2

3
Cuprins

INTRODUCERE
1 Nevoia de amplificare optica.......................................................11
2 Scurt istoric al amplificatoarelor optice cu semiconductori....13
3 Clasificarea amplificatoarelor optice.........................................14
3.1 Amplificatoare Raman.........................................................16
3.2 Amplificatoare optice cu fibra din material plastic......18
3.3 Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Erbiu......19
3.3.1 Amplificarea optica....21
3.3.2 Amplificarea emisiei spontane.......23
3.4 Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Praseodimiu....25
3.5 Amplificatoare optice cu fibr dopat cu Neodimiu......25
3.6 Amplificatoare optice cu fibr dopat cu Tuliu.....26
4 Comparatie intre SOA si OFA...................................................26

CAPITOLUL 1 AMPLIFICATOARE OPTICE
1.1 Motivele folosirii amplificatoarelor optice.............................28
1.2 Castigul optic.............................................................................30
1.3 Castigul si largimea de banda a amplificatorului..................31
1.4 Saturatia castigului...............34
1.5 Zgomotul amplificatoarelor optice..37
1.6 Aplicatii ale amplificatoarelor optice......................................39




4

CAPITOLUL 2 AMPLIFICATOARE OPTICE CU
SEMICONDUCTORI
2.1 Descrierea SOA.........................................................................41
2.2 Principiul functionarii unui SOA............................................42
2.3 Clasificarea SOAs.....................................................................44
2.3.1 Fabry-Perot SOA..46
2.3.2 TWA SOA....54
2.4 Castigul si largimea de banda a unui SOA.............................55
2.5 Sensibilitatea polarizarii...59
2.6 Saturatia castigului a unui SOA..60
2.7 Zgomotul unui SOA..................................................................60
2.8 Efecte dinamice.........................................................................61
2.9 Neliniaritatea.61

CAPITOLUL 3 PREZENTAREA UNOR SOA
COMERCIALE..................................................62

CONCLUZII.....................................................................................72


BIBLIOGRAFIE...............................................................................74





5
Lista de acronime

ASE Amplified Spontaneus Emission = emisie spontana amplificata
BER Bit Error Rate = rata de eroare de bit
DBR Distributed Bragg Reflector = reflector Bragg distribuit
DCF Dispersion Compensating Fibers = fibre compensatoare de dispersie
EDFA Erbium Doped Fiber Amplifier = amplificator din fibra optica dopata cu erbiu
ESA Excited State Absorbtion = absorbtie de stare excitata
FOTB Filtru Optic Trece Banda
FP-SOA Fabry-Perot Semiconductor Optical Amplifier = amplificator optic cu
semiconductori Fabry-Perot
FPA - Fabry-Perot Amplifier = amplificator Fabry-Perot
FRA Fiber Raman Amplifier = amplificator Raman din fibra optica
FSR Free Spectral Range = domeniu spectral liber
FWHM Full Width at Half Maximum = largimea la semiinaltime
NDFA Neodimium Doped Fiber Amplifier = amplificator din fibra dopata cu neodimiu
NTWA Near Travelling Wave Amplifier = aproape amplificator cu unda calatoare
OFA Optical Fiber Amplifier = amplificator din fibra optica
PCF Power Conversion Efficiency = eficienta de conversie a puterii
PDFA Praseodimium Doped Fiber Amplifier = amplificator din fibra dopata cu
praseodimiu
PIC Photonic Integrated Circuit = circuit fotonic integrat
PMMA PolyMethyl MethylAcrylate
RSZ Raport Semnal-Zgomot
SOA - Semiconductor Optical Amplifier = amplificator optic cu semiconductori
SRS Stimulated Raman Scatering = dispersie Raman stimulata
TDFA - Tulium Doped Fiber Amplifier = amplificator din fibra dopata cu tuliu
TE Transversal Electric
TM Transversal Magnetic
TW-SOA - Travelling Wave Semiconductor Optical Amplifier = amplificator optic cu
semiconductori cu unda calatoare
TWA - Travelling Wave Amplifier
REDFARare Earth Doped Fiber Amplifier=amplificator din fibra dopata cu pamanturi rare
ZBLAN Ziconiu Bariu Lantan Aluminiu Natriu

6



























7
INTRODUCERE

1. Nevoia de aplificare optica

Comunicaiile pot fi n linii mari, definite ca un transfer de informaii de la un punct la
altul. n comunicaiile cu fibra optica, acest transfer se realizeaz prin utilizarea luminii ca
informaie purtatoare. S-a inregistrat o cretere exponenial n tehnologia comunicatiilor cu
fibra optica n ultimii douzeci i cinci de ani. Aceast cretere a fost posibila prin
dezvoltarea de noi tehnologii optoelectronice, care pot fi utilizate pentru a exploata
potenialul enorm de latime de banda a fibrei optice. Astzi, sunt sisteme operaionale care
funcioneaz la o rata de bit mai mare de 100 Gb / s. Astfel de sisteme de mare capacitate
exploateaza largimea benzii fibrei optice prin multiplexarea lungimii de und.
Tehnologia optic este dominanta in comunicatii la nivel global. De asemenea, este
esenial pentru realizarea de reele viitoare, care vor avea capabilitile solicitate de ctre
societate. Aceste capabiliti includ sevicii de comunicatii de aproape orice fel, cu banda
nelimitata precum i transparena total. Multe din progresele facute n domeniul reelelor
optice au fost posibile datorita de apariiei amplificatorului optic.
n general, amplificatoarele optice pot fi mprite n dou clase: amplificatoare cu
fibra optica i amplificatoare cu semiconductori (SOA). Datorita avansurilor facute in
domeniul tehnicilor de fabricatie a semiconductoarelor optice, mai ales n ultimii ani, exista
premisele folosirii tot mai des a amplificatoarelor optice cu semiconductori in evolotia
retelelor de comunicatii optice.
Fibr optic este limitata de 2 factori principali: atenuare i dispersie. Atenuarea duce
la pierderea de putere de semnal, care limiteaza distanta de trasmisie. Dispersia n esen,
limiteaza limea de band a fibrei. Spectrul de atenuare al fibrei optice de dioxid de siliciu,
este prezentat n figura 1. Se observa un minim in regiunea lungimii de und de 1.55 m.
Atenuare are o valoare mai mare in regiunea de 1.3 m. In figura 2 este prezentat spectrul
dispersiei unei fibre optice de dioxid de siliciu. Se observa ca avem un minim in jurul valorii
de 1.3 m. Pentru c valorile minime pentru atenuare si dispersie de material sunt 1.55 m i
1.3 m acestea sunt principalele lungimi de und folosite n sistemele de comunicaii cu fibre
optice comerciale. Pentru legaturile de scurta distanta sunt folosite si sisteme de comunicatii
care au o lungime de unda de 830 nm. Acestea, de obicei, nu necesit amplificare optica.

8

Fig. 1 Spectrul atenuarii unei fibre optice de dioxid de siliciu




Fig. 2 Spectrul dispersiei unei fibre optice din dioxid de siliciu

Pentru ca atenuarea si dispersia semnalului cresc pe masura ce lungimea fibrei optice
creste, la un moment dat este necesar ca semnalul optic sa se regenereze. Regenerarea 3R
(reshaping-retiming-retransmission) implic detectarea (conversie foton-electron),
amplificarea electrica, resincronizarea, modelarea pulsului i retransmisia (conversie
electron-foton).
Aceast metod are o serie de dezavantaje. n primul rnd, ea implic ruperea legturii
optice i deci nu este optic transparenta. n al doilea rnd, procesul de regenerare este
lungime de unda (m)
a
t
e
n
u
a
r
e

(
d
B
/
k
m
)

lungime de unda (m)
d
i
s
p
e
r
s
i
e

(
p
s

n
m
-
1

k
m
-
1
)

9
dependent de formatul semnalului modulat i de rata de bit deci nu este transparent electric.
Aceasta, la rndul su, creeaz dificulti n cazul n care conexiunea trebuie s fie upgradata.
Ideal este ca modificarile ulterioare sa se faca numai la echipamentele terminale (emitor sau
receptor). n al treilea rnd, din cauza ca sistemele de regenerare sunt complexe i adesea,
situate in locatii greu de accesat, este dificil accesul la locaie, cum este cazul conexiunilor
submarine, astfel fiabilitatea reelei este afectat.
Amplificatoarele optice pot fi, de asemenea, utile ca amplificatore de putere, de
exemplu, pentru a compensa pierderile in reelele optice de distribuie, ct i ca un
preamplificator optic pentru a mbunti sensibilitatea receptorului. Imbunatairile realizate
cu amplificatoare optice, in retelele de comunicatii, au dus la noi oportunitati de exploatare a
largimii de banda a fibrei optice.
Exist dou tipuri de amplificator optic: cu semiconductori (SOA) si cu fibra optica
(OFA) [1-6]. n ultima vreme acesta din urm este mai des folosit. Cu toate acestea,
amplificatoarele optice cu semiconductori au atras un real interes pentru a fi utilizate ca
amplificatoare de baz, ca elemente n reelele optice de comunicaii i dispozitive de
prelucrare a semnalului optic.
Pentru ca atenuarea si dispersia semnalului cresc pe masura ce lungimea fibrei optice
creste, la un moment dat este necesar ca semnalul optic sa se regenereze. Regenerarea 3R
(reshaping-retiming-retransmission) implic detectarea (conversie foton-electron),
amplificarea electrica, resincronizarea, modelarea pulsului i retransmisia (conversie
electron-foton).


2. Scurt istoric al aplificatoarelor optice cu semiconductori

Primele studii privind amplificatoarele optice cu semiconductori s-au efectuat n jurul
anului 1960 cand au aparut semiconductoarele laser. Aceste dispozitive s-au bazat pe
homojonctiunile GaAs obtinute la temperaturi joase. Aparitia dispozitivelor cu
heterostructura dubla a dus la investigatii suplimentare pentru folosirea amplificatoarelor
optice cu semiconductori in sistemele optice de comunicatii. n 1970 Zeidler i Personick au
efectuat mai multe studii asupra aplificatoarelor optice cu semiconductori [7-8]. n anii 1980
au avut loc importante progrese in proiectarea si modelarea dispozitivelor cu amplificatoare
optice cu semiconductori. Primele studii s-au concentrat pe amplificatoarele optice cu
semiconductori cu AlGaAs care opereaza in gama 830 nm [9-10]. Pe la sfarsitul anilor 80 au
10
aparut studii cu amplificatoare optice cu semiconductori cu InP / InGaAsP proiectate sa
opereze in regiunea de 1,3 m -1,55 m [11].
nainte de 1989, structurile SOA s-au bazat pe anti-reflexie. Aceste dispozitive
acoperite cu diode laser au o structur asimetrica a ghidului de unda care s duca la un cistig
al polarizarii cat mai mare.
n 1989 SOA au nceput s fie concepute ca dispozitive de sine stttoare, cu
utilizarea a mai multor structuri simetrice ale ghidului de unda ducand la o sensibilitate la
polarizare mai redusa [13].
De atunci, proiectarea si dezvoltarea SOA a progresat in tandem cu dezvoltarea
materialelor semiconductoare, fabricarii dispozitivelor, a tehnologiei cu strat antireflexie, a
circuitelor fotonice integrate, pana la momentul in care costul dispozitivelor a ajuns unul
fiabil pentru folosirea lor in sistemele optice de comunicatii comerciale. Evolutiile in
tehnologia SOA sunt in curs de desfasurare cu un real interes in aplicatiile functionale.
Utilizarea de SOA n circuitele fotonice integrate (PIC) atrage de asemenea un interes mare
de cercatare.


