COMUNICAII MOBILE I

PERSONALE
LTE
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti,
Facultatea de Electronic, Telecommunicaii i Tehnologia
Informaiei
Departamentul Telecomunicaii

LTE

Evoluia 3G a 3GPP
3GPP a nceput s lucreze la un proiect numit Long Term Evolution, ca parte
a Release 8;
LTE le permite operatorilor s ating viteze de trafic mai ridicate, la
frecvene mai mari;
Lucrul la LTE a nceput n 2004, cu un grup de lucru demarat n 2006 i o
specificaie complet terminat n 2008. Instalarea experimental iniial a
fost propus pentru 2009 (n Nordul Europei Telia Sonera; n decursul
Conferinei ICC de la Dresden, Germania, iunie 2009);
LTE intetesituaiile mai complexe dpdv al spectrului i are mai puine
restricii n ceea ce privete compatibilitatea cu tehnologiile anterioare.
Astfel, evoluia 3G este compus din 2 pri independente, ambele
aducndu-i contribuia la evoluia dezvoltrii tehnologiei radio de acces;
Pentru a suporta noile capabiliti de pachetizare a datelor asigurate de
interfeele radio LTE, a fost dezvoltat o nou reea core mai evoluat.
Lucrul la reeaua core mai este cunoscut i sub numele de SAE (Evoluia
Arhitecturii Sistemului).
2

LTE

Evoluia 3G a 3GPP

n mod normal, HSPA nu include toate tehnologiile gndite pentru LTE;

Un studiu n cadrul 3GPP a fost iniiat pentru a vedea ct de departe este
posibil s se dezvolte HSPA n banda de frecven curent de 5 MHz i totui
s se menin compatibilitatea cu tehnologiile anterioare;
n esen, scopul HSPA Evolution a fost i nc este, acela de a se apropia
de caracteristicile LTE utiliznd un spectru de 5 MHz i n acelai timp s
menin compatibilitatea invers;
n decembrie 2005, plenul TSG RAN a decis ca accesul radio LTE s fie axat
pe tehnologia OFDM pentru Downlink i FDMA cu purttoare unic (SCFDMA) pentru Uplink;
3

LTE

Evoluia 3G a 3GPP
Aadar, evoluia standardului 3GPP are 2 pri: LTE i HSPA Evolution;
Ambele pri au contribuiile lor:
LTE poate opera n aranjamente spectrale mai noi i mai complexe (aceeai band
ca i WCDMA i alte tehnologii 3G) cu posibilitatea unor noi design-uri care s nu
trebuiasc s fie compatibile cu terminale de generaii mai vechi;
HSPA Evolution poate folosi ca baz echipamentele instalate pentru spectrul de 5
MHz, dar trebuie s respecte compatibilitatea cu terminalele de generaie
anterioar;
LTE utilizeaz tehnologia OFDM pentru downlink, care este potrivit s ating
viteze de trafic mari n benzi de frecven largi. Tehnologia radio WCDMA este
practic la fel de eficient ca tehnologia OFDM n atingerea vitezelor mari de trafic,
n gama de 10Mbps pentru o band de 5 MHz. Totui, atingerea vitezelor mari n
gama de 100 Mbps cu canale radio de lrgime mai mare, ar necesita o complexitate
mai ridicat a terminalelor, ceea ce nu este practic cu tehnologia actual;
Aici este locul unde OFDM asigur un avantaj de implementare practic. Folosind
planificarea n domeniul frecven, se poate minimiza de asemenea i interferena,
sporind eficiena spectral.
4

LTE

Evoluia 3G a 3GPP
Abordarea OFDM este de altfel foarte flexibil n alocarea canalelor, iar
LTE poate opera cu canale radio de limi diferite, de la 1,25 MHz pn
la 20 MHz;
Pe Uplink pe de alt parte, o abordare strict OFDMA, poate conduce la
valori mari ale raportului putere de vrf-putere medie (PAR Peak to
Average Ratio) a semnalului, care poate compromite eficiena
energetic i implicit autonomia bateriei;
Aadar LTE abordeaz situaia prin tehnologia SC-FDMA, care este
oarecum similar OFDMA, dar are un avantaj PAR ntre 2-6 dB fa de
metoda OFDMA utilizat de alte tehnologii, precum IEEE 802.16e;
Intenia general este aceea de a asigura o tehnologie de acces radio
extrem de performant, care poate s ofere mobilitate vehicular total
i care s poat coexista cu HSPA i reelele precedente;
Datorit benzii de frecven scalabile, operatorii vor putea s-i mute,
gradual, cu uurin reelele i utilizatorii din HSPA n LTE.
5

LTE

Principiile de baz OFDM

Utilizarea unui numr relativ mare de subpurttoare de band ngust;
Forma simpl, dreptunghiular a impulsului; corespunde unui spectru de tip
sinc pe fiecare subpurttoare;

LTE

Principiile de baz OFDM (2)

Plasarea compact n domeniul timp-frecven a subpurttoarelor,
cu un interval de gard f =1/Tu
Tu - durata simbolului modulat a subpurttoarei spaierea ntre
subpurttoare este egal cu rata de modulaie 1/Tu .

