de iluminat este de a asigura conditiile cele mai favorabile pentru ca
ochiul omenesc sa poata observa obiectele, sa le poata determina forma si culoarea.
Conditiile unei bune instalatii de iluminat se stabilesc in concordanta cu caracteristicile
ochiului omanesc.
7.1. Lampi cu incandescenta
Lampile cu incandescenta sunt lampile la care energia electrica este folosita pentru incalzirea
filamentului pana la o anumita temperatura inalta; in acest caz filamnetul incandescent emite
energie sub forma de radiatii.
Lumina lampilor cu incandescenta este considerata in mod obisnuit satisfacatoare din punct
de vedere al redarii culorilor, aceasta parere subiectiva datorandu-se faptului ca aceste lampi
au constituit timp de decenii sursa cea mai raspandita de lumina artificiala.
Caracteristicile lampilor cu incandescenta ( putere nominala, fluxul luminos, eficacitatea
luminoasa si durata de functionare ) sunt date ca valori medii pentru tensiunea nominala a
lampii.ficacitatea luminoasa a lampilor este cu atat mai mare, cu cat temperatura
filamentului este mai ridicata, de aceea tehnica a cautat necontenit sa mareasca acesta
temperatura.!urata de functionare a lampilor oscileaza intre anumite limite, datorita
procesului tehnologic de fabricatie."n timpul functionarii lampilor cu incandescenta,
filamentul incepe sa se volatilizeze, fluxul luminos al lampii se micsoreaza si cu timpul
lampa se distruge.!urata utila a lampii este timpul in care fie ca lampa se distruge, fie ca
fluxul luminos scade pana la #$% din valoarea initiala.!urate de utilizare pentru toate
lampile normale este stabilita standard la &$$$ ore.
!aca tensiunea retelei creste peste tensiunea nominala, se maresc intensitatea curentului
electric si puterea lampii. Cresterea intensitatii curentului duce la marirea densitatii de
current si deci a temperaturii filamentului, ceea ce produce o cerstere a fluxului luminos.
'luxul luminos creste mai repede decat puterea, astfel ca eficacitatea luminoasa a lampii
creste.(idicarea temperaturii provoaca insa o volatilizare mai intensa a filamentului, deci
micsoreaza durata de utilizare a lampii. Cand tensiunea retelei scade curentul si puterea
lampii se micsoreaza; fluxul luminos si eficacitatea luminoasa se micsoreaza, de asemenea,
iar durata de functionare a lampii se mareste.
Lampile cu incandescenta sunt cunoscute si agreate de milioane de oameni din toata lumea,
fiind apreciate in special pentru varietatea luminii calde si confortabile. )rin formele realizate
de-a lungul timpului, lampile poseda o varietate larga de nivele si efecte de iluminare.
!esi reprezinta tipul cel mai vechi de lampa electrica, lampa cu incandescenta continua sa fie
folosita pe scara tot mai larga ele se produc intr-o gama larga de tensiuni (&&$-*+$,) si
puteri (&+-&$$$-), in baloane clare, mate, opale si colorate, cu diametrul de .$, .#, #$, /$,
&&$ si &*+ mm, format standard si sferic, cu soclu *0, 1$ si 2**,echipate la cerere cu doi
electrozi de siguranta . Soclurile lampilor electrice sunt executate din otel, alama sau
aluminiu. Sunt realizate in baloane clare, mate, opale si colorate.
Lampile clare sunt ideale pentru o iluminare indirecta, acolo unde stralucirea este foarte
importanta.Lampile opalizate si matate dau o lumina difuza, diminuand formarea umbrelor si
reducand efectul orbirii. !atorita luminii calde si placute pe care o produc sunt utilizate in
special pentru iluminatul locuintelor. Lampile mate au acelasi flux luminos ca si lampile
clare.Lampile colorate sunt realizate intr-o gama variata de culori3 rosu, galben, albastru, si
verde, pentru iluminare si ambianta placuta.
)rincipalele elemente constructive sunt balonul din sticl4, filamentul metalic 5i soclul.
&
Balonul sau anvelopa lmpii are rolul de a evita contactul dintre aerul atmosferic 5i
filament. l are forme diferite (standard, sferic, lum6nare, p4trat) 7n func8ie de destina8ia
izvorului de lumin4, dar 7n toate situa8iile corespunde unei suprafe8e izoterme de cel mult
&+$C a filamentului l4mpii.
2aloanele din sticl4 clar4 transmit 7n totalitate lumina, dar prezint4 o luminozitate
ridicat4, 9enant4. !in acest motiv se prefer4 baloanele din3
- sticl4 mat4 cu asperit48i ob8inut4 pe cale chimic4 sau mecanic4;
- sticl4 l4ptoas4 ce are 7n compozi8ie oxizi de thoriu sau fosfor;
- sticl4 opal4 (opalin4) ob8inut4 prin acoperirea sticlei clare cu un strat de sili-ca8i, sau
prin includerea 7n masa sticlei a unor suspensii de ipsos, talc, oxizi de plumb etc.
- sticl4 opalizat4 prin procedee electrostatice sau prin depunerea unui strat sub8ire de oxid
de titan;
- sticl4 colorat4 5i sticl4 de tip solar cu spectru corectat.
Sticlele mate, l4ptoase, opaline 5i opalizate sunt destinate confec8ion4rii l4mpilor cu
lumin4 difuz4 ce asigur4 un microclimat luminos confortabil.
Soclul lmpii prezint4 diverse variante constructive (cu filet : tip dison, baionet : tip
S;an, neted : tip sofit4 cu contacte la ambele capete ale l4mpii de form4 cilindric4) 5i
asigur4 leg4tura mecanic4 5i electric4 la dulia corpului de iluminat. <n func8ie de
domeniul de utilizare 5i tipul constructiv al sursei de lumin4, soclurile se confec-8ioneaz4
din aluminiu, alam4 sau alam4 nichelat4.
