CABLURI, CABLURI, CABLURI...

Cum manipulam cablurile

Un mic "amanunt" care provoaca necazuri mari, mai ales celor care doresc performanta: cablul de antena. Faimosul FIDER (sau
feeder pentru pretentiosi...) este un element delicat. Caracteristicile sale se mentin doar daca avem grija sa respectam cateva
reguli simple, dar fundamentale, de manipulare.
Asadar, CABLURILE:
 Se pastreaza cel mai bine in role pentru cabluri. In lipsa rolelor, se pastreaza in colac, in pozitie orizontala, pe suprafata
plana. Diametrul colacului va fi cel care rezulta din rularea usoara, naturala, a cablului.
 Se conserva mai bine la umbra si la temperatura cat de cat constanta. Sub pat sau in pivnita sunt locurile ideale.
 Se ruleaza si se deruleaza NUMAI pe sol, si NUMAI rotind rola de cablu (mosorul) sau colacul. Facutul colacului "pe
dupa cot" sau scoaterea din colac prin tractiunea unui capat va duce la torsionarea lui si la scaderea caracteristicilor
 Se trec prin perete sau prin tocul ferestrei pe cat posibil printr-un tub de plastic, dar in asa fel incat sa nu fie presate,
deformate sau supuse eroziunii. Invelirea cablului cu un manson de cauciuc la punctul de intrare este o idee buna
 NU SE CALCA niciodata pe cabluri si NU SE STRIVESTE la tocul geamului sau usii, ori cu brida de fixare!! Nu
folositi cuie sau legarea cu sarma a cablului. Folositi bride cu surub sau benzi autoblocante late din plastic, si nu le strangeti foarte
tare. Strivirea cablului provoaca deteriorarea ireversibila a calitatii sale!!
 La indoirea cablului pentru a urmari conturul peretilor, se va respecta cu strictete RAZA MINIMA DE INDOIRE.
Pentru cabluri obisnuite, flexibile, aceasta se considera de 10 ori raza cablului , respectiv 3 cm pentru cablurile subtiri si 10-15 cm
pentru cablurile groase. Cablurile semirigide sau rigide au razele minime specificate in cataloage.
 La trecerea peste streasina, se va folosi un departator izolant de 10-20cm terminat cu un canal profilat care sa asigure raza
minima de curbura si fixarea cablului, pentru a evita erodarea lui din cauza miscarilor produse de vant. Radioamatorii
experimentati folosesc o "ciuperca" tip RENEL sau PTTR, din portelan sau sticla, montata ca o rola la capatul departatorului.
Parametrii cablurilor
Impedanta caracteristica a cablului este o constanta dependenta de constructia cablului: diametrele
miezului si a camasii, sau distanta dintre fire pentru cabluri panglica, materialul si tehnologia de
Impedanta
izolatie, alte elemente tehnologice. Impedanta caracteristica practic nu variaza in domeniul pentru care a
caracteristica, Z
fost conceput cablul. Producatorii dau o frecventa maxima, dincolo de care parametrii nu mai sunt
[Ohm]
garantati. Unele cabluri "rezista si mai sus", dar cu inerente compromisuri, de obicei cresterea
impedantei si intotdeauna cu pierderi semnificative.
Este cunoscut si ca "factor de scurtare", respectiv raportul dintre lungimea fizica la care o bucata de
cablu rezoneaza pe o anume frecventa si lungimea de unda calculata pentru respectiva frecventa.
Cu alte cuvinte, daca avem nevoie de o bucata de cablu care sa rezoneze in lungime de unda, sa zicem
in banda de 10m, adica la frecventa de 29,7MHZ, lungimea teoretica Lt ar fi de 10m. Daca taiem 10m
de cablu si masuram frecventa de rezonanta, va rezulta ca linia noastra rezoneaza pe la 20MHz,
Factor de viteza Fv respectiv la o lungime de unda calculata de vreo 15m. Daca facem raportul dintre lungimea teoretica si
factor of velocity cea practica, adica 10/15, rezulta 0.667. Astfel, lungimea la care linia noastra va rezona in 29.7MHz va
fi Lt x Fv, adica 10 x 0.667 = 6.67m.
