Cojocariu Eusebiu-Gabriel Instalatii Electrice 1

Grupa 3309 Laborator

FD4- Studiul surselor de lumină –Lampa fluorescentă

(LF)
Surse
https://ro.scribd.com/document/357740808/2-Surse-de-Lumina
NP 061-02, Normativ pentru proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri,
2002.
https://www.telework.ro/ro/lampi-fluorescente/
https://senys.ro/iluminat-led-vs-iluminat-fluorescent-studiu-comparativ/
https://ro.frwiki.wiki/wiki/Lampe_fluorescente

Sursa de lumina sau lampa este un aparat electric care are rolul de a transforma
energia electrică în energie radiată în spectru vizibil.
La ora actuală, există o gamă extrem de variată de surse de lumină utilizate în tehnica
iluminatului care produc radiaţii luminoase.
Tipul sursei de lumină trebuie să fie ales de către proiectantul sistemului de iluminat în
scopul realizării confortului vizual necesar desfăşurării activităţii sau creării unui ambient luminos
adecvat. Alegerea surselor de lumină se face luându-se în consideraţie caracteristicile luminotehnice
ale acestora.
Caracteristicile luminotehnice ale surselor de lumină sunt:
-fluxul luminos;
- puterea nominală;
-eficacitatea luminoasă;
-culoarea aparentă;
-temperatura de culoare;
-redarea culorilor;
-durata de funcţionare;
-luminanţa sursei;
-timpul de amorsare;
-tensiunea de funcţionare sau tensiunea nominală;
-temperatura de amorsare;
- poziţia de funcţionare.

Alegerea surselor de lumina (Lampilor)

Producatorii de surse de lumina (lampi) au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici

pentru acestea:
-tensiunea nominala (in V);
-puterea nominala (puterea absorbita de lampa propriu-zisa, fara echipament auxiliar, in W);
-puterea totala absorbita (puterea lampii la care se mai adauga puterea echipamentului auxiliar, in
W);
-fluxul luminos nominal (fluxul dupa o suta de ore de functionare, cand se apreciaza ca fluxul lampii
este stabilizat pentru perioada imediat urmatoare, in lm);
-fluxul unitial (in lm);
-eficacitatea luminoasa (in lm/W);
-durata de viata (in ore);
-durata de functionare (in ore);
-indicele de redare a culorilor, in raport cu lumina naturala (Ra);
-temperatura de culoare sau temperature de culoare corectata (T);
-culoarea aparenta;
-echipamentul auxiliar pentru conectare la retea;
-conditii speciale de montare;
-variatia principalelor caracteristici cu tensiune de alimentare: durata de viata, fluxul luminos,
puterea nominala si puterea totala absorbita;
-posibilitatea reglarii fluxului luminos prin variatia tensiunii de alimentare;
-modul in care frecventa intreruperilor afecteaza durata de functionare;
-dimensiuni geometrice.
La alegerea surselor de lumina (lampilor) proiectantii trebuie sa tina seama de:
-necesitatea redarii corecte a culorilor: astfel, in incaperile in care redarea culorilor se impune, in
mod necesar se aleg lampi cu indicele de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B in functie de
destinatie;
-eficacitatea luminoasa (lm/W): astfel, se prefera lampile cu eficacitate luminoasa ridicata pentru a
reduce puterea instalata a sistemului de iluminat.
Aceasta recomandare trebuie corelata cu tipul corpului de iluminat in care se monteaza
lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasa mare prin utilizarea unui corp cu
randament luminous mic.

O lampă fluorescentă sau un tub fluorescent este o lampă cu descărcare în gaz cu

vapori de mercur de joasă presiune care utilizează fluorescența pentru a produce lumină vizibilă. Un
curent electric în gaze excită vaporii de mercur, care produc lumină ultravioletă de scurtă durată, care
apoi provoacă o strălucire a fosforului pe interiorul lămpii. O lampă fluorescentă transformă energia
electrică în lumină utilă mult mai eficient decât lămpile cu incandescență. Eficiența tipică a
luminozității a sistemelor de iluminat fluorescente este de 50-100 lumeni pe watt, de câteva ori
eficacitatea becurilor cu incandescență, cu luminozități comparabile.

Dispozitivele cu lămpi fluorescente sunt mai costisitoare decât lămpile incandescente

deoarece necesită un balast pentru a regla curentul prin lampă, dar costul scăzut al energiei
compensează costul inițial mai ridicat. Lămpile fluorescente compacte sunt acum disponibile în
aceleași mărimi populare precum cele incandescente și sunt folosite ca alternativă de economisire a
energiei în locuințe.

Deoarece conțin mercur, multe lămpi fluorescente sunt clasificate ca deșeuri periculoase. Se
recomandă ca lămpile fluorescente să fie separate de deșeurile generale pentru reciclare sau
eliminarea în siguranță, iar unele jurisdicții necesită reciclarea lor.

Cum functioneaza tuburile fluorescente

 Acestea sunt realizate dintr-un tub de sticla, cu electrozi la fiecare capat, pe unde
trece curentul electric.
  In interiorul tubului de sticla se gaseste o cantitate mica de magneziu si gaz inert,
acelasi interior fiind acoperit cu un strat de praf de fosfor.
 Cand electricitatea trece prin contactele metalice de la capetele tubului, acesta
determina excitarea magneziului din interiorul tubului.
 Atomii de magneziu elibereaza energie sub forma de lumina ultravioleta, lumina
invizibila ochiului uman.
 Atunci cand lumina ultravioleta atinge stratul de fosfor, acest strat incepe sa
straluceasca, creand lumina (vizibila).
 Alte doua componente esentiale in functionarea lampilor fluorescente sunt
starterul si balastul.
 La alimentarea cu energie electrica, starterul permite aducerea electrozilor la
incandescenta si apoi intreruperea curentului de incalzire dupa ce lampa se
aprinde.
 Balastul realizeaza o supratensiune la bornele tubului, necesara la amorsarea
arcului electric in amestecul de gaze din interior si, de asemenea, limiteaza
ulterior curentul prin tub, permitand, in acelasi timp, o functionare stabila a
acestuia.

