GRUP COLAR IND.

LUCRARE DE SPECIALITATE
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN PROFESIONAL NIVELUL 3

Tema:Insta at!a e e"t#e"t#!"a a $%&a t&'&#! ( &%#es"ente e)ate !n se#!e.*+an%+ !e,

S+e"!a !tatea: TE-NICIAN ELECTROTE-NIST

.//0
121

CUPRINS
2. A#)&ment
3

.. C as!(!"a#ea !nsta at!! %# e e"t#!"e $e ! &m!nat 3. Insta at!! $e ! &m&nat 3. C%#+&#! $e ! &m&nat 4. Lam+! ( &%#es"ente 6. F&n"t!%na#ea 0. P#%te"t!a 'a#e %# "% e"t%a#e 5.E7e"&ta#ea !nsta at!! %# e e"t#!"e !nte#!%a#e 8. Mas&#! $e +#%te"t!e a m&n"!! 2/. B!' !%)#a(!e

3 4

0 5 23 24 20 .6 .0

1.1

ARGUMENT

Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de suprafata.Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multa decat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un Lux-metru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru locatii diferite, puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste attmetric. Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu ndeplinirea unor condiiide calitate, reclamate de caracterul subiectival iluminatului. !n afar de acestea, instalaiile de iluminat "artificial-electric# trebuie s aib, pentru a fi economice, o mare adaptibilitate la condiiile variate de functionare, dat fiind corelaia str$ns cu iluminatul natural.

Iluminatul fluorescent este eficient si economic.%ficacitatea luminoasa"lumen& att# a tuturor lampilor fluorescente este ridicata comparativ cu a altor surse luminoase. 'uloarea nominala a lampilor (LD creeaza o anumita atmosfera ,care variaza de la alb cald ,pana la alb rece lumina zilei. 'uloarea nominala este determinata de temperatura de culoare a lampii.
Din necesitataea practc de formare la elevi, a deprinderilor corecte de munc )i aplicrii n practic a cuno)tinelor teoretice )i te*nologice precum )i formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii, cele de prevenire a incendiilor )i normelor igienico-sanitare )i in$nd cont de condiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un simulator de instalaie de iluminat exterior n cadrul atelierului electric.

131
CLASIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT

a#

!n raport cu locul de amplasare a instalaiilor,

-

de iluminat interior de iluminat exterior de iluminat etan)e de iluminat special "vitrine, expoziii, etc.#

b#

Dup natura surselor de lumin,

-

cu lmpi cu incandescen cu lmpi fluorescente cu lumina mixt, utiliz$nd combinaii de lmpi din ambele categorii

c#

!n funcie de direcia luminii emise,

-

iluminat diri-at iluminat difuz

d#

Dup amplasarea corpurilor de iluminat n raport cu suprafeele iluminate,

-

iluminat general iluminat local

e#

iluminat combinat

!n funcie de destinaia instalaiei de iluminat,

-

iluminat normal iluminat de siguran iluminat de paz

131

INSTALAIA DE ILUMINAT

Dup modul de producere a radiaiilor luminoase, sursele de lumin "lmipile# se

/#

clasific n urmtoarele categorii,

L9m+! "& !n"an$es"en:9 , la care energia electric este folosit pentru nclzirea filamentului p$n la temperaturi ridicate. 0ilamentul incandescent emite energie sub form de radiaii, a cror putere )i compoziie spectral sunt determinate de legile radiaiei termice1

2#

L9m+! "& $es"9#"9#! n care lumina este produs printr-o descrcare luminescent ntr-un amestec de mai multe gaze )i vapori metalici1

'#

L9m+! ( &%#es"ente , n care lumina este emis n principal de un strat de substan fluorescen1

D#

L9m+! "& a#" , la care se produc at$t radiaii termice c$t )i efecte de luminescen1

%# /#

L9m+! s+e"!a e , dup tip )i utilizare. L9m+! e "& !n"an$es"en:9 se clasific av$nd n vedere

urmtoarele criterii,
4

dup materialul filamentului -crbune -metalic" allfram#

dup caracteristica mediului -cu vid -cu atmosfer gazoas -cu *alogeni

n funcie de construcia lmpii

141 -lmpi de format normal -lmpi de format special, lum$nare, pictur, ciuperctubular
4

dup caracteristica balonului -balon clar -balon colorat

-balon mat -balon opalizat -balon email translucid -balon metalizat parial
4

dup destinaie -lmpi iluminat general -lmpi rezistente la )ocuri -lmpi pentru iluminarea ve*iculelor -lmpi de semnalizare -lmpi pentru proiect -lmpi pentru instrumente de optic medical

6uterea lmpilor cu incandescen sunt cuprinse ntre 3 7 +8889.