Filamentul lmpii se poate realiza
din diverse metale greu fuzibile
(tantal, rheniu, molibden,
;olfram), dar se prefer4 ;olframul
sau tungstenul caracterizat prin
temperatur4 de topire ridicat4
(=..+ >), rezisten84 mecanic4
bun4, volatilizare redus4 la
temperaturi 7nalte 5i ductibilitate
apreciabil4, fapt care permite
ob8inerea prin trefilare a unor fire
cu un 7nalt grad de uniformitate.
)entru a evita oxidarea
;olframului, baloanele l4mpilor de
mic4 putere - p6n4 la *+- inclusiv
- se videaz4, iar temperatura de
lucru a filamentului simplu spiralat
este de *1$$-*.$$ >. La
temperaturi de lucru mai mari,
procesul de volatilizare a
filamentului se accelereaz4 5i
particulele ce se desprind de pe acesta a9ung pe balonul l4mpii, 7l opacizeaz4 5i
diminueaz4 eficacitatea luminoas4, concomitent cu reducerea sec8iunii transversale a
firului de ;olfram.
L4mpile cu puteri mai mari de *+- au balonul umplut cu gaze inerte 5i filamentul dublu
spiralat. ?ceste m4suri au permis cre5terea temperaturii de lucru a ;olframului la cca.
*0$$ .. =$+$ >, f4r4 a diminua durata de func8ionare a l4mpii. <n consecin84, cre5te
eficacitatea luminoas4. )rezen8a gazelor inerte are dezavanta9ul c4 ma9oreaz4 pierderile
*
Lamp cu incandescen clasic
1 - filament, 2 - crlig molibden, 3 - lentil,
4 - bastona, 5 - disc sticl, 6 - balon, 7 - tub evacuare,
8 electro!i nic"el, # - soclu $dison, 1% - soclu &'an
de energie prin apari8ia fenomenelor de conduc8ie 5i convec8ie termic4. @azele inerte
frecvent utilizate sunt neonul (Ae) 5i argonul (?r), la care se adaug4 azot (A), 7n propor8ie
de *3&. )resiunea de umplere este de $,0 at, valoare ce a9unge la cca. & at 7n timpul
func8ion4rii l4mpii. )rezen8a azotului evit4 apari8ia arcului electric 7ntre intr4rile de
curent. <nlocuirea argonului cu Bripton (>r), caracterizat prin greutate atomic4 mai
ridicat4 (de5i mai scump), are urm4toarele avanta9e3 pierderi termice mai mici, lumin4 cu
grad de alb mai ridicat, dimensiuni reduse ale balonului de sticl4 la aceea5i putere unitar4
a sursei de lumin4.
L4mpile cu incandescen84 de utilizare curent4 se construiesc pentru tensiuni de &*+C&=$,
**$ 5i *=$ ,, au puteri de &+ .. &$$$-, eficacitate luminoas4 de &$ .. &# lmC- 5i o durat4
de func8ionare de &$$$ ore.
<n prezent se realizeaz4 o gam4 extrem de variat4 de l4mpi cu incandescen84 pentru
iluminatul interior sau exterior, dintre care cit4m3
- l4mpi cu baloane opalizate, m4tuite sau clare, umplute cu amestecuri AD?r sau AD>r;
- l4mpi cu balon tip lum6nare din sticl4 clar4 sau m4tuit4, cu suprafa8a exterioar4 neted4,
torsadat4 (r4sucit4) sau cu model;
- l4mpi cu balon cilindric opalizat de diametru (*+, =0 mm) 5i lungime (*&$, =&$mm)
variabile, prev4zute cu contacte electrice la capete (tip sofit4);
- l4mpi rezistente la temperaturi 7nalte (*#$, =$$C) utilizate, printre altele, la iluminatul
interior al cuptoarelor de aragaz c6nd se deschide u5a acestora;
- l4mpi contra insectelor, destinate iluminatului balcoanelor, teraselor etc. La acestea, pe
suprafa8a exterioar4 a balonului se depune un strat special galben-portocaliu ce va difuza
o lumin4 galben4 ce nu atrage insectele. fectul este mai puternic dac4 7n vecin4tate se
monteaz4 o lamp4 cu balon clar, ce emite o lumin4 alb4 ce atrage puternic insectele.
- l4mpi sferice colorate cu $% cadmiu, 7n construc8ie cu filament 7nt4rit, rezistente la
intemperii 5i varia8ii de temperatur4, cu soclu baionet. 2alonul opalizat are o culoare vie
(alb, galben, ro5u, albastru, verde, clar) c6nd lampa este stins4 5i conserv4 nuan8a de
culoare c6nd aceasta este aprins4.
Eoate l4mpile mai sus prezentate sunt prev4zute cu dou sigurane fuzibile ncorporate,
dimensionate pentru puterea nominal4 a sursei de lumin4.
<n afara acestor izvoare de lumin4 se mai produc3
- l4mpi pentru tensiuni 9oase (&*, *1, =. ,) destinate iluminatului local sau corpurilor de
iluminat portative;
- l4mpi pentru autovehicule 7n construc8ie 7nt4rit4, varianta Rezista, cu soclu tip baionet.
)entru faruri se realizeaz4 becuri cu dou faze, care au dou4 filamente cu alimentare
independent4;
- l4mpi cu spectru bogat 7n infraro5u, l4mpi pentru proiectoare etc.
