Electric, Becuri economice

Tehnologia unei executii unei statii de alimentare a unor tuburi fluorescente intr-o sala de curs.

Protectia Muncii, PSM

Profesor: Popa

Proiect pentru obinerea certificatului de competenta profesionala atestat! "##$, Executant... %lasa , Profil, &nginer

PLAN

DE

DESFURARE

INSTRUCTAJULUI

INTRODUCTIV

GENERAL PENTRU SNTATEA I SECURITATEA MUNCII

Ce este o lampa fluorescenta, cum arata ea si cum o alegem?

Lampile fluorescente se regasesc in comert sub forma de tuburi fluorescente sau neoane si becuri economice sau lampi fluorescente compacte. Desigur, formele constructive au evoluat si in present gasim tuburi fluorescente liniare, circulare sau in forma de U pe de o parte, sau becuri economice cu tuburi drepte sau in spirala, cu sau fara diverse forme de abajur decorativ sau reflector, toate fiind de fapt variatii estetice sau functionale ale aceluiasi produs: tubul fluorescent. De ce sunt ele utile? Pentru ca functionand be baza de descarcare in gaze la joasa presiune, pot produce o cantitate de lumina mai mare cu de pana la 5 ori in comparatie cu becurile cu incandescenta, in conditiile unui consum de energie comparabil. Ce inseamna de fapt o lampa fluorescenta? ste un tub de sticla, inc!is ermetic, care are la fiecare capat cate un filament pe post de electrod. "n interiorul tubului se gaseste gaz si o picatura de mercur. "n momentul in care conectam acest ansamblu la o sursa de curent prin intermediul unui aparataj #denumit drosel sau balast$, menit sa amorseze o descarcare electrica intre cei % electrozi, obtinem in interiorul tubului o radiatie ultravioleta. Practic, daca tuburile fluorescent e ar fi transparente, am putea vedea un fascicul ultraviolet pozitionat intre cei % electrozi. &cest lucru nu este insa suficient pentru a obtine lumina. 'a urmare, pentru a putea transforma acest fenomen in radiatie luminoasa se procedeaza la captusirea peretilor tubului cu fosfor #sau luminofor$. &stfel, putem obtine lampi fluorescente ce pot fi clasificate in diverse moduri: 1.in functie de numarul de straturi de luminofor aplicate a$ prin aplicarea unui singur strat obtinem un tub fluorescent standard, intalnit in mod curent in mai toate mediile, indiferent daca acesta este potrivit sau nu, ca urmare a principiului frecvent intalnit

pretul cel mai mic. Din acest motiv, apar frecvente nemultumiri in utilizare ca urmare a unei iluminari de slaba calitate. 'e se intampla de fapt( ) Utilizarea unui singur strat de luminofor pe peretii tubului asigura convertirea radiatiei ultraviolete intr)o radiatie luminoasa cu o redare relativ slaba a culorilor. De regula, vorbim despre o redare corecta in proportie de *+),+-, ceea ce este insuficient si implicit nesatisfacator pentru oc!iul uman. Pentru acest motiv, tuburile de acest tip se recomanda a fi utilizate in spatii de trecere #!oluri$, pivnite, garaje, sau oriunde avem nevoie doar de o solutie de iluminat pentru o perioada scurta de timp. .enomenul este evident similar si in cazul becurilor economice, cu atat mai mult cu cat, mai ales in cazul acestor produse, piata a fost invadata de lampi care nu numai ca au un singur strat de luminofor, dar si calitatea acestuia este indoielnica sau c!iar foarte slaba. /ezultatul( 0 redare a culorilor care poate cobori semnificativ sub *+- si implicit obtinerea unei lumini total dezagreabile si obositoare. Primul semn de luat in considerare pentru a evita astfel de situatii este pretul foarte mic. b$ prin aplicarea a 1 straturi de luminofor #trifosfor$ se obtine o lumina care asigura atat un flu2 luminos superior cat mai ales o redare a culorilor corecta in proportie de circa 3+-, solutie suficienta pentru confortul oc!iului uman. Pentru acest motiv, ele sunt recomandate pentru utilizarea in birouri, sali de curs, spatii comerciale, etc. c$ aplicarea a 5 straturi de luminofor #pentafosfor$ produce d4j5 o lumina care asigura o redare a culorilor corecta in proportie de circa 6+-, ceea ce suplimentar flu2ului luminos superior si al confortului vizual asigurat cu tuburile trifosfor, permite distingerea de nuante de culoare foarte apropiate, motiv pentru care sunt recomandate pentru utilizarea in industria te2tile, publicitate, cabinete stomatologice si in orice alte domenii in care acest aspect joaca un rol foarte important. 'um le identificam in comert( 7eti constata ca fiecare tub fluorescent sau bec economic are inscriptionat pe el ca regula #in cazul firmelor serioase cel putin$, un cod reprezentand puterea si totodata detalii despre lumina furnizata de acesta. 2: 839:3%,, 1*9:,*5, 1*9:65;, etc "n cadrul acestui cod, este evident ca putem identifica puterea tubului, sau a becului, e2 839, iar prima cifra care urmeaza: 3, ,, * sau 6, dupa caz, reprezinta indiciul dupa care putem determina nivelul de redare al culorilor. <ai e2act: 3 inseamna 3+-, , inseamna ,+-, etc. 2.O alta clasificare se poate face dupa temperatura de culoare, mai exact, dupa cat de calda (apropiata de nuante galben rosiatice) sau de rece (apropiata de nuante albasrui-violet) este lumina furnizata de lampa. ) "n aceasta privinta, determinant in alegerea unei lampi este domeniul in care intentionam sa o utilizam. "n general, avand in vedere efectul culorilor si al temperaturii asupra psi!icului uman, se recomanda utilizarea de lumina mai calda in scopul obtinerii unei atmosfere mai rela2ante, pe cand in scopul obtinerii unei atmosfere menite sa stimuleze activitatea se recomanda o lumina mai rece. 'um le identificam in comert( Pe baza aceluiasi cod prezentat la punctul 8, vom sti daca lumina lampii ac!izitionate va fi mai calda sau mai rece. 28: in cadrul codului 839:3%,, ultimele % cifre se refera la temperature de culoare. "n acest caz, %, inseamna o lumina de %,++=, care poate fi comparata cu lumina furnizata de becurile cu incandescenta. 2%: in cadrul codului 1*9:,*5, numarul format de ultimele % cifre, adica *5 inseamna *5++=, adica o lumina comparabila cu lumina naturala #motiv pentru care cei mai multi producatori le numesc si da>lig!t$. 'ea mai rece lumina alba care poate fi intalnita la lampile fluorescente ajunge la 3+++= si este utilizata in cele mai multe cazuri in sectiile de productie din fabric, cu rezultate pozitive in privinta stimularii nevoii de a fi activ.

3. n functie de domeniul de utilizare &ici ne referim la lampi pentru aplicatii speciale: acvarii, cresterea plantelor, vitrine de prezentare pentru carne, lampi fluorescente colorate, cu emisie de U7 dedicata pentru sterilizare si ozonizare, pentru polimerizare, pentru identificarea de bancnote, pentru bronzat, etc. ?oate acestea insa au coduri de culoare specifice fiecarui producator in parte, iar alegerea lor necesita sfatul unui specialist.

Ce este o lampa fluorescenta, cum arata ea si cum o alegem?

Lampile fluorescente se regasesc in comert sub forma de tuburi fluorescente sau neoane si becuri economice sau lampi fluorescente compacte. Desigur, formele constructive au evoluat si in present gasim tuburi fluorescente liniare, circulare sau in forma de U pe de o parte, sau becuri economice cu tuburi drepte sau in spirala, cu sau fara diverse forme de abajur decorativ sau reflector, toate fiind de fapt variatii estetice sau functionale ale aceluiasi produs: tubul fluorescent. De ce sunt ele utile? Pentru ca functionand be baza de descarcare in gaze la joasa presiune, pot produce o cantitate de lumina mai mare cu de pana la 5 ori in comparatie cu becurile cu incandescenta, in conditiile unui consum de energie comparabil. Ce inseamna de fapt o lampa fluorescenta? ste un tub de sticla, inc!is ermetic, care are la fiecare capat cate un filament pe post de electrod. "n interiorul tubului se gaseste gaz si o picatura de mercur. "n momentul in care conectam acest ansamblu la o sursa de curent prin intermediul unui aparataj #denumit drosel sau balast$, menit sa amorseze o descarcare electrica intre cei % electrozi, obtinem in interiorul tubului o radiatie ultravioleta. Practic, daca tuburile fluorescent e ar fi transparente, am putea vedea un fascicul ultraviolet pozitionat intre cei % electrozi. &cest lucru nu este insa suficient pentru a obtine lumina. 'a urmare, pentru a putea transforma acest fenomen in radiatie luminoasa se procedeaza la captusirea peretilor tubului cu fosfor #sau luminofor$. &stfel, putem obtine lampi fluorescente ce pot fi clasificate in diverse moduri:

1.in functie de numarul de straturi de luminofor aplicate a$ prin aplicarea unui singur strat obtinem un tub fluorescent standard, intalnit in mod curent in mai toate mediile, indiferent daca acesta este potrivit sau nu, ca urmare a principiului frecvent intalnit pretul cel mai mic. Din acest motiv, apar frecvente nemultumiri in utilizare ca urmare a unei iluminari de slaba calitate. 'e se intampla de fapt( ) Utilizarea unui singur strat de luminofor pe peretii tubului asigura convertirea radiatiei ultraviolete intr)o radiatie luminoasa cu o redare relativ slaba a culorilor. De regula, vorbim despre o redare corecta in proportie de *+),+-, ceea ce este insuficient si implicit nesatisfacator pentru oc!iul uman. Pentru acest motiv, tuburile de acest tip se recomanda a fi utilizate in spatii de trecere #!oluri$, pivnite, garaje, sau oriunde avem nevoie doar de o solutie de iluminat pentru o perioada scurta de timp. .enomenul este evident similar si in cazul becurilor economice, cu atat mai mult cu cat, mai ales in cazul acestor produse, piata a fost invadata de lampi care nu numai ca au un singur strat de luminofor, dar si calitatea acestuia este indoielnica sau c!iar foarte slaba. /ezultatul( 0 redare a culorilor care poate cobori semnificativ sub *+- si implicit obtinerea unei lumini total dezagreabile si obositoare. Primul semn de luat in considerare pentru a evita astfel de situatii este pretul foarte mic. b$ prin aplicarea a 1 straturi de luminofor #trifosfor$ se obtine o lumina care asigura atat un flu2 luminos superior cat mai ales o redare a culorilor corecta in proportie de circa 3+-, solutie suficienta pentru confortul oc!iului uman. Pentru acest motiv, ele sunt recomandate pentru utilizarea in birouri, sali de curs, spatii comerciale, etc. c$ aplicarea a 5 straturi de luminofor #pentafosfor$ produce d4j5 o lumina care asigura o redare a culorilor corecta in proportie de circa 6+-, ceea ce suplimentar flu2ului luminos superior si al confortului vizual asigurat cu tuburile trifosfor, permite distingerea de nuante de culoare foarte apropiate, motiv pentru care sunt recomandate pentru utilizarea in industria te2tile, publicitate, cabinete stomatologice si in orice alte domenii in care acest aspect joaca un rol foarte important. 'um le identificam in comert( 7eti constata ca fiecare tub fluorescent sau bec economic are inscriptionat pe el ca regula #in cazul firmelor serioase cel putin$, un cod reprezentand puterea si totodata detalii despre lumina furnizata de acesta. 2: 839:3%,, 1*9:,*5, 1*9:65;, etc "n cadrul acestui cod, este evident ca putem identifica puterea tubului, sau a becului, e2 839, iar prima cifra care urmeaza: 3, ,, * sau 6, dupa caz, reprezinta indiciul dupa care putem determina nivelul de redare al culorilor. <ai e2act: 3 inseamna 3+-, , inseamna ,+-, etc. 2.O alta clasificare se poate face dupa temperatura de culoare, mai exact, dupa cat de calda (apropiata de nuante galben rosiatice) sau de rece (apropiata de nuante albasrui-violet) este lumina furnizata de lampa. ) "n aceasta privinta, determinant in alegerea unei lampi este domeniul in care intentionam sa o utilizam. "n general, avand in vedere efectul culorilor si al temperaturii asupra psi!icului uman, se recomanda utilizarea de lumina mai calda in scopul obtinerii unei atmosfere mai rela2ante, pe cand in scopul obtinerii unei atmosfere menite sa stimuleze activitatea se recomanda o lumina mai rece. 'um le identificam in comert( Pe baza aceluiasi cod prezentat la punctul 8, vom sti daca lumina lampii ac!izitionate va fi mai calda sau mai rece. 28: in cadrul codului 839:3%,, ultimele % cifre se refera la temperature de culoare. "n acest caz, %, inseamna o lumina de %,++=, care poate fi comparata cu lumina furnizata de becurile cu incandescenta. 2%: in cadrul codului 1*9:,*5, numarul format de ultimele % cifre, adica *5 inseamna

*5++=, adica o lumina comparabila cu lumina naturala #motiv pentru care cei mai multi producatori le numesc si da>lig!t$. 'ea mai rece lumina alba care poate fi intalnita la lampile fluorescente ajunge la 3+++= si este utilizata in cele mai multe cazuri in sectiile de productie din fabric, cu rezultate pozitive in privinta stimularii nevoii de a fi activ. 3. n functie de domeniul de utilizare &ici ne referim la lampi pentru aplicatii speciale: acvarii, cresterea plantelor, vitrine de prezentare pentru carne, lampi fluorescente colorate, cu emisie de U7 dedicata pentru sterilizare si ozonizare, pentru polimerizare, pentru identificarea de bancnote, pentru bronzat, etc. ?oate acestea insa au coduri de culoare specifice fiecarui producator in parte, iar alegerea lor necesita sfatul unui specialist.

