Dobrin Adrian Grupa: 8217

OLED -Organic Light Emitting DiodeIstoric

Istoria OLED-ului (Organic Light Emitting Diode Display) incepe din anii 1960. In acea reme! display-urile erau dispo"iti e destul de simple si mici! la un cost redus. Industria nu era destul de am#itioasa pentru a cere a$isare gra$ica sau macar liniara! de aceea se cauta un dispo"iti ce putea sa a$ise"e o singura litera sau ci$ra. %ate a tipuri de dispo"iti e al$a numerice au $ost create. &cestea se #a"au pe $ilamente incandescente! portiuni de $ilament erau necesare pentru a a$isa o litera sau un numar. &ceste dispo"iti e erau in realitate construite din tu#uri idate cu o iata relati scurta. 'entru a trece peste limitarile acestei tehnologii a $ost de" oltat un display #a"at pe semiconductoare cu antracen ce emitea lumina. In 19()! un grup de cercetatori de la La#oratoarele *oda+ au descoperit ca anumite materiale organice cu masa moleculara redusa emiteau lumina prin recom#inare atunci cand un curent electric trecea prin el. 'rimul material de acest gen a $ost &l,-! #a"at pe aluminiu si producea o lumina erde. .perantele e/trem de mari pe care si le puneau cercetatorii in noul material se datorau $aptului ca materialul descoperit producea o lumina $oarte puternica. De-a lungul timpului! *oda+ a de" oltat materiale organice luminoase pentru alte culori! inclusi rosu! erde! al#astru si al#. 'ioneer %orporation din 0aponia a $ost prima companie care a introdus in productia sa noul tip de display! OLED! display-ul #a"at pe diode organice emitatoare de lumina. Incepand din 199(! 'ioneer a produs sisteme audio pentru automo#ile si tele$oane celulare ce utili"au display-uri #a"ate pe noile materiale descoperite de *oda+. 1n remarca#il display color de 2!2 inci construit de .anyo a $ost pre"entat in mai 3000. &lte materiale organice au $ost studiate si proprietatile de emitere a luminii au atras importante $onduri de cercetare. &st$el! Light Emitting 'olymer! LE' (un polimer organic) a $ost descoperit in 19(9 de la#oratoarele de la 1ni ersitatea %am#ridge. 4aterialul putea $i utili"at pentru a $orma o dioda! iar atunci cand trecea un curent electric de olta5 redus emitea lumina in mod similar cu o dioda o#isnuita. 'hilips Electronics %orporation a $ost prima $irma care a utili"at licenta %D6 (%am#ridge Display 6echnology) si a adus-o pe piata.

Descriere
OLED (Organic Light Emitting Diode sau LED Organic) este o sursa de lumina plana si este $ormata din mai multe straturi e/treme de su#tiri din materiale organice (care au la #a"a car#onul)! ce pot emite lumina a#a sau de di erse culori la trecerea curentului. %hiar daca se numesc organice ele nu sunt #iodegrada#ile.

Ecranele OLED o$er7 imagini cu un contrast ridicat! culorile sunt mai reale 8i mai intense comparati cu cele o$erite de L%D iar timpul de r7spuns este mult mai mic! $acilit9nd 5ocurile rapide. Ecranele OLED sunt :mp7r;ite :n mai multe categorii. .4-OLED (.mall molecule OLED) o$er7 o imagine de calitate :ns7 su#stan;a se e apor7 scurt9nd ia;a panoului. Ecranele '-OLED (polymer OLED) sunt mai dura#ile 8i pot $i $a#ricate prin mai multe metode.

OLED pasiv vs OLED activ

4atriciile pasi e OLED sau '4OLED utili"ea"7 o proiec;ie de electroni pentru a genera imagini. <n ciuda consumului redus de electricitate 8i a imaginii de calitate! ecranele de acest $el nu au o lumino"itate ridicat7 pentru a sus;ine diagonale mari. 4atriciile acti e OLED (&4OLED) :ncorporea"7 tehnologie de la genera;iile curente de monitoare precum matricea 6=6 8i capacitorii miniaturi"a;i. %onsumul de energie este mai mare dar se pot $orma ecrane cu diagonal7 mare 8i re"olu;ie ridicat7. 6ele i"oarele OLED au pre;uri ridicate 8i nu au de enit un produs de mas7! :n schim# tele$oanele se #ucur7 din plin de tehnologiile &4OLED. OLED-urile sunt o sursa de lumina rece ceea ce implica o e$icienta $oarte mare comparati e cu #ecurile clasice care trans$orma doar 2> din energie in lumina si restul in caldura oled-urile sunt mai e$iciente chiar si decat neonul. O tensiune doar de --? olti este su$icienta pentru ca un oled sa lumine"e. 'entru a emite lumina colorata se $olosesc di erse materiale organice de a caror structura chimica depinde culoarea luminii emise iar pentru a o#tine o lumina al#a se com#ina rosu cu erde si al#astru.