3. Clasificarea aplificatoarelor optice

Tipurile de baza ale amplificatoarelor optice sunt:
- amplificatoare optice cu semiconductoare (SOA-Semiconductor Optical
Amplifiers);
- amplificatoare Raman (FRA-Fiber Raman Amplifier);
- amplificatoare optice cu fibra din material plastic (Plastic Fibre Amplifiers);
- amplificatoare optice cu fibr dopat cu Erbiu (EDFA-Erbium Doped Fiber
Amplifiers);
- amplificatoare optice cu fibra dopata cu Praseodimiu (PDFA-Praseodimium
Doped Fiber Amplifiers);
- amplificatoare optice cu fibr dopat cu Neodimiu (NDFA-Neodimium Doped
Fiber Amplifiers);
- amplificatoare optice cu fibr dopat cu Tuliu (TDFA-Tulium Doped Fiber
Amplifiers).
In figura 3 sunt reprezentate cateva amplificatoare optice tinandu-se cont de banda
corespunzatoare lungimii de unda.
11



Fig. 3 Amplificatoare optice clasificate, dupa lungimea de unda, in banda corespunzsatoare.


3 din cele mai importante amplificatoare optice sunt prezentate in figura 4:




Fig. 4 Exemple de amplificatoare optice
lungime de unda (nm)
p
u
t
e
r
e

d
e

i
e
s
i
r
e

s
a
t
u
r
a
t
a

(
d
B
m
)

12
3.1. Amplificatoare Raman

Principiul de baz al amplificrii const in utilizarea dispersiei Raman stimulate
(SRS) n fibrele optice ca mecanism de interactiune a luminii cu energia de vibratie a
materialului. n acest proces n timpul propagrii unui fascicul de pompaj intens, are loc
transferul de energie al pompajului spre semnal decurgnd emiterea de fononi optici. SRS a
fost observat pentru prima dat de Ippen si colaboratorii sai n 1970. n acest experiment s-a
utilizat o fibr de nucleu lichid cu sectiune de soc de dispersie spontan Raman () ridicat.
Prima demostratie a efectului Raman stimulat n fibrele de sticl a fost realizat a Stolen si
colaboratori n 1971, folosind o fibr monomod fabricat de Corning Glass Works.
Comparnd SRS si emisia stimulat a aprut un aspect fundamental. La emiterea stimulat,
un foton incident este capabil de a genera un foton cu aceeasi energie, n ceea ce priveste
dispersia Raman stimulat fotonii incidenti pot genera un foton cu energie redus si s emit
un foton optic care este absorbit de starea de vibratie a miezului.
Pe msur ce semnalul se propag n miez, se amplific datorit tranzitiei electronice
ntre starea fundamental si alte strile de vibratie (alte ) prin intermediul strii virtuale.
Diferenta de energie ntre starea virtual si starea la care revine electronul (tranzitie), este
suficienta pentru emiterea unui foton si respectiv a unui numr de fononi optici care
determin frecventele Stokes. Comparnd cu lichidele si cristalele, sticla inregistreaza o
dispersie Raman mai mic. Astfel diminuarea ariei efective a pompajului este esential pentru
cresterea cstigului de amplificare. S-au studiat diferite materiale viznd descoperirea unei
optiuni cu un cstig Raman mai mare pentru producerea de fibre optice amplificatoare,
printre care: sticla produs dintr-un singur material, sticle de siliciu dopate si sticle produse
din diferite componente, inclusiv sticle dopate cu oxizi de metale grele. Fibrele cu pierderi
sczute fabricate plecnd de la aceste sticle dopate cu oxizi de metale grele sunt nerealizabile
practic n ciuda valorii ridicate a dispersiei Raman pe sectiune de fibra.
In figura 5 este prezentata imprastierea Raman.
13

Fig. 5 Imprastierea Raman

Din cauza naturii amorfe a sticlelor care compun fibrele optice, nivelurile de vibratiei
se distribuie cvasicontinuu genernd un plus omogen. n fibrele de siliciu datorit numrului
mare de vibratii, la frecvent unghiular a semnalului (s) poate s difere destul de mult
frecventa unghiular de pompaj (p), aducnd un spectru mai larg de amplificare.
Pentru aplicatii care folosesc efectul Raman n fibrele optice parametrii cei mai
relevanti sunt: schimbarea frecventei si cresterea cstigului Raman, modulul ariei efective
pentru pompaj, coeficientul de atenuare pentru pompaj si semnal, limitarea de putere pe care
fibra o poate suporta si compatibilitatea cu alte elemente ale sistemului de comunicatie optic.
Pentru optimizarea performantelor, diferenta ntre frecventa de pompaj si frecventa
semnalului trebuie s corespund la nivelul curbei care determin amplificarea n functie de
aceast diferent de frecvent. Pentru fibrele de siliciu, conform ilustratiei de la figura 6
diferenta trebuie s fie de aproximativ 13 THz, care corespunde aproximativ cu 100 nm
pentru lungimi de und de 1550 nm.
Sunt utilizate fibrele compensatoare ale dispersiei (DCF-Dispersion Compensating
Fibers) ridicnd cstigul Raman de la 5 pn la 10 ori pentru fibrele standard monomod cu
profilul indicelui de refractie de tip prag. Cu exceptia absorbtiilor de hidroxid de siliciu se
poate obtine amplificare Raman pentru orice lungime de und ntre 300 nm si 2000 nm.
Utiliznd diverse tipuri de pompaje este posibil generarea unui spectru de amplificare destul
de larg si cu putine variatii de amplitudine.
n aplicatiile cu band larga pompajul variaz ntre 20 nm si 30 nm n functie de
uniformitatea de cstig cerut. Profilul cstigului Raman cu siliciu se concentreaz pe lungimi
Lungimea de
unda de pompaj
Imprastiere
Raman
Lungimea de unda
a semnalului
Imprastiere Raman
Lungimea de unda
a semnalului
14
de und mai mari, alte materiale avnd spectre Raman diferite, oferind posibilitatea de
egalizare si extindere a benzii folosind fibre compuse din alte materiale.



Fig. 6 Coeficientul de amplificare pentru siliciu
(pe axa X avem diferenta de lungime de und n nm, iar pe axa Y avem coeficientul de cstig n m/W)

Aceste amplificatoare n afar c au o band larg de amplificare, sunt destul de
flexibile n ceea ce priveste cstigul, putnd nlocui deficientele de band a celorlalte
amplificatoare, fiind atractive pentru aplicatiile n comunicatiile cu fibr optic. Din contr,
amplificatoarele construite din fibr dopat cu materiale rare si semiconductoare sunt putin
eficiente cernd putere ridicat de pompaj si fibre mai lungi. Un aspect important care trebuie
mentionat este pierderea zgomotului asociat cu transferul de energie a lungimilor de und din
banda S pentru lungimi de und din banda L, prin intermediul procesului de dispersie Raman.
Aceste amplificatoare sunt amplu utilizate pentru a suplimenta folosirea amplificatoarelor din
fibre dopate, aducnd un cstig aditional n forme distribuite n legturi foarte lungi. Astfel
pentru banda L se folosesc scheme de amplificare hibride.

3.2. Amplificatoare optice cu fibra din material plastic

Rapoatele recente de cercetare au sugerat faptul c, daca utilizam amplificatoare cu
fibr din material plastic acestea pot oferi rezultate care nu sunt posibile utilizand
amplificatoarele cu sticl (sau de dioxid de siliciu).
15
Fibra din material plastic are lungimea de unda de transmisie de 570 nm i 670 nm,
dar amplificatoare nu sunt disponibile la aceste lungimi de unda. Unii sustin c, n loc de a
utiliza amplificatoare pe fibr din material plastic s-ar putea folosi fibr de sticl i n cele
mai multe cazuri amplificatoarele nu vor mai fi necesare.
A fost dezvoltat recent un amplificator din material plastic folosind fibra PMMA
(PolyMethyl MethylAcrylate) dopata cu Rodamina B. Fereastra de castig raportat a fost intre
610 nm-640 nm cu o eficienta de pompare de 33% i un ctig de 24 dB. Acest lucru este
interesant din cauza ca lungimea de und a banzii este foarte aproape de fereastra de
transmitere pentru fibr PMMA (dar nu destul de aproape).



Fig. 7 Rodamina B

3.3. Amplificatoare optice cu fibra dopata cu erbiu

Din 1985 cnd la Univeritatea din Southampton (Anglia) s-a demonstrat o nou
tehnic pentru fabricarea fibrelor optice dopate cu materiale rare care prezentau pierderi
sczute, amplificatoarele optice cu structur bazat pe aceste fibre au fost imediat identificate
ca dispozitive importante n aplicatiile comunicatiilor prin fibre optice n principal datorit
cstigului ridicat, zgomotului intrinsec sczut, dependetei sczute de polarizare, transmiterea
cu eroare de bit (BER) sczut si eficient mrit de conversie de putere (PCE-Power
Coversion Efficiency).
Primul material rar folosit a fost neodimiu, cel mai bun dopant n lasere solide. Dup
aceste rezultate ncurajatoare s-au utilizat si alti dopanti pentru producerea amplificatoarelor
optice: tuliu, yterbiu si erbiu. S-au dezvoltat numeroase amplificatoare din fibr dopat cu
diferite elemente, profitnd de propriettile fluorescente ale fiecruia.
16
n prezent cele mai importante amplificatoare optice cu fibr dopat sunt cele cu erbiu
care pot produce amplificare in banda C. Amplificatoarele optice cu fibr dopat cu
praseodimiu si neodimiu se pot folosi pentru a obtine valori de 1300 nm. n ceea ce priveste
amplificatoarele cu fibr dopat cu tuliu pot produce cstig pentru toat banda S de
transmisie optic (1460 nm-1530 nm).