2#

L9m+! "& $es"9#"9#! 1 cu electrozi reci 1 cu electrozi calzi

'#

L9m+! ( &%#es"ente 1 la -oas presiune "tuburi fluorescente# 1 la -oas presiune "lmpi cu balon fluorescent#

161

CORPURI DE ILUMINAT

;tilizarea direct a surselor de lumin este posibil n toate cazurile deoarece acestea au n general, o lumin mare, suprtoare pentru oc*i, iar distribuia fluxului luminos nu este ntotdeauna cea mai avanta-oas din punct de vedere al obinerii n condiii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeele iluminate. -6entru evitarea acestor inconveniene, sursele de lumin se include n corpuri de iluminat1 -'orpul de iluminat este un aparat care serve)te la distribuirea , filtrarea sau transformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea )i prote-area lmpilor, precum )i pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare. -6rile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n dou pri, cu rol funcional distinct, sistemul optic )i armtura.
a#

S!stem& %+t!" cuprinde urmtoarele elemente, 1 reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie 1 refractoare, bazate pe fenomenul de refracie 1 ecrane difuzate din substane translucide, care av$nd suprafaa mare, acoper lmpile din corp, reduc$nd luminana prin difuzie1 1 filtre colorate

<

1 grtare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a masca lmpile de vederea direct, sub un ung*i determinat.
b#

A#m9t&#a "%#+& &! -const n ansamblul pieselor, n general metalice, care asigur, 1 fixarea lmpii )i a sistemului optic1

101 1 alimentarea cu energie electric "conductoare, balasturi, startere, condensatoare#1 1 prote-area lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii "glob de stcl, frila- de protecie#.

LAMPI FLUORESCENTE

Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de ;. Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza "fluorescenta#, substanta activatoare si fondant.

>ubstanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare1 sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila1 sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii "efectul stroboscopic#1 sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii1 lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de, silicati de zinc si de culori intermediare, olframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra1 borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. ?alogenofosfati "fosfati de fluorum clor si brom# dau direct lumina alba, cu randament ridicat. >ubstantele activatoare sunt grele, cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adauga in cantitati foarte mici " 8,@A.@B # substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase. 151 0ondant 7 o sare " Ca'l, 'a02, Ca2'b.D: etc. # asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. >tratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indea-uns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de +-. mm ?g, precum si cateva miligrame de mercur. /rgonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ.

@8

%lectrozii tubului, din

olfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua

capete ale acestuia. %i sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior. 6rin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise. Lampile fluorescente au urmatoarele caracteristici,
-

luminanta redusa "+A@8#1

- eficacitate luminoasa mare, de 38 7 :8 lm&91

-

durata de functionare mare ":388 ore#, care scade insa cu cresterea numarului de conectari1

temperatura tubului este redusa circa .8 grade '1 prezinta un efect straboscopic, adica valoarea momentana a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecarei semiperioade a curentului absorbit. /cest efect este neplacut atunci atunci cand se lumineaza obiecte in miscare, care par ca se misca sacadat sau, la obiectele in rotatie, se produce impresia ca acestea se retesc invers sau stau pe loc. %fectul straboscopic poate fi sursa accidentelor de munca1

fluxul luminos al lampii depinde de temperatura mediului ambiant, el este maxim pentru temperatura de 28 7 .8 grade ' a mediului. 'u scaderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 3 grade ' aprinderea lampii este grea sau c*iar imposibila1 181

pentru arderea stabila a lampilor fluorescente, acestea se monteaza in serie cu o bobina de balast. 'ircuitul functioneaza, deci cu factor de

@@

putere subunitar "circa 8,3#1 de aceea este necesara in general ameliorarea factorului de putere cu a-utorul unei capacitati conectate in paralel cu circuitul1
-

aprinderea lampii fluorescentese face cu a-utorul unei supra tensiuni, care se aplica intre electrozi in momentul aprinderii. In acest scop circuitul lampii se ec*ipeaza cu un dispozitiv de aprindere denumit starter.