Ce este o lampa fluorescenta, cum arata ea si cum o alegem?

Lampile fluorescente se regasesc in comert sub forma de tuburi fluorescente sau neoane si becuri economice sau lampi fluorescente compacte. Desigur, formele constructive au evoluat si in present gasim tuburi fluorescente liniare, circulare sau in forma de U pe de o parte, sau becuri economice cu tuburi drepte sau in spirala, cu sau fara diverse forme de abajur decorativ sau reflector, toate fiind de fapt variatii estetice sau functionale ale aceluiasi produs: tubul fluorescent. De ce sunt ele utile? Pentru ca functionand be baza de descarcare in gaze la joasa presiune, pot produce o cantitate de lumina mai mare cu de pana la 5 ori in comparatie cu becurile cu incandescenta, in conditiile unui consum de energie comparabil. Ce inseamna de fapt o lampa fluorescenta? ste un tub de sticla, inc!is ermetic, care are la fiecare capat cate un filament pe post de electrod. "n interiorul tubului se gaseste gaz si o picatura de mercur. "n momentul in care conectam acest ansamblu la o sursa de curent prin intermediul unui aparataj #denumit drosel sau balast$, menit sa amorseze o descarcare electrica intre cei % electrozi, obtinem in interiorul tubului o radiatie ultravioleta. Practic, daca tuburile fluorescent e ar fi transparente, am putea vedea un fascicul ultraviolet pozitionat intre cei % electrozi. &cest lucru nu este

insa suficient pentru a obtine lumina. 'a urmare, pentru a putea transforma acest fenomen in radiatie luminoasa se procedeaza la captusirea peretilor tubului cu fosfor #sau luminofor$. &stfel, putem obtine lampi fluorescente ce pot fi clasificate in diverse moduri: 1.in functie de numarul de straturi de luminofor aplicate a$ prin aplicarea unui singur strat obtinem un tub fluorescent standard, intalnit in mod curent in mai toate mediile, indiferent daca acesta este potrivit sau nu, ca urmare a principiului frecvent intalnit pretul cel mai mic. Din acest motiv, apar frecvente nemultumiri in utilizare ca urmare a unei iluminari de slaba calitate. 'e se intampla de fapt( ) Utilizarea unui singur strat de luminofor pe peretii tubului asigura convertirea radiatiei ultraviolete intr)o radiatie luminoasa cu o redare relativ slaba a culorilor. De regula, vorbim despre o redare corecta in proportie de *+),+-, ceea ce este insuficient si implicit nesatisfacator pentru oc!iul uman. Pentru acest motiv, tuburile de acest tip se recomanda a fi utilizate in spatii de trecere #!oluri$, pivnite, garaje, sau oriunde avem nevoie doar de o solutie de iluminat pentru o perioada scurta de timp. .enomenul este evident similar si in cazul becurilor economice, cu atat mai mult cu cat, mai ales in cazul acestor produse, piata a fost invadata de lampi care nu numai ca au un singur strat de luminofor, dar si calitatea acestuia este indoielnica sau c!iar foarte slaba. /ezultatul( 0 redare a culorilor care poate cobori semnificativ sub *+- si implicit obtinerea unei lumini total dezagreabile si obositoare. Primul semn de luat in considerare pentru a evita astfel de situatii este pretul foarte mic. b$ prin aplicarea a 1 straturi de luminofor #trifosfor$ se obtine o lumina care asigura atat un flu2 luminos superior cat mai ales o redare a culorilor corecta in proportie de circa 3+-, solutie suficienta pentru confortul oc!iului uman. Pentru acest motiv, ele sunt recomandate pentru utilizarea in birouri, sali de curs, spatii comerciale, etc. c$ aplicarea a 5 straturi de luminofor #pentafosfor$ produce d4j5 o lumina care asigura o redare a culorilor corecta in proportie de circa 6+-, ceea ce suplimentar flu2ului luminos superior si al confortului vizual asigurat cu tuburile trifosfor, permite distingerea de nuante de culoare foarte apropiate, motiv pentru care sunt recomandate pentru utilizarea in industria te2tile, publicitate, cabinete stomatologice si in orice alte domenii in care acest aspect joaca un rol foarte important. 'um le identificam in comert( 7eti constata ca fiecare tub fluorescent sau bec economic are inscriptionat pe el ca regula #in cazul firmelor serioase cel putin$, un cod reprezentand puterea si totodata detalii despre lumina furnizata de acesta. 2: 839:3%,, 1*9:,*5, 1*9:65;, etc "n cadrul acestui cod, este evident ca putem identifica puterea tubului, sau a becului, e2 839, iar prima cifra care urmeaza: 3, ,, * sau 6, dupa caz, reprezinta indiciul dupa care putem determina nivelul de redare al culorilor. <ai e2act: 3 inseamna 3+-, , inseamna ,+-, etc. 2.O alta clasificare se poate face dupa temperatura de culoare, mai exact, dupa cat de calda (apropiata de nuante galben rosiatice) sau de rece (apropiata de nuante albasrui-violet) este lumina furnizata de lampa. ) "n aceasta privinta, determinant in alegerea unei lampi este domeniul in care intentionam sa o utilizam. "n general, avand in vedere efectul culorilor si al temperaturii asupra psi!icului uman, se recomanda utilizarea de lumina mai calda in scopul obtinerii unei atmosfere mai rela2ante, pe cand in scopul obtinerii unei atmosfere menite sa stimuleze activitatea se recomanda o lumina mai rece.

'um le identificam in comert( Pe baza aceluiasi cod prezentat la punctul 8, vom sti daca lumina lampii ac!izitionate va fi mai calda sau mai rece. 28: in cadrul codului 839:3%,, ultimele % cifre se refera la temperature de culoare. "n acest caz, %, inseamna o lumina de %,++=, care poate fi comparata cu lumina furnizata de becurile cu incandescenta. 2%: in cadrul codului 1*9:,*5, numarul format de ultimele % cifre, adica *5 inseamna *5++=, adica o lumina comparabila cu lumina naturala #motiv pentru care cei mai multi producatori le numesc si da>lig!t$. 'ea mai rece lumina alba care poate fi intalnita la lampile fluorescente ajunge la 3+++= si este utilizata in cele mai multe cazuri in sectiile de productie din fabric, cu rezultate pozitive in privinta stimularii nevoii de a fi activ. 3. n functie de domeniul de utilizare &ici ne referim la lampi pentru aplicatii speciale: acvarii, cresterea plantelor, vitrine de prezentare pentru carne, lampi fluorescente colorate, cu emisie de U7 dedicata pentru sterilizare si ozonizare, pentru polimerizare, pentru identificarea de bancnote, pentru bronzat, etc. ?oate acestea insa au coduri de culoare specifice fiecarui producator in parte, iar alegerea lor necesita sfatul unui specialist.

RISCURILE DE ACCIDENTARE I MBOLNVIRE PROFESIONAL.

Cderea lucrtorului la acelai nivel, datorit cilor de acces alunecoase, din cauza umezelii sau nepstrrii n condi ii de cur enie, ndeosebi n jurul silozurilor; Cderea lucrtorului de la nlime atunci cnd se urc pe autovehiculele de transport (automalaxoare, etc), benzi sau silozuri i efectueaz manevre gre ite sau bru te; Cderea, prbuirea de materiale i obiecte de pe benzile transportoare; rinderea, lovirea sau strivirea de maini, utilaje n func iune, din cauza neateniei sau poziionrii greite a executantului fa de acestea; rinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport a lucrtorilor; rinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte i materiale transportate; Contact cu curent electric (atingere direct a instala iei de alimentare cu curent electric, sau indirect la prile dezizolate ori deteriorate ale benzilor)!

LEGISLAIA DE SECURITATE I SNTATE N MUNC.

Legea secu !"#!! ! s#$#"#!! %$ &u$c# 'Legea $ . ()*+,--./0

A ". 1." #n sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul neles$ a) lucrtor " persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studen ii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i al i participani la procesul de munc, cu excep ia persoanelor care presteaz activit i casnice; b) angajator " persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderii i%sau unitii; c) ali participani la procesul de munc " persoane aflate n ntreprindere i%sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteaz activit i n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob; d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securit ii i sntii lucrtorilor " persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, n

conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe ace tia n ceea ce prive te problemele referitoare la protecia securit ii i snt ii lucrtorilor n munc; e) prevenire " ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute n toate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; f) eveniment " accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circula ie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; g) accident de munc " vtmarea violent a organismului, precum i intoxica ia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin & zile calendaristice, invaliditate ori deces; h) boal profesional " afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, n procesul de munc; i) echipament de munc " orice ma in, aparat, unealt sau instala ie folosit n munc; j) echipament individual de protecie " orice echipament destinat a fi purtat sau mnuit de un lucrtor pentru a"l proteja mpotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndeplini acest obiectiv;

') loc de munc " locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n cldirile ntreprinderii i%sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderii i%sau unit ii la care lucrtorul are acces n cadrul desf urrii activit ii; l) pericol grav i iminent de accidentare " situa ia concret, real i actual creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n orice moment; m) stagiu de practic " instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii n care se pregtesc elevii, studen ii, ucenicii, precum i omerii n perioada de reconversie profesional; n) securitate i sntate n munc " ansamblul de activit i institu ionalizate avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desf urarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, snt ii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; o) incident periculos " evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunc ionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau% i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i%sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale; p) servicii externe " persoane juridice sau fizice din afara ntreprinderii%unit ii, abilitate s presteze servicii de protec ie i prevenire n domeniul securit ii i sntii n munc, conform legii; () accident uor " eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de & zile;

r) boal legat de profesiune " boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional! A ". ).." ()) *innd seama de mrimea ntreprinderii i%sau a unit ii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel nct lucrtorii i%sau reprezentanii acestora s primeasc, n conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind$ a) riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i msurile i activit ile de prevenire i protecie att la nivelul ntreprinderii i%sau unit ii, n general, ct i la nivelul fiecrui post de lucru i%sau fiecrei func ii; b) msurile luate n conformitate cu prevederile art! )+ alin! (,) i (&)! (,) -ngajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare astfel nct angajatorii lucrtorilor din orice ntreprindere i%sau unitate exterioar, care desf oar activit i n ntreprinderea i%sau n unitatea sa, s primeasc informa ii adecvate privind aspectele la care s"a fcut referire la alin! ()), care privesc ace ti lucrtori! A ". ,,." .iecare lucrtor trebuie s i desf oare activitatea, n conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruc iunile primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesional att propria persoan, ct i alte persoane care pot fi afectate de ac iunile sau omisiunile sale n timpul procesului de munc! A ". ,(." ()) #n mod deosebit, n scopul realizrii obiectivelor prevzute la art! ,,, lucrtorii au urmtoarele obligaii$ a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substan ele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de produc ie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protec ie acordat i, dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare; c) s nu procedeze la scoaterea din func iune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, n special ale ma inilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive; d) s comunice imediat angajatorului i%sau lucrtorilor desemna i orice situa ie de munc despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protec ie; e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i%sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan; f) s coopereze cu angajatorul i%sau cu lucrtorii desemna i, att timp ct este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerin e dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protec ia snt ii i securit ii lucrtorilor; g) s coopereze, att timp ct este necesar, cu angajatorul i%sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, n domeniul su de activitate; h) s i nsueasc i s respecte prevederile legisla iei din domeniul securit ii i sntii n munc i msurile de aplicare a acestora; i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari!

(,) /bligaiile prevzute la alin! ()) se aplic, dup caz, i celorlal i participan i la procesul de munc, potrivit activitilor pe care ace tia le desf oar!

N2 &a &e"23242g!c# 3e a54!ca e a Leg!! $ . ()*+,--. a5 26a"# 3e 7.G. $ . )8,1+,--.0

A ". 1.." 0eprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n munc sunt consulta i i particip, n conformitate cu art! )1 din lege, i pot desfura urmtoarele activit i$ a)colaboreaz cu angajatorul pentru mbunt irea condi iilor de securitate i sntate n munc; b)nsoesc echipa%persoana care efectueaz evaluarea riscurilor; c)ajut lucrtorii s contientizeze necesitatea aplicrii msurilor de securitate i sntate n munc; d)aduc la cunotin angajatorului sau comitetului de securitate i sntate n munc propunerile lucrtorilor referitoare la mbunt irea condi iilor de munc; e)urmresc realizarea msurilor din planul de prevenire i protec ie; f)informeaz autoritile competente asupra nerespectrii prevederilor legale n domeniul securitii i sntii n munc!

