Amplificatoare optice

Definitie:Un amplificator optic este un dispozitiv care amplifica un

semnal optic n mod direct, fr a fi nevoie de a-l converti in un semnal
electric. Un amplificator optic poate fi ca un laser, fr o cavitate optic, sau
una n care feedback-ului din cavitatea este suprimat. Stimulat de emisie n
mediu activ amplificator, cauzeaz amplificare a luminii primite.
Amplificatoare optice sunt importante n comunicari optice si fizica laserilor.
Clasificarea aplificatoarelor optice
Tipurile de baza ale amplificatoarelor optice sunt:
- amplificatoare optice semiconductoare (SOA-Semiconductor ptical
Amplifiers!"
- amplificatoare #aman (FRA-$iber #aman Amplifier!"
- amplificatoare optice cu fibra din material plastic (%lastic $ibre
Amplifiers!"
- amplificatoare optice cu fibra dopata cu &rbiu (EDFA-&rbium 'oped
$iber Amplifiers!"
- amplificatoare optice cu fibra dopata cu %raseodimiu (PDFA-
%raseodinium 'oped $iber Amplifiers!"
- amplificatoare optice cu fibra dopata cu (eodimiu (NDFA-(eodimium
'oped $iber Amplifiers!"
- amplificatoare optice cu fibra dopata cu Tuliu (TDFA-Tulium 'oped
$iber Amplifiers!.
)n fi*ura + sunt reprezentate cateva amplificatoare optice tinanduse
cont de banda corespunzatoare lun*imii de unda.
$i*. + Amplificatoare optice clasificate, dupa lun*imea de unda, in banda
corespunzsatoare
, din cele mai importante amplificatoare optice sunt prezentate in fi*ura -:
.otivele folosirii amplificatoarelor optice
)n lumea comunicatiilor a fost facuta trecerea in sistemele optice de la
repetoare la amplificatoare. )ntr-un sistem di*ital se pot evita amplificatoarele
pe distante mari, folosindu-se in sc/imb, repetitoare.
.otivul pentru care oamenii au vrut sa utilizeze repetoare a fost
acela de a elimina z*omotul. #epetoarele primesc semnalul initial, il refac in
semnal di*ital si apoi *enereaza un nou semnal. Astfel, z*omotul si dispersia
acumulate de-a lun*ul caii de transmisie sunt inlaturate complet de catre
repetor. )n cazul in care este utilizat un amplificator, aceste componente sunt
amplificate impreuna cu semnalul.
)ntr-un sistem optic de comunicatii nu prea avem probleme cu
z*omotul sau cu interferentele de semnal. Un semnal in fibra monomod care
a0un*e la destinatie este mult mai slab, dar pentru considerente practice
semnalul este nesc/imbat. %e lan*a dezavanta0ul creat de z*omot e1ista si
unele avanta0e pentru a folosi amplificatoare cum ar fi:
Fiabilitatea amplificatoarelor
2and este folosit un repetor, semnalul optic trebuie convertit intr-o
forma electrica, trecut prin repetor si apoi convertit inapoi in semnal optic.)n
concluzie un dispozitiv cum ar fi amplificatorul de semnal se va comporta la
fel sau poate c/iar mai bine decat un repetor.
Flexibilitatea
Un repetor este specializat pentru un anumit semnal si pe
caracteristicile lui (viteza, cod etc.!. Un amplificator amplifica indiferent de
semnalul de intrare. 'aca se doreste cresterea vitezei de transmisie intr-o retea
de comunicatie ce foloseste amplificatore tot ce trebuie facut este sa se
sc/imbe transmitatorul si receptorul de la capetele retelei. )n sc/imb, daca se
folosesc repetoare, acestea ar trebui inlocuite, lucru care este destul de
incomod in unele medii (cum ar fi cabluri submarine!.
Multiplexarea prin diviarea lun!imii de unda "#DM$
Un sistem 3'. utilizeaza surse de lumina cu diferite lun*imi de unda,
fiecare modulata de un anumit semnal. 'aca s-ar folosi repetoare este nevoie
de o demultiple1area a semnalului, in timp ce pentru amplificatoare nu este
nevoie.
%o&tul
Amplificatoarele optice sunt mult mai simple decat repetoare si ar
trebui sa aibe un cost semnificativ mai mic.