>tarterul este o lampa cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lama bimetalica. In cursul descarcarii lampa se incalzeste, electrodul format din lama bimetalica se indoaie si face contact cu electrodul fix, la racirea lampii contactul se desface. 6entru preintampinarea parazitilor radiofonici la functionare starterului, in paralelcu cu acestea se leaga de obicei un condensator. (;2;EI 0L;DE%>'%C(%,(LD

L/F6IL% (LD >;C( L/F6I '; D%>'/E'/E% IC G/6DEI D% F%E';E D% HD/>/ 6E%>I;C% '; (;2 D% 25 mm. 6%E%(%L% (;2;L;I %>(% /'D6%EI( 6% IC(%EIDE '; ;C /F%>(%' D% 6;L2%EI 0L;DE%>'%C(%. (%F6%E/(;E/ D% ';LD/E% 3.- %>(% /0%E%C(/ ';LDEII /L2 E%'%,L;FIC/ IIL%I. 'DD;L ++-%>(% /0%E%C( ';LDEII /L2 '/LD. DIF%C>I;CIL% >I 0L;J;L L;FICD> DI0%E/ IC 0;C'(I% D% 6;(%E%. 6E%(;L %>(% /'%L/>I. (;2;L D% @<9&3. >/;&++ ,/E% DIF%C>I;CIL%,LK58. FF.,DKD 2<FF. (;2;L D% +59&3. >/; ++,/E% DIF%C>, DK2< mm,LK@2@+.5 FF. DIF%C>I;CIL% IC'L;D >I 6ICII.

@2

6%(%E%/ D% +59. >;C( DI>6DCI2IL% ;EF/(D/E%L% ';LDEI, ED>;,G%ED%,L/L2%C,/L2/>(E;. /6LI'/(II,6%C(E; %0%'(% D% ';LD/E% IC IL;FIC/(;L >'%C%LDE,GI(EIC%LDE,IL;FIC/( 0%>(IG,2/E;EI,DI>'D(%'I %('

12/1

(;2;L 0L;DE%>'%C( /E% 6%(%E%/ D% +59. >;C( DI>6DCI2IL% ;EF/(D/E%L% ';LDEI, ED>;,G%ED%,L/L2%C,/L2/>(E;. LK@@==..8FF DI/F%(E;K D2< FF. /6LI'/(II,6%C(E; %0%'(% D% ';LD/E% IC IL;FIC/(;L >'%C%LDE,GI(EIC%LDE,IL;FIC/( 0%>(IG,2/E;EI,DI>'D(%'I

L/F6IL% (;G >;C( 0DLD>I(% 6%C(E; %LIFIC/E%/ >/; IC/'(IG/E%/ 2/'(%EIILDE,GIE;>ILDE >I /L(DE DEL/CI>F% C%%GDL;/(%. /6LI'/(II,D%IIC0%'(/E%/ /6%I,/%E;L;I,>;6E/0%(%LDE IC >6I(/L%,IC>(I(;(II D% '%E'%(/E% 2/'(%E%DLDLI'/ >I 0/EF/'%;(I'/ >/; IC ICDI>(EI/ /LIF%C(/E/ ';F /E 0I ICD;>(EI/ L/6(%L;I,2%EII >/; 6/CI0I'/(I%.

>;6E/0/(/ IC(%EID/E/ / (;2;L;I %>(% /'D6%EI(/ '; D 6;L2%E% 0L;DE%>'%C(/ '; %FI>I% D% E/DI/(II ;G '; L;FLIF% D% ;CD/ F/E% 6%C(E; / F/EI L;FICI>'%C(/. /6LI'/(II,D%(%'(/E% >I /C/LII/ IC ICD;>(EI/ (%J(IL/ >I '?IFI'/ /E?%DLDLI% 2/C'I 'EIFICDLDLI%

>6%'(E;L L;FICD> 2IC% D%(%EFIC/( /L /'%>(DE L/F6I (;2;L/E% '; D%>'/E'/E% IC G/6DEI D% F%E';E L/ HD/>/ 6E%>I;C% /E% >'D6;L D% / E%D/ /D%G/E/(/ 0E;F;>%(% / 6L/C(%LDE >I 6%>(ILDE DIC /'G/EIIL% '; /6/ D;L'%. 0L;J;L L;FICD> %FI> D% /M;/E%LL% >% ID%C(I0I'/ '; L;FIC/ C/(;E/L/ C%'%>/E/ 6%C(E; 0D(D>IC(%I/ >I >IC(%I/ 'LDED0IL%I.