7.2. Lampi cu vapori metalici
Lampile cu vapori metalici sunt lampi cu descarcari in arc, care au loc intr-o atmosfera de
vapori metalici, de 9oasa, de inalta si de foarte inalta presiune.
Lampi cu vapori de sodiu
Lampa intra in regim normal de functionare dupa +..&$ minute de la punerea sub tensiune, in
care timp fluxul luminos creste, de la . % din valoarea nominala in momentul initial, pana la
valoarea nominala.
=
Lampa prezentata in figura functioneaza la **$ ,. (ezistenta ( este montata in interiorul
lampii, astfel ca se poate folosi un soclu normal, lampa avand doua contacte. Condensatorul
C serveste la inlaturarea oscilatiilor electrice care pot sa ia nastere si la imbunatatirea
factorului de putere. Lampa se leaga la retea prin intermediul bobinei L, care limiteaza
curentul electric al lampii
ficacitatea luminoasa a unei lampi cu vapori de sodiu este de .$ lmC-, iar in unele cazuri
a9unge la ./ lmC- ( deci de trei pana la patru ori mai ridicata decat in cazul lampilor cu
incandescenta ). ficacitatea luminoasa creste cu puterea lampii. ?ceasta nu depaseste, in
general, &+$ -, fiind limitata de fenomenul de autoabsorbtie, care este apreciabil de la o
anumita putere in sus.!urata de utilizare este de *$$$ : =$$$ ore.
Lampi cu vapori de mercur de 9oasa presiune
?morsarea se face cu a9utorul unui electrod auxiliar
=
legat de electrodul principal
*
,rintr-o
rezistenta (. !urata de functionare este de =$$$ ore. "n timpul functionarii eficacitatea
luminoasa scade, din cauza ca sticla tubului ( sustinut de resoarte ? ) se inegreste.
!escarcarea la aceste lampi se produce sub forma unei coloane luminoase, care umple
complet largimea tubului.)usa sub tensiune lampa a9unge in regim normal de functionare
dupa .-0 min.)rincipalul dezavanta9 al acestor lampi este ca daca lampa se stinge in timpul
functionarii, trebuie sa se astepte racirea ei pentru a o putea amorsa din nou.Lampa cu vapori
de mercur nu poate functiona fara o bobina legata la electrodul auxiliar
&
. 'actorul de
putere al lampii se imbunatateste prin condensatoare.ficacitatea acestor lampi variaza cu
puterea intre =$-1$ lmC-. Se construiesc lampi de puteri intre #$ si &$$$ -.
1
Lampi cu vapori de mercur de inalta presiune.
"n componenta lampii se disting tubul de descarcare propriu- zis din cuart, cei doi electrozi
principali (
&
,
*
) si electrodul auxiliar (
=
). lectrodul auxiliarF asigura amorsarea
descarcarii fiind legat de electrodul principal printr-o rezistenta din grafit ( ( ), limitand
curentul la cativa miliamperi suficienti pentru ionizarea atmosferei argon : mergur a tubului.
Lampa a9unge in regim normal de functionare dupa 1-+ min de la punerea sub tensiune.
Lampile se construiesc pentru tensiuni de **$ , si se conecteaza la retea printr-o bobina.
'actorul de putere se compenseaza printr-un condensator.!urata de functionare este de &$$$-
*$$$ ore.
Lampa cu vapori de mercur de inalta presiune
Lampi cu vapori de mercur de inalta presiune cu balon fluorescent
)entru corectarea compozitiei spectrale a radiatiilor lampilor cu vapori de mercur de
inalta presiune, tubul de descarcari in vapori de mercur se introduce intr-un balon avand
+
un strat de luminofor pe suprafata sa intrerioara. ?ceste lampi se intrebuinteaza la
iluminatul halelor industriale, strazilor, terenurilor de sport s.a.
Lampa cu vapori de mereur de inalta presiune eu balon fluorescent3
& - suporturi ; * - reztstenta limitatoare de curent in electrodul de amorsare; = - intrarea curentului ;
1 - electrod principal; + - electrod auxiliar; .- balon ; 0 - tub de descarcare . # - acoperire fluorescenta
interioara; / - electrod principal.
7.3. Lampi fluorescente.
Lampile fluorescente : lumina zilei intr-o instalatie cu nivel ridicat de iluminare : asigura
aceeasi vedere a culorilor ca si un iluminat natural de la mi9locul zilei. Cu exceptia
lampilor fluorescente cu lumina alba calda, cu nuanta roza, lampile fluorescente
modifica, in general, putin culorile suprafetelor pe care le ilumineaza.
"n prezent se construiesc lampi fluorecente albe si lampi fluorescente colorate. Lampile
colorate se folosesc, in special pentru scopuri decorative. Lampile albe sunt de trei tipuri3
- lampi cu lumina zilei, care produc o lumina foarte apropiata de lumina zilei
cand cerul este acoperit de nori. )roduc radiatii albastre- verzi in exces si mai
putine radiatii rosii;
- lampi cu lumina alba;
- lampi cu lumina alba calda, care se apropie mai mult de lampile cu
incandescenta din punct de vedere al compozitiei spectrale.
Lampile cele mai raspandite in tehnica iluminatului sunt lampile cu lumina alba deoarece
sunt cele mai economice si redau destul de fidel culorile obiectelor iluminate.Lampile cu
lumina zilei se intrebuinteaza in instalatiile unde este necesara distingerea precisa a
nuantelor de culori, ca, de exemplu, in industriile poligrafice, textile.
!imensiunea lampii determina tensiunea de alimentare in functionare de
regim( exemplu 3 o lampa de $,+ m lungime si *+ mm diametru de &+ - necesita o
tensiune de alimentare de &$+ ,.).
.