C23u4 Mu$c!! 'Legea $ . 1(+,--(/0

A ". ,19. 0egulamentul intern se ntocme te de ctre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanilor salaria ilor, dup caz! A ". ,1:. 0egulamentul intern cuprinde cel pu in urmtoarele categorii de dispozi ii$ a) reguli privind protecia, igiena i securitatea n munca n cadrul unit ii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii i al inlaturarii oricrei forme de nclcare a demnitii; c) drepturile i obligaiile angajatorului i al salaria ilor; d) procedura de soluionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salaria ilor; e) reguli concrete privind disciplina muncii n unitate; f) abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile; g) reguli referitoare la procedura disciplinar; h) modalitile de aplicare a altor dispozi ii legale sau contractuale specifice! A ". ,1*. ()) 0egulamentul intern se aduce la cunostinta salaria ilor prin grija angajatorului i isi produce efectele fata de salaria i din momentul incunostintarii acestora! (,) /bligaia de informare a salariailor cu privire la con inutul regulamentului intern trebuie ndeplinit de angajator!

(&) 2odul concret de informare a fiecrui salariat cu privire la con inutul regulamentului intern se stabilete prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dup caz, prin coninutul regulamentului intern! (3) 0egulamentul intern se afieaz la sediul angajatorului! A ".,.-. /rice modificare ce intervine n con inutul regulamentului intern este supus procedurilor de informare prevzute la art! ,45! A ". ,.). ()) /rice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozi iile regulamentului intern, n msura n care face dovada nclcrii unui drept al sau! (,) Controlul legalitii dispoziiilor cuprinse n regulamentul intern este de competenta instanelor judectoreti, care pot fi sesizate n termen de &+ de zile de la data comunicrii de ctre angajator a modului de solu ionare a sesizrii formulate potrivit alin! ())! 0spunderea disciplinar A ". ,.(. ()) -ngajatorul dispune de prerogativa disciplinar, avnd dreptul de a aplica, potrivit legii, sanciuni disciplinare salaria ilor si ori de cte ori constata ca acetia au svrit o abatere disciplinar! (,) -baterea disciplinar este o fapta n legatura cu munca i care consta ntr"o aciune sau inaciune svrit cu vinov ie de ctre salariat, prin care acesta a nclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele i dispozi iile legale ale conductorilor ierarhici!

7.G. $ . )-*)+,--.0A$e;a $ . ,

Ce !$e &!$!&e 3e secu !"a"e ! s#$#"a"e 5e$" u 42cu !4e 3e &u$c# a<4a"e 3e=a %$ <242s!$#

)!O6se >a!e 5 e4!&!$a # /bligaiile menionate n prezenta anex se aplic ori de cte ori caracteristicile locului de munc, activitatea, mprejurrile sau un risc impun acest lucru! ,!S"a6!4!"a"e ! e?!s"e$# Cldirile care adpostesc locuri de munc trebuie s aib o structur i o rezisten corespunztoare naturii utilizrii lor! (!I$s"a4a!! e4ec" !ce 6nstalaiile electrice trebuie s fie proiectate i construite astfel nct s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrtorii trebuie s fie proteja i n mod adecvat mpotriva riscului de accidentare prin atingere direct i%sau atingere indirect! 6nstalaiile electrice i dispozitivele de proiec ie trebuie s corespund tensiunii nominale, condiiilor exterioare i competen ei persoanelor care au acces la pr i ale instalaiei! 8.C#! ! !e! ! 3e u ge$#

8.).Cile i ieirile de urgen trebuie s rmn n permanen libere i s conduc n mod ct mai direct posibil n aer liber sau n spa ii sigure! 8.,.#n caz de pericol, trebuie s fie posibil evacuarea rapid i n condi ii ct mai sigure a lucrtorilor de la toate posturile de lucru! 8.(.7rebuie s existe un numr corespunztor de ci de salvare i ie iri de urgen ! 8.8.8ile de ieire n caz de urgen trebuie s se deschid spre exterior! 8ile glisante sau turnante nu sunt permise n cazul n care acestea au destina ia de ieiri de urgen! 8ile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate sau fixate astfel nct s nu poat fi deschise imediat i cu u urin de ctre orice lucrtor care ar avea nevoie s le utilizeze n caz de urgen! 8.1.Cile i ieirile de urgen speciale trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile 9otrrii :uvernului nr! 5;)%,++<! -ceast semnalizare trebuie s fie suficient de rezistent i s fie amplasat n locurile corespunztoare! 8...8ile de ieire de urgen nu trebuie s fie ncuiate! Cile i ieirile de urgen, precum i cile de circula ie i u ile de acces spre acestea trebuie s fie eliberate de orice obstacole, astfel nct s poat fi utilizate n orice moment fr dificultate! 8.9.Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminat de siguran%urgen de intensitate suficient n cazul n care se ntrerupe alimentarea cu energie electric!

1!De"ec"a ea ! 5 e>e$! ea !$ce$3!!42 1.).#n funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de proprietile fizice i chimice ale substan elor prezente i de numrul maxim potenial de persoane prezente, locurile de munc trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor i, dac este necesar, cu detectoare de incendii i sisteme de alarm! 1.,.=ispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie s fie u or accesibile i uor de manevrat! -cestea trebuie s fie semnalizate n conformitate cu prevederile 9otrrii :uvernului nr! 5;)%,++<! -ceste semnalizri trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate n locuri corespunztoare!

.!Ve$"!4a!a 42cu !42 3e &u$c# %$ s5a!! %$c@!se 7rebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt la locurile de munc n spaii nchise, avndu"se n vedere metodele de lucru utilizate i cerin ele fizice impuse lucrtorilor! #n cazul utilizrii unui sistem de ventilare for at, acesta trebuie s fie men inut n stare de funcionare! /rice avarie trebuie semnalizat de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru sntatea lucrtorilor!

9.Te&5e a"u a %$ %$c#5e ! 9.).#n timpul programului de lucru, temperatura din ncperile ce con in posturi de lucru trebuie s fie adecvat organismului uman, inndu"se seama de metodele de lucru utilizate i de cerinele fizice impuse lucrtorilor! 9.,.7emperatura n camerele de odihn, ncperile pentru personalul de serviciu permanent, n ncperile sanitare, n cantine i n ncperile pentru acordarea primului ajutor trebuie s corespund destinaiei specifice a acestor ncperi! :.I4u&!$a"u4 $a"u a4 ! a "!<!c!a4 :.).#n msura n care este posibil, locurile de munc trebuie s aib iluminat natural suficient i s fie prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor! :.,.>ocurile de munc n care lucrtorii sunt n mod deosebit expu i riscurilor n caz de defeciune la iluminatul artificial trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran%urgen de intensitate suficient! *.U! ! 52 ! *.).8ile transparente trebuie s fie marcate corespunztor, la nl imea vederii! *.,.8ile i porile batante trebuie s fie transparente sau s aib un panou transparent! )-.A2$e 5e !cu42ase =ac locurile de munc includ zone periculoase n care, dat fiind natura activit ii, exist riscul cderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie s fie

prevzute, n msura n care este posibil, cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor neautorizai n aceste zone! 7rebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autoriza i s ptrund n zonele periculoase! ?onele periculoase trebuie marcate clar! )).$c#5e ! ! ?2$e 5e$" u 23!@$# )).).=ac securitatea sau sntatea lucrtorilor, n special datorit tipului activit ii sau prezenei unui numr mai mare de angaja i dect cel prevzut, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie ncperi pentru odihn u or accesibile sau zone pentru odihn corespunztoare! -ceast prevedere nu se aplic dac lucrtorii sunt angaja i n birouri sau n ncperi de lucru similare care ofer posibilit i echivalente de relaxare n timpul pauzelor! )).,.#ncperile i zonele pentru odihn trebuie prevzute cu mese i scaune cu sptar! )).(.#n ncperile i zonele pentru odihn trebuie luate msuri corespunztoare pentru proiecia nefumtorilor mpotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun! ),.Fe&e! g a>!3e ! &a&e ca e a4#5"ea?# .emeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni n poziie culcat n condiii corespunztoare! )(.I$s"a4a!! sa$!"a e )(.).@estiare i dulapuri pentru mbrcminte

)(.).).>ucrtorilor trebuie s li se pun la dispozi ie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte mbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe ntr"un alt spa iu! @estiarele trebuie s fie uor accesibile i s aib capacitate suficient! )(.).,.@estiarele trebuie s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s i ncuie mbrcmintea personal n timpul programului de lucru! =ac este cazul (de exemplu, existen a substan elor periculoase, umiditate, murdrie), vestiarele pentru mbrcmintea de lucru trebuie s fie separate de vestiarele pentru vestimentaia i efectele personale! )(.).(.7rebuie s existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i pentru femei! )(.,.=uuri, cabine de AC"uri i chiuvete )(.,.).>ocurile de munc trebuie dotate astfel nct lucrtorii s aib n apropierea lor$ "duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru; "locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de AC"uri i chiuvete! )(.,.,.=uurile i chiuvetele trebuie prevzute cu ap curent rece ( i ap cald, dac este necesar)! )(.,.(.7rebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a duurilor pentru brbai i pentru femei!

7rebuie prevzute cabine de AC"uri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a cabinelor de AC"uri pentru brba i i pentru femei! )8.Ec@!5a&e$"e 3e 5 !& a=u"2 >ocurile de munc trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor! Bchipamentele trebuie s fie marcate corespunztor i s fie u or accesibile! )1.Luc #"2 ! cu 3!?a6!4!"#! >a organizarea locurilor de munc trebuie s se in seama de lucrtorii cu dizabiliti, dac este necesar! -ceast prevedere se aplic n special n ceea ce prive te u ile, cile de comunicaie, scrile, duurile, chiuvetele, AC"urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrtorii cu dizabilit i! )..C! cu4a!a 5!e"2$!42 ! >e@!cu4e42 >ocurile de munc n spaii nchise sau n aer liber trebuie organizate astfel nct pietonii i vehiculele s poat circula n condi ii de securitate! )9.L2cu ! 3e &u$c# %$ ae 4!6e '3!s52?!!! s5ec!a4e/ Cnd lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru n aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie s fie amenajate pe ct posibil astfel nct ace tia$ a/s fie protejai mpotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, mpotriva cderii obiectelor;

6/s nu fie expui unui nivel de zgomot duntor, nici unor influen e exterioare vtmtoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf; c/s i poat prsi posturile de lucru rapid n eventualitatea unui pericol sau s poat primi rapid asisten; 3/s nu poat aluneca sau cdea! ):.>ocuri de munc n condiii de izolare (dispozi ii speciale) ):.).-ngajatorul va numi prin decizie o persoan cu atribu ii concrete care s supravegheze lucrtorii care lucreaz n condi ii de izolare! ):.,. entru a se putea interveni n timp util n caz de accident sau avarie la locurile de munc n condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legtura cu persoana care asigur supravegherea$ a/constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio); 6/periodic automat (radio"telefon, telefon); c/periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio"telefon, camer de luat vederi i monitor)! )*.P !$c!5!! e g2$2&!ce )*.).=imensionarea locului de munc se realizeaz n func ie de particularit ile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de mi crile i deplasrile lucrtorului n timpul activit ii, de distan ele de securitate, de

dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului psihofizic! )*.,.Bliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziiei n timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munc care respect prevederile reglementrilor n vigoare! )*.(.>ocurile de munc la care se lucreaz n pozi ie a ezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i func ionale ale organismului uman, precum i activitii care se desf oar, corelndu"se nl imea scaunului cu cea a planului de lucru! )*.8.>a locurile de munc unde se lucreaz n pozi ie ortostatic trebuie asigurate, de regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel pu in pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bnci)! )*.1.Bchipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spa iu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare n timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora! )*...#nlimea planului de lucru pentru poziia a ezat sau ortostatic se stabile te n funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare! )*.9. entru evitarea micrilor de rsucire i aplecare ale corpului, precum i a micrilor foarte ample ale braelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de manipulare corect a materiilor prime i a produselor la echipamentele de munc la care lucrtorul intervine direct!