LTE

Principiile de baz OFDM (3)

Semnalul de baz OFDM se noteaz n banda de baz astfel:

Xk(t) cea de a k-a subpurttoare modulat cu frecvena fk

=kf;
ak(m) simbol de modulaie complex, aplicat subpurttoarei de
ord. k, pe durata simbolului OFDM m; (mTu t < (m+1) Tu );
Transmisia OFDM este bazat pe blocuri;
Pe durata fiecrui interval de simbol OFDM, Nc simboluri de
modulaie (din orice schem de modulaie QPSK, 16QAM,
64QAM) sunt transmise simultan;
Nc poate varia de la cteva sute pn la cteva mii (distana
dintre subpurttoare variaz de la civa KHz la cteva sute de
KHz);

LTE

Principiile de baz OFDM (3)

Modulaia OFDM

LTE

Principiile de baz OFDM (4)

OFDM (Multiplexare cu Divizare n Frecven Ortogonal) cele 2
subpurttoare modulate OFDM x k1 i xk2 sunt ortogonale una fa
de cealalt, n intervalul: mTu t (m+1) Tu

Aadar, transmisia de baz OFDM poate fi vazut i ca o

modulaie a unui set ortogonal de funcii k(t), unde:

10

LTE

Principiile de baz OFDM (5)

Resursa fizic n cazul transmisiei OFDM este adesea ilustrat ca o gril
timp-frecven, n care fiecare coloan corespunde unui simbol OFDM
iar fiecare linie corespunde unei subpurttoare OFDM.

11

LTE

Implementare OFDM
Dei se poate utiliza un banc de
modulatoare/corelatoare pentru a
ilustra principiile de baz ale
modulaiei/demodulaiei OFDM,
acestea nu sunt tocmai cele mai
potrivite structuri
demodulatoare/demodulatoare pentru
implementarea actual;
Datorit structurii specifice i alegerii
ca spaiere a subpurttoarei f egal
cu rata simbolului subpurtoarei 1/Tu ,
OFDM permite o implementare sczut
dpdv al complexitii prin mijloace
computaionale eficiente precum
procesarea FFT (Fast Fourier
Transform);
12

LTE

Implementare OFDM (2)

Fie un semnal OFDM discret n timp (eantionat);
S presupunem c frecvena de eantionare fs este un multiplu
de f,
Parametrul N trebuie ales astfel nct teorema eantionrii s
fie ndeplinit;
Ncf poate fi vzut i ca limea benzii semnalului OFDM N
ar trebui s depeasc Nc cu o marj suficient de siguran;
Cu aceste presupuneri, semnalul OFDM discret n timp poate fi
exprimat astfel:

13

LTE

Implementare OFDM (2)

Astfel, secvena xn , adic semnalul OFDM eantionat, este TFD invers de ord.
N a setului de simboluri de modulaie a0, a1, , aNc-1 extins cu 0 pn la
lungimea N. Modulaia OFDM poate fi astfel implementat prin mijloace de
procesare FFT/IFFT, urmat de conversie digital-analogic;

14

LTE

Implementare OFDM (3)

n caz particular, prin selectarea TFDI de ord. N egal cu 2m pentru
m - ntreg, modulaia OFDM poate fi implementat eficient prin
utilizarea FFT radix-2;
Raportul N/Nc ce poate fi vzut i ca o supraeantionare a
semnalului OFDM discretizat, poate fi foarte bine i chiar este, un
numr ne-ntreg;
Exemplu pentru 3GPP LTE, numrul de subpurttoare Nc este
aproximativ 600 n cazul alocrii unei benzi de 10 MHz;
Dimensiunea IFFT poate fi de ex. aleas N=1024 , rezultnd o
frecven de eantionare Fs = Nf = 15,36 MHz, unde f=15 KHz
este ecartul ntre subpurttoare;

15

LTE

Inserarea prefixului ciclic

Un semnal OFDM ideal poate fi demodulat fr vreo interferen ntre
subpurttoare. Un mod de a nelege ortogonalitatea ntre subpurttoare este
s recunoatem c o subpurttoare modulat Xk(t) este compus dintr-un
numr intreg de perioade de exponeniale complexe pe durata intervalului de
integrare Tu=1/f;

16

LTE

Inserarea prefixului ciclic (2)

n cazul unui canal dispersiv n timp, ortogonalitatea ntre subpurttoare va fi, cel puin parial,
pierdut;
Motivul pentru aceast pierdere de ortogonalitate n cazul unui canal cu dispersie n timp este
aceea c intervalul de corelaie al demodulatorului pentru una din ci se va suprapune peste
marginea simbolului celeilalte ci.
Intervalul de integrare nu va corespunde neaprat cu un numr ntreg de perioade de
exponeniale complexe a acelei ci, din moment ce simbolurile de modulaie ak pot s difere
ntre intervale de simbol consecutive;
Ca o consecin, n cazul unui canal cu dispersie n timp, nu doar c va fi interferen inter
simbol n cadrul subpurttoarei, dar i interferen ntre subpurttoare;

17

LTE

Inserarea prefixului ciclic (3)

Trebuie inut cont c dispersia n timp pe canalul radio este
echivalent cu rspunsul n frecven al unui canal selectiv n
frecven;
Ortogonalitatea dintre subpurttoarele OFDM este de asemenea
datorat structurii specifice n frecven a fiecrei subpurttoare;
Chiar dac variaia canalului n domeniul frecven este constant n
raport cu limea de band corespunztoare lobului principal al unei
subpurttoare OFDM i doar lobii secundari ai subpurttoarei sunt
afectai datorit selectivitii n frecven a canalului radio,
ortogonalitatea dintre subpurttoare se va pierde, rezultnd astfel
interferen inter-subpurttoare;
Datorit dimensiunilor relativ mari ale lobilor periferici corespunztori
fiecrei subpurttoare OFDM, deja o cantitate relativ limitat de
dispersie n timp sau, echivalent, o selectivitate n frecven relativ
mic a canalului radio poate cauza o interferen substanial ntre
subpurttoare;
18

LTE

Inserarea prefixului ciclic (4)