Construc8ia l4mpilor fluorescente
G astfel de surs4 de lumin4 se compune dintr-un cilindru de sticl4 de forme diferite
(liniar4, circular4, H etc.) a c4rui lungime (LI&$$...*1$$mm) 5i diametru (JK&$...+#mm)
depinde de puterea izvorului de lumin4 ()
l
K1...*$$ -). )ere8ii exteriori sunt acoperi8i cu
pudr4 fluorescent4, la capete se prev4d doi electrozi, iar tubul este umplut cu gaz inert la
9oas4 presiune 5i c6teva miligrame de mercur lichid 5i 7n stare de vapori.
Electrozii de tip preactivat sunt filamente de ;olfram dublu spiralate acoperite cu oxizi
alcalino-p4m6nto5i ce au o puternic4 emisiune termoelectronic4 la temperatura de regim
(I/$$LC) a catozilor.
Gazul de umplere, argon la o presiune de =...1 mmMg , are rolul de a u5ura amorsarea
desc4rc4rii, fiind u5or ionizabil. <n regim normal de func8ionare a l4mpii, la o temperatur4
a mediului ambiant de N
a
K*$LC, presiunea par8ial4 a atomilor de mercur este de cca. $,$&
mmMg ceea ce favorizeaz4 emisia radia8iilor de rezonan84 ale mercurului cu O
*
K*+=,0
nm. Se observ4 c4 vaporii de mercur la 9oas4 presiune sunt o surs4 economic4 de radia8ii
ultraviolete ce pot fi convertite 7n radia8ii vizibile de c4tre un luminofor convenabil ales.
Pudra fluorescet! are 7n structur4 o substan84 de baz4 (luminoforul propriu-zis), un
activator metalic 5i o substan84 auxiliar4. ?ceste materiale, bine omogenizate, se topesc la
temperaturi ridicate, apoi se macin4 5i rezult4 un amestec pulverulent a c4rui cristale sunt
de ordinul micronilor (*...1Pm). )udra fluorescent4, 7mpreun4 cu un liant (nitroceluloz4)
formeaz4 o past4 fluid4 ce se depune pe peretele interior al l4mpii.
<n calitate de luminofori se utilizeaz4 diver5i silica8i, ;olframa8i sau bora8i ce au
fluorescen8e diverse (galben-verzui, albastru, ro5ietic4 etc). Malogenofosfa8ii sunt
luminofori moderni, de mare randament, cu o fluorescen84 de culoare alb4. Luminoforii
pe baz4 de p4m6nturi rare (europiu) au o bun4 stabilitate termic4, randament ridicat 5i
emit o lumin4 cald4, din punct de vedere psihosenzitiv.
?pari8ia luminescen8ei la solide este condi8ionat4, 7n general, de prezen8a unei mici
cantit48i dintr-un element str4in (metal greu) numit activator ce are rolul de a crea defecte
de structur4 (capcane) 7n cristalul de luminofor. ?ctivatorul metalic substituie un atom
din re8eaua cristalin4 a luminoforului (fenomen similar dop4rii semiconductoarelor) 5i
nivelul energetic responsabil de luminescen84 75i are originea 7n atomii activatorului.
)entru a m4ri factorul de transmisie al amestecului luminofor-activator metalic, 7n acesta
se adaug4 o substan auxiliar (fondant Ca'
*
, AaCl) ce are rolul de a favoriza apari8ia
microcristalelor complexe de luminofor.
0
Fig. 2.4 (am) fluorescent liniar
1 soclu, 2 argon, 3 )erete de sticl, 4 )udr fluorescent, 5 filament, 6 - mercur
(

& * = 1 + .
Calitativ, luminoforul trebuie s4 aib4 3 randament ridicat la conversia ultraviolet-vizibil,
transparen84 pentru radia8iile vizibile, fluorescen84 maxim4 la D*$LC, factor spectral de
absorb8ie ridicat 7n ultraviolet, stabilitate chimic4 la temperatura din lamp4 5i propriet48i
colorimetrice corespunz4toare scopului propus.
'unc8ionarea l4mpilor fluorescente 7n monta9e cu
starter cu lic4rire
S4 consider4m un balast inductiv BI 7nseriat cu o
lamp4 fluorescent4 F ale c4rei filamente F sunt
interconectate prin starterul S.
La conectarea monta9ului la re8ea, tensiunea de
alimentare u
r
se reg4se5te la bornele starterului 5i 7n
acesta se amorseaz4 o desc4rcare normal4 7n lic4rire ce
va 7nc4lzi gazul inert. !e la acesta se 7nc4lze5te
bimetalul, care se dilat4 5i, 7n final, 7nchide contactul normal deschis. Curentul din
circuitul ! u
s
, F, S, F, BI, " u
s
7nc4lze5te puternic filamentele 5i preg4te5te lampa
fluorescent4 pentru amorsare (se ionizeaz4 gazul inert 5i se vaporizeaz4 mercurul).
<ntre timp, gazul din starter se r4ce5te, bimetalul revine 7n pozi8ia ini8ial4 5i 7ntrerupe
brusc circuitul de filamente. ,aria8ia rapid4 di#dt a curentului prin balast genereaz4 o
tensiune de autoinduc8ie e$%d&#dt de valoare ridicat4 (&$$$- &*$$ ,). !ac4 7n
momentul 7ntreruperii circuitului de filamente se consider4 pentru m4rimile u
s
5i e
polarit48ile din figur4, atunci tensiunea aplicat4 tubului fluorescent va fi u
s
!e ' (
a
ceea
ce conduce la amorsarea cvasi-instantanee a desc4rc4rii 7n regim de arc.