Fig. 8 EDFA

La finele anului 1986, grupul de la Southampton a produs primul amplificator cu fibr
dopat cu erbiu. n 1986, Emmanuel Desurvire a nceput s lucreze la laboratoarele Bell si
imediat a nceput s foloseasc EDFA. E. Desurvire a realizat mijloace detaliate, a dezvolatat
modelul teoretic si a realizat prima optimizare a lungimii de und dopat.
EDFA sunt amplificatoarele optice cele mai folosite si cunoscute n principal pentru
c spectrul lor de amplificare coincide exact cu minimul pierderilor in siliciu pentru 1550 nm.
Pentru EDFA cu siliciu, toate posibilittile de tranzitie ntre nivelele de energie din erbiu sunt
radiative datorit procesului de cdere cu emisie de fononi, cu exceptia transmisiei care
cuprinde nivele care sunt 100% radiative. Aceast tranzitie arat un
spectru de emisie destul de larg, cu maximul la 1530 nm care ofer amplificare n toat banda
C. Este de asemenea posibil amplificarea in banda L cu EDFA. Timpul de viat superior
este de 10 ms, care este mult mai mare dect timpurile asociate transmisiei semnalului.
In figura 9 este prezentata schema bloc a unui amplificator optic dopat cu fibra cu
Erbiu.
Semnal
intrare
Fibra optica dopata cu erbiu
Laser de
pompaj
Semnal de
iesire
amplificat
Amplificator din fibra dopata cu erbiu
17

Fig. 9 Schema bloc EDFA

3.3.1. Amplificarea optica
Amplificatoarele optice amplifica radiatia incidenta prin emisie stimulata, iar castigul
se realizeaza prin pompaj optic pentru a se obtine inversia de populatie. In timpul emisiei
spontane, laserul de iesire poate sa contina un spectru larg de zgomot pentru laser, care dupa
detectie furnizeaza termeni de zgomot pentru fotocurent.
Dezavantajul principal la amplificarea optica il constituie faptul ca simultan cu ea se
adauga si amplificarea zgomotului. De aceea se incearca reducerea zgomotului sau chiar
eliminarea lui. Pentru acest lucru se utilizeaza diagrame de zgomot similare celor de la
amplificatoarele electronice.
Daca in procesul de amplificare optica sunt prezente mai multe canale pentru
lungimile de unda, se poate induce diafonia dintre aceste canale in cazul particular pentru
regimul de saturare al amplificatorului.
In cazul EDFA ,datorit multiplicittii nivelelor de energie poate s aib loc absorbtia
unor lungimi de und pompate ncepnd de la nivelul superior de amplificare diminund
eficienta pompajului. Acest proces este denumit absorbtie de stare excitat (ESA-Excited
State Absorbtion). Lungimile de und de pompaj ntre 980 nm si 1480 nm sunt libere pentru
absorbtia strii excitate. Acestea pot fi generate plecnd de la laserele diodelor comerciale.
Pompajul de 980 nm minimizeaz nivelul zgomotului si este mai adecvat cnd EDFA este
folosit ca un preamplificator.
Dac este pompaj suficient pentru a mentine inversiunea de populatie, ionii de erbiu
absorb semnalul care se propag amplificat, dupa principiul unui laser cu trei niveluri. Un
Diagrama bloc a unui amplificator EDFA
18
parametru important a EDFA-urilor este puterea de transparent definit ca putere de pompaj
pentru ca semnalul s nu sufere nici cstig nici pierdere.



Fig. 10 Excitarea ionilor de Erbiu



Fig. 11 Pompajul EDFA

In figura 12 sunt prezentate nivelele de energie pentru ionii Er
3+
.

Excitarea/emisia cu erbiu
Stare de excitare 1
Stare neexcitata
Ion de erbiu
Pompaj la
1480 nm
Semnal
Semnal
amplificat
1550 nm
19

Fig. 12 Diagrama energetica a ionilor de Erbiu

3.3.2. Amplificarea emisiei spontane
Generarea zgomotului in amplificatoarele optice este un efect al dezexcitarii spontane
a ionilor laser. Pentru ioni avem timpul de viata finit pentru starea excitata, de aproximativ
= 10 ms, in cazul fibrei optice dopate cu erbium, pentru ca putinii ioni spontani se reintorc la
starea fundamentala si astfel emit cate un foton in acest fel. Acesti fotoni nu au caracteristi
coerente cu respectarea proprietatilor semnaluli laser care intra si se opune la generarea
fotonilor prin emisie stimulata.
Colectarea fotonilor generati spontan se poate face prin mai multe tipuri de
amplificare a fibrelor optice, dar astfel rezulta si un zgomot de fond suplimentar la semnalul
laser.
Amplificarea emisiei spontane depinde de puterea semnalului.


Fig. 13 Dependenta ASE fata de puterea semnalului
pompaj
Descompunere nereadioactiva
Energia ionului Er
3+
in
fibra din sticla
Iesire
20
Amplificarea optica genereaza un zgomot numit zgomotul amplificarii emisiei
spontane (Amplified Spontaneous Emission ).



Fig. 14 Amplificarea optica



In figurile 15 si 16 sunt reprezentate caracteristicile spectrale pentru un semnal (fig.
15), respectiv pentru un sistem WDM.



Fig. 15 Caracteristicile spectrale pentru un semnal

Fig. 16 Caracteristicile spectrale pentru un sistem WDM
Optical
Amplifier
(G)
Optical
Amplifier
(G)
Weak signal
P
in
Amplified signal
P
out
ASE ASE
Pump Source
Optical
Amplifier
(G)
Optical
Amplifier
(G)
Weak signal
P
in
Amplified signal
P
out
ASE ASE
Pump Source

Amplificator
Optic
Semnal slab Semnal amplificat
Surasa de pompaj
21
Suprimarea ASE se face prin intermediu filtrelor n multiple stagii de amplificare,
fcnd sistemul destul de complex sau utiliznd structuri de fibre speciale cu lungimi de und
de 1530 nm genernd pierderi ridicate pentru ASE.

3.4. Amplificatoare optice cu fibra dopata cu Praseodimiu

EDFA funcioneaz n banda de 1550 nm. Majoritatea (aproape toate) sistemelor de
transmisie existente utilizeaza banda de 1300 nm, banda in care EDFAs nu funcineaza.Ca o
replica la acestea au fost dezvoltate amplificatoare dopate cu Pr3+. Cu toate acestea, ele nu
sunt la fel de bune ca EDFA. Castigul valabil in PDFAs comerciale este n jur de 12 dB, iar
gama lungimilor de unda amplificate nu este la fel de mare cum s-ar dori. Castigul este folosit
mai mult in aplicatii decat pentru amplificarea de putere. Cu toate acestea, ctigul la un
semnal de nivel redus este mic.
Praseodimiul emite fluorescent n zona spectral de 1300 nm, permitnd amplificarea
lungimilor de und dorite, acest lucru fcnd posibil producerea unui amplificator optic cu
fibr dopat cu prasedemiu. Eficienta pompajului este extrem de sczut. n schimb pentru un
EDFA cu un nivel de pompaj la 20 mW este suficient pentru a obtine un cstig de 20 dB.
Pentru un PDFA sunt necesare cteva sute de mW pentru a atinge aceeasi valoare.
Prasedemiul poate fi pompat la 2 lungimi de unda:
1. La 1017 nm, folosind un laser InGaAs. Acestea sunt similare cu laserii in regiunea
de 980 nm folositi pentru pomparea EDFAs. Cea mai mare putere valabila in aceasta clasa
este de numai 50 mW;
2. La 1047 nm, folosind un laser de cristal Nd:YLF. Acestea sunt disponibile la o
putere foarte mare, dar sunt, de asemenea, costisitoare. Pompare la aceast lungime de und
este, de asemenea, foarte mica n eficiena. Din aceasta cauza, pompele Nd: YLFsunt
singurele pompe folosite in PDFAs comerciale.

3.5. Amplificatoare optice cu fibr dopat cu Neodimiu

Neodimiul, alt material rar, emite de asemenea fluorescenta la nivelul de 1,3 m, fiind
posibil producerea de amplificatoare optice si lasere cu fibre din ZBLAN dopate cu
neodimiu. Cea mai mare problem n legtur cu aceste fibre il constituie tranzitul la 1,05 m
care poate opri emisia dorit. Folosind tehnici de suprimare a cstigului la 1,05 m, se pot
22
obtine amplificri de pn la +10 dB a laserelor cu eficient de pn la 15,7%. Exist de
asemenea mentionri n literatur privind folosirea disprosiului pentru amplificri de 1,3 m.
Neodimiul este un alt candidat pentru rolul de element activ n amplificatoarele de
fibr in banda de 1300 nm. Nd va amplifica n intervalul 1310 - 1360 nm in ZBLAN i ntre
1360 i 1400 nm n dioxid de siliciu. Pomparea eficienta se produce la lungimile de unda
795 si 810 nm.
Eficienta totala este foarte sczut. Durata de viata a purtatoarei in ZBLAN la 390
sec este destul de scurta. Nivelul de zgomot este de asemenea adecvat, dar nu la fel de bun
precum caracteristicile EDFA (amplificarea emisiei spontane este o problem).

3.6. Amplificatoare optice cu fibr dopat cu Tuliu

Din perspectiva largirii benzii de transmitere n sisteme WDM (wavelength division
multiplexed), se utilizeaza de asemenea amplificarea prin fibra dopat cu tuliu (element
puternic fluorescent), in banda S. Este important de subliniat c procesul de amplificare se
realizeaza ca un model de laserare pe trei nivele.


4. Comparatie intre SOA si OFA

In tabelul 1 sunt prezentate cateva caracterisitici ale OFAs i SOAs
CARACTERISTICA OFA SOA
castig intern maxim (dB) 30-50 30
pierderi de insertie (dB) 0.1-2 6-10
sensibilitate la polarizare ? nu slaba (<2dB)
sursa de pompaj optica electrica
largimea de banda la castig 3dB (nm) 30 30-50
efecte neliniare neglijabile da
puterea de iesire la saturatie (dBm) 10-15 5-20
zgomotul intrinsec tipic (dB) 3-5 7-12
compatibil cu circuite fotonice integrate ? nu da
posibilitate de dispozitiv functional ? nu da
Tabel 1 Principalele caracteristici ale OFA si SOA

23
In tabelul 2 este prezentata o comparatie intre EDFA si SOA.

Tehnologie Descriere Avantaj Dezavantaj Furnizori
amplificator din
fibra dopata cu
erbiu (EDFA)
standard dupa
2005
tehnologie
bine stapanita
cost mai
ridicat
Corning, JDS Uniphase,
Agere,AlcatelOptronics,
NornetHPOCS, Avanex,
Altmar,Onetta, Keopsys
amplificator
optic cu
semiconductor
(SOA)
componenta
discreta pe
baza de InP
cost scazut;
dimensiune
mica; usor de
integrat
putere de
iesire
scazuta;
zgomot
mare;
tehnologie
inca
nedezvoltata
AlcatelOptronics,Genoa,
JDS Uniphase, Nortel
HPOCS,Optical
Crossing,Kamelian,
OptoSpeed

Tabel 2 Comparatie intre OFA si SOA


In tabelul 3 este sunt prezentate performantele parametrilor EDFA si SOA.

Caracteristici de
performanta
SOA (TWA) EDFA
putere de iesire in saturatie 5 - 15 dBm 10 - 20 dBm
castig nesaturat 10 - 30 dB 40 - 50 dB
zgomot 6 - 9 dB 3 - 5 dB
dependenta de polarizare variaza niciuna
dimensiune/lungime 300 - 1000 m lungimea fibrei pana la 100m
pierderi de cuplaj mare mica
largime de banda > 20THz 1 - 4 THz
lungime de unda de operare benzile 1.3 m si 1.55 m numai banda 1.55 m
Tabel 3 Performantele parametrilor OFA si SOA




24
CAPITOLUL 1 - AMPLIFICATOARE OPTICE

1.1. Motivele folosirii amplificatoarelor optice

Dup cum s-a menionat si n introducere, aparitia amplificatoarelor optice s-a realizat
recent (1980), aceasta ducand la revolutionarea comunicaiilor.
Un amplificator optic este un dispozitiv care amplifica semnalul optic direct, fara a-l
schimba vreodata in semnal electric. Este amplificata lumina in sine.
In lumea comunicatiilor a fost facuta trecerea in sistemele optice de la repetoare la
amplificatoare. Intr-un sistem digital se pot evita amplificatoarele pe distante mari, folosindu-
se in schimb, repetitoare.
Motivul pentru care oamenii au vrut sa utilizeze repetoare a fost acela de a elimina
zgomotul. Repetoarele primesc semnalul initial, il refac in semnal digital si apoi genereaza un
nou semnal. Astfel, zgomotul si dispersia acumulate de-a lungul caii de transmisie sunt
inlaturate complet de catre repetor. In cazul in care este utilizat un amplificator, aceste
componente sunt amplificate impreuna cu semnalul.
ntr-un sistem optic de comunicaii nu prea avem probleme cu zgomotul sau cu
interferentele de semnal. Un semnal in fibra monomod care ajunge la destinaie este mult mai
slab, dar pentru considerente practice semnalul este neschimbat. Pe langa dezavantajul creat
de zgomot exista si unele avantaje pentru a folosi amplificatoare cum ar fi:

Fiabilitatea amplificatoarelor
Cand este folosit un repetor, semnalul optic trebuie convertit intr-o forma electrica,
trecut prin repetor si apoi convertit inapoi in semnal optic. In concluzie un dispozitiv cum ar
fi amplificatorul de semnal se va comporta la fel sau poate chiar mai bine decat un repetor.