OLED flexibil
%on$ectionarea unor ast$el de dispo"iti e este relati ie$tina! constand intr-un simplu proces de tiparire a materialului organic! putandu-se utili"a chiar si o imprimanta cu 5et de cerneala. @ineinteles! tiparirea oled-urilor pe supra$ete $le/i#ile implica producerea de AecraneB $le/i#ile! ce se pot rula! ce pot si imprimate pe di$erite materiale! chiar si pe haine.

Utilizari
&sta"i! OLED este $olosit la unele dintre cele mai per$ormante tele$oane mo#ile! 'D&-uri! 4p- playere! media-playere! camere $oto si ideo digitale! iar de curand a $ost lansat primul 6C si primul ceas ce contine si tehnologie OLED. La aceasta lista putem adauga sisteme de na igatie din automo#ile si! #ineinteles di erse echipamente militare. 6otusi e/ista moti e pentru care noi inca nu utili"am oled-urile ca sursa de lumina in iata cotidiana! acestea $iindD iata limitata a materialelor organice din care sunt con$ectionate si pretul inca $oarte mare.

%ea mai lunga iata atinsa reodata de un dispo"iti oled (unul plat) a $ost de apro/imati 1?000 de ore! in timp ce led-urile ating in medie 60000 de ore. 'retul unui element oled care ar putea tine locul unui #ec intr-o incapere este de apro/imati 100E in sus.

Avantaje
%el mai puternic a anta5 al tehnologiilor OLED este ca display-ul emite lumina! cantitatea de curent este e/trem de redusa si nu necesita o iluminare $rontala sau din spate. 1n display pe cristale lichide traditional $oloseste 2> din putere pentru a$isare si 92> pentru iluminarea acesteia. In ca"ul OLED! iluminarea nu este necesara. 'entru un note#oo+ aceasta se traduce in marirea de - ori a duratei de iata a #ateriei. Display-urile OLED au si a anta5ul de a a$isa o scena ce poate $i i"uali"ata din orice unghi. De asemenea! ele pot $i puse pe materiale di erse. 1nele dintre cele mai spectaculoase aplicatii ale acestei tehnologii o repre"inta ecranele transparente! cele $le/i#ile si chiar $olosirea suportului te/til sau de hartie. Display-urile L%D de asta"i au intar"ieri de ?-30 milisecunde iar timpul de raspuns al noului display OLED de la .ony este de 0!01 milisecunde! $iind de cate a sute de ori mai rapid. 6ehnologia OLED da posi#ilitatea de a crea display-uri $le/i#ile ce pot $i introduse chiar si intr-un pi/.

Viitorul
Daca in urma cu doi-trei ani pro#lema cea mai mare pe care o intampinau producatorii era dimensiunea mica a ecranului! asta"i nu mai e/ista aceasta limitare. 'entru a ne putea $orma o idee clara asupra iitorului acestei tehnologii putem enumera cate a dintre aplicatiile la care se gandesc de5a cercetatoriiD par#ri"ele-display pentru masini (conducatorul auto a putea edea direct pe par#ri" toate datele care in mod normal sunt a$isate de ceasurile de #ord)F "iarul digital (un "iar ce se actuali"ea"a permanent direct de la satelit cu cele mai noi stiri)F haine ce isi schim#a culoareaF pereti ce luminea"a in orice culoare! iar aceasta lista este limitata doar de imaginatia producatorilor.

Limitari
'otentialul acestei tehnologii este urias! dar mai e/ista cate a pro#leme care tre#uie re"ol ate. Limitarile duratei de iata din cau"a o/idarii! caracteristicile aria#ile in $unctie de temperatura! ariatiile de ni el de negru! re"olutia repre"inta numai cate a dintre cele mai importante o#stacole in lansarea in productie a acestui tip de dispo"iti . Daca unii cercetatori estimea"a ca piata dispo"iti elor #a"ate pe tehnologia OLED a a5unge la - miliarde dolari! scepticii a$irma ca aceste tipuri de display-uri nu or $i $olosite niciodata pe scara larga in principal din cau"a duratei de iata mici. 'entru ca un tele i"or sa contina doar tehnologie OLED! durata de iata a ecranului tre#uie sa $ie de cel putin 10 ori mai mare decat este in pre"ent.

Bibliografie
1. httpDGGHHH.techinstyle.ro 3. httpDGGHHH.Hall-street.ro -. httpDGGHHH.scientia.ro