Lampi tubulare fluorescente liniare
Lampile sunt alcatuite dintr-un balon tubular ce are pe interior pulbere fluorescenta,
avand la capete doua socluri din aluminiu cu stifturi din alama. Lampile functioneaza in
monta9 cu balasturi inductive, cu sau fara starter.
@ama de tuburi fluorescente cuprinde lampi cu diametrul de &+, *. si =# mm si puteri
cuprinse intre . si .+-, la o tensiune nominala de *=$,.
?vanta9ul folosirii lampilor fluorescente tubulare consta in eficienta lor. "n comparatie cu
lampile cu incandescenta, acestea au un flux luminos si o durata de viata mai mare.
Lampi fluorescente tubulare circulare
Lampile sunt alcatuite dintr-un balon tubular circular cu diametrul de *. mm, depus pe
interior cu pulbere fluorescenta, cu o putere de =*-, la o tensiune de *=$,.
?plicatii "luminat interior, Spatii administrative, Centre de afaceri, Qagazine, "luminat
casnic.
#
*onta+ cu balast inductiv
S
' ' L'
2"
e R D D R
u
r
i
Lampi fluorescente tubulare cu lumina neagra
Sunt lampi realizate dintr-o sticla speciala, avand un invelis interior de pudra fluorescenta
ce emite radiatii ultraviolete cu unde lungi ce exercita luminescenta.
?plicatii !etectare si analiza in industriile chimica si textila sau in domeniul bancar
?rheologie fecte speciale in cluburi, discoteci, teatre.
Lampi compacte economice
Consum de energie de + ori mai mic decat becul cu incandescenta. !urata medie de
functionare + ani, la o functionare de . ore zilnic. Lumina calda, similara luminii naturale
confera un confort vizual sporit. )relungeste considerabil intervalul de timp intre
inlocuirile becurilor iesite din functiune. "deal pentru locurile in care lumina ramane
aprinsa timp indelungat.
@ama de lampi economice include produse cu puteri cuprinse intre + si =$- si diferite
modele3 *H, =H, spirala, floare, lumanare.
?plicatii
"luminatul interior casnic (bucatarie, corpuri de iluminat pentru birou, lampa pentru citit).
"luminatul comercial (in hoteluri, restaurante, magazine, birouri).
"luminatul institutional (scoli, gradinite, teatre, case de cultura).
"luminatul exterior - montate in corpuri de iluminat inchise si ventilate
!ispozitive de preconectare ( startere si bobine)
"n afara catorva monta9e speciale, fiecare lampa fuorescenta poseda un dispozitiv de
pronire ( starter ), care permite preincalzirea electrozilor si aprinderea lampii.
/
Schema generala de montare a unui starte este prezentata mai 9os. Cand contactele
starterului S subt inchise, trece un current prin electrozii lampii, care sunt astfel
preincalziti. Cand se deschid contactele apare o crestere brusca a tensiunii la bornele
bobinei. "mpulsul de tensiune produce aprinderea lampii. !aca lampa nu se aprinde dupa
prima incercare, starterul S trebuie sa intre din nou in functiune. La cele mai multe tipuri
de startere, intarea din nou in functiune se repeta automat, pana ce lampa se aprinde.
)entru inlaturarea perturbatiilor radiofonice provocate de lampa fluorescenta, se
introduce de multe ori in starter un condensator C. ?cest mic condensator se monteaza in
paralel cu lampa si formeaza o cale de scurtcircuit pentru oscilatiile de inalta frecventa
produse de lampa.
!eoarece cele mai multe startere functioneaza automat, se poate intampla ca acestea sa
incerce in mod continuu sa aprinda o lampa defecta. )entru stabilizarea curentului unei
lampi florescente se folosesc3
- reactante inductive;
- impedante formate dintr-o reactanta inductive in serie cu una capacitive.
!urata de utilizare a lampilor fluorescente este de *$$$ : =$$$ ore. a depinde de durata
de functionare a electrozilor si de numarul de intreruperi3 la numar mic de intreruperi si
perioade lungi de functionare, durata de utilizare este mare
Starterele cu licarire sunt destinate aprinderii lampilor fluorescente cu descarcare in
vapori de mercur de 9oasa presiune, cu puteri cuprinse 7ntre 1 si #$-, atat pentru monta9
normal cat si pentru monta9 in serie, in curent alternativ cu frecventa de +$ sau .$Mz.
?cesta se compune dintr-un tub de sticl4 umplut cu gaz inert (Ae, ?r) la 9oas4 presiune 5i
prev4zut cu doi electrozi, unul fix -din nichel 5i cel4lalt mobil :din bimetal. !up4
principiul de func8ionare, starterul descris este o lamp4 cu electrozi reci ce lucreaz4 7n
regim de lic4rire normal4, iar dup4 func8ia de circuit 7ndeplinit4 este un contact normal
deschis cu temporizare la 7nchidere.
Caseta starterelor este din material plastic ignifug si sunt prevazute cu un condensator cu
capacitatea de +-*$ n'C*+$,, pentru protectia circuitului impotriva perturbatiilor
radioelectrice.
Starterele de tip SLH 1-*$ aprind lampi de 1,.,#,&1,&#,*$- in monta9 cu o singura sau cu
doua lampi de aceeasi putere inseriate cu un singur balast pentru tensiuni de alimentare
cuprinse intre *$$ si *+$ ,. )oate fi folosit si in monta9 normal (o singura lampa) la
tensiuni de alimentare cuprinse intre &&$ si &=$,.
Starterele de tip SLH 1-#$- se folosesc in monta9 normal la tensiuni de alimentare
cuprinse intre *$$ si *+$,.le amorseaza lampi de 1,.,# si &=- cu diametrul de &.mm,
precum si lampi cu puteri cuprinse intre &1 si #$-, cu diametre de *.,=* sau =#mm.