7.G. $ .)-8:+,--.0A$e;a ( LISTA 2 !e$"a"!># ! $ee;@aus"!># a ac"!>!"#!42 ! sec"2a e42 3e ac"!>!"a"e ca e 52" $eces!"a u"!4!?a ea 3e ec@!5a&e$" !$3!>!3ua4 3e 5 2"ec !e

).P 2"ec!a ca5u4u! '5 2"ec!a c a$!u4u!/ Cti de protecie$ "lucrri de construcii, n special activitate pe, sub sau n apropierea schelelor i locurilor de munc la nlime, la operaii de montare i demontare a cofrajelor, de asamblare i instalare, activitate desf urat pe schele i de demolri; "lucrri n anuri; "terasamente i lucrri n piatr; "lucrri n cariere, excavri la suprafa , halde; "lucrri n vecintatea dispozitivelor de ridicare, macaralelor i a transportoarelor; "lucrri la instalaii de concasare fin; "lucrri la silozuri, buncre i conducte; ,.P 2"ec!a 5!c!2a e42 #nclminte de securitate cu talp antiperfora ie$

"lucrri de construcii, civile i rutiere; "lucrri pe schele; "lucrri de demolare; "lucrri de construcii n beton i plci prefabricate, care presupun montarea i demontarea cofrajelor; "lucrri pe antiere i n spaii de depozitare; "lucrri pe acoperiuri! "lucrri cu furnale, instalaii de concasare fin, o elrii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriare la cald, presri la cald i trefilare; "lucrri n cariere i n exploatri de suprafa i halde; #nclminte de securitate cu toc sau talp ortopedic i inser ie antiperfora ie$ "lucrri pe acoperiuri! (.P 2"ec!a 2c@!42 sau a <ee! /chelari de protecie, viziere i ecrane faciale$ "lucrri de sudur, polizare i debitare; "lucrri de gurire! 8.P 2"ec!a es5! a"2 !e Cemimti%-parate de protecie respiratorie$

"vopsirea prin pulverizare fr ventila ie corespunztoare; 1.P 2"ec!a au?u4u! -ntifoane$ "lucrri n locuri cu zgomot peste limita admis; la prese de metale; "lucrri cu dispozitive pneumatice; "lucrri ale personalului de la sol n aeroporturi; "lucrri de treierat; "lucrri n industria lemnului i textil! ..P 2"ec!a c2 5u4u!B 6 ae42 ! &C!$!42 #mbrcminte de protecie$ "lucrri cu acizi i soluii caustice, dezinfectan i i substan e de cur are corozive; #mbrcmite de protecie greu inflamabil$ "lucrri de sudur n spaii nguste! Doruri din piele$ "lucrri de sudur; 2nui$

"lucrri de sudur; "manipularea de obiecte cu muchii ascu ite, dar nu la utilizarea ma inilor care prezint riscul ca mnua s fie prins; 9.&6 #c#&!$"e 3e 5 2"ec!e %&52" !>a !$"e&5e !!42 $ "lucrri n aer liber pe ploaie i vreme rece! :.&6 #c#&!$"e e<4ec"2 !?a$"#0 "lucrri n locuri n care lucrtorii trebuie s poat fi observa i la timp! *.Ce$"u ! 3e secu !"a"e0 "lucrri pe schele; "asamblarea de piese prefabricate;

lucrri pe stlpi!

H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1 CERINE MINIME GENERALE 5 !>!$3 se&$a4!?a ea 3e secu !"a"e !+sau 3e s#$#"a"e 4a 42cu4 3e &u$c#

)!

O6se >a!!

5 e4!&!$a e

)!)! #n cazul n care este necesar semnalizarea de securitate i%sau de sntate, n conformitate cu obligaiile generale prevzute la art! < din hotrre, aceasta trebuie s fie n conformitate cu cerinele specifice prevzute n anexele nr! ,"5 la hotrre! )!,! rezenta anex introduce cerine specifice privind semnalizrile de securitate i%sau de sntate, descrie diferitele utilizri i stabile te regulile generale privind interanjabilitatea i complementaritatea acestora! )!&! Cemnalizrile de securitate i%sau de sntate trebuie s fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaiile prevzute n prezenta hotrre! ,. M23a4!"#! 3e se&$a4!?a e ,!)! Cemnalizare permanent ,!)!)! Cemnalizarea referitoare la o interdic ie, un avertisment sau o obliga ie, precum i semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie s se realizeze prin utilizarea panourilor permanente! 7rebuie s se foloseasc panouri i%sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanent destinat localizrii i identificrii materialelor i echipamentelor de prevenire i stingere a incendiilor! ,!)!,! Cemnalizarea de pe recipiente i de pe conducte trebuie s se fac conform prevederilor anexei nr! &! ,!)!&! >ocurile n care exist risc de coliziune cu obstacole i de cdere a persoanelor trebuie s fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate i%sau cu panouri!

,!)!3! Cile de circulaie trebuie s fie marcate permanent cu o culoare de securitate! ,!,! Cemnalizarea ocazional ,!,!)! Cnd mprejurrile o impun, trebuie s se foloseasc semnale luminoase, semnale acustice i%sau comunicare verbal, inndu"se seama de inter anjabilitatea i combinaiile prevzute la pct! &, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o aciune specific, precum i pentru evacuarea de urgen a persoanelor! ,!,!,! /rientarea persoanelor care efectueaz manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie s se realizeze, n func ie de mprejurri, printr"un gest"semnal i%sau prin comunicare verbal! (. I$"e a$=a6!4!"a"ea ! c2&6!$a ea se&$a4!?# !42 &!)! =ac eficiena este aceeai, se poate alege ntre urmtoarele$ a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelri; b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbal; c) gesturi"semnal sau comunicare verbal! &!,! ot fi utilizate mpreun urmtoarele modalit i de semnalizare$ a) semnal luminos i semnal acustic; b) semnal luminos i comunicare verbal; c) gest"semnal i comunicare verbal!

3! 6nstruciunile din tabelul de mai jos se aplic tuturor mijloacelor de semnalizare care conin o culoare de securitate$

Cu42a e

Se&$!<!ca!e sau sc25 Cemnal de interdicie ericol"alarm

I$3!ca!! ! 5 ec!?# ! -titudini periculoase Ctop, oprire, dispozitiv de oprire de urgen Bvacuare

R2u

2ateriale i echipamente de prevenire i stingere a 6dentificare i localizare incendiilor Ga46e$ sau Cemnal de avertizare ga46e$D2 a$= -tenie, @erificare precauie

A46as" u

Cemnal de obligaie

Comportament sau aciune specific /bligaia purtrii echipamentului individual de protecie

Ve 3e

Cemnal de salvare sau de prim 8i, ieiri, ci de acces, ajutor echipamente, posturi, ncperi Cituaie de securitate 0evenire la normal

CONSECINELE POSIBILE ALE NECUNOATERII I NERESPECTRII LEGISLAIEI DE SECURITATE I SNTATE N MUNC.

-ccidentele de munc afecteaz negativ toate elementele sistemului de munc E e;ecu"a$"B sa c!$a 3e &u$c#B &!=42ace4e 3e &u$c# ! &e3!u4 3e &u$c#.

Consecine asupra executantului .#n contextul procesului de munc, omul poate fi considerat n dou ipostaze$ de fiin uman i de executant al unei sarcini de munc! .iecruia i sunt asociate o serie de valori i caracteristici specifice, cum ar fi$ viaa, sntatea, capacitatea creativ, respectiv capacitatea de munc, aptitudinile i cunotinele! -ccidentele de munc au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori$ psiho"fiziologice, economice, financiare etc! Consecine asupra sarcinii de munc.Consecina direct o constituie nendeplinirea sarcinii de munc sau nendeplinirea la timp! Consecine asupra mijloacelor de munc ! #n urma accidentelor de munc, n mod deosebit, se pot produce deteriorri sau distrugeri, att ale mijloacelor propriu" zise de munc, dar i ale obiectelor muncii (cazul exploziilor, incendiilor etc!)! Consecine asupra mediului de munc.-mbele categorii de mediu, fizic i social, pot fi afectate de producerea accidentelor de munc! 2ediul fizic prezint repercusiuni sub forma elementelor materiale degradate, iar mediul social sub forma stressului suportat de cei aflai la locurile de munc apropiate de cel al victimei, cu toate manifestrile specifice!

8n alt criteriu de clasificare E $!>e4u4 4a ca e se 5 23uc E mparte consecinele accidentelor de munc, n$

a/. consecine la ni elul indi iduluiBrespectiv$

a!)! al victimei E suferin fizic datorat agresiunii suportate, a incapacit ii temporare sau permanente de munc, a pierderii ncrederii n capacitatea de a reaciona corespunztor la sarcinile de munc, diminuarea veniturilor etc! a!,! al celor apropiai victimei E durere, suferin, stress psihic, diminuarea veniturilor familiale etc!

6/. consecine la ni elul an!ajatorului (microeconomic)$ b!)! pierderi de producie , pierderi de capacit i de produc ie poten iale, deteriorri i distrugeri de mijloace fixe, cheltuieli de reinvestire n for a de munc, utilaje, deteriorarea mediului social de munc etc! c/. consecine la ni elul societii(macroeconomic)$ c!)! cheltuieli de asigurri sociale, de asisten medical, diminuarea poten ialului creator!

MSURILE LA NIVELUL UNITII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTORB STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA LUCRTORILOR.

0iscurile de accidentare a lucrtorilor de la acest loc de munc pot cauza plgi, fracturi, electrocutri sau arsuri!

PRIMUL AJUTOR

A. "n ca# de $emora!ie %pl!i&: HemoragieE este numit scurgerea sngelui din vasele sangvine la lezarea integrit ii pereilor lor! #n dependen de ce vas este afectat diferen iem hemoragia$ arterial, venoas, capilar si mixt! #n caz de hemoragie extern, sngele se revars n mediul extern! #n caz de hemoragie intern E se revars n cavitile organismului! 9emoragia arteriala se caracterizeaz prin snge de culoare rou aprins, pulsativ, n ritmul btilor cardiace! 9emoragia venoas E sngele are o culoare viinie ntunecat, se prelinge lent, fr semne de stopare desinestttoare! 6n caz de hemoragie dintr"o vena magistrala este posibila pulsatia in ritmul respiratiei! 6n caz de hemoragie capilara sangele se elimina egal de pe toata suprafata plagii! rimul ajutor in caz de hemoragie depinde de caracterul ei si consta in oprirea provizorie si transportarea sinistratului la cea mai apropiata institutie medicala! 6n majoritatea cazurilor hemoragia poate fi oprita prin pansament obisnuit sau compresiv! :aroul se aplica numai in caz de hemoragie arteriala masiva, atunci, cind prin alte metode nu este posibila stoparea! 6n caz de hemoragie masiva, pentru prevenirea pierderii mari de sange, pina la aplicarea garoului sau pansamentului este

necesar de fixat artera la locurile prestabilite ale scheletului osos, acolo unde se palpeaza bine pulsul!

'. "n (racturi: 7ransportarea pacientilor nu se face pina nu s"a acordat ajutorul minimal necesar$ efectuarea reanimarii cardio"respiratorii, oprirea hemoragiei, imobilizarea de transport, bandajarea ranilor si a arsurilor, administrarea preparatelor analgetice! 7ransportarea pacientilor nu se face pina nu s"a facut triajul (clasificarea) sinistratilor, pentru a stabili ordinea E cine si cind, cu ce transport va fi evacuat! =aca la transportarea pacientilor va avea loc un haos, cineva ar putea castiga putin, iar majoritatea sinistratilor ar putea sa"si piarda viata, neajungind pina la spital F Ceea ce se pare a fi un lucru simplu si de o importanta mica E are din contra importanta destul de mare! 6n folosul pacientului este ca acordarea ajutorului, cit si transportarea, sau imbarcarea in transport sa fie facuta de catre &"3 sau mai multi salvatori; in timp ce triajul trebuie sa fie facut de cit mai putine persoane E )", specialisti bine pregatiti in acest domeniu! =e aceasta depinde mult viata si soarta sinistratilor! entru transportare trebuie folosite brancarde si scuturi (scinduri lungi) standarde, iar in caz de lipsa sau insuficienta a lor E pe brancarde improvizate! Cinistratii cei mai gravi se vor transporta pe brancardele (scuturile) standarde, iar cei mai usori E pe cele improvizateF 7argile improvizate pot fi facute din diferite mijloace$ bete, scinduri, haine de iarna sau de vara, schiuri si betele de la ele, cearsafuri mari sau alte bucati de panza, plapume, etc!

6n unele cazuri, la distante scurte, la extragerea din masinile accidentate, din gropi, sinistratii pot fi transportati si pe mini de ) sau , salvatori! Cchimbarea sinistratului de pe pamint pe o targa sau scut, mai ales atunci cind se presupun (sau la sigur sunt prezente) fracturi ale coloanei vertebrale, oaselor bazinului si a oaselor mari, se va face obligator de 3"4 salvatori (3 din ei vor schimba pacientul iar unul va manipula cu targa sau scutul sau va coordona miscarile concomitente ale celor 3 colegi)! Bste deosebit de important de a limita sau evita deplin miscarile in locul fracturii F ozitia sinistratului pe targa trebuie sa fie crutatoare, sa previna aparitia complicatiilor posibile, asfixia cu mase vomitive sau sufocarea! 6n unele cazuri ii vom permite sinistratului sa ocupe singur pozitia confortabila pentru el! acientii cu traume cerebrale se vor transporta cu capul (sau si tot corpul) pe o parte pentru a evita asfixia cu mase vomitive! acientii cu traume abdominale se transporta cu fata in sus si picioarele indoite in genunchi! acientii cu traume ale spatelui se transporta culcati pe o parte sau cu fata in jos E cum le este mai usor sa se afle! acientii cu traume ale cutiei toracice, cu pneumotorax, emfizem, rupturi de coaste, se vor transporta in pozitie semisezinda, la spate li se pune un val mare din haine sau alte obiecte! acientii cu fracturi ale coloanei vertebrale sau o oaselor bazinului se transporta pe scut (scandura), brancarda fiind folosita doar in cazurile cind real nu poate fi gasit nici un scut!