@+

1221

6L/0DCI%E/ 9?I(% 6G 2J@< 9 'orpuri pentru iluminat fluorescent cu monta- incastrat in plafoane false cu panouri modulare avand structura portanta la vedere 2.mm. 'orpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. 'abla- 2+8G 38?z in conformitate cu I%' 3=<-@ %C 583=<-@ '%I +.-2@, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosHK8.=, clema de conexiune 2pNn pt. conductori cu diametre de pana la 2.3mmp. 9?I(% 6G 2x@<9, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate ==.<3B, randament 53B, balast electromagnetic 6L/0DCI%E/ E%D />% .J@< 9 L/F%L/E monta- aparent 'orpuri pentru iluminat fluorescent cu monta- aparent. 'orpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. 'abla2+8G 38?z in conformitate cu I%' 3=<-@ %C 583=<-@ '%I +.-2@, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosHK8.=, clema de conexiune 2pNn pt. conductori cu diametre de pana la 2.3mmp. E%D />% .x@<9, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate ==.<3B, randament 53B, balast electromagnetic 6L/0DCI%E/ E%D />% 2J+5 9 L/F%L/E 'orpuri pentru iluminat fluorescent cu monta- aparent. 'orpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. 'abla- 2+8G 38?z in conformitate cu I%' 3=<-@ %C 583=<-@ '%I +.-2@, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosHK8.=, clema de conexiune 2pNn pt. conductori cu diametre de pana la 2.3mmp. 6L/0DCI%E/ ICDIE%((/ LID'2J+. 9 'orpuri pentru iluminat fluorescent cu monta- incastrat in orice tip de plafoane false cu structura portanta la vedere sau ascunsa "cartongips, casete#. 'orpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin sudare, culoare alba. Eecuperator de flux

@.

luminos intern realizat din aluminiu profilat, vopsit in camp electrostatic. Difuzoare microforate vopsite in camp electrostatic, culoare alba. 'abla- 2+8G 38?z in conformitate cu I%' 3=<-@ %C 583=<-@ '%I +.-2@, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosHK8.=, clema de conexiune 2pNn pt. conductori cu diametre de pana la 2.3mmp. ICDIE%((/ LID ', 2x+.9 2L@@, recuperator de flux din aluminiu profilat alb opac, balast electromagnetic (ensiune nominala 228G

12.1

FUNCTIONAREA

0enomenele care au loc la aprinderea lampii fluorescente se pot urmarii cu a-utorul fig. @. /prinderea se face in doua etape. 6rima etapa, care icepe odata cu punerea circuitului sub tensiune, prin inc*iderea intrerupatorului O, tensiulnea sursei, insuficient de mare pentru aprinderea tubului fluorescent, este aplicata in intregime electrozilor starterului >( "curentul absorbit este foarte mic, deci scaderea de tensiune pe bobina L este negli-abila#. Datorita descarcarii din starter acesta se incalzeste pana cand electrodul format din lama bimetalica relizeaza contactul electric cu electrodul fix, scurtcircuitand tubul. Din acest moment incepe etapa a doua, circuitul, care contine numai conductivitate L conectata in serie cu cei doi electrozi ai tubului, este parcurs de un cutent de intensitate relativ mare, care produce incalzirea electrozilor, pregatind in acest fel aprinderea. In acelasi timp, bimetalul starterului se raceste, caci descarcarea luminiscenta nu mai are loc atunci cand

@3

electrozii acestuia sunt scurtcircuitati. De aceea, la un moment dat, electrozi starterului se desfac, cees ce are ca urmare reducerea brusca a curentului prin circuit la o valoare practic nula. %nergia electromagnetica inmagazimeaza in bobina L in momentul imediat premergator desc*iderii circuitului "cand curentul are valoare momentana i# P Li la puterea 2, se transforma in energie electrostatica ce apare in capacitatea formata intre electrozii starterului ', de forma @&2LiK@&2'u21 capacitatea ' fiind foarte mica, tensiunea ; care apare intre electrizii starterului "sau ai tubului fluorescent, cu care acestia sunt legati in paralel# este relativ mare. 6rin urmare, in acest moment, intre electrozii incalziti ai tubului se aplica un varf de tensiune care determina amorsarea dascarcarii intai in admosfera de argon si apoi, la scurt timp, in vapori de mercur formati.