Flexibilitatea
Un repetor este specializat pentru un anumit semnal si pe caracteristicile lui (viteza,
cod etc.). Un amplificator amplifica indiferent de semnalul de intrare. Daca se doreste
cresterea vitezei de transmisie intr-o retea de comunicatie ce foloseste amplificatore tot ce
trebuie facut este sa se schimbe transmitatorul si receptorul de la capetele retelei. In schimb,
daca se folosesc repetoare, acestea ar trebui inlocuite, lucru care este destul de incomod in
unele medii (cum ar fi cabluri submarine).
25
Multiplexarea prin divizarea lungimii de unda (WDM)
Un sistem WDM utilizeaza surse de lumina cu diferite lungimi de unda, fiecare
modulata de un anumit semnal. Daca s-ar folosi repetoare este nevoie de o demultiplexarea a
semnalului, in timp ce pentru amplificatoare nu este nevoie.

Costul
Amplificatoarele optice sunt mult mai simple dect repetoare i ar trebui s aibe un
cost semnificativ mai mic.
Exist mai multe tipuri de amplificatoare optice. Amplificatoarele pot fi construite cu
ajutorul tehnologiei semiconductoare (ca de exemplu lasere), a tehnologiei ghidului de unda
planar, precum i amplificatoare cu fibre.
Aproape orice laser cu semiconductor se poate transforma intr-un amplificator cu
cteva modificri.
Cel mai important tip de amplificator este amplificatorul cu fibra optica dopata cu
erbiu (EDFA), pentru c are un cost mic (relativ), este extrem de eficient si prezinta un
zgomot mic.



Fig. 1.1 Amplificatoar optic cu fibr dopat cu Erbiu - functionarea

La sfritul anilor 1980 un grup de cercetatori de la Universitatea din Southampton
din Marea Britanie, a reusit sa dezvolte un aplificator bazat de fibr optic, care este acum cel
mai folosit mijloc de regenerare a semnalului in comunicatiile pe distante mari, este vorba de
EDFA. Aceasta a devenit tipul de amplificator optic cel mai folosit si este reprezentat in
figura 1.1. Semnalul trece de-a lungul unei scurte lungimi de fibra speciala i este amplificata
(pn la 1000 de ori, 30 dB), n timpul trasmiterii lui. Semnalul nu devine niciodata electric i
nici nu iese niciodata din fibr.
semnal de intrare
cresterea puterii semnalului
Semnal de iesire
amplificat
Fibra optica
dopata cu erbiu
Laser de
pompaj
26
Astzi, exist o ntreag clas de amplificatoare optice bazate pe aceleai principii.
Acestea sunt numite generic REDFAs (Rare Earth Doped Fibre Amplifiers). Singurele
dispozitive de interes comercial curent, sunt cele dopate cu erbiu sau praseodimium dar
oricare element din pmnturi rare ale tabelului periodic este utilizabil ntr-un amplificator
optic.
Amplificatoarele de mai sus (SOA i REDFA), ambele folosesc principiul laserului in
modul lor de operare. Exista si alte amplificatoare care folosesc principii complet diferite de
amplificare (de exeplu efectul Raman).


1.2. Castigul optic

Cele mai multe aplificatoare amplifica lumina incidenta prin emisie stimulata, acelasi
mecanism folosit de catre laseri. ntr-adevr, un amplificator optic nu este altceva dect un
laser fr reactie inversa (feedback). Principala sa proprietate este castigul, realizat cand
aplificatorul este pompat (optic sau electric) pentru a obtine o inversie a populaiei. Castigul
este, in general dependent, nu numai de frecventa (sau lungimea de unda) a semnalului
incident, ci si de intensitatea fasciculului local, n orice punct din interiorul amplificatorului.
Fiind dat un amplificator definim urmatoarele marimi:
P
in
= puterea de la intrarea amplificatorului;
P
out
= puterea de la iesirea amplificatorului;
z = distanta parcursa de unda optica in mediul de amplificare;
L = lungimea mediului de amplificare (lungimea de amplificare);
P
p
= puterea de pompaj (pompaj optic);
Avem relatiile:
P
out
P
in
+ P
p
P
out
= P
in
+ P
p

Pe masura ce se avanseaza in mediul activ, se obtine o crestere a P(z).
Castigul optic depinde de:
- lungimea de unda a radiatiei incidente;
- intensitatea locala a pompajului in fiecare punct din mediul optic;
- caracteristicile mediului optic utilizat.
27
Se considera un model atomic omogen cu 2 nivele atomice pentru mediul de
amplificare.
( )
S
z P
g
P
T ) ( 1
g
) (
2
2
2
0
0
+ +
=
e e
e .
g() = coeficientul de castig optic (castigul optic) ;
g
0
= valoarea de varf (maxima) a g(), determinata de nivelul pompajului (castigul de
varf al amplificatorului);

0
= frecventa atomica de tranzitie caracteristica mediului utilizat;
P = puterea optica a semnalului care trebuie amplificat (P
in
);
P
S
= puterea optica de saturatie (puterea de intrare pentru care amplificatorul are un
castig limita)

(parametru specific mediului utilizat);
T
2
= timpul de relaxare dipolara (parametru specific mediului utilizat) (0.1 ps1ns);
= frecventa semnalului incident.
Amplificatorul optic se poate plasa oriunde intre sursa si receptor.
Amplificatorul de putere functioneaza la nivel ridicat de putere; el poate creste
distanta legaturii (distanta sursa - receptor) cu pana la 400 km.
Amplificatoarele de linie inlocuiesc regeneratoarele electronice.
Preamplificatoarele maresc sensibilitatea receptoarelor.
Expresia lui g
0
poate fi folosita pentru a estima proprietatile importante ale
amplificatorului:
- largimea de banda a castigului;
- factorul de amplificare (castigul);
- puterea optica de saturatie.


1.3. Castigul si largimea de banda a amplificatorului

Pentru a determina acesti parametri se considera ca amplificatorul optic functioneaza
in regiunea nesaturata (adica regim de semnal mic).
) (
T ) ( 1
g
) ( P 1
P
2
2
2
0
0
z t independen g P
P
S
S
=
+
= << <<
e e
e
(saturatia castigului e neglijabila);
- daca g()=g()=0;
28
- daca 0g()=g(0)=
T 1
g
2
2
2
0
0
+e
;
g()=g
0
=max 1+
2
2
2
0
T ) ( e e =min=1
2
2
2
0
T ) ( e e = 0
=
0
; deci g(
0
)=g
0
= g
max
;
Reducerea coeficientului de castig (cand =
0
) se face dupa o curba lorentziana
caracteristica modelului considerat.
Aplicatie: Sa se calculeze banda coeficientului de castig (banda pentru g).
FWHM = Full Width at Half Maximum (largimea la semiinatltime);
= largimea de banda (banda).
Se calculeaza
1
si
2
pentru care g()=

2
1
g
0

1 T ) ( 1 T ) (
2
g
T ) ( 1
g
2
g
) (
2 0
2
2
2
0
0
2
2
2
0
0 0
= = =
+
= e e e e
e e
e g ;
=
T
1
2
0
e e - daca
T
1
T
1
2
0 1
2
0
+ = = e e e e ;
- daca
T
1
T
1
2
0 2
2
0
= = e e e e .

T
2
T
1
T
1
-
2 2
0
2
0 2 1 g 2 1
= + + = = A > e e e e e e e ;

T
1
T
2
2
T
2
2
g
2
g
2
g

= A = A = A
t
t e v v .
Banda coeficientului de castig este o caracteristica interna a amplificatorului.
Aplicatie: Sa se calculeze banda coeficientului de castig pentru T
2
=0.1ps.
THz THz Hz v 2 . 3
1 . 0
1
10 1 . 0
1
T
1
12
2
g
=

=

=

= A

t t t

Se defineste G() = castigul in putere al aplificatorului optic (castigul optic).
Banda lui G() = banda castigului = banda amplificatorului.
Banda lui G e mai importanta (mai utila) decat banda lui g.

z g
dz g
e e z G
z

=
}
= =
0
) (
in
P
P(z)
) (
e
;

P
P
) (
in
out ) (
= =
L g
e G
e
e ;
29
) (
z
dP(z)
) (
in in
z P g g e P
d
e P z P
z g z g
= = =


=
z g
e P z P
in
) ( -
in
) 0 ( P P = ; conditiile initiale
-
in
L g
in out
P G e P P L P = =


) ( . (la limita) pentru
Integrare de la 0 la L.

P
P
1
P
P P
P
P
in
p
in
p in
in
out
+ =
+
= = =

q
q
L g
e G ;
) , ( e z dep G = ;

max 0 0
G ) ( G
0
= = = =
L g L g
e e G e .
Datorita dependentei exponentiale:
L g
e

=
) (
) ( G
e
e , G() scade mai repede decat g(),
cand se departeaza de
0
.
Aplicatie: Sa se calculeze banda lui G.

T ) ( 1
L g
) (
2
2
2
0
0
) ( G
+

= =
e e e
e e e
L g
;
= = =

ln2


ln
2
1
2
1
) G(
) ( G
) (
) (
0
0
0
L g
L g
L g
L g
e
e
e
e
e
e
e
e


L
L g
g L g L g
2 ln
) ( 2 ln ) (
0
0

= = e e ;
= = =
+


+

2
2
1
2
1
) G(
) ( G

2
2
T
2
)
0
( 1
L
0
g
0
0

2
2
T
2
)
0
( 1
L
0
g
0
e e
e e
e
e
L g
e
e
e
L g

=
+

=
+

2 ln
T ) ( 1
T ) ( L g
2
2
2
2
0
2
2
2
0 0
2
2
T
2
)
0
( 1
2
2
T
2
)
0
( L
0
g
e e
e e e e
e e
e
+ =
2
2
2
0
2
2
2
0 0
T ) ( 2 ln 2 ln T ) ( L g e e e e


= =
2 ln
2 ln
] T ) ( [ 2 ln ) 2 ln ( T ) (
0
2
2 0 0
2
2
2
0
L g
L g e e e e

2 ln
2 ln
T ) (
0
2 0

=
L g
e e ;

2 ln
2 ln 1
2 ln
2 ln
T ) (
0 2
0 1
0
2 0 1

+ =

=
L g T L g
e e e e ;

2 ln
2 ln 1
2 ln
2 ln
T ) (
0 2
0 2
0
2 0 2

=

=
L g T L g
e e e e ;
30

2 ln
2 ln 2
0 2
2 1 g 2 1

= = A >
L g T
e e e e e ;


g
e A
Sau:


=
+

=
L
L g
L
L g
g
2 ln
T ) ( 1
g 2 ln
) (
0
2
2
2
0
0 0
e e
e

2 ln
ln2
T ) (
2 ln
T ) ( 1
0
2
2
2
0
0
0
2
2
2
0

=


= +
L g L g
L g
e e e e ;

G G
2 v A = A t e ;
2 ln
2 ln
2
0
g G g g

A = A A = A
L g
v v v t e ;



Fig. 1.2 Profilul castigului Lorentzian g() si corespondentul benzii castigului G()


unde:
0
) g(
g
e
- castigul spectrului normat (curba castigului amplificatorului nesaturat);
0
) G(
G
e
- castigul normat al amplificatorului optic;
Dezacord normalizat
C
a
s
t
i
g


31
2 0
) ( T e e - dezacordul normalizat;
g G
e e A < A ; - G are banda mai ingusta decat g.