&$
2alastul sau aparatul de preconectare are rolul de a asigura supratensiunea de amorsare a
l4mpii la 7ntreruperea circuitului de filamente de c4tre starter 5i de a men8ine stabil
punctul de func8ionare al desc4rc4rii 7n arc. <n curent alternativ balastul este o impedan84
cu caracter inductiv (BI- balast inductiv) sau capacitiv (B*- balast capacitiv), a c4rei
element principal este o bobin4 cu miez de fier 5i 7ntrefier.
2alasturi inductive pentru lampi fluorescente
2alasturi ce sunt utilizate in monta9ul lampilor fluorescente tubulare,
pentru a stabiliza o aprindere usoara a lampilor.
2alasturi inductive pentru lampi cu vapori de sodiu
2alasturile de tip 2AL si 2A( sunt destinate sa lucreze in serie cu lampile
cu vapori de sodiu la inalta presiune, fiecare balast fiind proiectat si omologat pentru
lampi corespunzatoare ca putere.
2alasturi inductive pentru lampi cu vapori de mercur
2alasturile tip 2,L si 2,( sunt destinate sa lucreze in serie cu lampile cu
vapori de
&&
&tarter cu licrire
1 tub sticl, 2 electrod
mobil, 3 electrod fi,, 4
caset -./, 5 born, 6
)lac borne, 7-condensator
0 . +
1
=
*
&
"gniterul electronic se poate utiliza la amorsarea lampilor cu vapori de sodiu de inalta
presiune din corpurile de iluminat din tara sau import, cuprinse in domeniul de puteri de
&$$-1$$-.
Carcasa igniterului este din material electroizolant.
"n conditiile in care lampa este defecta sau este lipsa din circuit, igniterul functioneaza
trei frcvente formate din trenuri de impulsuri timp de 1$ secunde si pauze de 1$
secunde.!upa 1 minute, igniterul se autoblocheaza
Qonta9e cu l4mpi fluorescente alimentate cu tensiuni de frecven84 industrial4
<n cazul tensiunilor de alimentare de frecven84 industrial4, dispozitivele de pornire-
reglare trebuie s4 asigure3 impulsul de tensiune necesar amors4rii, stabi-lizarea
desc4rc4rii 7n arc cu pierderi minime de energie, atenuarea armonicilor de rang superior
7n forma de und4 a curentului 5i evitarea regimului de func8ionare cu pauze de curent.
L4mpile fluorescente se pot conecta la re8ea dup4 o multitudine de scheme dar, la noi 7n
8ar4, s-au impus monta9ele cu aprindere cu starter 5i cele cu aprindere rapid4, f4r4 starter.
<n toate variantele, ca elemente de limitare-stabilizare a desc4rc4rii se utilizeaz4
impedan8e cu caracter inductiv sau capacitiv. Qen8ion4m c4 balasturile rezistive sunt
neeconomice energetic 5i genereaz4 un regim de curent 7ntrerupt, iar balasturile pur
capacitive conduc la func8ionarea 7n impulsuri a l4mpii 5i amplific4 regimul deformant.
Qonta9e cu aprindere cu starter
Starterul are rolul de a 7nchide circuitul format din balast (drosel) 5i electrozii l4mpii, iar
dup4 pre7nc4lzirea filamentelor s4-l 7ntrerup4 brusc. ,aria8ia rapid4 a curentului prin
balast genereaz4, prin autoinduc8ie, un impuls de tensiune care va amorsa lampa.
Constructiv, distingem mai multe tipodimensiuni de startere (manuale, termice,
magnetice, electronice etc.), cel mai folosit fiind cel cu lic4rire. !e aceea el intr4 7n
componen8a monta9elor cu balast inductiv, capacitiv sau combina8ii ale acestora.
&*
+onta,ul cu balast inductiv (fig.a) se ob8ine prin 7nserierea l4mpii fluorescente cu o
bobin4 ! cu miez de fier 5i 7ntrefier, a c4rei caracteristic4 extern4 este puternic c4z4toare.
'actorul de putere al monta9ului este inductiv 5i are o valoare -
m
I $,=...$,+ ce depinde de
puterea l4mpii 5i tensiunea de alimentare.
+onta,ul cu balast capacitiv (fig.b) are elementul de limitare stabilizare a desc4rc4rii
format din ansamblul serie drosel normal ! -
capacitor C, astfel ales 7nc6t lampa s4 func8ioneze
la curentul nominal. 'actorul de putere al
monta9ului este capacitiv -
m
I $,=+...$,.+ 5i
depinde de puterea l4mpii, tensiunea de
alimentare 5i toleran8a capacitorului utilizat.
+onta,ul duo rezult4 prin conectarea 7n paralel,
7n acela5i corp de iluminat, a unui monta9 inductiv
cu unul capacitiv. <n acest caz efectul stroboscopic
este practic 7nl4turat datorit4 defaza9ului de circa &*$L electrice 7ntre curen8ii l4mpilor,
deci 5i 7ntre fluxurile luminoase emise. G alt4 solu8ie de diminuare a efectului
stroboscopic const4 7n folosirea defaza9ului existent 7ntre tensiunile de faz4 ale re8elei,
situa8ie 7n care se conecteaz4, succesiv pe cele trei faze, l4mpi 7n monta9 inductiv sau
capacitiv. 'actorul de putere al monta9ului duo este -
m
I $,/+ (inductiv sau capacitiv,
func8ie de valoarea capacitorului din balastul capacitiv).