1231 Dupa aprinderea tubului fluorescent, tensiune retelei se imparte pe bobina L si pe tub1 tensiunea tubului, care este aplicata starterului este prea mica pentru amorsarea descarcarii in acesta din urma, de aceea starterul iese din functiune pe toata durata aprinderii tubului. 'iclul de aprindere dureaza @-2 secunde sau c*iar mai mult, daca tensiunea retelei este sub cea normala. Daca dintr-un motiv oarecare tubul nu s-a aprins, ciclul se repeta1 in cazul in care tubul este defect, starterul QincearcaR sa-l aprinda fara succes de un numar mare de ori si durata sa de viata se reduce, intru cat el este dimensionat sa functioneze intr-un regim de scurta durata. 6entru evitarea acestui fenomen se foloseste uneori starterul de
@5

siguranta a carui functinare rezulta din

figura 5. Daca tubul este

defect, curentul care trece in regim intermitent prin circuitul starterului produce incalzirea lamei bimetalice, care se incovoaie, eliberand contactul care se ridica tras de resortul r si circuitul se intrerupe. Dupa inlaturarea defectiunii, contactul se readuce in pozitia de functionare cu a-utorul butonului 6. In afara de sc*ema cu balast inductiv studiata in figura @ care absoarbe un curent, un curent defazat in urma tensiunii de ung*i de circa 58S "cosTK8,3#, se mai foloseste in practica si sc*ema cu balast capacitiv reprezentata in figura 2 datorita condensatorului in serie, curentul absorbit este defazat inaintea tensiunii cu un ung*i de 58S "cosTK8,3#. >c*ema cu balast pentru aprindere rapida fara starter reprezentata in figura + permita aplicarea supratensiunii necesare aprinderii cu a-utorul unui circui oscilant realizat de capacitatea ' si un cuplainductiv F. 0recventa proprie a acestui circuit este apropriata de cea a retelei, o parte din aceasta tensiune fiind aplicata la electrozii lampii. /prinderea este foarte rapida si mai sigura la temperaturi mai -oase decat la lampile ec*ipate cu starter de constructie obisnuita. Lampa, care trebuie sa se aprinda cu electrozii reci, are o constructie particulara. 0actorul de putere al acestui circuit este foarte apropiat de unitate.

1231

PROTECTIA BARELOR COLECTOARE

6rincipalele protectii ale barelor colectoare

@:

2arele colectoare reprezinta instalatii de importanta vitala, iar un defect pe bare poate avea consecinte grave, determinand intreruperea tuturor instalatiilor racordate la barele respective. 6rotectia barelor colectoare se realizeaza, in principal, prin intermediul barelor de tensiuni ridicate "de exemplu @@8, 228, .88 UG# se folosesc protectii diferentiale complete, care include in circuitul diferential toate derivatiile de la bare1 la tensiuni mai mici, unde exista bobine de rectanta pe linii "de exemplu 5 UG#, se foloseste protectia diferentiala incompleta, care nu include liniile radiale in circuitul diferential si, deci, se reduce sensibil costul productiei, micsorandu-se mult numarul de grupari de transformatoare de curent necesare.

6rotectia diferentiala completa

In figura urmatoare este ilustrata realizarea protectiei diferentiale complete a unui sistem simplu de bare cu doua linii de alimentare "L-@, L-2# si doua linii de plecare "L-+, L-.#. Dupa cum rezulta din sc*ema monofilara, circuitul diferential se realizeaza conectand printr-un conductor bornele dinspre interiorul zonei prote-ate "dinspre barele colectoare# ale transformatoarelor de curent (' si legand intre ele bornele dinspre exterior1 in derivatie cu circutul diferential astfel format este conectat releul de curent @ "in sc*ema monofilara este reprezentat un singur releu#, care comanda releul intermediar 2 si declansarea tuturor intrerupatoarelor racordate la bare.

@<

1241 6entru regimul normal, sensurile curentilor primari si ale curentilor secundari sunt reprezentate prin sageti cu linie continua. In acest regim, suma curentilor care intra in nodul reprezentat de barele colectoare este egala cu suma curentilor care ies din nod, deci,
I +2 + I + . = I + 3 + I + 3 ;
I +2 + I + . = I + 3 + I + 3 ; I +2 + I +. ( I +3 + I +3 ) = /.

respectiv,

I + 2 + I + . ( I + 3 + I + 3 ) = /.