RETINETI:
-o linie rezonanta din cablu va avea intotdeauna lungimea fizica mai mica decat lungimea teoretica
(Fv este intotdeauna subunitar)
-un factor de viteza mare (peste 0.7) indica un cablu de calitate buna
Pierdereile sunt exprimate in decibeli per 100m de cablu. Pierderile cresc continuu cu frecventa, dupa
o curba aproximativ exponentiala. Producatorii dau uneori aceasta curba in cataloage, dar dau
intotdeauna valorile la cel putin doua dintre frecventele succesive cele mai uzuale, respectiv 10, 100,
500, 1000 sau 2000 MHz.
Pierderi caracteristice De regula, pentru cablurile de unde scurte se dau pierderile la 10 si 100MHz, pentru cele de unde
Lf ultrascurte la 100 si 500 MHz, iar pentru cele de microunde la 500 sau 800 MHz si la 1GHz sau o alta
loss factor, [dB/100m] valoare care se poate considera frecventa maxima de lucru.
Sa calculam pierderile de putere intr-un cablu RG 213 de 30m lungime. La 21MHz, din cei 100W ai
emitatorului ajung in antena vreo 81W. La 145MHz, pe acelasi cablu, din aceeasi suta de watti raman
doar 53W. Acum mai calculati pierderile aduse de SWR-ul mare, de contactele imperfecte la antena, de
lipsa balunului, de mufele de calitate slaba.... si veti intelege acel control RS de "4 pe 5 cu indulgenta"...
Capacitatea pe 100m permite calcularea unor condensatoare de valoare mica (cel mult cateva zeci de
pF) care se pot confectiona din cablu coaxial pentru a realiza diverse sisteme de adaptare sau trapuri.
Capacitatea/100m
Detalii se pot gasi in orice carte serioasa de antene, ca si pe net. Retineti doar ca alaturi de capacitate,
[pF]
cablul introduce si o inductanta, mai ales daca segmentul respectiv este infasurat, asadar vom avea de a
face mai degraba cu un circuit acordat decat cu un condensator...
Vrms este valoarea maxima a tensiunii ce poate fi aplicata in mod normal cablului. ATENTIE! in
Tensiunea maxima
practica, in functie de tipul de circuit de acord al finalului, de transmatch, de diverse raporturi de
repetitiva, Vrms
impedante si de alti parametri ai sistemului emitator-antena, inclusiv starea atmosferica, pe cablu pot
[V] sau [kV]
aparea tensiuni enorme, de ordinul zecilor de kilovolti, care pot conduce la strapungerea izolatiei
Repetitive maximum
cablului. Porniti emisia intotdeauna cu ochii pe instrumente, cu putere redusa si cresteti progresiv catre
service voltage
puterea maxima, mai ales daca aveti peste 100W!
Cum alegem un cablu?
In primul rand, un cablu trebuie sa aiba aceeasi impedanta cu cea de la iesirea emitatorului sau a circuitului de acord final (filtru
pi, transmatch, Z-match sau ce o fi....). Cvasitotalitatea emitatoarelor actuale "ies" pe un coaxial de 50 de ohmi, fie direct, fie
printr-un transmatch sau alt tip de acordator de antena. De regula, in afara de acordul emitatorului, se asigura si adaptarea cablului
la antena, printr-un transformator corespunzator de impedanta (balun, transformator, bucla, adaptor gama, etc.)
In al doilea rand, puterea emitatorului trebuie sa fie suportata de cablu. Este cred evident ca un emitator de 1kW nu se va putea
conecta prin faimosul cablu RG58 pentru vechile retele de calculatoare!! Acest cablu ieftin si usor de gasit poate manipula cel
mult 100W (daca va convin pierderile de peste 10 dB/100m pe care le aduce...)
Al treilea element de luat in considerare sunt pierderile pe care le provoaca orice cablu. Aceste pierderi sunt dependente de
frecventa, in relatie exponentiala. In unde scurte, un RG213/U-MIL este excelent, dar acest cablu nu va face fata la 145MHz, unde
un cablu de tip RG35, proiectat pentru receptie TV, s-ar putea sa fie mai bun. Faceti calculele folosind tabelul de mai jos si veti