1.4. Saturatia castigului

Saturatia castigului reiese din dependenta castigului de putere. Se analizeaza cazul in
care
0
e e = .
( )

+
=
S
z P
g
P
1
g
) (
0
e daca P(z) creste, atunci ) (e g scade
OBS:
( )

P
T ) ( 1
g
) (
2
2
2
0
0
S
z P
g
+ +
=
e e
e ;
Notam:
2
2
2
0
T ) ( e e - A;

( )
S
z P
P
-B.
Caz I: = << 0 P B P
S
se vede influenta lui A;
Caz II: = = 0
0
A e e se vede influenta lui B;
Concluzie: in final se combina (suprapune) ambele influente.
Se considera o radiatie incidenta perfect acordata (
0
e e = ), de putere P comparabila
cu
S
P (deci regim de semnal mare).
( ) ( )
( )

+

= = = =

S
z g z g
z P
z P g
z P g g e P
z dP
e P z P
P
1
) (
dz
) (
0
in in

( )
( )
( )
( )
=

+
=

+
} }
L L
S S
dz z dP
z P g
z P
dz z dP
z P g
z P
0 0 0 0
) (
P
1
) (
P
1

( )
( )
( )
( )
=

} } }
L L L
dz z dP
z P g P
z P
z P g
z P
0 0 0 0 S 0
) (
1 d

( )
( )
( ) =

+
} } }
L L L
dz z dP z P
P g z P
z P
g
0 0 0 S 0 0
) (
1 d 1

32
=

+
L L L
z z P
P g
z P
g
0 0
S 0
0
0
) (
1
) ( ln
1

=

+ =

+ L
P g P g
L
P g g
S 0 0 S 0 0
P(0) - P(L)
) 0 (
P(L)
ln
1 lnP(0) - lnP(L) lnP(0) - lnP(L)

= + =

+ L g
P
P
P
P
P
P
L g
P
P P
P
P
0
out
S
out
in
in
out
0
S
in out
in
out
- 1
ln ln
=

+ =

+ L g
P
P
G
G
G L g
P
P
G
G
0
S
out
0
out
S
1
ln
1
1
ln

= =

+
S
out
0
0
S
out
1
ln ln
1
ln
P
P
G
G
G
G
G
P
P
G
G
G
S
out
1
0
P
P
G
G
e
G
G

= ;
Figura 1.3 ne prezinta dependenta lui
0
) (
G
G e
fata de
S
out
P
P
.


Fig. 1.3 Dependenta lui
0
) (
G
G e
fata de
S
out
P
P

Putere de iesire normalizata, P
out
/P
s

C
a
s
t
i
g

n
o
r
m
a
l
i
z
a
t

a
l

a
m
p
l
i
f
i
c
a
t
o
r
u
l
u
i
.

G
/
G
0

33


L g
) (

P(z)
1
0
) ( G
S
P
e e
L g
+

= =
e
e .
In regim nesaturat 1
) (
) (
0
0 S out
0
= = = <<

G
G
G e G P P
L g
e
e ;
S
P
out
= puterea de saturatie la iesire, adica puterea de iesire
out
P pentru care G se
reduce cu 3dB (adica de 2 ori) fata de
o
G .
= = =

S
out
0
0
S
out
0
0
2
2
1
2
0
0
0
2
2
2
P
P
G
G
P
P
G
G
S
S
e e
G
G
G
G
2
2 ln 2
2 ln
0
0
S out
S
out
0
0

=
G
G
P P
P
P
G
G
S
S
.
Aplicatie: Sa se calculeze
S
P
out
, daca
0
G =30dB.
1000 10 10 10
10
lg lg 10
3
10
30
10
0
0
0 0 dB
dB
0
dB
= = = = = =
G
G
G
G G G ;
S S out 0
69 . 0 2 ln 2 P P P G
S
= = >> .
Se observa ca, in general,
S
P
out
este cu arpoximativ 30% mai mic decat
S
P .
S S S S out
7 . 0 % 70 % 30 P P P P P
S
= = = .


1.5. Zgomotul amplificatoarelor optice

Toate amplificatoarele degradeaza raportul semnal-zgomot (RSZ), din cauza
emisiilor, spontane din timpul amplificarii (care produc zgomot).
Factorul de zgomot al amplificarii optice este:
out
in
n
RSZ
RSZ
F = ; 1
n
> F ;(depinde de detector).
RSZ se refera la puterea electrica generata prin conversie optic-electric. Detectorul
introduce, prin fotodetectie, zgomot termic si cuantic.
Se considera un detector ideal cu performante limitate (doar) prin zgomot cuantic
(detectie optica la limita cuantica).
2
S
o = puterea de zgomot cuantic;
34
f q
P R
f P R q
P R
I
RSZ
A

=
A

= =
2 ) ( 2
) (
in
in
2
in
2
S
2
in
o
.

= =
in
P R I fotocurentul mediu (valoarea medie a curentului fotodetectat);
f h
P
f q
P
h
q
RSZ
h
q
R
A

=
A

=
v
q
v
q
v
q
2 2
in
2
in
in
;
R = responsivitatea unui fotodetector ideal;
= eficienta cuantica (in mod ideal se considera 1);
f = banda fotodetectorului;
curentul de intuneric se considera nul;
RSZ RSZ =
out
al semnalului amplificat;
) (
sp
e S = densitatea spectrala de putere a zgomotului cuantic indus prin amplificare.
se considera v v = h n G S
sp sp
) 1 ( ) ( =constant (zgomot alb);
v = frecventa optica;
sp
n = factorul de inversie a populatiei -
sp
n = 1 pentru inversie completa;
-
sp
n > 1 pentru inversie incompleta;
pentru un sistem cu 2 nivele atomice:
1 2
2
sp
N N
N
n

= ;
pentru un amplificator ideal
sp
n = 1;
1
N = populatia atomica in stare normala;
2
N = populatia atomica in stare excitata.
Emisia spontana adauga o fluctuatie proprie (suplimentara) puterii optice care
urmeaza a fi fotodetectata.
Are loc o interactiune intre emisia spontana si semnalul optic, fenomen asemanator cu
acela din detectia heterodina, in care oscilatorul local se mixeaza coerent cu semnalul
incident pe fotodetector.
Deci se considera doar: - zgomotul cuantic;
- zgomotul de interactiune.
2
o = puterea fotocurentului detectat;
f S R P G R f P G R q A + A = ) )( ( 4 ) ( 2
sp in in
2
o ;
Daca G>>1 domina al doilea termen f S R P G R A = ) )( ( 4
sp in
2
o .
35
f h n G
P G
f S
P G
f S R P G R
P G R
I
RSZ
A

=
A

=
A

= =
v o
sp
in
sp
in
sp in
2
in
2
2
out
) 1 ( 4 4 ) )( ( 4
) (
;
sp sp
in
sp
in
out
in
n
2
1
2
) 1 ( 4
2
n
G
G
n
P G
f h n G
f h
P
RSZ
RSZ
F =

A
= =
v
v
;
ideal (cazul cel mai favorabil):
2
2 1
in
out n sp
RSZ
RSZ F n = = = ;
out
RSZ se degradeaza cu 3dB (se injumatateste);
Demonstratie:
dB RSZ RSZ
RSZ
RSZ RSZ
in out
3 2 lg 10 lg 10
2
lg 10 lg 10
dB dB
in
in
out
= = = = ;
dB F F
n
3 2 lg 10 lg 10
n
dB
= = = ;
In practica
n
F > 3dB (uzual G = 8dB).
Fiind dat un amplificator definim urmatoarele marimi:

'
o
N = zgomotul propriu introdus chiar de amplificator;

o
N = zgomotul de iesire, in ipoteza ca
'
o
N = 0;
N si P sunt puterile elctrice (care corespund puterilor optice);
Avem relatiile:

i o
P G P = ;
i o
N G N = ;
o
'
o
N N N = A ;

in
in
in
N
P
RSZ = ;
i
in
i
i
o
o
'
o
o
out
1
N G
N
RSZ
N N G
P G
N N
P
N
P
RSZ

A
+
=
A +

=
A +
= = ;
- daca
in out
0 RSZ RSZ N = = A ;
- daca
in out
0 RSZ RSZ N < > A ;


1.6. Aplicatii ale amplificatoarelor optice

Amplificatoare optice pot fi folosite in mai multe scopuri in proiectarea sistemelor de
comunicatii cu fibra optica: trei aplicaii comune sunt prezentate schematic n figura 1.4.
Pentru sistemele situate la distante mari se prefera folosirea amplificatoarelor in locul
regeneratoarelor elctronice. Pentru sistemele WDM se folosesc amplificatoare optice,
deoarece canalele sistemului pot si amplificate simultan.
36
Pentru a creste puterea de transmisie intr-un sistem de comunicatie se plaseaza un
amplificator imediat dupa transmitator. Acest amplificator este numit amplificator de putere
si principalul lui scop este acela de a mari puterea de transmisie. Un amplificator de putere
poate creste distanta de transmisie cu 100 km sau chiar mai mult, in functie de castigul
amplificatorului si de pierderile in fibra. Distanta de transmisie poate fi de asemenea marita
prin plasarea unui amplificator inaintea receptorului, pentru a mari puterea primita. Aceste
amplificatoare sunt numite preamplificatoare optice si sunt folosite pentru a imbunatatii
sensibilitatea receptorului. O alta aplicatie a amplificatoarelor optice este folosirea lor pentru
a compensa pierderile in LAN.

Fig. 1.4 -3 aplicatii pentru amplificatoarele optice: (a) amplificatoare in serie; (b) marirea puterii
transmise; (c) preamplificarea puterii primite

In figura 1.5 este reprezentata implementarea ampificatoarelor optice intr-un sistem
optic.