C. "n electrocutri. )! =e intrerupt imediat accesul curentului electric catre victima F ,! =aca este posibil " de folosit in acest scop intrerupatoarele respective! =aca nu sunt intrerupatoare in apropiere E sarma de curent electric trebuie indepartata de la victima cu orice obiect uscat nemetalic (lemn, plastic, cauciuc) sau cu orice obiect metalic, dar folosind manusi de cauciuc pentru auto"protejare! &! =aca suprafata electrica de contact nu este o sarma E incercati sa departati victima de la sursa de curent E tragand de haina uscata sau folosind aceleasi obiecte nemetalice! 3! Gu se permite atingerea de victima sau de sursa de curent cu minile goale 4! Gu se permite apropierea de victima, fara de mijloacele necesare de auto"protectie, in caz de ploaie, glod, zapada F <! =aca victima este expusa unui curent electric de inalta tensiune E apropierea de ea se face cu pasi cit mai mici, tarand picioarele de pamint (este posibila electrocutarea salvatorului prin formarea unui arc electric)! ;! =aca victima se afla la inaltime E se vor lua masurile necesare de a evita traumatismul in caz de cadere!

Dupa eliberarea victimei de sub curentul electric:

)! Ce verifica imediat prezenta respiratiei si a batailor inimii! 6n caz de necesitate se incepe imediat reanimarea! 7ipic pentru reanimarea pacientilor cu electrotraume este faptul, ca ei au mai multe sanse de supravietuire, deoarece organismul este practic sanatos, neafectat de boli acute! 6n aceste cazuri se permite prelungirea duratei de reanimare pina la 34 minute E ) ora! ,! =aca respiratia si pulsul sunt prezente E se examineaza locurile de intrare si de iesire a curentului electric (minile, picioarele, corpul) E acolo pot fi prezente arsuri de diferita adancime si suprafata! 6n caz de depistare a arsurilor E tactica este aceeasi ca la arsurile termice cu flacara, se aplica pansamente sterile! &! 6n caz de necesitate se dau medicamente analgetice, calmante (valeriana) si cardiace (validol)! 3! -cordarea ajutorului in caz de traumare prin fulger este aceeasi ca la electrocutare! Ctarea generala a victimei este mai grava, mai des are poc oprirea respiratiei si inimii! /rice persoana care a suferit in urma electrotraumei, necesita internare la spital pentru observare, indiferent de starea victimei, acceptarea sau refuzul internarii E exista riscul de oprire brusca a inimii si respiratiei peste un anumit timp dupa electrotrauma FFF

). "n arsuri. a) n arsura cu flacr: )! =e stins urgent flacara cu apa, zapada, sau prin acoperirea cu o plapuma sau haina, fara invelirea capului, pentru evitarea intoxicatiei cu oxid de carbon si evitarea arsurilor cailor respiratorii!

,! =upa posibilitate, de scos hainele arzinde sau de taiat! / metoda de a stinge hainele arzinde este culcarea victimei pe pamint! Gu se permite stingerea flacarilor cu minile goale, cu palmele sau alergand! Cuprafata arsa poate fi stropita timp de )4",+ minute cu apa curata, rece sau acoperirea cu zapada, pentru micsorarea durerii si prevenirea edemelor! &! e suprafetele mari de arsura se aplica o fasa sterila si urgent se interneaza! 3! @ictimei i se administreaza preparate analgetice si sedative (valeriana)! 4! 6n nici un caz nu se vor sparge bulele formate! e suprafetele arse nu se aplica unguente, grasimi, uleiuri, lactate sau alte lichide, nu se presara cu soda de bucatarie sau amidon! 7oate aceste substante pot serios dauna pacientului, infecteaza rana, formeaza o pelicula densa, ce duce la supraincalzirea locului dat si la agravarea arsurii si urmarilor ei! Gu se permite prelucrarea arsurii cu iod, cu verde de briliant, cu permanganat de 'aliu sau alte medicamente cu coloranti! Ce permite numai udarea cu apa curata si rece si aplicarea medicamentelor destinate special pentru arsuri (de regula " aerosol)! 6n cazuri aparte se permite aplicarea unor servetele sterile, udate cu solutie slaba de alcool (pina la &+), care are efect analgezic si dezinfectant!

b) n arsura cu lichide fierbini: )! Ce stropeste cu apa rece locul arsurii sau se scufunda in apa rece! ,! 9aina nu se scoate in mod obisnuit! Bste preferabila taierea ei! Cuprafata arsurii este foarte sensibila si usor poate fi distrusa pielea sau bulele formate!

&! Gu se aplica pe arsuri nici o substanta la intamplare, deoarece prin pielea traumata de arsura absorbtia oricaror substante are loc cu o viteza de multe ori mai mare decit prin pielea sanatoasa! 6n acest caz pot aparea alergii, intoxicatii sau alte efecte nedorite!

c) n arsura cu substane chimice: )! Ce scoate sau se taie hainele imbibate cu aceasta substanta chimica! ,! Cuprafata afectata se spala bine )4",+ minute sub apa curgatoare, pina la disparitia mirosului specific al chimicatului! Cuvoiul de apa trebuie indreptat perpendicular suprafetei arse si nu de"a lungul ei, in asa mod ca suprafata de prelingere a apei sa fie cit mai mica posibil, pentru a evita raspandirea arsurii! &! 6n caz de arsura cu acid sulfuric E suprafata nu se spala cu apa curata, deoarece usor duce la largirea suprafetei arse! Cpalarea se face cu solutie de sapun, cu solutie de soda de mancare () lingurita la ) pahar de apa)! 3! 6n caz de arsura cu acizi " dupa efectuarea spalaturii, pe suprafata arsurii se pot aplica servetele udate cu solutii bazice E de soda de mancare! 4! 6n caz de arsuri cu baze E dupa spalare se aplica servetele udate cu solutii acide E otet de masa () la ) cu apa), sare de lamaie sau suc natural de lamaie! <! Colutiile neutralizante nu se aplica inainte de a face spalatura cu apa, deoarece poate avea loc o reactie chimica puternica, ce poate duce la agravarea arsurii! ;! 6n caz de arsura cu var nestins, suprafata se absoarbe cu tifon uscat si nu se spala cu apa, deoarece la contactarea apei cu varul nestins are loc o reactie chimica cu

eliminarea unei cantitati mari de energie termica, ceea ce poate duce la agravarea arsurii! Cpalarea se va face dupa eliminarea resturilor de var de pe piele! =upa spalare E se permite aplicarea unui strat subtire de ulei vegetal! 1! >a nimerirea pe piele a amestecurilor de smoala E ele se curata cu un tampon imbibat cu gaz, petrol sau benzina! 6n acest caz trebuie de respectat tehnica securitatii antiincendiare! =upa orice arsura, indiferent de adancimea si suprafata lor, sau starea pacientului, pacientul trebuie examinat de un medic si de urmat toate prescriptiile primite F entru acordarea primului ajutor se recomanda pregtirea unor lucrtori din cadrul societii, care sa fie prezeni aproape n permanen la locul de munc!

STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA PERSONALULUI

S"!$ge ea !$ce$3!!42 se va face conform

lanului de aciune n situa ii de

urgen, iar e>acua eapersonalului n cazuri de for major (incendii, inunda ii, cutremure, etc!) se va face pe la ieirea spre strada Constructorilor, fa de care se situeaz mai aproape! entru a evita busculadele, cile de acces spre u ile de ie ire vor fi n permanen libere i curate, iar poarta se va verifica periodic privind modul de deschidere manual atunci cnd se ntrerupe curentul electric!

'(mpile fluorescente %um func)ionea*( lucrurile+ Scris de Scientia.ro ,ineri, -. Mai "##/ -#:00

#n )5+5, chimistul Hi inventatorul francez :eorges Claude crea primul tub fluorescent! -stzi aceste dispozitive sunt omniprezente Hi totuHi principiul lor de funcIionare este o enigm pentru cei mai mulIi dintre noi! -flaIi n continuare ce se ntmpl n interiorul unei lmpi fluorescente!

Cum emit atomii lumin? Pentru a 1n)elege pe deplin modul de func)ionare a l(mpilor fluorescente e ne2oie de o scurt( introducere 1n natura luminii. 3n articolul despre spectrul electromagnetic se men)ionea*( c( lumina este o form( de radia)ie electromagnetic(. 4dic( fotoni, cuante de energie care 1n anumite condi)ii sunt eliberate de atomii constituen)i ai diferitelor substan)e 1nt5lnite 1n natur(.

Cnd se ntmpl acest lucru? 6nul din modelele atomice moderne, pu)in simplificat pentru u7urin)a 1n)elegerii, dar 1n acord cu realitatea, ne pre*int( atomul ca fiind format dintr-un nucleu 1nc(rcat po*iti2 7i alc(tuit din protoni sarcina po*iti2(! 7i neutroni! 1n 8urul c(ruia orbitea*( sarcinile negati2e, electronii. %re7terea sau sc(derea ni2elului energetic al unui atom corespunde saltului electronilor 1ntre orbitele permise de elementul chimic 1n cau*( diferite de la o substan)( la alta!. %5nd transfer(m energie unei material, de exemplu 1nc(l*indu-l, electronii atomilor constituen)i 1nmaga*inea*( energie 9s(rind9 pe ni2ele orbitale superioare, schimb5ndu-7i astfel *ona de mi7care 1n 8urul nucleului. %um atomii tind s( re2in( la o stare natural( de echilibru, acei electroni excita)i 17i men)in noile po*i)ii pentru foarte pu)in timp, iar 1n momentul re2enirii la starea ini)ial( eliberea*( o anumit( cantitate de energie sub forma unui foton cu o anumit( lungime de und(. 4ceast( lungime de und(, care d( culoarea luminii emise, depinde de cantitatea de energie eliberat(, deci de 1ns(7i anatomia materialului excitat 1nc(l*it sau bombardat cu alt( form( de radia)ie electromagnetic(!.

Fluorescena :ic)ionarele limbii rom5ne definesc fluorescen)a ca fiind proprietatea unor substan)e de a emite lumin( 2i*ibil( at5ta 2reme c5t sunt bombardate cu radia)ii ultra2iolete. Este 2orba deci de urm(torul fenomen care are loc 1n anumite materiale: absorb)ia de fotoni caracteristici radia)iei ultra2iolete, urmat(, 1n consecin)(, de eliberarea altor fotoni, cu o lungime de und( mai mare, din spectrul 2i*ibil, diferen)a de energie transform5ndu-se 1n 2ibra)ii moleculare sau c(ldur(. ;enomenul a fost denumit dup( fluorura de calciu - un mineral, compus chimic al fluorului, 1nt5lnit 1n natur( 7i care manifest( propriet()ile descrise anterior.

vezi mai multe detaliivezi mai putine detalii

Lumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea erorilor.Iluminarea este cantitatea de lumina, sau de flux luminos, primita de unitatea de suprafata.Datorita faptului ca in multe cazuri se foloseste prea putina lumina sau prea multa decat este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie masurat cu un Lux-metru, valorile masurate fiind comparate cu standardele in vigoare pentru

locatii diferite, puterea efectiv consumata de lampile montate se va masura cu un cleste wattmetric. eferate similare!Instalatie electrica de forta si iluminat"nergia electrica
#uterea electrica - randament electric

Download

$tilizarea direct a surselor de lumin este posibil n toate cazurile deoarece acestea au n general, o lumin mare, suprtoare pentru oc%i, iar distribuia fluxului luminos nu este ntotdeauna cea mai avanta&oas din punct de vedere al obinerii n condiii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeele iluminate. #entru evitarea acestor inconveniene, sursele de lumin se include n corpuri de iluminat'(orpul de iluminat este un aparat care serve)te la distribuirea , filtrarea sau transformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea )i prote&area lmpilor, precum )i pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare. #rile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n dou pri, cu rol funcional distinct! sistemul optic )i armtura. a*+istemul optic cuprinde urmtoarele elemente! -reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie -refractoare, bazate pe fenomenul de refracie -ecrane difuzate din substane translucide, care av,nd suprafaa mare, acoper lmpile din corp, reduc,nd luminana prin difuzie' -filtre colorate -grtare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a masca lmpile de vederea direct, sub un ung%i determinat. b*-rmtura corpului-const n ansamblul pieselor, n general metalice, care asigur! -fixarea lmpii )i a sistemului optic' -alimentarea cu energie electric .conductoare, balasturi, startere, condensatoare*' -prote&area lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii .glob de stcl, frila& de protecie*. Lampile fluorescente emit radiatii luminoase convertite de catre luminofor din radiatii ultraviolete puternice care caracterizeaza descarcarea in vapori de mercur. Lampile fluorescente se prezinta sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circulara, sau in forma de $. Luminoforul este construit dintr-un amestec de substante de baza .fluorescenta*, substanta activatoare si fondant.