&=
S
S
U
S
BC
BI
Montaj duo
Montaje cu balast inductiv (a) i capacitiv (b)
i - curentul din circuit, u
l
tensiunea )e lam), u
b
tensiunea )e balast, S starter
cu licrire, LF lam) fluorescent, D drosel, C ca)acitor, BI balast inductiv,
BC balast ca)acitiv
t t
i
u u i i
u
l
u
b
% %
u
b
u
l
i
S S
LF LF
D D
BC BI
U
S
U
S C
b0 a0
<n cazul 7n care corpul de iluminat este prev4zut cu patru surse de lumin4 se utilizeaz4
monta,ele dublu duo, ob8inute prin conectarea 7n paralel a dou4 monta9e duo. !ac4 7n
acela5i corp de iluminat exist4 trei surse de lumin4, dou4 se vor conecta dup4 schema
duo, iar cealalt4 7n monta9 inductiv sau capacitiv.
+onta,ul tandem permite alimentarea 7n serie a dou4 l4mpi de *$ - prin intermediul
unui balast inductiv sau capacitiv, destinat l4mpilor de 1$-. Qonta9ul lucreaz4 la un
factor de putere -
m
I $,1...$,+ 5i este frecvent 7nt6lnit la corpurile de iluminat echipate cu
dou4 l4mpi L'? *$.
+onta,ul dublu tandem rezult4 din conectarea 7n paralel, pe acela5i corp de iluminat, a
dou4 monta9e tandem, unul cu balast inductiv 5i cel4lalt cu balast capacitiv. ?nsamblul
are avanta9ele prezentate la monta9ele duo 5i lucreaz4 la -
m
I $,/+.
Qonta9ele cu aprindere rapid4
Qonta9ele cu aprindere rapid4, f4r4 starter, utilizeaz4 l4mpi cu electrozi pre7nc4lzi8i sau
permanent 7nc4lzi8i. 'ilamentele sunt triplu spiralate pentru a asigura o 7nc4lzire mai
rapid4 5i se plaseaz4 7n interiorul inelelor anodice, ce le prote9eaz4 de bombardamentul
electronic 7n regim normal de func8ionare al l4mpii. Schemele de monta9 sunt astfel
concepute 7nc6t s4 asigure o tensiune de aprindere suficient4 amors4rii l4mpii 7n condi8ii
neprielnice. <n timpul func8ion4rii curentul prin filament este diminuat dac4 circuitul de
pre7nc4lzire nu este 7ntrerupt.
&1
"i#.$.% Qonta9e tandem (a) 5i dublu tandem (b)
a
2"
H
s
S S
b
2"
2C
H
s
S
S S
S
+onta,ele cu transformator de nclzire permit ca, 7n momentul conect4rii la re8ea,
filamentele s4 fie parcurse de un curent de pre7nc4lzire de aceea5i valoare ca 5i 7n cazul
aprinderii cu starter. !up4 amorsare, tensiunea aplicat4 transformatorului este egal4 cu
cea de regim a l4mpii 5i, 7n consecin84, se reduce curentul prin filamente. <nserierea
electrozilor l4mpii cu primarul transforma-torului conduce la o tensiune de mers 7n gol
ceva mai mare, care u5ureaz4 amorsarea 5i
determin4 pierderi suplimentare 7n transformator.
!ac4 temperatura mediului ambiant este sc4zut4 sau
re8eaua prezint4 fluctua8ii importante de tensiune, se
recomand4 sc.emele cu circuite cvasi"rezonante la
amorsare/ Hna din cele mai folosite scheme de acest
tip are 7n componen84 dou4 inductan8e 5i
0

dispuse pe un circuit magnetic comun, cu miez de
fier 5i 7ntrefier. La punerea sub tensiune a
monta9ului, inductan8a total4 a bobinei este redus4
(7nf45ur4rile
0
5i sunt conectate diferen-8ial). )rin
7nserierea capacitorului * apare o rezonan84 de
tensiuni ce conduce la pre7nc4lzirea intens4 a
filamentelor. !eoarece frecven8a de rezonan84 a
circuitului este pu8in mai mic4 de +$ Mz apare 5i o
supratensiune la bornele capacitorului * care,
aplicat4 l4mpii, va conduce la amorsarea acesteia.
?vanta9ele monta9ului prezentat constau 7n factor de
putere ridicat -
m
$,/=...$,/+ inductiv, amors4ri sigure la varia8ii de S&$% ale tensiunii
de alimentare 5i la temperaturi de p6n4 la R&+LC, impedan84 ridicat4 7n audiofrecven84 5i
filtrarea armonicilor de rang superior.
<nc4lzirea permanent4 a filamentelor implic4 un consum suplimentar de energie electric4
5i o diminuare a fluxului luminos al sursei. !ac4 lampa
este de construc8ie normal4, durata de func8ionare scade
prin accelerarea consumului de material termoemisiv
cauzat de temperatura prea ridicat4 a filamentelor.
<n vederea reducerii duratei de amorsare t
a
, f4r4 a afecta
parametrii de func8ionare ai sursei de lumin4 sau ai
monta9ului a fost conceput 5i realizat un starter
ma#etic destinat amors4rii l4mpilor fluorescente 7n
monta9 cu balast capacitiv
)rincipiul de func8ionare al starterului magnetic SQ se
bazeaz4 pe varia8ia inductivit48ii
sm
a unui circuit magnetic neliniar, de tip bobin4
saturabil4, conectat 7ntr-un circuit (LC (cu3 R $ $R
b
! R
sm
, $
b
!