Pentru a combate acest neajuns i pentru a face un semnal OFDM cu adevrat imun
la dispersia temporal pe canalul radio, este utilizat o aa-zis inserie de prefix
ciclic;
Inserie unui prefix ciclic implic ca ultima parte a simbolului OFDM s fie copiat i
introdus la nceputul respectivului simbol;
Inseria prefixului ciclic astfel duce la creterea cadrului OFDM de la Tu la Tu+Tcp ,
unde Tcp reprezint lungimea prefixului ciclic o reducere corespunztoare a ratei
simbolului OFDM;

19

LTE

Inserarea prefixului ciclic (5)

Dac la recepie corelaia este efectuat numai pentru anumit
interval de timp Tu = 1/f , ortogonalitatea subpurttoarei va
fi pstrat chiar i n cazul unui canal dispersiv n timp, atta
timp ct valoarea dispersiei n timp este mai mic dect
lungimea prefixului ciclic;

20

LTE

Inserarea prefixului ciclic (6)

n practic, inseria prefixului ciclic este efectuat dup ieirea IFFT din
emitor. Astfel, ultimele eantioane NCP ale blocului de lungime N de la
ieirea emitorului sunt copiate i inserate la nceputul blocului, ducnd la
creterea lungimii blocului de la N la N+NCP;
La recepie, eantioanele respective sunt aruncate nainte ca demodularea
OFDM s aib loc, ca de ex. procesarea DFT/FFT.
Inseria prefixului ciclic este benefic n sensul c poate face un semnal
OFDM imun la dispersia n timp, att timp ct lungimea acestui interval nu
este mai mare dect lungimea prefixului ciclic;
Dezavantajul acestei metode este acela c doar o mic parte Tu /(Tu +Tcp)
din puterea semnalului recepionat este i utilizat la demodularea OFDM,
implicnd i o pierdere de putere corespunztoare n demodularea propriuzis;
n plus fa de aceast pierdere de putere, inseria ciclic de prefix implic
de asemenea o pierdere corespunztoare de lime de band, deoarece rata
simbolului OFDM se reduce, fr o micorare corespunztoare a benzii
semnalului.
21

LTE

Modelul Transmisiei OFDM n

domeniul Frecven
Presupunnd c avem un prefix ciclic suficient de mare, atunci convoluia
liniar a unui canal radio cu dispersie n timp va aprea ca o convoluie
circular pe durata demodulrii intervalului de integrare Tu ;
Combinaia de modulaie OFDM (procesare IFFT), canal radio cu dispersie n
timp i o demodulare OFDM (procesare FFT) poate fi vzut ca un canal n
domeniul frecven, unde coeficienii canalului n domeniul frecven H0 ,..,
HNC1 pot fi deriva direct din rspunsul canalului la impuls;
Ieirea demodulatorului bk este simbolul modulat transmis ak scalat i rotit n
faz de coeficientul complex al canalului n domeniul frecven Hk i afectat de
zgomot nk ;
Pentru a recupera n mod corespunztor simbolul transmis pentru procesrile
ulterioare, de ex. demodularea datelor i decodarea canalului, receptorul ar
trebui s nmuleasc bk cu complex conjugatul lui Hk ;
Aceasta este adesea exprimat ca o egalizare (one-tap equalizer) aplicat
fiecrei subpurttoare recepionate;

22

LTE

Modelul Transmisiei OFDM n

domeniul Frecven (2)

23

LTE

Modelul Transmisiei OFDM n

domeniul Frecven (3)

Modelul OFDM n domeniul frecven a transmisiilor/recepiilor cu

egalizare la recepie:

24

LTE

Estimarea canalului i simbolurile

de referin
Receptorul necesit un estimat al ntrzierii canalului n domeniul frecven;
Acesta poate fi estimat indirect, mai nti estimnd rspunsul la impuls al
canalului, i de acolo, s fie calculat un estimat al lui Hk;
O abordare mai direct estimarea ntrzierii canalului direct n domeniul
frecven realizat prin inserarea unor simboluri de referin cunoscute
(simboluri pilot), la intervale regulate in grila timp-frecven OFDM;

25

LTE

Estimarea canalului i simbolurile

de referin (2)

Utiliznd cunotinele despre simbolurile de referin, receptorul

poate s estimeze canalul n domeniul frecven, n regiunea din
jurul acestui simbol;
Simbolurile de referin ar trebui s aib o densitate suficient de
ridicat n ambele domenii (timp i frecven), pentru a putea
asigura estimri pentru ntreaga gril timp-frecven n cazul
canalelor radio supuse unei selectiviti ridicate n timp sau n
frecven;
Diferii algoritmi, mai mult sau mai puin avansai pot fi utilizai
pentru estimarea canalului;
Simpla mediere n combinaie cu interpolarea liniar;
Estimarea erorii medii ptratice minime (MMSE) depinde de
cunotinele mai detaliate ale caracteristicilor canalului n
domeniul timp-frecven;
26

LTE
OFDM ca schem
de acces
multiplu
n discuiile derulate pn acum, s-a presupus c toate
subpurttoarele OFDM sunt transmise de la acelai emitor ctre un
anumit receptor:
Transmisie Downlink a tuturor subpurttoarelor ctre 1 terminal;
Transmisie Uplink a tuturor subpurttoarelor ctre 1 terminal;
OFDM poate fi folosit i ca schem de multiplexare sau de acces
multiplu transmisii simultane pe frecvene separate de la/ctre
diferite terminale;