Fig. 1.5 Implementarea amplificatoarelor optice intr-un sistem optic de comunicatii
amplificatoare de linie
fibra optica fibra optica
fibra optica
fibra optica
amplificator de putere
preamplificator











transmitator
amplificator
de putere
amplificator
de linie
preamplificator
receptor
37
CAPITOLUL 2 AMPLIFICATOARE OPTICE CU
SEMICONDUCTORI

2.1. Descrierea SOA

SOA este un dispozitiv optoelectronic, care dupa mai multe operatii poate amplifica
un semnal de intrare. In figura 2.1 este reprezentata o diagrama schematica a unui SOA.
Regiunea activa da o parte din castig semnalului de intrare. Un curent electric extern
genereaza sursa de energie care permite aparitia castigului. Ghidul de unda incorporat
limiteaza semnalul de unda propagat in regiunea activa. Cu toate acestea, semnalul optic care
a luat nastere este destul de slab si din aceasta cauza o parte din el va ramane in regiunile care
prezinta pierderi. Semnalul de iesire prezinta zgomot. Acest zgomot aditiv este adaugat de
procesul de amplificare in sine, deci nu se poate scapa de el in totalitate. Fetele
amplificatorului sunt reflective, cauzand perturbatii in spectrul de castig.



Fig. 2.1 Diagrama schematica a unui SOA

curent
semnal de iesire
si zgomot
fateta de iesire
fateta de intrare
regiune activa si
ghid de unda
semnal de
intrare
38

Fig. 2.2 SOA
SOA realizaeaza amplificare inantea atingerii curentului de propagare.

2.2. Principiul functionarii unui SOA

Un SOA se bazeaza pe aceeasi tehnologie ca a diodelor laser Fabry-Perot. Functia de
amplificare este realizata de pomparea externa a nivelelor de energie ale materialului. Este
necesara o protectie a dispozitivelor impotriva oscilatiilor proprii generate de efectul laser.
SOA sunt pompate electric prin curentul injectat.

Fig. 2.3 SOA principiul functionarii
39
Presupunand ca diodele laser nu ar avea oglinzi atunci punem diodei conditia inversiei
populatiei si injectam fotoni la un capat al diodei.



Fig. 2.4 Comparatie Laser/SOA

SOA se bazeaza pe emisia laser stimulata de purtatorii injectati in structura. Prin
aceasta emisie stimulata, semnalul incident va fi amplificat. Un foton da nastere la alt foton;
avem in total 2 fotoni. Fiecare din acesti 2 fotoni, da la randul lui nastere altui foton, avand in
total 4 fotoni, si procesul continua la fel.


















dioda laser amplificator
oglinda
oglinda partiala
strat antireflexie
40
2.3. Clasificarea SOA


SOA pot fi clasificate in 2 mari categorii prezentate in figura 2.5: Fabry-Perot SOA
(FP-SOA), in care reflexiile de la sfarsitul fetelor sunt semnificative (semnalul are mai multe
treceri prin amplificator) si SOA cu unda calatoare (TW-SOA) unde reflexiile sunt neglijabile
(semnalul trece o singura data prin amplificator). TW-SOA nu este la fel de sensibil ca FP-
SOA la fluctuatiile in diagonala ale curentului, la temperatura si la polarizarea semnalului.




Fig. 2.5 Principalele tipuri de SOA si castigul acestora

Cele mai multe aplicatii ale SOAs sunt bazate pe castigul lor optic. In tabelul 2.1 sunt
prezentate o lista cu cateva proprietati practice ale SOA. Scopul celor mai multe cercetari in
domeniul SOA este acela de a putea implementa aceste proprietati in dispozitive practice.




SOA Fabry-Perot SOA cu unda calatoare
fatete reflectoare
intrare
iesire
iesire
iesire

intrare

straturi
antireflexie
rezonanta
antirezonanta
lungime de unda lungime de unda
c
a
s
t
i
g

(
d
B
)

c
a
s
t
i
g

(
d
B
)

41
Proprietate
Castig mare si largime de banda mare
Reflectivitati neglijabile ale fatetelor
Sensibilitate scazuta la polarizare
Putere mare de iesire la saturatie
Zgomot aditiv aproape de limita teoretica
Insensibil la caracteristicile de modulatie ale semnalului de intrare
Amplificarea multicanal fara diafonie
Fara neliniaritati
Tabel 2.1 Proprietatile SOA dorite in implementarea dispozitivelor practice

In tabelul 2.2 sunt prezentati parametri fizici ai unui SOA:

Parametru Simbol Valoare/Unitate
densitatea purtatoarei la transparenta
o
N
3 24
/ 10 4 . 1 m
lungime de unda la transparenta
o

nm 1605
densitatea initiala a purtatoarei
i
N
3 24
/ 10 3 m
lungimea de unda a semnalului nm 1550
pierderea interna prin imprastiere a ghidului
s
o m / 10 40
2

castig diferential
g
o
2 20
/ 10 78 . 2 m

constanta de castig
2
a
3 18
/ 10 4 . 7 m
constanta de castig
3
a
4 25
/ 10 155 . 3 m
coeficientul de translatie al castigului de varf
4
a
4 32
10 3 m

lungimea SOA L 500 m
latimea SOA W 3 m
inaltimea SOA H 80 m
factor de confinare 0.3
frecventa luminii f 193.5THz
constanta Planck h
34
10 6.62606896


sarcina electron q
C
19
10 602 . 1


coeficient de recombinare datorat defectelor
de suprafata
A
8
10 43 . 1 1/s
42
coeficient de recombinare radiativa B
s m / 10 1
3 16

coeficient de recombinare Auger C
s m / 10 3
6 41

factor de compresie al castigului E 0.2/W
curent de bias I 150 mA
Tabel 2.2 Parametri fizici ai unui SOA

2.3.1. SOA Fabry-Perot

In functie de reflectivitatea fatetelor se disting doua variante de SOA: FPA si TW.
FPA = amplificator cu cavitate rezonanta Fabry-Perot.
La FPA fatetele laserului au o reflectivitate de 30-35%.
Intr-un amplificator optic se defineste relatia:

in out
P G P = ;
FPA are o reactie importanta datorita reflexiilor multiple pe fatetele structurii. FPA
poate fi folosit sub pragul emisiei coerente.
Caracteristica amplificatorului va fi construita din mai multe benzi inguste de trecere
centrate pe lungimile de unda la care se realizeaza un castig de varf.




Fig. 2.6 Caracteristici de transmisie ale filtrului Fabry-Perot

lungime de unda
t
r
a
n
s
m
i
t
a
n
t
a

reflexie 90%
domeniu spectral liber
(FSR)
reflexie 70%
reflexie 5%
43
In figura 2.6 se observa ingustarea benzii de trecere odata cu cresterea reflectivitatiii
oglinzilor.
FPA este foarte sensibil la : - variatii ale curentului de polarizare;
- variatii ale temperaturii;
- variatii de polarizare ale semnalului incident (unda
optica de la intrare).
Filtrele optice acordabile se impart in 2 categorii:
- FOTB cu cavitati de tiplul Fabry-Perot;
- Filtre care folosesc amplificatoare cu semiconductori.
A) FOTB cu cavitati de tipul Fabry-Perot
FOTB mai este numit si filtru pieptane.
Rezonatorul Fabry-Perot care transmite mai multe lungimi de unda cu banda
ingusta si opreste altele este de fapt un filtru trece banda multiplu pe frecventele
proprii ale cavitatii.
Presupunand un rezonator optic care are coeficientii de transmisie si de
reflexie ai oglinzilor de la capetele cavitatii notati cu t si r ( 1
2 2
= + r t reprezinta
legea de conservare) se poate deduce functia de transfer.
O unda cu vectorul de unda k si amplitudinea
0
E este incidenta din stanga
rezonatorului.
Unda transmisa (in dreapta) va fi:
= = + + =

=

2
2 2 2
0
2 2 2 2
0 t
) ( ...) (
o n
L k j L k j L k j L k j
e r t e E e r t t e E E
1
1
2 2
2
0


=
e r
t e E
L k j
;
2
2 2
2
2
0
2
t
1
L k j
L k j
e r
e t
E
E




= ;
Se stie ca x j x e
x j
sin cos + =

si
2 2
b a b j a + = + .
=
+

=


=
2
2 2
2
2
2
2
2
0
2
t
) 2 sin ) 2 cos 1 (
) sin (cos ) 1 (
) 2 sin 2 (cos 1
) sin (cos
L k r j L k r
L k j L k r
L k j L k r
L k j L k t
E
E

( )
=
|
|
|
.
|

\
|
+
+
2
2 2
2
2
2 2 2
) 2 sin ( 2 cos 1
sin cos ) 1 (
L k r L k r
L k L k r

44
=
+ +

=
L k r L k r L k r
r
2 sin 2 cos 2 cos 2 1
) 1 (
2 4 2 4 2
2 2


4 2
2 2
2 cos 2 1
) 1 (
r L k r
r
+

= .
Transmisia este 100% + = + =
4 2 4 2
2
0
2
t
2 cos 2 1 2 1 1 r L k r r r
E
E

m
2
2
2 2 1 2 cos f
L
c m
f m L
c
f
m L k L k =

= =

= = t
t
t
Daca se poate presupune ca r = 0.51, atunci varfurile de transmisie sunt inguste si
FWHM (Full Width at Half Maximum) este dat de:

r m
t f
r
r
L
c
f


=

= A
t t
2
m
2
1
2
.
Demonstratie:
=
+
+
=
2
1
2 cos 2 1
2 1
2
1
4 2
4 2
2
0
2
t
r L k r
r r
E
E

+ = +
4 2 2 2 4 2
) 2 1 ( 2 1 2 4 2 r L k r r r
+ + = +
4 2 2 2 2 4 2
4 2 1 2 4 2 r L k r r r r
= = +
2 2 2 2 2 4
) 2 ( ) 1 ( ) 2 ( 1 2 L k r r L k r r r
f
c
L r
c
f
L r L k r r

=

= =
t t 4 2
2 2 1
2
;
L r
r c
f f
c
L r
r


=

=
t
t
4
) 1 ( 4
1
2
1 1
2


L r
r c
f f f


= = A
t 2
) 1 (
2
1 2
;
L r
r c
f f
c
L r
r


=

=
t
t
4
) 1 ( 4
1
2
2 2
2

Din cauza latimii reduse a benzilor de trecere si a transmitantei de 100%,
rezonatoarele Fabry-Perot sunt larg folosite in (ca) filtre pentru WDM.