Intrucat toate transformatoarele de curent (' au acelasi raport de transformare, pentru curentii secundari rezulta o relatie aproximativa,
I S 2 + I S . ( I S 3 + I S 3 ) = /. I S2 + I S. ( I S 3 + I S3 ) = /.

;rmarind circulatia curentilor secundari se constata ca rezulta pentru curentul I, prin releul @ expresia,
I # = I $e= < I # = I $e= < I # = I S2 + I S . ( I S 3 + I S 3 ) . I # = I S2 + I S . ( I S 3 + I S 3 ) . 6rin releul @ circula un curent I aproximativ nul1 in realitate,

prin releul @ circula curentul de dezac*ilibru, deci, ca si la generatoare si transformatoare, pentru micsorarea efectelor curentului de dezec*ilibru se folosesc transformatoare cu saturatie rapida (>E "care nu sunt reprezentate in figura#, sau relee cu bobine de franare. In cazul unui scurtcircuit pe bare, in punctul O, se modifica sensurile curentilor, acestia fiind reprezentati prin sageti cu linie intrerupta1 se

@=

constata ca, in acest caz, prin releul @ circula suma tuturor curentilor secundari si protectia actioneaza. 6entru a se impiedica actinari gresite ale protectiei, curentul de pornire

1261

trebuie sa fie superior celui mai mare curent secundar, deoarece, in cazul unri intreruperi in circuitul secundar al unui transformator de curent, prin releul @ va circula un curent egal cu curentul secundar intrerupt. E>ECUTAREA INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE
GENERALITATI

Drice instalatie electrica se executa dupa un proiect de executie intocmit de proiectantii de specialitate. Instalatiile electrice de iluminat sant alimentate de la tablouri de distributie separate de cele care alimenteaza instalatiile electrice de forta. >uccesiunea tuturor operatiilor necesare pentru executare unei instalatii electrice formeaza procesul te*nologic de executie al instalatiei respective. 6rincipalele operatii care trebuie executate sunt, @. (rasareasarea pe tavanul si pe peretii incaperilor a instalatiei electrice, indicate pe planul de executie, saparea santurilor in pereti, a locasurilor pentru doze, dibluri, prize, intrruptoare, si fixarae acestora in monta- aparent sau ingropat1 2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie, executarea legaturilor intre conductoare si izolarea lor 1 Fontarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electrica si a tablourilor de distributie1 Gerificarea instalatiei 6rocesul te*nologic difera de o lucrae la alta si uneori de la un santier la altul, in functie de materialele si utila-ele folosite, de specificul cladirilor in care se executa.
TRANSPUNEREA SC-EMEI ELECTRICE DUPA PROIECT

/ceasta este operatie importanta, care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe teren, a continutului planurilor. 'u aceasta
28

ocazie se va insemna locul unde se monteaza, corpurile de ilumunat, nitreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice, precum si tablourile de distributie, tuburile de protectie, casi locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si plansee. (rasarea circuitelor se efectueaza cu a-utorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum. La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita. (rasarea se face cu creta sau carbune, folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective. 1201 Drientare orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu nivela cu bula de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, masurandu-se de circa +8-38 cm de la tavan. Directia verticala a traseelor se verifica in prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.
SAPAREA SANTURILOR SI E>ECUTARE STRAPUNGERILOR

>aparea santurilor se executa cu dalta lata, dalta cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini electrice de gaurit si frezat santuri. In tavane nu se daltuiesc santuri.(ubul de protectie se monteaza peste planseu. La planseele din prefabricate, gaurile se dau de obicei inainte de montarea elementelor pe plansee la locul lor. Lrinzile prefabricate nu se strapung.
MONTAREA TUBURILOR DE PROTECTIE

Dperatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire. (uburile I6 se innadesc intre ele cu mansoane din tabla plumbuita. Imbinbinarea tuburilor 6'G-I6 se face cu a-utorul diferitelor piese auxiliare, curbe "=8#, semicurbe ".3#, si mansoane. /ceste piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite, astfel incat sa fie posibila imbinarea cu tubul de acelasi diametru. (aierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie. Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie. >e tine seama de curbele ce urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat metale sau clestele cu role.