Mobile Communications Systems Year 1

AWT - Prof. Octavian Fratu

27

LTE
OFDM ca schem
de acces
multiplu

n Downlink, OFDM ca schem de multiplexare n fiecare interval

de simbol OFDM, diferite subseturi de subpurttoare disponibile sunt
utilizate pentru transmisii ctre terminale diferite;
n Uplink, OFDM ca schem de multiplexare sau acces multiplu n
fiecare interval de simbol OFDM, subseturi diferite de subpurttoare
sunt utilizate pentru transmisii de date de la terminale diferite
termenul OFDMA (Orthogonal Frequency-Division Multiple Access)
este folosit deseori;

Mobile Communications Systems Year 1

AWT - Prof. Octavian Fratu

28

LTE
OFDM ca schem
de acces
multiplu

Distribuirea subpurttoarelor de la/ctre un terminal n domeniul

frecven este iari posibil;
Beneficiile acestor multiplexri distribuite sau a accesului multiplu
distribuit const n posibilitatea obinerii unei diversiti n frecven
suplimentare, din moment ce fiecare transmisie este mprtiat pe
o band mai larg;

29

LTE

Transimii de Band Larg cu

Purttoare Unic
Dezavantajul modulaiei OFDM (orice fel de transmisie multi-purttoare)
const n variaiile mari ale puterii instantanee ale semnalului transmis;
Asemenea variaii de putere implic o eficien sczut a amplificrii de
putere i un cost mai ridicat al amplificatorului;
Acest aspect este critic pentru uplink, datorit importanei ridicate a
meninerii consumului i costurilor ct mai sczute a terminalelor mobile;
Cteva metode au fost propuse pentru reducerea variaiilor mari de putere a
semnalelor OFDM. Majoritatea prezint limitri n privina gradului pn la
care aceste variaii pot fi reduse. De asemenea, multe implic i o
complexitate de calcul ridicat i/sau performan sczut a legturii;
Exist interesul i pentru transmisiile de band larg cu purttoare unic ca
o alternativ a transmisiilor multi-purttoare, n special pentru Uplink;
Este necesar s se ia n calcul ce se poate face pentru a combate alterarea
semnalului, ce se produce n majoritatea SCM, datorit selectivitii n
frecven a canalului radio;
30

LTE

Transmisii de Band Larg cu

Purttoare Unic
Principala metod de combatere a semnalelor eronate

datorate selectivitii canalului radio n frecven aplicarea

diferitelor forme de egalizri la recepie;
Scopul egalizrii: compensarea selectivitii canalului, prin
diferite metode i astfel redarea formei originale a semnalului;

Egalizarea n domeniul timp: filtru liniar cu rspuns la impuls aplicat

semnalului recepionat ;
Funcia pondere poate fi aleas a.. s ndeplineasc diferite relaii
Complexitatea crete relativ rapid cu banda semnallui de egalizat

Egalizare n domeniul frecven: egalizarea are loc n frecven n blocul de

date, pentru fiecare bloc de dim N;
FFT dim N + filtrare n frecven + IFFT dim N
Complexitatea mai redus dect egalizarea n domeniul timp
Inserare prefix ciclic pentru complexitate de calcul mai redus

Alte strategii de egalizare;

Decision-Feedback Equalization

Detecie de maxim plauzibilitate (Maximum-Likelihood ML)

31

LTE

Transimii de Band Larg cu

Purttoare Unic

32

LTE

Transimii de Band Larg cu

Purttoare Unic
Rate mari de transmisii a pachetelor de date ar trebui s fie posibil s se
aloce ntreaga band a semnalului pentru transmisia de la un singur
terminal;
Caracteristica serviciilor de date de tip n rafale (bursty) n multe cazuri,
terminalele nu vor avea ce date s transmit pe Uplink;
Pentru un acces ct mai eficient, o component TDMA ar trebui s fie mereu
parte a schemei de acces multiplu pentru Uplink;
Bazndu-ne doar pe TDMA pentru a asigura ortogonalitatea ntre
transmisiile de Uplink ntr-o celul, ar putea s fie ineficient din punct de
vedere spectral, n special n cazul unui sistem de band foarte larg;
Alocarea ntregii benzi a sistemului unui singur terminal utilizare total
ineficient a benzii;
Exemplu: alocnd o band de 20 MHz pentru o transmisie unui terminal
mobil ntr-un scenariu unde viteza datelor pe Uplink este oricum limitat la
cteva sute de Kbit/s (datorit limitrilor de putere a terminalului mobil)
utilizare ineficient a benzii totale disponibile.
33

LTE

Transimii de Band Larg cu

Purttoare Unic
n asemenea cazuri, o band de transmisiune mai mic ar trebui s
fie alocat terminalului iar restul benzii rmase ar trebui utilizat
pentru fluxul de date pe Uplink de la alte terminale;
n plus fa de TDMA, o schem de transmisie pe uplink ar fi de
preferat s permit multiplexarea ortogonal a utilizatorilor n
domeniul frecven;
n acelai timp, ar trebui s fie posibil alocarea ntregii benzi de
transmisie unui singur terminal atunci cnd condiiile canalului sunt
de aa natur nct s permit utilizarea eficient (atunci cnd ratele
de date realizabile nu sunt limitate n putere);
O schem ortogonal de transmisie pe Uplink ar trebui s permit o
alocare flexibil pentru FDMA realizabil de atins cu OFDM prin
alocarea dinamic a unui numr diferit de subpurttoare ctre
diferite terminale, n funcie de condiiile instantanee ale canalului;
34