vedea diferenta.
Al patrulea element pare optional, dar de multe ori se dovedeste esential: firma producatoare. Nu vorbesc de celebrele Andrew,
Pirelli sau alte cateva, din cauza pretului pe masura... Dar optati pentru un cablu Belden, nemtzesc, care e cu totul altceva decat nu
stiu ce OZN nemarcat, facut pe vapor, sau inca mai rau, de facaturi botezate cu nume sonore gen Mitzutzoiu...
Ultimul -dar cel mai important element, din pacate...- este pretul. Un cablu bun incepe de pe la 60 eurocenti per metru pentru
cabluri subtiri, pe polietilena, dar se poate ajunge la peste 5 euro per metru pentru cablurile groase pe teflon. Oricat de tentant ar fi
pretul, evitati cablurile cu miez de aluminiu. Folia de aluminiu insa, daca este dublata de cateva fire de cupru, poate sa fie un
avantaj in cazul cablurilor de ultrascurte pe care se vor aplica puteri modeste, sub 50W.
ATENTIE la "super-oferte" si la citirea cataloagelor! Puteti sa va pacaliti foarte usor cu un cablu "ieftin si bun" cu pierdere de
"numai 4dB la suta". Suta de metri sau de picioare?? Comerciantii sunt HPMN* si pun la dispozitie "foi de catalog" in care dau
pierderile NU la 100m, ci la 100ft, adica la cca. 33m. Marcheaza rubrica printr-o steluta aproape invizibila, iar explicatia cuvenita
o dau, deci nu pot fi acuzati, dar o pun intr-un loc greu de reperat si cu caractere foarte mici... "Principii" de marketing sau curata
inselatorie? Judecati singuri...
*) HPMN = Hotz, Parsiv, Mincinos si Nabadaios, honolulu-india, ca sa vada si ei cum e sa li se aplice "principii" de marketing!!
De obicei, pentru unde scurte, intre 100W si 1kW, se foloseste RG 213. Pentru ultrascurte (2m si 70cm), intre 5 si 25W se pot
folosi RG58 sau chiar cabluri tip coaxial de televiziune. Peste 25W insa, un semirigid de tip H-100 sau similar, cu tresa foarte
deasa dublata cu banda ce cupru, miez masiv si izolatia miezului cu fir spiral de nylon in tub de teflon este de dorit, sau chiar
obligatoriu la puteri peste 100W.
Caracteristicile catorva cabluri din seria RG
Cu culoare verde sunt indicativele cablurilor recomandate pentru unde scurte, iar cu culoare visinie cele recomandate pentru
unde ultrascurte. Cele in negru sunt de uz general, de evaluat pentru fiecare caz in parte. Caracteristicile de mai jos sunt media
pe tip de la cativa producatori cunoscuti, deci au doar valoare orientativa!! Unele litere din coada indicativului pot sa indice
variatii semnificative ale caracteristicilor. Comparati, spre exemplu, tipurile C, U, M si MIL pentru faimosul RG-58 si va veti
convinge. Inainte deci de a cumpara cablul, cititi foaia de catalog a producatorului, pe care o gasiti de obicei pe net.
Impedanta Factor Pierderi dB/100m Pierderi dB/100m Capacit. Tens. max.
Indicativ
(ohm) viteza la 10MHz la 100MHz pF/100m (Vrms)
RG-9/U 51.0 0.659 1.80 6.56 98.1 4000
RG-9B/U 50.0 0.659 1.86 6.89 30.5 4000
RG-10A/U 50.0 0.659 1.80 6.56 30.5 4000
RG-16A/U 52.0 0.670 1.31 3.94 29.5 6000
RG-29/U 53.5 0.659 3.94 14.43 28.5 1900
RG-34A/U 75.0 0.659 0.95 4.26 20.5 5200
RG-35A/U 75.0 0.659 0.77 2.78 20.5 10000
RG-58/U 53.5 0.660 4.10 15.25 28.5 1900
RG-58A/U 53.5 0.659 4.10 15.25 28.5 1900
RG-58C/U 50.0 0.659 4.63 16.90 30.0 1900
RG-59A,B/U 75.0 0.659 3.61 11.15 20.5 2300
RG-213/U 50.0 0.660 1.97 6.23 29.5 5000
RG-218/U 50.0 0.660 0.66 3.28 29.5 11000
RG-220/U 50.0 0.660 0.66 2.30 29.5 14000
CODUL CABLURILOR
Codurile cablurilor reprezinta grupuri de litere si/sau cifre, care pot caracteriza complet specificatiile fizice ale
acestora.
In tabelul urmator gasiti legenda codurilor cablurilor:

...IMF elemente rasucite individual (perechi sau singure) in folie de metal si fire drenate
IMF mai multe elemente rasucite in folie de metal sau fire drenate
.-J cablu cu miez verde-galben
.-JB cablu cu miez verde-galben si miez colorat
.-JZ cablu cu miez verde-galben si miez cu numere imprimate
K banda de cupru
(K) teaca interioara si banda de cupru cutata
LA conductor din sarma plata
LD invelis din aluminiu ondulat
Lg in straturi rasucite
Li conductoare cu funie din toroane impletite
LiF conductoare cu funie din toroane impletite fin
(L)Y teaca laminata din Al si invelis din PVC
(L)2Y teaca laminata din Al si invelis din PE
2L izolatie cu strat dublu emailat
M cablu cu izolatie din plastic
M conductor de cablu izolat
Mz conductor din metal izolat
(Ms) ecran magnetic
N VDE standard
(N) in conformitate cu VDE Standard
NC anti-coroziv, fum-gaz
NF culoare naturala
.-oz cablu fara miez verde-galben
.-OZ cablu fara miez verde-galben si numere imprimate pe miez
o rezistenta la ulei
02Y fum PE, izolatie (celulara PE)
Q fire de otel impletite
P hartie
(R...) fire rotunde, diametru in mm
RD- cablu rhenomatic
RE cablu de calculator
RG- cablu coa)dal in conformitate cu recomadarile MIL
re cablu de telefon cu un singur fir
rm cablu de telefon cu mai multe fire
RS- cablu pentru tablou de bord la calcularot
S cablu de semnal pentru cale ferata
(S...) valoare nominala sau capacitate mutuala (nF/km)
.-S cablu de semnal pentru cale ferata Germana
S- cablu pentru panou de bord
SL cabluri de control flexibile
St cablu duclu pentru circuit fantoma
(St) ecran static
Staku cablu din otel pentru telefoane
Staku-Li cablu cu fire din cupru standard verficat
...t protectie termica
T elemente de suport pentru cablurile de suprafata
A- cablu de exterior
A- Design national aprobat
AB cablu de exterior cu protectie
AD cablu de exterior cu protectie diferentiala
AJ- cablu de exterior cu protectie de inductie
ASLH cablu de comunicatii cu suport individual pentru linii de suprafata cu voltaj ridicat
B armouring
B fir fasonat sau textil
b armouring
(1B...) un strat de banda de otel...grosimea otelului in mm
(2B...) doua straturi de banda de otel...grosimea otelului in mm
Bd unitate tip rasucire
BLK conductor din cupru fara izolatie
BZ conductor din bronz
C ecran din fire de cupru impletite
C ecran din fire de cupru filate
c protectie externa dintr-un amestec vascos si iuta
Cu fire de cupru
D ecran din fire de cupru
(D) ecran din fire de cupru aplicat
E fire din cupru drenate
e fir singur, solid
F miez de cablu aplicat cu petrol
F invelis de metal
F cablu de otel plat
F cablu cu mai multe cuarte in stea pentru calea ferata
(F...) cablu de otel plat ...masurat in mm
OF miez de cablu infasurat cu "gelatina", in fasurate in substante dure
FR rezistente la foc
f flexibile, fire cablate fin
ff fire cablate extra-fin
G izolate sau cu teaca din materiale RUBBER
G- cablu peentru mina
GJ cablu pentru mina cu inductie pritectoare
GS fibra de sticla infasurata sau impletita
2G izolatie sau teaca din silicon
3G izolatie sau teaca din etilena propilena
4G izolatie sau teaca din etilena vinilacetate
5G izolatie sau teaca din coroprena
6G izolatie sau teaca din clorosulfonate polietilena
7G izolatie sau teaca din flouroeastome
8G izolatie sau teaca din nitril
9G PE-C
53G CM, hipoclorit de calciu, polietilena
H izolatie sau teaca din halogen liber amestecat
H documente armonizate
(H...) valoarea maxima pentru capacitatea mutuala (nF/km)
(HS) tipuri de semiconductoare
HX incrucisat, halogen liber amestecat cu polimer
T- cablu de exterior
TF frecventa purtatoare in perechi sau in perechi triple
TiC trei fire de cupru impletite
TiMF trei folii de metal
U fire textile impletite
VGD placat cu aur
VN placat cu nichel
VS placat cu argint
VZK galvanizat
VZN cositorit
W invelis de otel ondulat
W rezistenta ridicata la caldura
X incrucisat PVC sau alte materiale
XPE incrucisate PE
2X polieten incrucisat cu PE
7X incrucisate X-ETFE
10X incrucisate X-PVDE
Y PVC
Yu PVC, anti-inflamabil
Yv PVC, polivinilinclorat, cu armura de intarire
YV echipament din sarma cu conductor cositorit
Yw PVC, polivinilinclorat, rezistent la temperaturi peste 90°C
2Y Polietilene
2Yv Polietilene, armat
02Y polietilena celulara
02YS Izolat cu invelis exterior din polietilena celulara
2YHO izolat cu spatiu de aer
3Y izolat cu polistiren
4Y izolat cu poliamide
5Y izolat cu politetraflouretilena
5YX perflouralkoxy (PFA)
6Y politetraflouretilena-propilena
7Y izolat cu etilentetraflouretilen
8Y izolatie de polimid
9Y polipropilen
10Y polivinilidene flouride
11Y polieuretan
12Y TPE-E, TPE
13Y TPE-EE, TPE la baza cu poliester-ester
31Y TPE-S, la baza cu polistirol
41Y TPE-A, la baza cu poliamide
51Y PFA, perflour-alkoxylalkane
71Y ECTFE, monochlortriflourethylene
91Y TPE-0, TPE la baza cu poliester-ester
.-Z. miez inprimat cu numere
Z cablu perechi
(Z) fire din otel cu rezistenta mare la tractiune
(ZG) fire din fibra de sticla cu rezistenta mare la tractiune
(ZN) elemente nemetale cu rezistenta mare la tractiune
-1 100/100 V
3 300/300 V
5 300/500 V
7 450/750 V
A tip national
B etilepropilen cauciuc
C4 fire din cupru impletite
D cablu din fire sudate fin
E cablu din fire sudate extra fin
E polietilen
F firefine fleadbile
G cu miez
H tip armonizat
H cabluri plate separate
H fire extr-afine
H2 cabluri plate unite
H6 cabluri plate unite pentru lifturi
HB cabluri
J fibra de stida impleita
K fire fine
N cauciuc doropren
Q pol ireutan
R cauciuc doropren
R fire fine standard
s cauciuc siliconat
T impletit textil
U fire mono
V PVC
V2 PVC +90°C
V3 PVC flexibile la caldura
V5 PVC rezistente la ulei
X XLPE, polietilen incrucisat
X fara miez impamantat
Y fire plate fine
 Inapoi
CONDUCTOARE SI CABLURI ELECTRICE .
a. Generalitati.
Conductorul electric - este un corp metalic , cu lungimea mult mai mare decat diametrul , prevazut
cu un invelis exterior izolator si care constitue o cale de curent intr-un circuit electric.
Conductorul poate fi : unifilar (brut) , multifilar (litat).
Cablul electric - este un ansamblu constituit din mai multe conductoare izolate prinse intr-un invelis
de protectie exterior ( izolator) si prevazut cu eventuale armaturi sau ecrane.