2@

- Fontarea si fixarea tuburilor de protectie (uburile de protectie I6 montate aparent se fixeaza cu a-utorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse la randul lor in dibluri. 'and sunt montate ingropat, tuburile I6 se fixeaza in santuri prin agrafe. 0iecare agrafa este confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de circa @mm grosime, legata de capatul unui cui.'uiul se bate in fundul santului daltuit, in dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce se introduce tubul insan, capetele sarmei se impletesc. 1251 Fontarea tuburilor 6 comporta operatii asemanatoare celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor I6. Daca tuburile 6 trebuie montate pe grinzi, fermesau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri in zid sau pe console. In monta-ul ingropat, tuburile 6%L se fixeaza in mod asemanator tuburilor I6 montate ingropat, iar monta-ul aparent este asemanator celui folosit in cazul tuburilor 6. Instalatile electrice in tevi de otel se executa in mod asemanator instalatiilor in tuburi 6%L pozate aparent sau montate sub pardoseala. (evile de otel se pot monta pe console si ni canale vizitabile din beton, executate in pardoseala. In aceste canale tevile se aseaza la circa @8 cm deasupra fundului canalului. - Fontarea tuburilor de protectie in constructiile din elemente prefabricate %xecutarea instalatiilor electrice folosind te*nologia de inglobare in panourile de beton a dozelor si tuburilor de protectie din 6'G prezinta avanta-ul ca o parte din manopera executata pe santier este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii. Eacordarea tuburilor din pereti cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si la care se cere foarte multa atentie. Dupa montarea panourilor, inainte de monolitizare este necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee. Dupa operatia de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuiala.
MONTAREA CONDUCTOARELOR

22

- Fontarea aparenta a conductoarelor 'onductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie prote-ate prin tuburi protectoare. 1281 'and instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu a-utorul rolelor. 'onductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperii 'onductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 3 mdeasupra podelei. (recerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreeta-e se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie. - Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare 'onductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat. 'onductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat. - Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului. >e introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub
2+

pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului. Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara. Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu a-utorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi.

1./- Tragerea conductoarelor de aluminiu Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere. 'onductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.6entru aceasta se introduc in tub, cu a-utorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu a-utorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu a-utorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura. - Montarea conductoarelor INTENC 'onductoarele IC(%C' se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de : cm, conductele IC(%C' se prote-eaza in tuburi I6 sau 6'G-I6. 'onductoarele IC(%C' montate peste plansee se prote-eaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector. - Montarea aparenta a cablurilor 0ixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu a-utorul scoabelor, fie cu a-utorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie. In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim @ cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.

2.

MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE; COMANDA SI PROTECTIE

/paratele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara. 6rintre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza , @.intreruptoarele, care inc*id sau desc*id unul sau mai multe circuite electrice sub sarcina1 2.comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice1 +.prize de curent cu fisa, care leaga un receptor de energie electrica 1.21
MONTAREA INTRERUPTOARELOR

@. >e demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop suruburile.6rin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile. 2. >e dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa @ cm, atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne. +. >e introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. .. >e slabesc suruburile care tin desfacute g*earele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand g*earele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei. 3. >e monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi. Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.%le se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este desc*is, lampa sa nu se mai afle sub tensiune.
MONTAREA COMUTATOARELOR

'omutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat. Fontarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective, se face in mod asemanator ca la intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit, ca de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.
23

MONTAREA PRI?ELOR

6rizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor. 1..1 La prizele prevazute cu contact de protectie, acestea se leaga printr-un conductor de cupru 0-388, de minim 2, 3 mm patrati, de cea mai apropiata conducta metalica de apa calda, sau la nulul firidei de bransament. Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica. 6rizele nu se monteaza in camerele de baie. 6rizele pentru masinile electrice de barbierit se pot monta in camerele de baie langa c*iuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult @3 . In camerele de locuit si birouri prizele se fixeaza la o inaltime de. 8, @3-8, +8m de la pardoseala. Incaperile cu pardoseli neizolate "cu mozaic, beton# ca de exemplu ateliere, bucatarii inaltimea de montare a prizelor va fi de @, 28@, .8 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la @, 38 m inatime de podea.
MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PAC-ET SI INTRERUPTOARELOR CU PARG-IE