LTE

OFDM mprtiat prin DFT

OFDM mprtiat prin DFT (DFT-Spread OFDM - DFTS-OFDM) este un sistem

de transmisiune care poate combina proprietile dorite discutate anterior :
Variaii reduse ale puterii instantanee a semnalului transmis (proprietate
de purttoare unic").
Posibilitatea de egalizare de inalta calitate in domeniul de frecventa cu
complexitate de calcul redus
Posibilitatea de FDMA cu alocare flexibil a benzii.
Datorita acestor proprietati, DFTS-OFDM este utilizat pentru transmisia de
date pe legatura uplink in LTE (cunoscut si sub numele SC-FDMA).
O modalitate de a interpreta DFTS-OFDM este ca OFDM obinuit cu o precodare bazata pe Transformata Fourier Discret (DFT).
Blocul de M simboluri de modulatie este aplicat mai nti unui bloc DFT de
dim M. Iesirea DFT este apoi aplicata la intrarile consecutive (subpurttoare)
ale unui modulator OFDM care, in practica, este implementat ca o DFT
invers (IDFT) de dim N cu N> M, iar intrarile neutilizate din IDFT sunt zero

35

LTE

DFTS OFDM

36

LTE

DFTS OFDM

Principalul beneficiu al DFTS-OFDM, in comparatie cu OFDM normal,

sunt variatiile reduse in puterea de transmisie instantanee, implicand
posibilitatea de crestere a eficientei de putere in amplificator.
Distributia raportului Peak-to-Average-power Ratio (PAPR) pentru
DFTS-OFDM si OFDM conventional este reprezentat.
PAPR este definita ca fiind puterea maxima intr-un bloc DFT (un
simbol OFDM) raportat la puterea medie a semnalului
Distributia PAPR poate fi folosita pentru a ilustra calitativ diferenta
variatiilor de putere dintre diferitele scheme de transmisie.

37

LTE

DFTS OFDM

38

LTE

Principiile
de
baza
pentru
LTE
Schema de transmisie bazata pe OFDM conventional pentru downlink:
sistem de transmisiune atractiv din mai multe motive.
Perioad de simbol OFDM relativ lung in combinatie cu un prefix ciclic
grad ridicat de robustete impotriva selectivitatii n frecvent a canalului.
ofera acces la domeniul de frecventa, permitand astfel un grad suplimentar
de libertate pentru planificatorul dependent de canal, comparativ cu
planificarea doar n domeniul timp utilizata in majoritatea sistemelor 3G.
Latime de banda de transmisiune flexibil pentru a sprijini functionarea in
alocari de spectru radio de dimensiuni diferite.
Latime de banda scalabila pana la 20 MHz, care acopera 1,4, 3, 5, 10, 15, si
20 MHz. Canale care sunt de 1,6 MHz largime au fost avute in vedere pentru
benzi de frecventa nepereche, in cazul in care se utilizata o abordare TDD.
DFT-spread OFDM pe uplink
separarea ortogonala a transmisiilor pe legatura de uplink, de asemenea, in
domeniul de frecventa
permite atat divizare in timp (TDMA) cat si diviziune in frecventa (FDMA)
intre utilizatori

39

LTE

Principiile
de
baza
pentru
LTE
Planificarea dependenta de canal si adaptarea ratei

utilizarea de transmisiei pe canal partajat cu resursa totala de timpfrecventa partajat dinamic intre utilizatori
bine adaptate la cerintele de variatie rapida a resurselor puse de comunicaia cu
pachete de date
Planificatorul controleaz, pentru fiecare instanta de timp, ctre care utilizatori ar
trebui sa se aloce diferite parti ale resursei partajate.
Transmisiile pe downlink si pe uplink sunt supuse unei planificri stranse n LTE
Datorita utilizarii OFDM att pe downlink ct si pe uplink, planificatorul are acces
atat la domeniul timp cat si la domeniul frecventa
Planificatorul poate, pentru fiecare instan de timp si regiune de frecventa, sa
selecteze utilizatorul cu cele mai bune conditii pe canal.
deosebit de utila la viteze reduse a terminalelor - atunci cand canalul variaza lent
in timp.
Deciziile de planificare pot fi luate la fiecare 1 ms si granularitatea in domeniul de
frecventa este de 180 kHz
permite urmrirea i folosirea variatiilor relativ rapide ale canalului, atat in timp
cat si in domeniul frecventa de catre planificator.
40

LTE

Principiile de baza pentru LTE

41

LTE

Principiile de baza pentru LTE

Planificarea dependenta de canal si adaptarea ratei

terminalul poate furniza retelei rapoarte de stare a canalului, indicand calitatea

instantanee a canalului pe downlink atat in timp cat si n frecventa.
Starea canalului este de obicei obtinuta prin masurarea unor semnale de referinta
transmise pe downlink
Rapoartele de stare a canalului, sunt denumite i informatiile de stare a canalului
(channel-state information - CSI)
Pe baza valorii CSI, planificatorul pe DL poate aloca resurse pentru transmisia pe
downlink ctre diferite terminale, luand n consideraie calitatea canalului in
decizia de planificare
in principiu, unui terminal planificat i se poate atribui o combinatie arbitrar de
blocuri de resurse largi de 180 kHz in fiecare interval de planificare de 1 ms
Uplink: Deciziile de planificare, luate o data pe 1 ms, controleaza ce set de
terminale au permisiunea de a transmite intr-o celula ntr-un interval de timp dat
si, pentru fiecare terminal, pe ce resurse de frecventa va avea loc transmisia si ce
parametri de transmisie, inclusiv rata de date se vor utiliza.