&1ista mai multe tipuri de amplificatoare optice. Amplificatoarele pot fi
construite cu a0utorul te/nolo*iei semiconductoare (ca de e1emplu lasere!, a
te/nolo*iei */idului de unda planar, precum si amplificatoare cu fibre.
Aproape orice laser cu semiconductor se poate transforma intr-un
amplificator cu cateva modificari.
Aplicatii ale amplificatoarelor optice

Amplificatoare optice pot fi folosite in mai multe scopuri in proiectarea
sistemelor de comunicatii cu fibra optica: trei aplicatii comune sunt prezentate
sc/ematic in fi*ura -4. %entru sistemele situate la distante mari se prefera
folosirea amplificatoarelor in locul re*eneratoarelor elctronice. %entru
sistemele 3'. se folosesc amplificatoare optice, deoarece canalele sistemului
pot si amplificate simultan.
%entru a creste puterea de transmisie intr-un sistem de comunicatie se
plaseaza un amplificator imediat dupa transmitator. Acest amplificator este
numit amplificator de putere si principalul lui scop este acela de a mari puterea
transmisa. Un amplificator de putere poate creste distanta de transmisie cu +44
km sau c/iar mai mult, in functie de casti*ul amplificatorului si de pierderile in
fibra. 'istanta de transmisie poate fi de asemenea marita prin plasarea unui
amplificator inaintea receptorului, pentru a mari puterea primita. Aceste
amplificatoare sunt numite preamplificatoare optice si sunt folosite pentru a
imbunatatii sensibilitatea receptorului. alta aplicatie a amplificatoarelor
optice este folosirea lor pentru a compensa pierderile in 5A(.
$i*. , aplicatii pentru amplificatoarele optice: (a! amplificatoare in paralel" (b!
marirea puterii transmise" (c! preamplificarea puterii primite
)n fi*ura urmatoare este reprezentata implementarea ampificatoarelor optice
intr-un sistem optic.
$i*.6 )mplementarea amplificatoarelor optice intr-un sistem optic de
comunicatii
Amplifcatoare Raman
%rincipiul de baza al amplificarii consta din utilizarea dispersiei #aman
stimulate (S#S! in fibrele optice ca mecanism de interactiune a luminii cu
ener*ia de vibratie a materialului. )n acest proces in timpul propa*arii unui
fascicul de pompa0 intens, are loc transferul de ener*ie al pompa0ului spre
semnal decur*and emiterea de fononi optici.
5a emiterea stimulata, un foton incident este capabil de a *enera un
foton cu aceeasi ener*ie, in ceea ce priveste dispersia #aman stimulata fotonii
incidenti pot *enera un foton cu ener*ie redusa si sa emita un foton optic care
este absorbit de starea de vibratie a miezului.
%e masura ce semnalul se propa*a in miez, se
amplifica datorita tranzitiei electronice intre starea fundamentala si alte starile
de vibratie (alte 7! prin intermediul starii virtuale. 'iferenta de ener*ie intre
starea virtuala si starea la care revine electronul (tranzitie!, este suficienta
pentru emiterea unui foton si respectiv a unui numar de fononi optici care
determina frecventele Stokes. 2omparand cu lic/idele si cristalele, sticla
inre*istreaza o dispersie #aman mai mica. Astfel diminuarea ariei efective a
pompa0ului este esentiala pentru cresterea casti*ului de amplificare.
S-au studiat diferite materiale vizand descoperirea unei optiuni cu un
casti* #aman mai mare pentru producerea de fibre optice amplificatoare,
printre care: sticla produsa dintr-un sin*ur material, sticle de siliciu dopate si
sticle produse din diferite componente, inclusiv sticle dopate cu o1izi de
metale *rele.
)n fi*ura 8 este prezentata imprastierea #aman.
$i*. 8 )mprastierea #aman
'in cauza naturii amorfe a sticlelor care compun fibrele optice,
nivelurile de vibratiei se distribuie cvasicontinuu *enerand un plus omo*en.
Aceste amplificatoare in afara ca au o banda lar*a de amplificare, sunt
destul de fle1ibile in ceea ce priveste casti*ul, putand inlocui deficientele de
banda a celorlalte amplificatoare, fiind atractive pentru aplicatiile in
comunicatiile cu fibra optica.
Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Erbiu
%rimul material rar folosit a fost neodimiu, cel mai bun dopant in lasere
solide. 'upa aceste rezultate incura0atoare s-au utilizat si alti dopanti pentru
producerea amplificatoarelor optice: tuliu, 9terbiu si erbiu. S-au dezvoltat
numeroase amplificatoare din fibra dopata cu diferite elemente, profitand de
proprietatile fluorescente ale fiecaruia.
)n prezent cele mai importante amplificatoare optice cu
fibra dopata sunt cele cu erbiu care pot produce amplificare in banda 2.
Amplificatoarele optice cu fibra dopata cu praseodimiu si neodimiu se pot
folosi pentru a obtine valori de +,44 nm. )n ceea ce priveste amplificatoarele
cu fibra dopata cu tuliu pot produce casti* pentru toata banda Sde transmisie
optica (+6:4 nm-+8,4 nm!.
Fig. 6 EDFA
2el mai important tip de amplificator este amplificatorul cu
fibra optica dopata cu erbiu (&'$A!, pentru ca are un cost mic (relativ!, este
e1trem de eficient si prezinta un z*omot mic.
Fig. 7 Amplificatoar optic cu fibra dopata cu Erbiu - functionarea
&'$A sunt amplificatoarele optice cele mai folosite si cunoscute in
principal pentru ca spectrul lor de amplificare coincide e1act cu minimul
pierderilor in siliciu pentru +884 nm. %entru &'$A cu siliciu, toate
posibilitatile de tranzitie intre nivelele de ener*ie din erbiu sunt radiative
datorita procesului de cadere cu emisie de fononi, cu e1ceptia transmisiei care
cuprinde nivele care sunt +44; radiative. Aceasta tranzitie
arata un spectru de emisie destul de lar*, cu ma1imul la +8,4 nm care
ofera amplificare in toata banda C. &ste de asemenea posibila amplificarea
in banda L cu &'$A. Timpul de viata superior este de +4 ms, care este mult
mai mare decat timpurile asociate transmisiei semnalului.
)n fi*ura < este prezentata sc/ema bloc a unui amplificator optic dopat
cu fibra cu &rbiu.
Fi!' ( Sc)ema bloc EDFA
Amplificarea optica
Amplificatoarele optice amplifica radiatia incidenta prin emisie
stimulata, iar casti*ul se realizeaza prin pompa0 optic pentru a se obtine
inversia de populatie. )n timpul emisiei spontane, laserul de iesire poate sa
contina un spectru lar* de z*omot pentru laser, care dupa detectie furnizeaza
termeni de z*omot pentru fotocurent.
'ezavanta0ul principal la amplificarea optica o constituie faptul ca
simultan cu ea se adau*a si amplificarea z*omotului. 'e aceea se incearca
reducerea z*omotului sau c/iar eliminarea lui. %entru acest lucru se utilizeaza
dia*rame de z*omot similare celor de la amplificatoarele electronice.
'aca in procesul de amplificare optica sunt prezente mai multe canale
pentru lun*imile de unda, se poate induce diafonia dintre aceste canale in cazul
particular pentru re*imul de saturare al amplificatorului.
)n cazul &'$As ,datorita multiplicitatii nivelelor de ener*ie poate sa aiba loc
absorbtia unor lun*imi de undapompate incepand de la nivelul superior de
amplificare diminuand eficienta pompa0ului. Acest proces este denumit
absorbtie de stare e1citata (ESA*Excited State Ab&orbtion!. 5un*imile de
unda de pompa0 intre =<4 nm si +6<4 nm sunt libere pentru absorbtia starii
e1citate. Acestea pot fi *enerate plecand de la laserele diodelor comerciale.
%ompa0ul de =<4 nm minimizeaza nivelul z*omotului si este mai adecvat cand
&'$A este folosit ca un preamplificator.
'aca este pompa0 suficient pentru a mentine inversiunea de populatie,
ionii de erbiu absorb semnalul care se propa*a amplificat, dupa principiul unui
laser cu trei niveluri. Un parametru important a &'$A-urilor este puterea de
transparenta definita ca putere de pompa0 pentru ca semnalul sa nu sufere nici
casti* nici pierdere.