invelis exterior PVC izolatie conductor conductor Cu

b. Materiale utilizate la fabricarea conductoarelor si cablurilor electrice .
- materiale conductoare : aluminiu , cuprul , iar pentru conductoarele aeriene supuse la solicitari
mecanice mari se utilizeaza bronzul ( Cu + Sn ) , alama ( Cu + Zn ) , otel - aluminiu.
- materiale izolante pentru izolatia conductoarelor si cablurilor :
- materiale plastice ( policlorvinilul , polietilena , polistirenul )
- cauciucuri naturale si sintetice
- materiale fibroase ( fibre de matase naturala , de bumbac , tesaturi de bumbac)
- materiale de protectie pentru protejarea conductoarelor si cablurilor impotriva actiunii mediului
ambiant sau a altor factori:
- mantale etanse , care pot fi nemetalice (cauciucuri sau materiale plastice) sau metalice (
plumb sau aluminiu )
- mantale suplimentare , care protejeaza mantalele etanse si se construiesc din iuta , hartie ,
benzi de otel .
c. Simbolizarea conductoarelor si cablurilor electrice.
Se face cu 4 grupe de litere si 2 grupe de cifre astfel:
I grupa de litere - reprezinta materialul din care este conductorul
- A daca conductorul este din aluminiu
- fara litera daca conductorul este din cupru
II grupa de litere - reprezinta domeniul de utilizare :
- F instalatii electrice fixe
- M instalatii electrice mobile
- C cabluri de energie de joasa tensiune si medie tensiune
- CS cabluri de semnalizare
- CC cabluri de comanda si control
- T cabluri de telecomunicatii
III grupa de litere reprezinta materialele izolatoare folosite si mantalele de protectie
- Y izolatie PVC
- C izolatie cauciuc
- H izolatie hartie
- T impletitura textila
- E ecran de protectie
- B sau Ab armatura din banda de otel
- P manta din plumb
- S manta PVC ingrosata
IV grupa de litere reprezinta regimul de executie
 - U executie usoara
- M executie medie
- G executie grea
- I greu combustibil
- ff constructie foarte flexibila
Prima grupa de cifre - reprezinta numarul de conduictoare din cablu
A doua grupa de cifre - reprezinta sectiunea conductoarelor in mm2 .
Exemple de cabluri electrice :
-FYY 3X4 - cablu cu 3 conductori din cupru cu sectiunea 4mm2 cu invelis din PVC
- MCCG 4X4 - cablu pentru instalatii mobille cu invelis si manta de cauciuc
- CSYAbY 16X1,5 - cablu de semnalizare cu 16 conductoare din cupru cu invelis si manta PVC armat cu
banda de otel
- ACYBY 3X6 - cablu de energie cu 3 conductoare de alumuniu cu invelis si manta PVC armate cu banda
de otel .
Exemple de conductoare : FY ; AFY ; VLPY ; TIY.
d. Tehnologia de fabricare a cablurilor de semnalizare CSYY ; CSYEAbY.
A. Utilaje tehnologice principale
- EXTRUDERE (SKET  90 pentru izolare ; MAILLEFER pentru aplicare manta interioara)
- MASINI DE INFUNIAT CU BOBINE
- MASINI DE ARMAT CU BANDA DE OTEL de tip SKET
- INSTALATII ELECTRICE DE INCERCARE
- MASINI DE REMANIAT CABLURI
B. Operatii tehnilogice principale :
1. Izolarea conductoarelor din cupru
2. Infunierea conductoarelor din cupru
3. Aplicare manta exterioara
4. Incercare la tensiune a cablurilor
5. Remaniere cabluri defecte
C. Operatii tehnologice secundare :