42

LTE

Principiile
de
baza
pentru
LTE
Coordonarea interferentei dintre celule (ICIC)

LTE este proiectat sa functioneze cu un factor de reutilizare unitar al frecvenei in

celula (FR1) aceleai resurse timp-frecven pot fi folosite in celule vecine.
in particular, canalele de control principale sunt proiectate sa functioneze in mod
adecvat, chiar i cu SINR relativ scazut, care poate fi experimentat ntr-un
aranjament de tip FR1
Avand acces la intregul spectru disponibil in fiecare celula i opernd cu un factor
de reutilizare unitar este intotdeauna benefic, dar poate duce, de asemenea, la
variatii relativ mari ale SINR, i de asemenea, ale ratelor de date realizabile, in
cadrul celulei potential doar rate de date relativ scazute la marginea celulei
Performanta sistemului, in special calitatea experimentat la marginea celulei,
poate fi mbuntit permitand o anumita coordonare a planificrii ntre celulele
Scopul de baza pentru ICIC este, daca este posibil, de a se evita planificarea
transmisiilor la/de la terminalele de la marginea celulei simultan in celule vecine
evitarea situatiilor de interferenta cele mai nefavorabile.
Pentru a sprijini ICIC, mai multe mesaje pot fi comunicate intre nodurile eNodeB
folosind interfata X2 furnizeaza informatii despre situatia interferentei si/sau
strategiile de planificare ale eNodeB care emite mesajul poate fi utilizat de
catre un eNodeB care primete mesajul ca intrare pentru procesul de planificare.
43

LTE

Principiile
de
baza
pentru
LTE
Alte caracteristici
ARQ hibrid cu combinare soft

La fel ca n HSPA
Transmisiuni multi-anten

Suport inclus deja in prima varianta LTE, ca parte integranta a specificatiilor

interfetei radio

Tehnologia cheie pentru a atinge multe din obiectivele de performanta agresive

ale LTE
Flexibilitate spectrala

Permite implementarea accesului radio LTE in benzi de frecvente diferite,

aranjamente duplex diferite, dimensiuni diferite ale benzilor spectrale.

Atat spectru pereche cat si nepereche (FDD, TDD)

Suportate chiar i inainte de LTE, dar cu efort si complexitate suplimentare

LTE suporta FDD / TDD intr-o singura tehnologie de acces radio prezentarea
accesului radio LTE valabil atat pentru FDD si TDD
Latime de banda flexibila: Specificatiile LTE nu in cont de latimea de banda - permite
orice BW de la 1 MHz pana la 20 MHz, dar cerinele RF sunt specificate pentru un
subset limitat
44

LTE

Principiile
de
baza
pentru
LTE
Capabilitile terminalului

45

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

Arhitectura generala a sistemului atat a retelei de acces radio (RAN) cat si a
nucleului reelei (CN) a fost revizuita, inclusiv divizarea functionalitatii intre
cele doua parti de retea
Lucrul a fost cunoscut sub numele de Arhitectura Evolution System (SAE), si
a dus la o arhitectura plat a RAN, precum si la o noua arhitectura a CN
denumit Evolved Packet Core (EPC)
impreuna, reeaua RAN LTE si EPC au fost denumite Evolved Packet System
(EPS)
RAN este responsabil de toate functionalitatile radio al retelei globale:
Planificarea,
Gestionarea resurselor radio,
Protocoale de retransmisie,
codare
diverse scheme multi-anten

46

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

EPC este responsabil pentru functiile care nu sunt legate de interfata radio,
dar necesare pentru a furniza o retea completa de Internet mobil in banda
larga.
autentificare,
taxare,
Iniializarea conexiunilor de la un capt la altul end-to-end.
Gestionarea acestor functii separat in loc de integrarea lor in RAN este
benefic deoarece permite ca mai multe tehnologii de tip acces radio sa fie
deservite de aceeasi retea core
O scurta prezentare a EPC, precum si modul in care aceasta se conecteaza
la RAN, este util
EPC este o evolutie radicala de la reteaua core GSM / GPRS folosita in GSM
si WCDMA / HSPA.
Suport accesul doar la domeniul cu comutaie de pachete, fara acces la
domeniul cu comutaie de circuite.
47

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

Entitatea de Management al Mbilitii

(Mobility Management Entity - MME) este
nodul din planul de control al EPC.

alocare / dealocare a serviciilor suport radio pentru

un terminal
Gestionarea tranzitiilor de la starea IDLE la ACTIVE
Gestionarea cheilor de securitate

Poarta de acces de deservire (S-GW) este

nodul din planul utilizator ce conecteaz EPC
la RAN LTE

actioneaza ca o ancora de mobilitate, atunci cand

terminalele se deplaseaza intre noduri eNodeB
Ancora de mobilitate pentru alte tehnoologii 3GPP
(GSM/GPRS and HSPA)
Colecteaz informatii si statistici necesare pentru
taxare.

Packet Data Network Gateway (PDN

Gateway, P-GW) conecteaza EPC la Internet
48

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

PDN Gateway

Alocarea adresei IP pentru un terminal anume

QoS in conformitate cu politica controlata de PCRF.
Ancora de mobilitate pentru tehnologii de acces
radio non-3GPP precum CDMA2000.

EPC contine si alte tipuri de noduri

Policy and Charging Rules Function (PCRF)

Home Subscriber Service (HSS)

Responsabil pentru manevrarea si taxarea (QoS)

baza de date care contine informatii referitoare la abonati

Unele noduri suplimentare prezente pentru sprijinul

Multimedia Broadcast Multicast Services (MBMS)

nodurile discutate mai sus sunt noduri logice

ME, P-GW, and S-GW ar putea fi foarte bine
combinate intr-un singur nod fizic

49

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

50

LTE

Arhitectura interfetei radio LTE

LTE RAN: Arhitectura plata cu un singur tip de nod nodul eNodeB
eNodeB este responsabil pentru toate functiile radio in una sau
mai multe celule
eNodeB este un nod logic si nu o implementare fizic.
Implementare tipic: un site cu trei sectoare, unde o statie de
baza gestioneaza transmisii in trei celule
alte implementari: o unitate de procesare n banda de baza la care
sunt conectate un numar de remote radio heads.
statia de baza este o posibila implementare, dar nu acelai lucru ca
un nod eNodeB
eNodeB este conectat la EPC prin intermediul interfetei S1: la SGW prin partea S1 de plan utilizator (S1u) si la MME prin partea S1
de plan de control (S1-c)
Interfaa X2: utilizat in principal pentru a sprijini mobilitatea n
modul ACTIVE
51