Efectul temperaturii
Puterea luminii și performanțele lămpilor fluorescente sunt influențate critic de temperatura
peretelui becului și de efectul său asupra presiunii parțiale a vaporilor de mercur din interiorul lămpii.
Fiecare lampă conține o cantitate mică de mercur, care trebuie să se vaporizeze pentru a susține
curentul lămpii și pentru a genera lumină. La temperaturi scăzute, mercurul este sub formă de picături
lichide dispersate. Pe măsură ce lămpile se încălzesc, mai mult mercur ajunge în formă de vapori. La
temperaturi mai ridicate, auto-absorbția în vapori reduce randamentul de lumină UV și vizibilă.
Deoarece mercurul se condensează la locul cel mai rece al lămpii, este necesară o proiectare atentă
pentru a menține acel punct la temperatura optimă, în jur de 40 °C.

Folosirea unui amalgam cu alte metale reduce presiunea de vapori și extinde domeniul optim
de temperatură în sus; cu toate acestea, temperatura “zonei reci” a peretelui becului trebuie să fie în
continuare controlată pentru a preveni migrarea mercurului din amalgam și condensarea pe zona rece.
Lămpile fluorescente destinate producției mai mari vor avea caracteristici structurale, cum ar fi un tub
deformat sau radiator intern, pentru a controla temperatura la rece și distribuția mercurului. Lămpile
mici cu încărcătură foarte mare, cum ar fi lămpile fluorescente compacte, includ, de asemenea, zone
de disipare a căldurii în tub pentru a menține presiunea vaporilor de mercur la valoarea optima.

Lămpi fluorescente compacte modern

In forma rasucita
 In forma de bat

In forma acoperita

Beneficii
Lampa fluorescentă are mai multe avantaje față de lampa incandescentă :

 un coeficient de performanță mai bun: lampa incandescentă are o eficiență de 14 până la

25 lm / W , în timp ce lampa fluorescentă are o eficiență de ordinul 60 până la 70 lm /
W (astfel o lampă fluorescentă de 11 W va produce aceeași iluminare ca o lampă
incandescentă de 40 până la 60 W );
 o durată de viață de șase până la cincisprezece ori mai lungă decât lampa incandescentă
(adică 6.000 până la 15.000 h față de 1.000 h ).
Astfel, deși prețul de achiziție este mai mare decât cel al unei lămpi cu incandescență, performanțele
sale ridicate îl fac un produs atractiv de utilizat de la prima achiziție pentru individ. La scară națională,
beneficiile energetice sunt semnificative;

 deoarece creșterea temperaturii este redusă, riscul de deteriorare a căldurii este redus
proporțional (incendiu, deformarea corpurilor de iluminat etc.).
 alegerea temperaturii culorii .
Dezavantaje

 aceste lămpi poluează mediul în cazul eliberării necontrolate sau ruperii din cauza
mercurului pe care îl conțin. Sunt considerate deșeuri periculoase și trebuie
supuse reciclării specifice ;
 aceste lămpi nu sunt neapărat adecvate pentru anumite contexte de utilizare în care riscul
de spargere este mare (de exemplu, lămpi portabile) deoarece distrugerea lor accidentală
ar putea induce un risc pentru sănătate (temperatură negativă, utilizare în exterior);
 pornirea și oprirea repetată a lămpii scurtează durata de viață;
 din cauza absenței aproape generalizate circuite de corecție a factorului de putere în
partea de redresare a balasturilor electronice încorporate în bazele lor, aceste lămpi absorb
un curent foarte distorsionat, ducând la o rată de distorsiune armonică de până la 150% și
un factor de putere mult mai mic decât l unitate (de ordinul de 0,5). Un factor de putere
mai mic de 1 implică faptul că există un curent care nu este sincronizat cu tensiunea
electrică (deci nu este nici măsurat, nici facturat cu contoare de electricitate standard), dar
generează în continuare pierderi foarte reale în rețeaua finală de distribuție;
 costul energiei de fabricație este mult mai mare decât lămpile cu incandescență din cauza
balastului de care au nevoie, de prisos într-o lampă cu incandescență;
 dacă balastul este feromagnetic și nu electronic, fluxul luminos clipește continuu la o
frecvență dublă față de curentul de alimentare (deci la 100 Hz pentru Europa unde această
frecvență este de 50 Hz ), ca și pentru tuburile fluorescente drepte. Acest dezavantaj, care
se remarcă în mod deosebit în vederea periferică , poate produce disconfort ocular, care
poate varia la anumiți subiecți sensibili la migrenă ;
 dimensiunile (diametrul exterior și lungimea) sunt diferite de la model la model, dar sunt
în general mai voluminoase decât un bec cu incandescență comparabil, făcându-le deseori
incompatibile cu corpurile de iluminat existente concepute pentru becuri.
 la pornire, puterea luminii crește adesea doar foarte încet - câteva zeci de secunde pentru
a atinge 80% din puterea finală;
 spectrului luminos nu este vârfuri uniforme și spectacole. Prin urmare, iluminatul produs
nu pare confortabil.