1. Uscat granule PVC

2. Taiat folie PVC si aluminiu
3. Pregatit fir Cu cositorit pentru cablurile armate
4. Aplicat manta interioara de protectie
5. Armare cu banda de otel
Test verificare: a) Definiti cablul electric
b) Specificati ce reprezinta grupele de cifre din simbolizarea cablurilor
c) Enumerati operatiile tehnologice principale de realizare a unui cablu electric
Codificarea cablurilor de energie cu izolatie de PVC sau XLPE

Literele in
Caracteristica Explicatie
simbol
Conform standard VDE
N
(Fara litera in simbol pentru conductoare de cupru)
Conductoare A Conductoare de aluminiu
Y Izolatie de policlorura de vinil (PVC)
2X Izolatie de polietilena reticulata (XLPE)
Conductoare concentrice din fire de cupru si banda de cupru,
C
dispusa elicoidal
Conductor Conductor concentric executat in valuri (SZ) si banda de cupru
CW
concentric dispusa elicoidal
Conductor concentric din sarme de cupru si banda de cupru
CE
dispusa elicoidal peste fiecare conductor individual
S Ecran din sarme de cupru si banda de cupru, dispuse elicoidal
Ecranaj Ecran din sarme de cupru si banda de cupru, dispuse elicoidal
SE
peste fiecare conductor individual.
Protectie la (F) Protectie longitudinala la patrunderea apei
patrunderea
apei (FL) Protectie longitudinala si transversala la patrunderea apei
B Armatura din banda de otel
Armatura F Armatura din sarme late de otel zincat
G Armatura din banda de otel zincat
Invelis K Invelis de plumb
Manta Y Manta de PVC
exterioara 2Y Manta de PE (polietilena termoplastica)
Cabluri pentru U0/U 0.6/1 kV au aditional urmatorul marcaj
Cabluri cu conductor verde-galben (verde-natural) - cablurile
-J
sunt cu nul de protectie
Cabluri fara conductor verde-galben (verde-natural) - aceste
-O
cabluri nu au conductor de nul de protectie
Exemplificari:
NA2XS(FL)2Y ... 12/20kV
2XSEY ... 6/10 kV
NYCBY-J ... 0.6/1 kV
 NORMATIV I 7-TIPURI DE RETELE ELECTRICE DE DISTRIBUTIE JOASA TENSIUNE

Legarea la pamant a retelelor de tensiune alternativa poate fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT,
simbolurile literare utlizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:

Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul;

T- legarea directa la pamant a unui conductor activ-punctul neutru, in care acesta este accesibil sau a unui
conductor de faza, in cazul in care punctul neutru nu este accesibil;

I-izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impe- danta de valoare
foarte mare.

A doua litera se refera la situatia maselr electrice in raport cu pamantul;

T- legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui alt punct al
alimentari;

N- indica modul de tratare a functiilor conductoare neutru si de protectie; poate fi N-C sau N-S.

Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in reteaua TN

S- in reteaua TN arata ca functia de protectie este asigurata printrun conductor PE separat de conductoarele active,
legat la pamant (in curent alternativ)

C-in reteaua TN arata ca functiile pentru conductorul neutru si pentru conductorul de protectie pot fi combinte intrun
singur conductor (PEN)

Reteaua TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate la acst punct prin
conductoare de protectie. In acest tip de retea, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurtcircuit. Se
disting trei tipuri de retele TN in functie de dispunerea conductorului neutru

si a conductorului de protectie:

Reteaua TN_S, in care un conductor de protectie distinct este folsit pentru intreag retea. Se utilizeaza:

-cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei;

-de la ultimul tablou legat la pamant spre receptor;

Reteaua TN-C, in care functiile pentru conductorul neutru si onductorul de protectie sant combinate intrun singur
conductor pentru intreaga retea. se mentioneaza ca in aceasta retea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se
relizeaza intotdeauna in sistem TN-S, adica cu conductoare separate PE si N sau numai PE, dupa necesitatile
receptorului.
Reteaua TN-C-S, in care fuctiile pentru conductorul de neutru si conductorul de protectie sant combinate intr-un
singur conductor pe o portiune a retelei. Sistemul TN-C este intotdeauna inaintea
TN-S. Este interzisa, in aceiasi retea, realizarea unui conductor PEN (TN-C) dupa ce acesta a fost separat in PE si
N(TN-S), intr0un punct in amonte.
In toate retelele TN, atunci and exista conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la pamant cat mai des
posibil si obligatoriu cand acestea fac parte din componenta ablourilor e distributie.
Reteaua TT, are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de
pamant independente fata de priza de pamant a alimentarii. In aceasta retea curentii de defect faza-masa, pentru
intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia uneu
tensiuni de atingere periculoase.
Retea IT toate partile active ale alimentarii sant izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei
impdante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceiasi reea, un urent rezultat dintr-
un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca o tensiune de atingere
periculoasa.
Se utilizeaza numai un dispozitiv de control permanent al izolatiei conductorului neutu fata de pamant si/sau
declansarea automata in caz de defect.
Definitii cu referire la tensiune (conform SREN 50160)

Definitii cu referire la tensiune (conform SREN 50160)

1. Utilizator de retea: parte care este alimentata sau alimenteaza reteaua electrica de distributie.
2. Operator al retelei de distributie (OD): parte responsabila pentru exploatare, asigurarea operatilor de mentenanta si daca este necesar,
dezvoltarea retelei de distributie intr-o anumita zona, pentru a asigura capacitatea pe termen lung a retelei de a corespunde unui consum rezonabil
de energie electrica.
3. Punct de conectare: nod in reteaua electrica stabilit prin contact, prin care energia electrica este transferata intre partenerii de contract.
4. Tensiunea de alimentare: valoarea efectiva a tensiunii, la un moment dat, in punctul de conectare, masurat pe un interval dat.
5. Tensiunea nominala (Un): Tensiunea care defineste sau identifica reteaua si la care se refera unele caracteristici functionale.
6. Tensiunea maxima de serviciu (Um) este valoarea eficace maxima a tensiunii intre faze, care poate sa apara in conditii normale de
functionare in orice punct al retelei intr-un moment oarecare.
7. Tensiunea de faza (Uf) a unui circuit al LEA este tensiunea intre oarecae conductor de fazasi neutrul sistemului trifazat.