LTE

Arhitectura protcolului radio

52

LTE

Arhitectura protcolului radio

Mobile Communications Systems Year 1

AWT - Prof. Octavian Fratu

53

LTE

Arhitectura protcolului radio

multe dintre entitatile de protocol sunt comune pentru planurile de
utilizator si de control
Arhitectura protocoalelor este descrisa din perspectiva planului
utilizator, dar in multe cazuri se aplica i la planul de control.
LTE RAN ofera unul sau mai multe Radio Bearers cu care
pachetele IP sunt puse n coresponden in functie de cerintele
QoS.
Structura protocoalelor LTE legata de transmisiile pe UL este
similara cu structura DL

54

LTE

Arhitectura protcolului radio

Protocolul de convergen a pachetelor de date (PDCP)

compresie/de-compresie a antetului IP reduce nr. de biti de transmis pe

interfata radio.
Mecanismul de compresie a header-ului se bazeaza pe Robust Header
Compression (ROHC)
Cifrare/decifrare
protectia integritatii datelor transmise (pentru planul de control).
Livrarea n ordine a datelor si indepartarea duplicatelor n cazul transferului.
o entitate PDCP per purtatoare radio configurata pentru un terminal

Controlul legturii radio (RLC)

Segmentare/concatenare,
Gestionarea retransmisiilor,
Detecteaza duplicate
Livrarea n ordine a datelor pentru nivelele de mai sus.
Ofera servicii pentru PDCP sub forma de servicii suport radio (radio bearers)
O entitate RLC per radio bearer configurata pentru un terminal
55

LTE

Arhitectura protcolului radio

Controlul accesului la mediu (MAC)

Multiplexarea canalelor logice,

Retransmisi ARQ hibrid.
Planificare pe uplink si downlink.
Funcionalitatea de planificare e situat in eNodeB pentru uplink si downlink
Partea de protocol ARQ hibrid este prezenta atat in captul de transmisie cat
si n cel de recepie ale protocolului MAC.
Ofera servicii pentru RLC sub forma de canale logice.

Nivelul fizic (PHY)

Codare/decodare,
Modulare/demodulare,
Punere n coresponden cu antenele.
alte functii tipice nivelului fizic
Ofera servicii pentru nivelul MAC sub forma de canale de transport.

56

LTE

Arhitectura protcolului radio

57

LTE

Canale logice si de transport

MAC ofera servicii catre RLC sub forma de canale logice.
Un canal logic este definit de tipul de informatii pe care le transporta.
In general este clasificat ca si:
Canal de control, folosit pentru transmiterea informaiilor de control si
configurare necesare pentru functionarea unui sistem LTE
Canal de trafic, folosit pentru date utilizator
De la nivelul fizic, nivelul MAC utilizeaza serviciile sub forma de canale de
transport.
Un canal de transport este definit prin cum si cu ce caracteristici este
transmisa informatia prin interfata radio.
Datele privind un canal de transport sunt organizate in blocuri de

transport

In fiecare Transmission Time Interval (TTI), cel mult un bloc de transport

este transmis prin interfata radio catre/de la un terminal.
Pot fi pana la doua blocuri de transport per TTI n cazul MIMO

58

LTE

Canalele logice
Broadcast Control Channel (BCCH),

transmiterea informatiilor de sistem din retea la toate terminalele dintr-o celula

nainte sa acceseze sistemul, un terminal are nevoie sa obtina informatiile de
sistem pentru a afla modul in care sistemul este configurat si, in general, cum
sa se comporte in mod corespunzator intr-o celula.

Paging Control Channel (PCCH),

Apelarea (paging) terminalelor a caror locatie la nivel de celula nu este

cunoscut in retea.
Prin urmare, mesajul de paging trebuie sa fie transmis in mai multe celule.

Common Control Channel (CCCH),

transmiterea informatiilor de control in legatura cu acces aleator

Dedicated Control Channel (DCCH),

Transmiterea de informatii de conrol catre/de la terminal.

utilizat pentru configurarea individuala a terminalelor, cum ar fi diferite mesaje
de transfer
59

LTE

Canalele logice
Multicast Control Channel (MCCH),

folosit pentru transmiterea de informatii de control necesare pentru primirea

MTCH (vezi mai jos).

Dedicated Traffic Channel (DTCH),

transmiterea de date de utilizator la/de la un terminal.

Tipul de canal logic utilizat pentru transmiterea tuturor datelor de utilizator pe
uplink si downlink (non-MBSFN).

Multicast Traffic Channel (MTCH),

utilizat pentru transmisia pe legatura downlink de servicii MBMS.

60

LTE

Canale de transport
Broadcast Channel (BCH)

format fix de transport, furnizat de catre specificaii

Folosit pentru transmiterea de pari ale informaiilor de sistem BCCH, mai precis, aa
numitul Master Information Block (MIB).
Paging Channel (PCH)

Transmiterea de informatii de paging de la canalul logic PCCH.

sprijina receptia discontinua (DRX) care permite terminalului sa salveze energia

bateriei prin trezirea pentru recepie a PCH doar la momente de timp predefinite.
Downlink Shared Channel (DL-SCH)

Canal de transport principal folosit pentru transmisia de date pe downlink in LTE.