6entru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pac*et. %le pot fi bipolare sau tripolare. /tunci cand sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la tablourile dedistributie sau pentru actionarea diferitelor utila-e, intreruptoarele pac*et se monteaza pe tablouri de distributie, pe sc*elete metalice fixate in pardoseala langa util-ele pe care le deservesc, sau direct pe corpul utila-ului respectiv. Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent, intreruptoarele si comutatoarele pac*et se monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de lemn. 0ixarea lor se face prin suruburi introduse in urec*ile de fixare aflate pe talpa aparatelor. Intreruptoarele si comutatoarele pac*et pot fi utilizate numai in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. - Intreruptoarele cu parg*ie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parg*ie se fixeaza pe placa tabloului de distributie prin
25

suruburi cu piulita. Intreruptorele cu parg*ie se monteaza in pozitie verticala, astfel incat desc*iderea circuitului sa se faca prin actionarea in -os a manerului. /limentarea se face la bornele superioare, iar plecarile circuitului spre receptoare se leaga la bornele inferioare. /ctionarea se face manual, prin intermediul unui maner de material izolant. 1.31
MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRI?ELOR ETANSE

- Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului. 'and instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn, se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. - 6rizele etanse se monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de monta- prin suruburi introduse in urec*ile de fixare ale prizei. 'onductoarele de alimentare trase in tuburi I6% se introduc prin orificiulde racordare al tubului la priza.'apetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

'orpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu energie electrica.
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA

'orpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de ti-a lor metalica fie prin fixarea directa pe pereti sau tavan. - La monta-ul suspendat, corpul de iluminat se agata de un carlig fixat mai de dinainte de tavanul incaperii./cest carlig numit carlig de plafon, se prinde de tavan cu a-utorul unui diblu de lemn sau metal.'arligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de ciment. Legaturile intre instalatia interioara si corpul de iluminat se executa fie cu a-utorul clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat. Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face in modul urmator, se desurubeaza inelul de portelan @ si mantaua duliei 2, a-unganduse in acest fel la miezul de portelan ., pe care sunt fixate clemele de legatura 5 si :. >e leaga apoi conductoarele corespunzatoare, indoindu-se in forma de
2:

oc*i capetele dezizolate ale conductoarelor dupa care se strang suruburile clemelor <. >e izoleaza portiunea 3 a conductoarelor, care iese din dulie, se verifica daca firele dezizolate nu se ating intre ele sau nu ating mantaua duliei si apoi se monteaza dulia. 'onductoarele + se trag in interiorul ti-ei de sustinere a corpului de iluminat.Cici corpurile de iluminat, nici macar duliile simple, nu trebuie sa fie atarnate de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe. 1.31 La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leaga totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomanda a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebita a imbracamintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faza. - Fontarea corpurilor de iluminat pe pereti, in incaperi uscate, sau umede cu itermitenta, se face prin fixarea lor cu suruburi in dibluri de lemn ingropate sub tencuiala. In incaperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanse.
MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA *FLUORESCENTE; CU DESCARCARI IN GA?E SI VAPORI DE MERCUR,

Lampa fluorescenta se fixeaza in cele doua dulii de la capetele corpurilor de iluminat, rasucindu-se usor pasna cand contactele lampii au intrat in locasurile duliilor. 'orpurile de iluminat fluorescente se monteaza fie la distanta unul de altul, fie cap la cap. Fontarea lor la tavanul incaperii respective se poate face prin suspendarea cu ti-e sau cu lanturi metalice sau prinse direct pe tavan. Fonta-ul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta se fixeaza cu suruburi corpul lampii pe carcasa. (i-ele de suspensie se agata cu un capat de plafon printr-un carlig montat in placa de beton.'elalalt capat se insurubeaza in corpul lampii.

2<

1.41 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. /stfel, @. La executarea gaurilor in ziduri "caramida sau beton# se folosesc oc*elari de protectie, pentru a feri oc*ii de praf, asc*ii de caramida. 2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale, el trebuie sa aiba gri-a sa prevada la capetele de -os ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. (reptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. >carile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unc*i de 58 grade fata de orizontala. Cu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile. +. 'and se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de . m, trebuie folosita si centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv, care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului. .. Instalatorii electricieni vor avea gri-a sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt prote-ate impotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrena-e cu curele de transmisie aflate in functiune. 3. 0olosirea uneltelor electrice portabile ca , masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc, alimentate la o tensiune de 228 v, este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utila-e. 5. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de +5, 2. sau @2 v. In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare. :. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De

2=

aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe sc*ele sau pe esafoda-e construite in prealabil 1.61

BIBLIOGRAFIE

@. 'artea electricianului instalator 7 %ditura te*nica 2. Instalatii electroenergetice 7 %ditura didactica si pedagogica +. Fanual instalatii electrice 7 %ditura didactica si pedagogica

+8