+ubstanta de baza, care transforma lungimea de unda a radiatiilor, trebuie sa indeplineasca mai multe conditii! sa absoarba intreaga energie ultravioleta si sa o converteasca in energie lumunoasa cu randament cat mai mare' sa absoarba cat mai putina radiatie vizibila' sa aiba o inertie luminoasa mare, pentru a produce palpairea luminii .efectul stroboscopic*' sa reziste bine efectelor ce au loc in cursul functionarii lampii' lumina emisa sa aiba o compozitie spectrala corespunzatoare. In prrezent, ca substante fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de! silicati de zinc si de culori intermediare! wolframati de magneziu si de calciu care emit lumina albastra' borat de catmiu cu fluorescenta rosiatica. /alogenofosfati .fosfati de fluorum clor si brom* dau direct lumina alba, cu randament ridicat. +ubstantele activatoare sunt grele! cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adauga in cantitati foarte mici . 0,12.13 * substante fluorescente si au rol de a initia producerea excitatiei luminoase. 4ondant 5 o sare . 6a(l, (a47, 6a7(b89: etc. * asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului. +tratul de luminofor pe peretii tubilui trebuie sa fie destul de gros pentru a se asigura absortia intregii radiatii ultraviolete, dar indea&uns de subtire pentru a nu se putea produce reabsortia radiatiilor luminoase emise. In tub se gaseste o admosfera de argon la o presiune de ;-8 mm /g, precum si cateva miligrame de mercur. -rgonul are rol de a micsora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la cresterea concentratiei de electroni si la intensificarea liniei spectrale care are rol activ. "lectrozii tubului, din wolfram, dublu spiralati, sunt asezati la doua capete ale acestuia. "i sunt acoperiti cu oxid de bariu si capetele scoase pentru a putea fi racordati la circuitul exterior.#rin combinarea corespunzatoare a substantelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confectioneaza tubul se obtin lampi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise.
Vizitatorii acestui referat au mai cautat:tuburi fluorescente referat, tuburi fluorescente, constructia si functionarea tuburilor fluorescente, constructia tuburilor fluorescente, functionarea tuburilor fluorescente, functionarea tuburilor fluorescente referat, istoria tuburilor fluorescente, alimentarea tuburilor fluorescente, referat efectul de sera, efect de sera

Download

Instalaii electrice interioare

(alitatea unei instalaii electrice este dat de sigurana n exploatare, de economia de energie, dar )i de materialele folosite. -legerea materialelor )i aparatelor trebuie s se fac cu respectarea anumitor criterii!
#arametrii de funcionare ai instalaiei Destinaia construciei (ondiiile de utilizare a instalaiei

CONDIII GENERALE

<nainte de a ncepe execuia unei instala ii electrice, trebuie s tim urmtoarele! - <nceperea execuiei instalaiei electrice este permis numai dup obinerea -vizului =e%nic atestate -6 " #entru consumatorii alimentai direct din reeaua furnizorului de energie electric, instalaiile electrice se execut n! - distribuie monofazat, pentru valori ale curenilor absorbii de p,n la ;0de acordare - 9rice instalaie electric se execut numai de electricieni autorizai -6 " sau firme

- distribuie trifazat pentru valori ale curenilor mai mari de ;0 -.

CLASIFICAREA INSTALAIILOR Dupa modul in care se executa, instalaiile electrice se mpart n! 1. Instalaii electrice executate aparent , la care conductoarele electrice, prizele, ntreruptoarele, sunt montate vizibil pe elementele construciei. 2. Instalaii electrice executate n r!pat , la care conductoarele electrice, prizele, ntreruptoarele, sunt montate n elementele construciei. RECO"AND#RI <n ncperile de locuit se recomand!
(a traseele tuburilor de protecie orizontale s fie la o distan de ;0 cm fa de plafon =uburile montate pe pardoseala combustibil a podurilor, s fie metalice -coperirea tuburilor se va face cu un strat minim de 1 cm de tencuial +e interzice montarea dozelor de derivaie pe pardoseala podurilor #e trasee drepte, distana dintre dou doze de tragere nu trebuie s fie mai mare de 7> m +e admit maxim trei curbe pe o distan de 1> m (apacul dozelor de derivaie a instalaiilor sub tencuial, trebuie s se gseasc la nivelul suprafeei finite ezervele conductoarelor electrice n dozele de aparat, trebuie s fie de minim : cm, iar pentru legarea corpurilor de iluminat de cel puin 1> cm

C!n$iii pri%in$ recept!arele electrice

"ste permis racordarea prin prize a receptoarelor electrice, a cror putere nominal nu dep)e)te 7 ?@ #entru receptoare electrice cu puteri de minim 7,> ?@ .ma)ini de splat, aparate de aer condiionat*, trebuiesc prevzute circuite separate +tabilirea numrului de prize n cldirile de locuit, se face consider,nd o putere instalat pe circuit de 7 ?@

(ircuitele de lumin se calculeaz pentru o putere instalat de 1 ?@

REALIZAREA UNEI INSTALATII ELECTRICE INTERIOARE

1. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita si depusa la furnizor pentru instalatiile elctice ce urmeaza a se racorda la retea

Inainte de inceperea oricaror lucrari de instalatii electrice interioare . instalatie noua , marire de instalatie sau sepaare de instalatie* , beneficiarul acestora este obligat sa ceara in scris la furnizor , la reteaua caruia se va racord instalatia, aprobarea pentru inceperea lucrarii.

%ererea se face prin intermediul electricianului autori*at care asigura proiectarea si executia lucrarii. Pentru instalatiile de alimentare, potri2it reglementarilor in materie, exista unitati de specialitate, atestate sa execute asemenea lucrari. 4testarea in acest sens se face de S.% Electrica , la propunerea furni*orului. %a urmare, instalatiile de alimentare si utili*are a energiei electrice se pot reali*a fie de o unitate speciali*ata, daca aceasta este atestata si pentru instalatii de alimentare, fie separat, intai instalatia de utili*are, si apoi instalatia de alimentare. :ocumentatia tehnica ce trebuie intocmita si a2i*ele necesare ce trebuie obtinute de electricianul autori*at care executa sau conduce lucrarea se refara la cele patru fa*e principale prin care trece reali*area unei unei lucrari complete de alimentare si utili*are a energiei electrice si anume: -obtinerea a2i*ului de racordare< -cererea de executare a instalatiei de alinentare si utili*are< -proiectarea instalatiei de utili*are si alimentare< -executarea acestor instalatii, receptia si punerea in functiune. %onsumatorii de energie electrica, cu exceptia consumatorilor ca*nici,au obligatia de a obtine , inainte de a incepe proiectarea instalatiei de utili*are, a2i*ul de racordare de la furni*orul de energie electrica.Pentru consumatorii ca*nici, a2i*ul de racordare se considera obtinut in momentul aprobarii cererii de alimentare cu energie electrica. Pentru obtinerea a2i*ului de racordare, electricianul autori*at depune la furni*or o cerere si un desen de amplasament al instalatiei de utili*are , din care sa re*ulte: -adresa 2iitorului consumator< -puterea totala instalata< -puterea maxima absorbita< -tensiunea de utili*are< -factorul de putere<

-regimul de lucru numar de schimburi!< -consumul lunar apreciat de energie electrica. Pe ba*a acestor date si tinand seama de posibilitatile existente, furni*orul, prin a2i*ul de racordare, stabileste solutia de alimentare si preci*ea*a punctul de racordare a noii instalatii din reteaua de distributie. :upa obtinerea a2i*ului de racordare, se depune la furni*or cererea de executare a instalatiilor de alimentare si de utili*are. ;urni*area energiei electrice se face numai dupa incheierea de catre beneficiar a unui contract de furni*are a energiei electrice cu S.% Electrica S4. 2. Domeniu de aplicare :osarul definiti2 al instalatiei 2a cuprinde: -cererea pentru executarea instalatiei< -declaratia executantului,din care sa re*ulte ca instalatia corespunde normati2elor, prescriptiilor si reglementarilor in 2igoare< -planul de situatie al imobilului, cu orientarea fata de strada si destinatia fiecarei incaperi< -schita de instalatie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa, a intrerupatoarelor, a pri*elor, precum si po*itia tabloului de distributie< -schema de distribitie, cu sectiunea conductoarelor electrice la plecarea din tabloul de distributie. Modul de racordare la reteaua de energie electrica se stabileste de catre furni*or. 'a consumatorii alimentati direct din reteaua furni*orului , instalatiile se executa cu distributie monofa*ata pentru 2alori ale curentilor de pana la =# 4 si cu distributie trifa*ata pentru curenti peste =#4. Transformatoarele de sudura sau alte receptoare monofa*ate cu 2alori ale curentilor peste =#4 pot fi alimentate monofa*at numai cu aprobarea furni*orului. 4amplasarea contoarelor de energie electrica trebuia sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca aceasta sa fie conditionata de pre*enta sau acceptul abonatului. >eparti*area pe fa*e respecti2 pe circuitele de alimentare a receptoarelor electrice trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora.

%onductoarele, barele, tuburile, se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa: deasupra conductelor de apa, de canali*are si de ga*e petroliare lichefiate, sub conductele de ga*e naturale si sub conducte calde cu temperatura peste ?# grade!. Trebuie e2itata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utila8e care ar putea sa le periclite*e in functionare normala sau in ca* de a2arie. Montarea pe materiale combustibile a conductoarelor electrice cu i*olatie normala , a cablurilor fara incal*ire la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior &P 0?, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elemente de distantare: -starturi de tencuiala de minmim - cm grosime sau placi din materiale electroi*olante incombustibile cu grosime de minim #,0 cm , cu o latime care depaseste cu cel putin = cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica< -elemente de sustinere din materiale incombustibile de exemplu console metalice! care distantea*a elementele instalatiei electrice cu cel putin = cm fata de elementul combustibil. Masurile pentru e2itarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor instalatiilor electrice. .!lemente constructi"e ale instalatiei electrice interioare

Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafetele interioare ale peretilor, e2itanduse traseele pe suprafetele exterioare ale cladirii. Se admite montarea ingropata a tuburilor in i*olatia teraselor sau acoperisurilor, cu conditia ca do*ele sa fie montate in interiorul cladirii. Se inter*ice taierea de santuri sau goluri in stalpi sau grin*i de beton armat , in general, in elementele de re*istenta ale constructiilor, in scopul montarii ingropate a tuburilor. &n incaperile de bai si bucatarii se recomanda sa nu se instale*e do*e. @u se admite trecerea prin aceste incaperi cu circuite care ser2esc pentru alimentarea receptoarelor din alte incaperi. Pri*ele se 2or monta la inaltimea de peste #,-# m , masurate de la axul lor pana la ni2elul pardoselii finite.

&n incaperiloe unde se gasesc numai la2oare si grupuri sanitare, fara dusuri, se admite montarea intrerupatoarelor.Se inter*ice montarea pri*elor in astfel de incaperi , cu exceptia pri*elor speciale pentru masini de ras. &n bucatarii se admite montarea intrerupatoarelor, precum si a pri*elor cu contact de protectie. 'egaturile electrice intre conductoarele i*olate pentru imbinari sau deri2atii se face numai in accesorii special pre2a*ute in acest scop do*e, cutii de legatura!. Se inter*ice executarea legaturilor electrice in interiorul tuburilor sau te2ilor de protectie, plintelor, golurilor din elementele de constructie si trecerilor prin elementele de constructie. 'egaturile conductoarelor i*olate se acopera cu material electroi*olant de exemplu tub de 2arnis , banda i*olanta, capsule i*olante! care trebuie sa asigure legaturilor acelasi ni2el de i*olatie ca si al conductoarelor. 'egaturile prin imbunari sau deri2atiile intre conductoarele de cupru se face prin rasucire si matisare, prin cleme speciale , sau prin presare cu scule si accesorii corespun*atoare.'egaturile prin imbinari sau deri2atii intre conductoare de aluminiu se fac prin cleme speciale cu suprafete de strangere striate si elemente elastice! prin presare cu scule adec2ate si elemente de racord speciale, prin meteli*are asociata cu lipire sau prin sudura.&nainte de executarea legaturii, capetele conductoarelor de aluminiu se curata de oxi*i. ;ace exceptie legatura executata prin presare, care nu necesita o astfel de pregatire. Se inter*ice executarea legaturilor electrice la conductoare de aluminiu prin simpla rasucire. 'egaturile intre conductoare de cupru si aluminiu se fac prin cleme speciale cupal! metali*are asociata cu lipire sau prin presare. 'egarea conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice, se face prin strangere mecanica cu suruburi, in ca*ul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu -# mmp si direct sau prin intermediul papuciloe sau alementelor speciale , in ca*ul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de -. mmp. 'a conductoarele care se leaga de elemente mobile, legaturile se pre2ad cu elemente elestice su suprafete striate. Se folosesc urmatoarele culori de marcare a conductoarelor electrice i*olate si cabluri de curent alternati2: -2erdeAgalben , pentru conductoare de protectie< -albastru deschis pentru conductor neutru< -alb sau cenusiu deschis pentru conductoare mediane sau neutre< -alte culori decat cele de mai sus pentru conductoare de fa*a sau pol.