Fig. 9 Excitarea ionilor de Erbiu
Amplificarea emisiei spontane
>enerarea z*omotului in amplificatoarele optice este un efect al
deze1citarii spontane a ionilor laser. %entru ioni avem timpul de viata finit
pentru starea e1citata, de apro1imativ ? +4 ms, in cazul fibrei optice dopate
cu erbium, pentru ca putinii ioni spontani se reintorc la starea fundamentala si
astfel emit cate un foton in acest fel. Acesti fotoni nu au caracteristi coerente
cu respectarea proprietatilor semnaluli laser care intra si se opune la *enerarea
fotonilor prin emisie stimulata.
2olectarea fotonilor *enerati spontan se poate face prin mai multe
tipuri de amplificare a fibrelor optice, dar astfel rezulta si un z*omot de fond
suplimentar la semnalul laser.
Amplificarea emisiei spontane depinde de puterea semnalului.
Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Praseodimiu
&'$As functioneaza in banda de +884 nm. .a0oritatea (aproape toate!
sistemelor de transmisie e1istente utilizeaza banda de +,44 nm, banda in care
&'$As nu functineaza.2a o replica la acestea au fost dezvoltate
amplificatoare dopate cu %r,@. 2u toate acestea, ele nu sunt la fel de bune ca
&'$As. 2asti*ul valabil in %'$As comerciale este in 0ur de +- dA, iar *ama
lun*imilor de unda amplificate nu este la fel de mare cum s-ar dori. 2asti*ul
este folosit mai mult in aplicatii decat pentru amplificarea de putere. 2u toate
acestea, casti*ul la un semnal de nivel redus este mic.
%rasedemiul emite fluorescent in zona spectrala de +,44 nm, permitand
amplificarea lun*imilor de unda dorite, acest lucru facand posibil producerea
unui amplificator optic cu fibra dopata cu prasedemiu. &ficienta pompa0ului
este e1trem de scazuta. )n sc/imb pentru un &'$A cu un nivel de pompa0 la -4
m3 este suficient pentru a obtine un casti* de -4 dA. %entru un %'$A sunt
necesare cateva sute de m3 pentru a atin*e aceeasi valoare.
%rasedemiul poate fi pompat la - lun*imi de unda:
+. 5a +4+B nm, folosind un semiconductoare )n>aAs laser. Acestea
sunt similare cu laserii in re*iunea de =<4 nm folositi pentru pomparea
&'$As. 2ea mai mare putere valabila in aceasta clasa este de numai 84 m3"
-. 5a +46B nm, folosind un laser de cristal (d:C5$. Acestea sunt
disponibile la o putere foarte mare, dar sunt, de asemenea, costisitoare.
%ompare la aceasta lun*ime de unda este, de asemenea, foarte mica in
eficienta. 'in aceasta cauza, pompele (d: C5$sunt sin*urele pompe folosite
in %'$As comerciale.
Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Neodimiu
(eodimiul, alt material rar, emite de asemenea fluorescenta la nivelul
de +,, Dm, fiind posibila producerea de amplificatoare optice si lasere cu fibre
din EA5A( dopate cu neodimiu. 2ea mai mare problema in le*atura cu aceste
fibre il constituie tranzitul la +,48 Dm care poate opri emisia dorita. $olosind
te/nici de suprimare a casti*ului la +,48 Dm, se pot obtine amplificari de
pana la @+4 dA a laserelor cu eficienta de pana la +8,B;. &1ista de asemenea
mentionari in literatura privind folosirea disprosiului pentru amplificari de
+,, Dm.
(eodimiul este un alt candidat pentru rolul de element activ in
amplificatoarele de fibra in banda de +,44 nm. (d va amplifica in intervalul
+,+4 - +,:4 nm in EA5A( si intre +,:4 si +644 nm in dio1id de siliciu.
%omparea eficienta se produce la lun*imile de unda B=8 si <+4 nm.
&ficienta totala este foarte scazuta. 'urata de viata a purtatoarei in
EA5A( la ,=4 Dsec este destul de scurta. (ivelul de z*omot este de asemenea
adecvat, dar nu la fel de bun precum caracteristicile &'$A (amplificarea
emisiei spontane este o problema!.
Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Tuliu
'in perspectiva lar*irii benzii de transmitere in sisteme 3'.
(Favelen*t/ division multiple1ed!, se utilizeaza de asemenea amplificarea prin
fibra dopata cu tuliu (element puternic fluorescent!, in banda S. &ste important
de subliniat caprocesul de amplificare se realizeaza ca un model de laserare pe
trei nivele.