45

Fig. 2.7 Filtrul Fabry-Perot

Daca se doreste transmisia unei singure benzi de frecventa, atunci spatiul dintre cele 2
benzi de trecere ale filtrului trebuie sa fie superior latimii spectrale incidente.
Spatiul dintre varfurile de transmisie
|
.
|

\
|

=
L
c
FSR
2
este denumit domeniu spectral
liber (FSR = Free Spectral Range), iar rapoertul dintre FSR si banda de frecventa a
semnalului incident este denumit factor de finete:
R
R
f L
c
f
FSR
F

=
A
=
A
=
1 2
t



lumina la lungimi de unda
nerezonante
lumina la lungimi de
unda rezonante
oglinda 1
oglinda 2
46

Fig. 2.8 Conectarea in cascada a unor filtre Fabry-Perot cu FSR diferit

Aplictie: Un filtru trebuie sa aiba un singur canal cu o banda f = 50GHz si FSR =
banda C (50 nm centrati pe 1550 nm).
In acest caz factorul de finete al filtrului piptane FOTB va fi F = 140
THz THz Hz Hz
c
FSR 7 2 . 6 10 2 . 6 10 10
1550
15
10 1550
10 3
10 50
12 12 6
2 18 2
8
9
2
~ = = =

= A = A =

v
140
50
7000
= =
A
=
GHz
GHz
f
FSR
F ;
2

v
v

v
c
A = A =
A
A
.
Este importanta de mentinut senzitivitatea ridicata a filtrului FP la variatii ale lungimii
cavitatii.
O schimbare a lungimii cavittii cu o jumatate de lungime de unda (~ 0.5 microni)
deplaseaza substantial varful de trecere.
Pentru a contracara senzitivitatea, de multe ori lungimea cavitaii este controlata
electric cu ajutorul unor piese piezoelectrice (adica se foloseste controlul piezoelectric al
lungimii cavitatii).

lungimi de unda rezonante
grating 1
lungimi de unda rezonante
grating 2
caracteristica rezultanta
a filtrului
lungime de unda
47


Fig. 2.9 Filtru acordabil Fabry-Perot cu fibre optice

Poate fi controlat de asemenea si indicele de refractie al cavitatii folosind un cristal
electro-optic.
In cazul filtrului FP, caracteristica de transmisie este dependenta de modurile
longitudinale determinate de lungimea optica ( L n ) a cavitatii.
Atunci frecventele de trecere vor fi:
L n
c m
f


=
2
, unde m este un numar intreg, iar spatiul dintre doua frecvente successive
ale FOTB va fi:
L n
c

= A
2
L
v , unde n este indicele de refractie folosit la constructia receptorului FP.
In cazul transmisiei a N canale, banda acestora,
S
v A trebuie sa fie mai mica decat
L
v A :
L sig
v v A < A .


fibra optica
single-mode
cristal piezoelectric
miezul fibrei
oglinzi
dielectrice
structura de
sustinere
d
48

Fig. 2.10 Caracteristicile de transmisie ale filtrelor acusto-optic si electro-optic (stanga) si respectiv a unui
lob din caracteristica unui filtru Fabry-Perot cu oglinzi cu R = 40% (dreapta)

D S N N = A = A
ch ch sig
v v ;
D
S
ch
ch
v A
= .
ch
S = spatierea normalizata dintre canale;
D = debitul.
Banda filtrului
FP
v A trebuie sa fie suficienta pentru a trece toata informatia canalului
selectat:
D = A
FP
v .
Atunci:
ch FP ch
L
S
F
S
N =
A
A
<
v
v
, unde
ch
L
v
v
A
A
= F este un factor de finete al FOTB.
Presupunand ca
ch
S = 3 (pentru a mentine suprapunerea canalelor sub 10 dB), atunci:
) 1 ( 3 R
R
N


<
t
.
Rezulta ca numarul maxim de canale este determinat de reflectivitatea oglinzilor.
Pentru R ~ 99%, rezulta N<104 canale.
Acordul pe canal se face electronic, modificarea lungimii L trebuie facuta in limite
mici si destul de repede (~ 1s) prin utilizarea efectului piezoelectric.


lungime de unda centrala
lungime de unda de varf
minime de transmisie
FWHM
49

Fig. 2.11 Filtru Fabry-Perot: ajustare prin efectul piezoelectric

De exemplu, pentru
sig
v A = 1000GHz, L <1mm (n=1.5), iar pentru canale spatiale la 1
nm se obtine L = 10m.
Numarul canalelor nu poate depasi 50100 din cauza valorii limitate (realizabile cu
un singur filtru) a parametrilor F (~ 100, R = 97 %).
Daca N creste, trebuie folosite doua FOTB in tandem pentru ca F sa creasca, uzual F
devine ~ 1000.
In unele dintre realizari, in cavitate se introduce cristal lichid care isi modifica
indicele de refractie in functie de un camp aplicat din exterior.
Se obtin F ~ 200-400 si o largime de banda de aproximativ 0.20.3nm.
O realizare alternativa pentru FOTB este cuplajul acusto-optic selectiv.
Alte filtre pot avea la baza efecte electro-optice.
Se obtin astfel largimi de banda mai mari (~ 1nm) si un domeniu mai larg de
acordabilitate: ~ 100 nm pentru FOTB cu cuplaj acustico-optic si
~ 10 nm pentru cele electro-optice.
B) Filtre care folosesc amplificatoare cu semiconductori
O dioda laser pompata electric sub prag poate fi asimilata cu un filtru trece banda
ingust. Frecventa centrala este determinata de materialul utilizat, iar daca se folosesc laseri
50
DFB (Distributed Feed-Back) sau DBR (Distributed Bragg Reflector) este posibil si un
accord.
In varianta DFB un curent variaza periodicitatea reflectorului si deci a lungimii de
unda, al doilea curent controleaza faza amplificatorului, iar ultimul regleaza amplificarea.

2.3.2. TW SOA

TWA = amplificator cu unda calatoare.
La TWA fatetele structurii sunt tratate antireflex (ideal se doreste reflectivitate nula).
Astfel se formeaza un dispozitiv cu trecere unica fara rezonante. Se obtine si o crestere
substantiala a benzii de trecere.
Lumina trece fara sa se reflecte, adica fara sa se mai intoarca, si astfel creste banda de
frecventa in care se obtine amplificarea.
TWA este insensibil la variatiile la care este sensibil FPA.
Din punct de vedere al saturatiei castigului si al zgomotului, TWA este superior FPA.
In practica TWA este denumit NTWA (near TWA = aproape TWA), deoarece o
reflectivitate total nula a fatetelor este imposibil de obtinut.
TWA este un amplificator unidirectional fara reactie.
In figura 2.12 este prezentata structura unui TWA:



51

Fig. 2.12 Structura unui TWA


2.4. Castigul si largimea de banda a unui SOA

Castigul (factorul de amplificare) FPA este:
L
m 2
2 1
2
2 1
2 1
FP
) (
sin 4 ) 1 (
) ( ) 1 ( ) 1 (
) (
v
v v t
v
v
A

+

=
R R G R R G
G R R
G ;
1
R ,
2
R = reflectivitatile fatetelor mediului activ;
m
v = frecventele de rezonanta ale cavitatii;
L
v A = FSR (Free Spectral Range = domeniul spectral liber);
regiune activa inclinata
fereastra transparenta InP
strat
antireflexie
52
= spatierea modala longitudinala (spatierea frecventelor de rezonanta), (spatierea
intre varfuri).
daca
1
R , G G R = =
FP 2
0 , deci G corespunde unui TWA la semnal mic, adica G este
castigul pentru o singura trecere a undei prin cavitate (castigul fara reflexii multiple).
Aplicatie: Sa se calculeze banda:
G
v A (banda de frecvente a amplificatorului).
= A
G m
v v frecventa de taiere.
Banda se calculeaza in jurul lui
m
v .
Banda la 3dB este dezacordul
m
v v , pentru care ) (
FP
v G scade la 0.707.
=

A

+

= 2
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
) (
sin 4 ) 1 (
) 1 (
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
2
) (
) (
1
L
m 2
2 1
2
2 1
2
2 1
m 1
FP
m FP
v
v
v v t
v
v
v
G R R
R R G R R G
R R G
G R R
G
G
=
A

+ 2
) (
sin
) 1 (
4
1
L
m 2
2
2 1
2 1
v
v v t
R R G
R R G

=
A

2 1
2
2 1
L
m 2
4
) 1 (
) (
sin
R R G
R R G
v
v v t

=
A

2 1
2 1
L
m
4
1
) (
sin
R R G
R R G
v
v v t

=
A

2 1
2 1
L
m
4
1
arcsin
) (
R R G
R R G
v
v v t

A
=
2 1
2 1
L
m
4
1
arcsin ) (
R R G
R R G
t
v
v v
2 1
2 1
L
m 1
4
1
arcsin
R R G
R R G

A
+ =
t
v
v v ;
2 1
2 1
L
m 2
4
1
arcsin
R R G
R R G

A
=
t
v
v v ;
2 1
2 1
L
2 1 G
4
1
arcsin
2
R R G
R R G

A
= = A
t
v
v v v .
Se defineste
2 1 geo
R R R = ca fiind reflectivitatea suprafetei.
In figura 2.13 sunt reprezentate diferite valori ale lui R
geo
in functie de ) (v G . De
exemplu pentru a obtine un castig perturbat mai mic decat 1 dB pentru un ) (v G de 25 dB
trebuie ca R
geo
<3.6 x 10
-4
. Castigurile maxime realizabile in dispozitivele practice sunt
53
cuprinse in intervalul 30-35 dB. Largimea benzii amplificatoarelor ia valori in intervalul 30-
60 nm.


Fig. 2.13 Interpretarea geometrica a suprafetei reflexive raportata la ) (v G

Aplicatie: Sa se calculeze
G
v A daca:
L
v A = 100GHz, 35 . 0
2 1
= = R R , G=2.85.
GHz GHz
GHz
10 57 . 4
9975 . 1
0025 . 0
arcsin
200
35 . 0 85 . 2 4
35 . 0 85 . 2 1
arcsin
1000 2
G
< = =

= A
t t
v .
Pentru FPA se remarca existenta unei contradictii intre amplificare si banda: cand
creste amplificarea, scade banda (si invers).
Demonstratie:
amplificare mare inseamna 1 max max
2 1 FP
R R G G G
0
G
Av banda .
De aceea, pentru aplicatii in sisteme de comunicatii se folosesc TWA, deoarece au
banda mai larga si deci sunt mai potrivite decat FPA.
TWA poate fi obtinut din FPA prin suprimarea reactiei, adica prin inlocuirea fatetelor
reflectante cu unele antireflex.
54
Pentru o reflectivitate redusa (de
3
10

), FPA lucreaza ca un TWA.

Aplicatie: Sa se calculeze
min
FP
max
FP
G
G
G = A .
2
2 1
1
m FP 0 sin FP
max
FP
) 1 (
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
) (
R R G
G R R
G G G


= = =
=
v
v ;
=
+ +

=
+

= =
=
2 1
2
2 1
1
2 1
2
2 1
1
1 sin FP
min
FP
2 ) ( 1
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
4 ) 1 (
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
R R G R R G
G R R
R R G R R G
G R R
G G
v v

2
2
2 1
2 1
min
FP
max
FP
2
2 1
1
1
1
) 1 (
) ( ) 2 1 ( ) 1 (
|
|
.
|

\
|

+
= = A
+

=
R R G
R R G
G
G
G
R R G
G R R v
.
Daca G > 3dB se considera ca
G
v A este determinat de cavitate si nu de spectrul in
care se obtine castig.
Aplicatie: Ce conditie trebuie indeplinita pentru ca G > 3dB ?

A
= A A = A
10
lg lg 10
max
max max max
dB
dB
G
G G G
2 10 10 10
3 . 0
10
3
10
max
max
= = = = A
A
dB
G
G ;

+
= A
|
|
.
|

\
|

+
= A
2
2 1
2 1
2
2
2 1
2 1
1
1
1
1
R R G
R R G
G
R R G
R R G
G
A A = +
2 1 2 1
1 R R G G G R R G
1
1
1 ) 1 (
2 1 2 1
+ A
A
= A = + A
G
G
R R G G G R R G ;
17 . 0
1 2
1 2
1
1
) (
max 2 1
=
+

=
+ A
A
=
G
G
R R G .
Deci G > 3dB 17 . 0
2 1
< R R G .
Daca 17 . 0
2 1
< R R G , atunci se considera ca FPA e de fapt un TWA.
Aplicatie: Ce conditie trebuie indeplinita pentru ca G = 30dB ?
3
10
30
10
10 10 10 lg 10 = = = =
dB
dB
G
G G G ;
4 3
2 1 2 1
10 7 . 1 10 17 . 0
17 . 0
17 . 0

= = < <
G
R R R R G .
In acest caz cavitatea lucreaza in regim de unda progresiva.