8. Tensiunea de linie (Ue) a unui circuit al LEA este tensiunea intre doua conductoareactive. Ue = .
9. Tensiunea contractata (declarata) (Uc). in mod normal, tensiunea contractata este egala cu tensiunea nominal Un a retelei de Distributie
si utilizatorul de retea este utilizata o tensiune diferita de Un. aceasta tensiune este tensiunea contractata (declarata) Uc. (acest lucru este valabil
pentru reteaua electric de medie si inalta tensiune).
10. Joasa Tensiunea (JT): tensiuea care are valoarea efectiv nominala cel mult egala cu 1kV.
11. Medie tensiune (MT): tensiunea care are valoarea efectiv nominala cuprinsa in limitele .
12. Conditii normale de functionare: conditiile, pentru reteaua de distributie, care permit realizarea acoperirii sarcinii, a generarii, a
manevrelor in retea si eliminarea defectelor de catre sistemul automat de protectie in absenta unor conditii exceptionale, determinate de influente
exterioare sau evenimente majore.
13. Perturbatii conduse: fenomene electromagnetice propagate in lungul conductioarelor liniilor intr-o retea. In unele cazuri fenomenele
electromagnetice se propaga in lungul infasurarilor transformatoarelor si astfel, inre retele cu diferite niveluri de tensiune.
14. Frecventa tensiunii de alimentare: frecventa de repetitie a armonicei fundamentale a tensiunii de alimentare masurata pe un interval de
timp dat.
15. Variatia de tensiune, crestere sau descrestere a tensiunii determinata, in mod normal, de variatia sarcinii.
16. Variatie rapida de tensiune: variatie singulara rapida a valorii efective a tensiunii, inre doua niveluri consecutive, care au ramas stabile
pentru un interval de timp definit dar nespecificat.
17. Fluctuatie de tensiune: serie de variatii de tensiune sau o variatie ciclica a curbei de modulatie a tensiunii.
18. Flicker: impresia de instabilitate a senzatiei vizuale, determinata de un stimul luminos a carei luminanta sau distributie spectrala
variaza in timp.
19. Nivelul de flicker: intensitatea senzatiei de iritabilitate, determinata de flicker si evaluata prin urmatoarele marimi:
- Nivelul de flicker pe termen scurt (P st), m[surat pe un interval de timp de 10 minute;
- Nivel de flicker pe termen lung (P lt) calculate pe baya a 12 valori consecutive ale marimi (P st), calculate pe baya a 12 valori
consecutive ale marimii Pst, pe un interval de timp de doua ore. Conform urmatoarei relatii:

;
20. Gol de tensiune: Reducerea brusca a tensiunii de alimentare la o valoare intre 90% si 1% din tensiunea declarata Uc, urmata de o
revenire a tensiunii, dupa un scurt interval de timp. In mod conventional durata unui gol de tensiune este intre 10ms si 1min. Amplitudinea
golului este definita ca diferenta intre valoarea minima efectiva, pe durata golului, si tensiunea declarata. Variatiile de tensiune care nu conduc la
o reducere a tensiunii sub 90% din tensiunea declarata U0nu se consider goluri de tensiune.
21. Intrerupere in alimentare: situatie in care tensiunea in punctual de conectare este mai mica decat 1% din tensiunea declarata Uc.
Intreruperile in alimentare pot fi clasificate astfel:
- preanuntate atunci cand utilizatorul de retea este informat in avans pentru a se permite executarea unorlucrari planificate in reteaua de
distributie;
- accidentale, determinate de defecte permanente sau tranzitorii.
Intreruperile occidentale sunt clasificate astfel:
- intreruperi de lunga durata (mai mari de trei minute);
- intreruperi de scurta durata (pana la trei minute);
22. Supratensiune temporara de frecventa industriala: supratensiune, intr-un anumit punct, cu o durata relativ mare.
23. Supratensiune tranzitorie, supratensiune oscilanta de scurta durata sau neoscilanta, de obicei puternice amortizata si cu o durata de
cateva milisecunde sau mai putin.
24. Tensiune armonica: tensiune sinusoidala cu o frecventa egala cu un multiplu intreg al frecventei fundamentale a tensiunii de
alimentare. Tensiunile armonice pot fi evaluate.
- Individual prin amplitudinea lor relativa (Un) raportata la tensiunea fundamentala U1 in care h este rangul armonicei;

- Global, de exemplu, prin factorul total de distorsiune THD, calculata pe baza urmatoarei relatii
25. Tensiunea interarmonica: tensiunea sinusoidala cu frecventa intre cele ale arminicelor, adica frecventa nu este un multiplu intreg al
celei fundamentale.
26. Nesimetrice de tensiune: situatie intr-un sistem polifazat in care valorile efective ale tensiunilor intre faze sau unghiurile dintre fazele
tensiunilor de linie consecutive, nu unghiurile dintre fazele tensiunilor de linie consecutive, nu sunt egale. Nivelul inegalitatii este indicat, in mod
obisnuit, ca raport intre componentele de secventa negativa sau zero si componenta de secventa pozitiva.
27. Tensiuni de semnalizare: semnale suprapuse tensiunii de alimentare pentru scopuri de transmisie a informatiilor in reteaua de
distributie si in instalatiile utilizatorilor de retea. Semnalele pot fi clasificate astfel:
- telecomanda centralizata, semnal sinusoidal de tensiune suprapus, de frecventa de la 110 Hz la 3000 Hz:
- semnal de curent purtator: semnal sinusoidal de tensiune suprapus, in domeniul de frecventa de la 3kHz la 148,6 kHz;
- semnal cu marcarea curbei: semnal suprapus, de scurta durata, afectand (ranzitoiu) curba de tensiune, intr-un punct selectat-