%onductoarele electrice care apartin aceluisi circuit electric , inclusi2 conductorul de protectie, trebuie instalate in acelasi elememt de protectie tub, gol de plinta,profil, gol de element de constructie!. %onductoarele electrice care apartin mai multor circuite electrice pot fi instalate in acelsi element de protectie sau gol , daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii: -toate conductoarele sunt i*olate pentru aceeasi tensiune< -intre sectiunile conductoarelor este o diferenta de cel mult = trepte< -fiecare circuit este prote8at impotri2a scurtcircuitelor< -toate circuitele au in comun acelasi aparat general de comanda si protectie, fara intermediul unui transformator< Pot fi instalate in acelasi element de protectie sau gol, conductoarele electrice cu aceleasi functiuni sau cu functiuni diferite care deser2esc acelasi aparat, receptor sau echipament electric numai daca sunt indeplinite simultan urmatorele conditii: -intre circuite nu pot aparea influiente< -conductoarele lor sunt i*olate pentru aceleasi tensiuni< -fiecare circuit este prote8at separat impotri2a supracurentilor. Tragerea conductorelor in tuburi se executa dupa montarea tuburilor, respecti2 a plintelor , dupa uscarea tencuielii, daca acestea au fost montate ingropat.Tuburile si te2ile se instalea*a pe trasee 2erticale sau ori*ontale. Exceptii se admit numai in ca*urile in care, 8ustificat, astfel de trasee nu pot fi reali*ate de exemplu casa scarii!.Se admit trasee oblice pe drumul cel mai scurt si in ca*ul tuburilor montate pe plansee sau inglobate in beton precum si la traseele golurilor din plansee si din panouri din beton. Se admit trasee oblice si in ca*ul planseelor din lemn, dar cu utili*area obligatorie a tuburilor metalice po*ate aparent. &mbinarea si curbarea tuburilor si te2ilor precum si racordarea lor in do*e, aparate, echipamente sau utila8e electrice se face cu accesorii corespun*atoare tipului respecti2 de tub sau tea2a, folosindi-se cu prioritate accesorii prefabricate mufe, curbe!. 4cestea se reali*ea*a si se instalea*a impreuna cu tubul sau tea2a, astfel incat sa asigure cel putin re*istenta mecanica, i*olarea electrica , etansarea, re*istenta la coro*iune, la caldura ca si tuburile sau te2ile respecti2e.%urbarea tuburilor se executa cu ra*a interioara de minim 0-. ori din diametrul exterior al tubului la monta8 aparent si egala cu minim de -# ori diametrul exterior al tubului la monta8 ingropat. 'egaturile sau deri2atiile la conductoarele electrice montate in tuburi se fac in do*e sau cutii de distributie.:o*ele sau cutiile de distibutie se instalea*a cu prioritate pe suprafetele

2erticale ale elementelor de constructie.Se inter*ice montarea do*elor pe pardoseala podurilor.Ele se instalea*a in incaperile de la ultimul eta8 al cladirii sau daca aceasta nu este posibil, pe peretii podurilor sau pe partile laterale ale grin*ilor.>amificarea din traseul principal se face folosind o do*a in punctul de ramificatie.:o*e de tragere a conductoarelor electrice in tuburi se pre2ad pe trasee drepte la distanta de maxin "0 m si pe trasee cu cel mult = curbe, la distanta de maxim -0m. 6tili*area plintelor, canalelor sau altor profile se recomanda indeosebi in cladiri care se reno2ea*a si in cladiri din elemente de constructie in care executarea de santuri pentru montarea tuburilor sau conductoarelor este deficila sau trebuie e2itata ex panouri mari din beton, pereti din ipsos, B%4, etc! &n plinte, canale si alte profile similare se pot monta circuite de iluminat si de pri*e cat si circuite de curenti slabi radio, T,, telefonie, etc!. &n acest ca*, circuitele de curenti slabi se 2or po*a in canale separate. &ntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se montea*a numai pe conductorul de fa*a.&ntrerupatoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se montea*a la inaltimea de #,.--,0 m masurata de la axul aparatului pana la ni2elul pardoselii finite.&ntrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg pentru un curent nominal de minim-#4. &n ca*ul in care circuitul alimentea*a un corp de iluminat cu o singura lampa fluorescenta se admit intrerupatoare cu un curent nominal de .4. &n incaperile de locuit se pre2ad in fiecare incapere cel putin doua pri*e. &n dependinte bucatarie, 2estibul, culuar, boxa,! se pre2ad pri*e dupa necesitati. Este obligatorie folosirea pri*elor cu contact de protectie in incaperi unde se folosesc calculatoare Sigurantele fu*ibile se folosesc numai calibrate si in executie inchisa. Se inter*ice folosirea sigurantelor ca aparate de conectare si deconectare.Tablourile de distributie pot fi in constructie inchisa sau in constructie deschisa.Ele se instalea*a astfel incat inaltimea laturii de sus a tabloului fata de pardoseala finita sa nu depaseasca ",= m. %ircuitele de iluminat trebuie sa fie distincte de circuitele de pri*a. Se admit do*e comune pentru circuitele de iluminat si de pri*e, daca circuitele respecti2e functionea*a la aceeasi tensiune. Stabilirea circuitelor de iluminat se face cu conditia de a nu depasi o putere instalata de =BC pe un circuit monofa*at si de /BC pe un circuit trifa*at.;ac exceptie circuitele de lumina din locuinte unde puterea instalata pe un circuit de iluminat poate fi: --,0 BC in ca*ul in care puterea instalata pe apartament este de -#BC< --BC in ca*ul in care pe apartament puterea instalata este de .BC.

&n cladirile de locuit trebuie sa se pre2ada cel putin cate un loc de lampa in fiecare incapere de locuit si dependinta. Stabilirea numarului de pri*e in cladirile de locuit si social-culturale se face considerand o putere instalata de "BC pe circuit.&n locuinte, pentru receptoare cu puteri de maxim ",0 BC ex. masini de spalat, aparate de climati*are! se pre2ede cate un circuit de pri*e separat.Pri*ele dintr-o incapere de locuit 2or fi toate cu sau fara contact de protectie. 4limentarea transformatorului de sonerie sau soneriei de ""# 2 se face dintr-un circuit de iluminat normal, dintr-un circuit de pri*e sau direct din tabloul de distributie. %onductorul de fa*a se leaga in dulia lampii la borna de interior iar conductorul neutru la borna conectata la partea filetata a duliei. # Fazele si operatiile tehnologice necesare la e$ecutarea lucrarii -. Pregatirea locului de munca: -studierea documentatiei de executie si confruntarea acesteia cu situatia din teren< -2erificarea cantitati2a si calitati2a a materialelor ce urmea*a a fi utili*ate< -2erificarea calitati2a si cantitati2a a sculelor si dispo*iti2elor de lucru, a mi8loacelor de protectie si echipamentului de lucru. ". Trasarea instalatiei electrice interioare Trasarea instalatiei consta in insemnarea cu creta a traseului circuitelor de la tabloul de distributie la locurile de lampa si pri*a. %onform traseelor indicate in documentatia de executie se stabilesc locurile de montare a tabloului de distributie, a do*elor de ramificatie, si aparate, a pri*elor si intrerupatoarelor, precum si a corpurilor de iluminat. &n ca*ul cand din diferite moti2e nu se poate respecta traseul indicat in proiect, se 2or face modificarile necesare, cu respecterea pre2ederilor normati2elor in 2igoare. =. Montarea diblurilor pentru montarea tuburilor. ?. Executarea santurilor pentru montarea tuburilor. Executarea santurilor se face pe cat posibil pe rosturile *idariei. :aca la ececutarea

santurilor se intalnesc grin*i din materiale combustibile, acestea se 2or prote8a cu un strat de mortar gros de un -cm sau cu fasii de tabla sau a*best , a caroe latime sa depaseasca cu cel putin = cm diametrul exterior al tubului.'ocasurile pentru do*ele de ramificatie si pentru do*ele de aparate 2or a2ea adancimea corespun*atoare pentru a se putea monta capacele si aparatele la ni2elul tencuielii . 0. Montarea tuburilor de protectie si a do*elor Tuburile de protectie se pot monta aaprent sau ingropat. Se instalea*a cate o do*a la Maxim = curbe, pentru conductoarele din cupru si cate o do*a la maxim " curbe pentru conductoarele din aluminiu.Pe traseele in linie dreapta, la maxim -#m , se intercalea*a do*e de trecere. Pe traseul ori*ontal, se pre2ede o usoara inclinatie de #,0-- D a tuburilor, pentru e2itarea strangerii apei de condensatie in interiorul tuburilor. .. Montarea conductoarelor in tuburi &ntroducerea conductoarelor in tuburi se face numai dupa ce acestea au fost momtate si numai dupa ce tencuiala s-a uscat. &n timpul uscarii tencuielii, capacele do*elor 2or fi scoase. $. Montarea tabloului de distributie Montarea tablourilor se face in 2estiare, holuri, sau coridoare cu acces usor. /. Executarea legaturilor electrice &n do*ele de deri2atie si de aparate se lasa o re*er2a de minim $# mm capetele %onductoarelor.'a corpul de iluminat, se lasa la capat o re*er2a de minim -0# mm. E.Montarea aparatelor de conectare &ntrerupatoarele, comutatoarele, si butoanele de iluminat se montea*a numai pe conductoarele de fa*a. -#.Montarea corpurilor de iluminat si instalarea lampilor electrice 'ampile de orice fel se alimentea*a intre fa*a si nul. 'a contactul exteroir al duliei se leaga conductorul de nul de lucru. 2.% &cule si dispoziti"e de lucru' mi(loace de protectie si echipamente de lucru

Pentru executarea unei instalatii electrice interioare sunt necesare urmatoarele scule: -ciocane diferite< -dalti diferite< -bormasina cu percutor< -polidisc< -trusa de scule ce cuprinde: surubelnite, chei, etc. -burghie diferite< -ampermetru< -2oltmetru< Pentru e2itarea accidentelor, muncitorii care executa instalatia electrica interioara trebuie sa poarte echipament de protectie, manusi electroi*olante, ci*me electroi*olante si casca de protectie. ) *aterialele necesare efectuarii lucrarii Pentru executarea instalatiilor electrice interioare sunt necesare urmatoarele materiale: -conductore electrice< -do*e de legatura si do*e de aparate< -tuburi de protectie< -intrerupatoare< -corpuri de iluminat< -tablou de distibitie cu sigurante< -pri*e< 2.).1. +legerea conductoarelor pentru instalatii electrice interioare, &n functie de materialele utili*ate, sectiunile minime pentru conductoarele electrice se aleg conform tabelului urmator:

@r %rt. " = ? 0 . $

:estinatia conductorului

Sectiuni minime mm"! cupru 4luminiu ",0 ",0 ",0 ? ? ? -

Pentru un singur loc de iluminat, conductor de fa*a Pentru o singura pri*a, conductor de fa*a Pentru circuite de iluminat, conductor de fa*a Pentru circuite de pri*a, conductor de fa*a Pentru circuite cu puteri intre "-?,0 BC Pentru circuite ce alimentea*a firme cu lampi descarcari in ga*e Pentru circuite monofa*ate, conductorul de nul lucru 2a a2ea aceeasi sectiune cu conductorul fa*a Pentru coloane din cladiri de locuit,conductorul protectie: -la coloane colecti2e -la coloane indi2iduale Pentru circuite de aparate,conductorul de protectie Pentru coloane, intre tabloul principal si tabloul de distributie cu de de de

-,0 -,0 ",0 ",0 ",0 -

. ?

E -#

",0 ",0

--

Pentru conductorul de legatura tabloul de distributie

intre contor si

2.).2 +legerea diametrului tubului pentru conductoare F. si +f. Sectiunea @ominala a %onductorului mm! -,0 " @umarul conductoarelor din tub = ? 0 :iametrul nominal exterior al tubului mm!

-" -"

-" -"

-. -.

-. -.

-. -.

-. "#

-. "#

",0 ? . -#

-" -. -. -.

-. -. -. "0

-. "# "# "0

"# "0 "0 ="

"# "0 "0 ="

"0 "0 "0 ?#

"0 "0 "0 ?#

2.). +legerea sigurantelor Sectiunea conductorului Mm" -,0 ",0 ? . -# %urenti nominali pentru sigurante 4!
%onductoare electrice in tub max.= conductoare! %abluri si cordoane cu mai multe conductoare in aer %abluri si cordoane cu un singur conductor in aer

%u . -# -. "# "0 =0

4l -# -. "# "0

%u -# -# "# "0 =0 0#

4l "# "0 =0

%u -# "# "0 =0 0# .=

4l "# "0 =0 0#

2./. 0erificarea si receptia instalatiilor electrice interioare 'a incheierea lucrarii, executantul 2a ferifica: modul cum au fost respectate la lucrare pre2ederile proiectului de executie< aspectul estetic al lucrarii< calitatea legaturilor in do*e, la aparate si tabloul de distributie< modul de fixare a aparatelor si a lampilor< modul de reali*are si functionare corecta a instalatiei de protectie< asigurarea re*istentei de i*olatie a instalatiei< modul de reali*are a protectiei prin sigurante fu*ibile, asigurandu-se selecticti2itatea si sensibilitatea necesara.