55
2.5. Sensibilitatea polarizarii

n general, castigul unui SOA depinde de starea de polarizare a semnalului de intrare.
Aceast dependen se datoreaz mai multor factori cum ar fi: structura ghidului de unda,
polarizarea, care la randul ei este dependenta de natura antireflexiva a invelisului si castigul
materialului. SOA legate in serie pun cel mai bine in evidenta aceasta dependenta a
polarizarii. Ghidul de unda al amplificatorului este caracterizat de 2 moduri fundamentale:
Transversal Electric (TE) si Transversal Magnetic (TM). Polarizarea semnalului de intrare
este de obicei undeva intre aceste 2 moduri extreme. Sensibilitatea polarizarii unui SOA este
definita ca modulul diferentei intre castigul modului TE (G
TE
) si castigul modului TM (G
TM
).
) (
/TM TE TE/TM
dB G G G =
In figura 2.14 sunt prezentate 3 configuratii folosite pentru a reduce sensibilitatea
polarizarii unui SOA:



Fig. 2.14 -3 configuratii folosite pentru a reduce sensibilitatea polarizarii unui SOA: (a)
amplificatore identice legate in serie; (b) amplificatoare identice legate in paralel; (c) trecere dubla prin
acelasi amplificator
amplificatoare
spliter de
polarizare
controler de
polarizare
cip de
amplificare
rotitor
Faraday
intrare
iesire
oglinda
56
2.6. Saturatia castigului a unui SOA

Castigul unui SOA este influentat atat de puterea semnalului de intrare cat si de
zgomotul intern generat de procesul de amplificare. Daca creste puterea semnalului, numarul
purtatorilor din regiunea activa se diminueaza, acest fenomen ducand la o scadere a castigului
amplificatorului. Aceasta saturatie a castigului poate cauza distorsiuni semnificative ale
semnalului. Poate, de asemena, limita castigul unui amplificator atunci cand SOA sunt
folosite ca amplificatoare cu mai multe canale. In figura 2.15 este reprezentat castigul unui
amplificator SOA in functie de puterea semnalului de iesire a unui amplificator. Un
parametru folosit pentru cuantificarea saturatiei castigului este puterea de iesire a saturatiei
(P
O,sat
) care este definita ca fiind puterea semnalului de iesire a amplificatorului al carui
castig este jumatate din castigul amplificatorului de semnal mic. Aceasta putere ia valori in
intervalul 5-20 dBm, pentru dispozitivele practice.



Fig. 2.15 Castigul unui SOA in functie de puterea semnalului de iesire al unui amplificator


2.7. Zgomotul unui SOA

In cazul in care castigul amplificatorului este mult mai mare decat 1 si la iesirea
amplificatorului se afla un filtru trece-banda atunci expresia zgomotului va fi data de relatia:

sp
2 n F =
puterea semnalului de iesire (dBm)
c
a
s
t
i
g

(
d
B
)

57
Cea mai mic valoare posibil pentru n
sp
este 1. Aceasta situatie are loc atunci cand se
relizeaza o inversie completa a mediului atomic. De exemplu, pentru N
1
=0 rezulta F=2
(3dB). Valorile tipice pentru expresia zgomotului pentru SOA sunt in intervalul 7-12 dB.


2.8. Efecte dinamice

SOA sunt utilizate de obicei pentru a amplifica semnale modulate. Daca puterea
semnalului este mare atunci va aparea fenomenul de saturatia al castigului. In SOA dinamica
castigurilor este determinata de durata de viata a purtatorilor recombinati. Aceasta durata de
viata este de ordinul sutelor de picosecunde. Atunci, castigul amplificatorului va reactiona
relativ repede la schimbarile facute asupra puterii semnalului de intrare. Acesta dinamica a
castigului poate cauza distorsiuni ale semnalului, care devin mai pronuntate atunci cand
largimea de banda a semnalului creste. In contrast cu SOA, la amplificatoarele cu fibra
dopata, durata de viata a purtatorilor recombinati este de ordinul milisecundelor, fapt care
duce la distorsiuni ale semnalului neglijabile.


2.9. Neliniaritatea

SOA au un comportament neliniar. Neliniaritatea poate fi benefica pentru SOA, in
folosirea acestora ca dispozitive functionale acum ar fi convertoarele de lungime de unda.









58
CAPITOLUL 3 - PREZENTAREA UNOR SOA
COMERCIALE

SOA sunt folosite:
- ca amplificatoare de putere;
- ca preamplificatore de putere;
- ca dispozitive optice de comutare;
- ca convertoare de lungime de unda;
- pentru a compensa pierderile de dsitributie in LAN;
- pentru a amplifica mai multe canale in acelasi timp.
In paginile ce urmeaza vor fi prezentate datasheet-urile (foile din catalog) ale unor
SOA comerciale apartinand companiilor: Superlum, InPhenix si Kamelian.



Fig. 3.1 SOA - exemplu






SOA 1300nm SOA 1550nm preamplificator SOA CWDM
SOA neliniar SOA reflectiv SOA reflectiv cu cooler termoelectric
59

CONCLUZII

Comunicaiile pot fi definite ca un transfer de informaii de la un punct la altul. n
comunicaiile cu fibra optica, acest transfer se realizeaz prin utilizarea luminii ca informaie
purtatoare. Tehnologia optic este dominanta in comunicatii la nivel global.
Amplificatoarele optice pot fi mprite n dou clase: amplificatoare cu fibra optica i
amplificatoare cu semiconductori (SOA). Datorita avansurilor facute in domeniul tehnicilor
de fabricatie a semiconductoarelor optice, mai ales n ultimii cinci ani, exista premisele
folosirii tot mai des a amplificatoarelor optice cu semiconductori in evolotia retelelor de
comunicatii optice.
Amplificatoarele optice pot fi, de asemenea, utile ca aplificatore de putere, de
exemplu, pentru a compensa pierderile in reelele optice de distribuie, ct i ca un
preamplificator optic pentru a mbunti sensibilitatea receptorului. Imbunatairile realizate
cu amplificatoare optice, in retelele de comunicatii, au dus la noi oportunitati de exploatare a
largimii de banda a fibrei optice.
Primele studii privind amplificatoarele optice cu semiconductori s-au efectuat n jurul
anului 1960 cand au aparut semiconductoarele laser. Aceste dispozitive s-au bazat pe
homojonctiunile GaAs obtinute la temperaturi joase. Aparitia dispozitivelor cu
heterostructura dubla a dus la investigatii suplimentare pentru folosirea amplificatoarelor
optice cu semiconductori in sistemele optice de comunicatii. n 1970 a Zeidler i Personick
au efectuat mai multe studii asupra aplificatoarelor optice cu semiconductori
Un amplificator optic este un dispozitiv care amplifica semnalul optic direct, fara a-l
schimba vreodata in semnal electric. Este amplificata lumina in sine.
SOA este un dispozitiv optoelectronic, care dupa mai multe operatii poate amplifica
un semnal de intrare. Un SOA se bazeaza pe aceeasi tehnologie ca a diodelor laser Fabry-
Perot. Functia de amplificare este realizata de pomparea externa a nivelelor de energie ale
materialului. Este necesara o protectia a dispozitivelor impotriva oscilatiilor proprii generate
de efectul laser. SOAs sunt pompate electric prin curentul injectat.
SOAs pot fi clasificate in 2 mari: Fabry-Perot SOA (FP-SOA), in care reflexiile de la
sfarsitul fetelor sunt semnificative (semnalul are mai multe treceri prin amplificator) si SOA
cu unda calatoare (TW-SOA) unde reflexiile sunt neglijabile (semnalul trece o singura data
prin amplificator). TW-SOA nu este la fel de sensibil ca FP-SOA la fluctuatiile in diagonala
ale curentului, la temperatura si la polarizarea semnalului.
72
60
In tabelul 6 sunt prezentate principalele avantaje si dezavantaje ale unui SOA:
Avantaje Dezavantaje
Compacte Pierderi de cuplaj mari
Pot fi integrate Dependenta de polarizarea semnalului
Putere mare de iesire Factor de zgomot mare
Pot opera intr-o banda mare de lungimi de
unda (400-2000nm)
Distorsiunea semnalului
Pret scazut pentru productii mari Alinierea cu fibra prezinta dificultati
Dimensiune mica

Pot fi folosite ca dispozitive functionale
(conversia lungimii de unda)

Tabel 4. Avantaje/Dezavantaje SOA



















73
61

BIBLIOGRAFIE

1. S. Shimada and H. Ishio, Eds., Optical Amplifiers and their Applications, John Wiley
(1992).
2. H. Ghafouri-Shiraz, Fundamentals of Laser Diode Amplifiers, John Wiley (1995).
3. Y. Yamamoto, Ed., Coherence, Amplification and Quantum Effects in Semiconductor
Lasers, John Wiley (1991).
4. E. Desurvire, Erbium-Doped Fibre Amplifiers: Principles and Applications, John Wiley,
New York (1994).
5. M. J. OMahony, Semiconductor optical amplifiers for use in future fibre systems,
IEEE/OSA J. Lightwave Technol., 6, 531-544 (1988).
6. N. A. Olsson, Semiconductor optical amplifiers, IEEE Proc., 80, 375-382 (1992).
7. G. Zeidler and D. Schicetanz, Use of laser amplifiers in glass fibre communication
systems, Siemens Forch. u. Entwickl. Ber., 2, 227-234 (1973).
8. S. D. Personick, Applications for quantum amplifiers in simple digital optical
communication systems, Bell Syst. Tech. J., 52, 117-133 (1973).
9. Y. Yamamoto, Characteristics of AlGaAs Fabry-Perot cavity type laser amplifiers, IEEE J.
Quantum Electron., 16, 1047-1052 (1980).
10. T. Mukai, Y. Yamamoto and T. Kimura, S/N and error rate performance in AlGaAs
semiconductor laser preamplifier and linear repeater systems, IEEE Trans. Microwave
Theory And Tech., 30, 1548-1556 (1982).
11. J. C. Simon, GaInAsP semiconductor laser amplifiers for single-mode fibre
communications, IEEE/OSA J. Lightwave Technol., 5, 1286-1295, 1987.
12. N. A. Olsson, R. F. Kazarinov, W. A. Nordland, C. H. Henry, M. G. Oberg, H. G. White,
P. A. Garbinski and A. Savage, Polarisation-independent optical amplifier with buried facets,
Electron. Lett., 25, 1048-1049 (1989).
13. J.D. Montgomery, S. Montgomery and S. Hailu, Semiconductor optical amplifiers expand
commercial opportunities, WDM Solutions, Supplement to Laser Focus World, 27-30 August
2001.
14. Harry J. R. Dutton Understanding Optical Communications, September 1998
15. J.D. Montgomery, S. Montgomery and S. Hailu, Semiconductor optical amplifiers
expand commercial opportunities, WDM Solutions, Supplement to Laser Focus World, 27-30
August 2001.
16. Y. Yamamoto, Characteristics of AlGaAs Fabry-Perot cavity type laser amplifiers, IEEE
J. Quantum Electron., 16, 1047-1052 (1980).
17. http://www.superlumdiodes.com
18. http://www.inphenix.com
19. http://www.kamelian.com



74