sm
, unde indicii b,
sm se refer4 la drosel, respectiv starter magnetic). ,aria8ia ciclic4 5i rapid4 a inductivit48ii

sm
(saturarea-desaturarea circuitului magnetic) con-duce la apari8ia fenomenelor de
rezonan84 7n circuit prin modificarea frecven8ei sale de oscila8ie, ceea ce genereaz4
supratensiuni la bornele balastului capacitiv 2C 5i, implicit, la bornele l4mpii. Starterele
magnetice, recomandate pentru medii cu temperaturi 1
a
T D+LC, conduc la timpi de
&+
"i#.$.& Qonta9 cu cvasi-rezonan84 la
amorsare

sm
R
sm

b
R
b
(
s
2
S+
*onta+ cu tranformator 123
de 4ncl!irea a filamentului
E"'
H
s
2"
*onta+ cu cvasi-
re!onan5 la amorsare

0 (
s
C
amorsare redu5i (t
a
I $,0...&,& s) la varia8ii ale tensiunii de alimentare 7n pla9a &#$...*.$
,, indiferent de tipul 5i puterea l4mpilor utilizate ( L'?, L'2, L'( 5i 3
l
K *$, 1$, .+ - ).
7.4. Corpuri de iluminat
Corpurile de iluminat sunt de doua feluri3 obisnuite cu raza mica de actiune si proiectoare
cu raza mare de actiune.
'unctia principala a unui corp de iluminat este redistribuirea rationala a fluxului emis de
izvorul de lumina, pentru a obtine in mod economic nivelul de iluminare prescris pe
suprafetele utile. 'luxul luminos al aparatului poate fi redistribuit in limite largi de la
distributia practice uniforma, in toate directiile spatiului( globul opalin ), pana la
concentrarea intr-o anumita directie ( corpul de iluminat cu repartitie concentrate )
Corpurile de iluminat trebuie sa indeplineasca o serie de conditii3
sa aiba o curba fotometrica corespunzatoare sistemului de iluminat ales
( iluminarea uniforma pe planul de lucru si iluminarea corespunzatoare pe suprafete
verticale );
sa prezinte un randament ridicat;
sa nu aiba o luminanta suparatoare pentru ochi;
sa dea umbre cat mai estompate;
sa aiba un coefficient de depreciere cat mai mic ( in acest scop intretinerea lor trebuie sa
fie usoara );
sa aiba o forma exterioara placuta, atat in functiune, cat sic and sunt scoase din functiune;
sa indeplineasca unele conditii de protectie impuse de atmosfera in care vor functiona
( praf, umezeala, gaze, atmosfera cu pericol de incendiu sau de explozie etc. ).
Eipuri de corpuri de iluminat3
corpuri de iluminat cu lampi incandescente( de interior si de exterior );
corpuri de iluminat pentru lampi fluorescente ( '"?, '"!?, s.a );
corpuri pentru iluminat ambiental( tron conice s.a. );
corpuri pentru iluminatul stradal;
proiectoare.
7.5. Sisteme de iluminat
'luxul luminos U
c
,radiat de un corp de iluminat, poate fi impartit in doua prin planul
orizontal ce trece prin centrul corpului de iluminat3 fluxul emisferic superior si fluuxul
emisferic inferior. Sistemele de iluminat pot fi clasificate, de asemenea, dupa modul de
repartizare a fluxurilor in cele doua emisfere3
sisteme de iluminat direct : /$ % din fluxul corpurilor de iluminat este timis direct in
emisfera inferioara;
sisteme de iluminat semidirect : fluxul emisferic inferior este de .$ % si mai mic de /$
% din fluxul total al corpurilor de iluminat;
sisteme de iluminat mixt : fluxul emisferic inferior este egal cu cel superior in valoare de
1$ % si mai mic de .$ % din fluxul total al corpurilor de iluminat.
sisteme de iluminat semiindirect : fluxul emisferic superior este cel putin egal cu .$ % si
mai mic de /$ % din fluxul total al corpurilor de iluminat;
sistemul de iluminat indirect la care cel putin /$ % din fluxul total al corpurilor de
iluminat este trimis in emisfera superioara
"n instalatiile de iluminat local se utilizeaza numai sistemul direct sau semidirect.
&.
Sistemul de iluminat direct este sistemul de iluminat cel mai economic, deoarece pirderile
de flux luminos prin absorbtie de tavan si pereti sunt cele mai mici, iar corpurile de
iluminat direct au randamentele cele mai bune. ?cest sFstem de iluminat da nastere la
umbre pe suprafata de lucru, care pot fi attenuate prin amplasarea 9udicioasa a corpurilor
de iluminat. ?cest dezavanta9 este mult mai mic la instalatiile de iluminat direct realizat
cu lampi fluorescente, care asigura o difuzie mult mai buna a luminii, prin suprafata lor
mai mare. Hn alt dezavanta9 al sistemului direct este contrastul relative mare dintre
luminanta incaperii si luminanta tavanului. Hn tavan intunecos ceeaza impresia unei
incaperi mai 9oase decta este in realitate. )entru a remedia acest nea9uns se executa
corpurile de iluminat, astfel ca pana la &$ % din fluxul lor sa fie rsdia in emisfera
superioara sis a serveasca pentru iluminarea tavanului.
Sistemul de iluminat direct este utilizat in iluminatul exterior la iluminatul strazilor, in
ateliere s.a.
"n sistemul de iluminat indirect, corpurile de iluminat sunt asezate uniform pe tavan sau
in scafe de-a lungul peretilor si transmit fluxul lor luminos direct numai asupra tavanului
si partilor superioare ale peretilor, suprafata de lucru nefiind iluminata direct
?cest sFstem este utilizat de regula in Sali de lectura, holuri, Sali de teatru si de cinema.
Au este recomandat pentru expozitii de sculptura, deoarece lipsa umbrelor nu permite o
buna distingere a detaliior de relief. Au este utilizat in industrie.
&0