,erificarea finala trebuie sa se faca cu deosebit spirit de raspundere,pentru a nu se Strecura greseli , abateri sau omisiuni in executarea instalatiilor electrice. 6neori, aspecte chiar de detaliu, scapate la 2erificare, conduc la accidente sau greutati in exploatarea instalatiei.42and in 2edere cele de mai sus, enumeram in continuare cate2a operatiuni de detaliu. 4stfel, se 2erifica daca tabloul de distributie corespunde din punct de 2edere calitati2, daca elememtele de protectie sunt montate conform prescriptiilor, daca bornele de intrare si de iesire sunt prote8ate, daca nu sunt innadiri in spatele lor, sau plecari de circuite neasigurate.

Se 2erifica daca s-au pre2a*ut coloane corect dimensionate intre contor si tabloul general, si intre acesta si tablourile secundare. Se 2erifica daca s-au montat pe tablourile de distributie sigurante regulamentare pentru circuite , potri2it cu intensitatea de regim a conductoarelor, respecti2 a receptoarelor. Se 2erifica daca numarul si sectiunea circuitelor corespund cu cele din proiect. Se 2erifica daca nu s-au facut inadiri in tuburi sau intercalari de conductoare de salba calitate sau de sectiuni diferite. :e asemenea, se desfac capacele de la do*e si se cercetea*a felul in care s-au facut legaturile. Se 2erifica daca s-au lasat in do*e sau la locurile de lampa capetele de re*er2a de lungimi corespun*atoare. Se 2erifica daca nu s-au montat intrerupatoare sau pri*e in bai, si daca in bucatari s-au pre2a*ut pri*e speciale corespun*atoare. 1. Dosarul necesar pentru bransarea la reteaua electrica 4ctele necesare unui dosar de bransare la reteaua de furni*are a energiei electrice sunt: -. 4ctele do2editoare ale proprietatii< ". 42i*ul de amplasament obtinut anterior, in ba*a certificatului de urbanism< =. Plan de situatie scara -:0## cu 2i*a F 2i*at spre neschimbareG ?. 4utori*atie de constructie eliberata de Primaria unde se construieste locuita< 0. :osarul instalatiei interioare intocmit de o societate autori*ata< 2e*i anexa -! .. %erere tip pusa la dispo*itie de S:E.

!$emplu de instalatie electrica interioara si schema monofilara a instalatiei electrice

%H@;H>M S%I&TE'H> 4@EJ4TE

D!&!2 3!425C

:esenul tehnic trebuie sa corespunda prescriptiilor si standardelor tehnice in 2igoare,atat in ceeace pri2este modul de intocmire a desenului cat si in pri2inta datelor tehnice inscrise in desen.%otele sund date in milimetri si se criu cu cifre arabe.:aca in mod exceptional pentru inscrierea cotelor se utili*ea*a alte unitati decat milimetru, simbolul unitatii de masura se scrie dupa cifra de cota. %otele se trec deasupra liniei de cota, cu scriere inclinata la $0# iar in ca* stict necesar se admite in inter2alul obtinut prin intreruperea liniei de cota. 'iniile de cota se trasea*a cu o lunie continua subtire si se termina la ambele capete cu sageti. 'iniile de ota se trasea*a patalel cu elementul la ale carui dimensiuni se refera.Se 2a e2ita incrucisarea liniilor de cota.'iniile a8utatoare arata ca ele sunt extremitatile elementulKi cotat, ele 2or fi in general perpendiculare pe linia de cota si nu se 2or confunda cu liniile de contur, 2or depasi liniile de cota si punctele necesare pentru determinarea formei obiectului.'iniile de indicatie ser2esc pentru a indica pe desen elementul lacare se refera o obser2atie, prescriptie tehnica, un numar de po*itie sau o cota, care din lipsa de spatiu nu poate fi scrisa deasupra liniei de cota. :upa rolul pe care il au in definirea obiectului, se deosebesc urmatoarele cote: -cote functionale ;! care se scriu direct pe desen, nefiind permis ca ele sa fie obtunute prin deducere din alte cote< -cote nefunctionale @;! care se refera la o dimensiune. ;ormatele din desenul tehnic se refera tipurile de dimensiuni pe care le au foile de desen. Ele se notea*a simbolic cu 4 urmat de o cifra care indica dimensiunile formatului. Tipurile de formate utili*ate in desenul tehnic sunt: -4# L /?-x --/E! -4- L 0E? x /?-! -4" L ?"# x 0E?! -4= L "E$ x?"#! -4? L "-# x"E$! 'iniile folosite in desenul industrial sunt: linia continua, linia intrerupta si linia subtire. 'iniile folosite pot fi de mai multe tipuri: linie continua groasa, linie continua subtire, in *ig*ag, linie intreruta subtire, linie punct subtire, linie punct mixta, linie punct groasa, linie punct subtire. &n desenul tehnic se folosesc urmatoarele 2ederi: -2edere din fata<

-2edere de sus< -2edere din stanga< -2edere din dreeapta< 2edere de 8os< 2edere din spatiu. ,ederea din fata sau sectiunea corespun*atoare se numeste proiectie principala. Proiectia principala se alege astfel incit sa repre*inte obiectul cu cele mai multe detalii de forma si dimensiune,de regula in po*itia de functionare,

MASURARI ELECTRONICE refata

Ce obisnuieste ca, intr"o prefata, autorii sa explice pentru ce a fost scrisa o carte! Gici noi nu ne vom abate de la aceasta regula, pentru ca vrem ca " luand cunostinta de o asemenea deslusire prealabila " lectorul sa"si poata explica pentru ce va cumpara lucrarea si de ce va urma, eventual, sa o citeasca (in intregime sau numai partial)! Ccrierea si " mai ales " publicarea intr"o editura centrala a acestei carti are cel putin trei cauze, pe care le vom arata in continuare, dupa o explicatie ce se cere in prealabil! 6n forma in care se publica aici, manualul J2asurari electroniceJ este prima editie (de baza) a manuscrisului unui curs cu acelasi nume (ce se preda la anul 666 Blectronica aplicata din .acultatea de 6nginerie 2ecanica si Blectrica a 8niversitatii J etrol":azeJ loiesti " 8! !:!), asa cum a fost introdus in baza de date a sistemului informatic al 8! !:!, conceput pentru implementarea predarii interactive asistata de calculator, in sistem deschis si de la distanta! 6n sala de curs, dotata cu o retea locala de calculatoare, profesorul isi prezinta lectia de la un terminal dotat cu un ecran pe care este proiectat, printr"un monitor cu cristale &2, cadru cu cadru, lectia prevazuta si apelata din baza de date a sistemului! >a prezentarea fiecarui cadru (ecran) al lectiei, daca studentii cer explicatii suplimentare, daca exista idei insuficient explicate (sau cu o expunere JstufoasaJ) si daca, de"a lungul timpului, au mai aparut si noi elemente ce se cer a fi incluse in

lectie, atunci " in mod interactiv " se fac modificarile necesare (stergeri, includeri, interschimbari etc!) si noua pagina este salvata in fisierul din care a fost preluata, rezultand " la sfarsitul sedintei de curs " o noua versiune care va fi in lucru! entru pregatirea lor la disciplina J2asurari electroniceJ, studentii dispun de o alta retea locala de calculatoare, aflata intr"o sala special amenajata a bibliotecii 8! !:!, care este dotata si cu cateva imprimante; dupa analizarea pe monitorul sau a unor lectii ale cursului (pe care in mod interactiv, le poate selecta, comprima, adnota etc!) studentul isi tipareste " din fisierul de iesire creat in timpul studiului " portiunea de curs care il intereseaza! =aca studentul dispune de acces prin 6nternet, el poate apela cursul de la distanta, direct de la domiciliul sau! 6n aceste conditii, o prima cauza care ne"a determinat sa tiparim acest manual (intr"un tiraj de cateva sute de exemplare) este acela de a realiza o economie (de loc de neglijat) de hartie si cerneala de imprimanta (in sala de studiu a bibliotecii 8! !:!) sau de timp de acces prin reteaua 6nternet! -vand tiparit manuscrisul in forma primei sale versiuni, studentul va extrage prin imprimanta numai acele pasaje de curs care au modificari esentiale! 8n al doilea motiv ce ne"a determinat sa tiparim acest manual este unul de factura mai egoista! rin tiparirea si difuzarea lui speram sa primim, de la cat mai multi cititori, observatii, propuneri, sfaturi etc! pe care sa le tratam si in mod operativ sa le introducem in fisierul rezervat cursului, realizand o noua versiune, imbunatatita, prin participarea " tot intr"o forma interactiva (dar nu in timp real) " si a altor persoane aflate in afara structurii de invatamant asistat din 8niversitatea J etrol":azeJ loiesti! 6n sfarsit, o a treia cauza consta in dorinta de a pune la dispozitia celor interesati de cursul J2asurari electroniceJ " dar care nu dispun inca de tehnica necesara accesului la reteaua 8! !:! " un manual pe care sa" l poata folosi direct, precum si de a lansa o invitatie celor din afara sistemului informatic al 8! !:! de a se abona la reteaua noastra! 6n continuare ne simtim datori sa facem cateva precizari cu privire la pozitia cursului J2asurari electroniceJ in planul de invatamant al specializarii JBlectronica aplicataJ din 8! !:! si cu privire la continutul si intentiile sale! 2anualul de fata se bazeaza, in lectiile sale, pe cunostintele pe care studentii le au de la alte discipline studiate anterior, si anume$ .izica, Kazele electrotehnicii (care contine si lucrari de masurari electrice, sa zicem intr"o forma clasica), 2atematici speciale, Componente pasive de circuit, Cemnale, circuite si sisteme, 7eoria transmiterii informatiei, =ispozitive si circuite electronice, Circuite integrate liniare, Circuite integrate discrete si roiectarea asistata de calculator a circuitelor electronice, dar are in vedere pregatirea pe care trebuie sa o asigure studentilor pentru ca ei sa poata aborda cu usurinta alte cateva cursuri ce vor urma, ca$ 2asini si actionari electrice, Comanda electronica a actionarilor electrice, Blectronica aplicata, Cisteme automate pentru masurare si control si relucrarea automata a datelor experimentale! -cest fapt explica, totodata, colectivul mai larg de autori care au colaborat la redactarea cartii! 6mpartit in cincisprezece capitole, manualul Masu a ! e4ec" 2$!ce are ca scop sa asigure pregatirea formativa a viitorilor ingineri electronisti din specialitatea JBlectronica aplicataJ in domeniul efectuarii masurarilor necesare in diversele forme de activitate (proiectare, realizare, productie, testare"incercare, exploatare, depanare) asupra circuitelor electronice si blocurilor functionale din aparatele, echipamentele si instalatiile electronice! =e aceea, in manual sunt expuse$ procedeele de masurare a marimilor electrice de circuit, a parametrilor circuitelor electrice (0, >, C si impedante) si a parametrilor dispozitivelor electronice; metode de analiza a semnalelor (cu determinarea formei de unda, a distorsiunilor, a zgomotelor, a perioadelor si a frecventelor, a defazajelor, a modulatiei etc!), de ridicare a caracteristicilor etajelor electronice si de testare a circuitelor electronice, precum si determinarea indicilor de performanta si de calitate ai montajelor si aparatelor electronice! Cunt prezentate si cele mai utilizate aparate electronice in activitatea de testare si reglare a circuitelor si montajelor electronice, ca$ surse de alimentare de laborator, generatoare de semnal, osciloscoape catodice si monitoare, inregistratoare, versatestere, numaratoare

universale, vobulatoare, distorsiometre etc!, precum si modul de realizare a unor masurari asistate de calculator! =in motivele aratate (limitarea obiectului cursului strict la masurarile efectuate asupra circuitelor electronice), in aceasta carte nu sunt prezentate traductoarele electronice, aparatele electronice pentru masurarea unor marimi neelectrice (ca de exemplu 9"metrele, debitmetrele electronice etc!), sistemele automate pentru masurare si control (care fac obiectul altor cursuri)! Cingurele aparate electronice prezentate sunt Lattmetrele si contoarele de energie electrica electronice, care sunt utile la cursurile J2asini si actionari electriceJ si JComanda electronica a actionarilor electriceJ! 6n incheiere, in numele colectivului de autori, tin sa multumesc public doamnei profesoare 3 . !$g. RODICA STRUNGARU " seful catedrei JBlectronica 2edicalaJ de la 8niversitatea J olitehnicaJ din Kucuresti " pentru atenta recenzie a lucrarii, a observatiilor si sugestiilor facute, precum si Bditurii -:60 " pentru stradaniile depuse in vederea tiparirii in conditii grafice cat mai bune a acestei carti 2ultumim in mod deosebit si Cocietatii Gationale de 7elecomunicatii J0/27B>BC/2J C!-!, care a contribuit la aparitia acestei lucrari! *ro(. dr. in!. +,A- )./+0123C.