Sprijina caracteristici cheie LTE cum ar fi adaptarea dinamica a ratei, planificare

dependenta de canal, ARQ hibrid cu combinare soft, etc.

Folosit de asemenea in transmisia de pari ale informaiilor de sistem BCCH care nu

sunt mapate BCH.

intr-o celula pot fi mai multe canale DL-SCH, cate unul per terminal planificat in
intervalul TTI curent i, in unele subcadre, un canal DL-SCH care transporta
informaii de sistem.

61

LTE

Canale de transport
Multicast Channel (MCH)

Folosit pentru a suporta MBMS.

Format de transport semi-static si planificare semi-statica.
In cazul transmisiei multi-celul folosind MBSFN, configuratia de planificare si
de format al transportului este coordonata intre punctele de transmisiune
implicate in transmisia de tip MBSFN.

Uplink Shared Channel (UL-SCH)

Omologul pe uplink al DL-SCH

Canal de transport pe uplink folosit pentru transmisia de date uplink.

in plus, canalul Random-Access Channel (RACH) este de asemenea

definit ca un canal de transport, dei nu trasporta blocuri de date.
Parte a funcionalitii MAC-ului este de a multiplexa diferitele
cainale logice i punerea n coresponden a canalelor logice cu
canalele de transport adecvate
62

LTE

Canale fizice
Un canal fizic corespunde setului de resurse timp-frecventa
utilizat pentru transmiterea unui anumit canal de transport.
fiecare canal de transport este pus n coresponden cu un canal
fizic corespunztor.
Pe langa canalele fizice cu un canal de transport corespunzator,
exista, de asemenea, canale fizice, fara un canal de transport
corespunzator.
Aceste canale, cunoscute ca i canale de control L1/L2, sunt
folosite pentru:

downlink control information (DCI) furnizeaza terminalului informaiile

necesare pentru recepia corecta i decodarea transmisiilor de date downlink,

uplink control information (UCI) furnizeaza planificatorului i protocolului
hybrid-ARQ informaii despre situaia existenta la terminal

63

LTE

Canale fizice
Physical Downlink Shared Channel (PDSCH)

Principalul canal fizic folosit pentru transmiterea datelor unicast , dar si

pentru transmiterea de informatii de paging.

Physical Broadcast Channel (PBCH)

Contine parte a informatiilor de sistem, solicitate de catre terminal in scopul

de a accesa reteaua.

Physical Multicast Channel (PMCH)

Folosit pentru operatiile MBSFN.

Physical Downlink Control Channel (PDCCH)

Folosit pentru a transmite informatiile de control pe downlink (DCI), in

principal pentru deciziile de planificare, necesare pentru receptia PDSCH, si
pentru alocrile de planificare ce permit transmisia pe canalul PUSCH.

Physical Hybrid-ARQ Indicator Channel (PHICH)

Transporta confirmrile hybrid-ARQ pentru a indica terminalului daca

informatia trebuie retransmisa sau nu.
64

LTE

Canale fizice
Physical Control Format Indicator Channel (PCFICH)

canalul care furnizeaza informatia necesara decodarii setului de canale

PDCCH catre terminale.
Un singur PCFICH per purtatoare.

Physical Uplink Shared Channel (PUSCH)

Omologul uplink al PDSCH.

Un PUSCH per purtator uplink per terminal.

Physical Uplink Control Channel (PUCCH)

Utilizat de catre terminal pentru a trimite confirmri hybrid-ARQ, indicand

eNodeB daca blocurile de transport pe downlink au fost primite cu succes sau
nu,
Trimite rapoarte de stare a canalului care sa ajute la planificarea dependenta
de canal in downlink,
Pentru solicitarea resurselor pe care s se transmit date de uplink.
Exista cel mult un PUCCH per terminal
65

LTE

Corespondena canalelor pe DL

66

LTE

Corespondena canalelor pe UL

67

LTE

Planificare
Planificator

Parte a protocolului MAC

Controleaz alocarea resurselor UL i DL n termeni de aa-numitelor perechi de blocuri
de resurse
Blocurile de resurse corespund unor uniti de timp-frecven de 1 ms x 180 kHz

Operaiunea de baz a planificatorului aa numita planificare dinamica

eNodeB n fiecare interval de 1 ms:

ia o decizie de planificare
trimite informaia planificrii la setul de terminale selectat

de asemenea posibilitatea de planificare semi persistent modelul de

planificare semi-static este semnalat n avans pentru a reduce overheadul semnalizrilor de control.
Coordonarea deciziilor planificrii ntre celule multiple ce rezid n diferite
noduri eNodeB este suportat folosind semnalizarea peste interfata x2.

68

LTE

Planificare

69

LTE

Planificare
Planificarea UL i DL separata in LTE, deciziile de planificare pot
fi luate independent una de cealalta
Planificatorul DL responsabil pentru

A controla (dinamic) ctre care terminale sa transmita

Pentru fiecare din aceste terminale, setul de blocuri resurse pe baza caruia
SCH-DL al terminalului ar trebui transmis.

Selectarea formatului de transport (selectarea dimensiunii

blocului de transport, schema de modulaie, si punerea n
coresponden cu antene) si multiplexarea canalelor logice
pentru transmisii DL sunt controlate de eNodeB.
Ca o consecinta a planificatorului controland rata de date,
segmentarea RLC si multiplexarea MAC vor fi de asemenea
afectate de decizia de planificare.

70

LTE

Planificare
Planficatorul UL serveste unui scop similar,

sa controleze (dinamic) ce terminale s transmisit pe canalull UL-SCH

respectiv
pe care resurse de frecventa-timp a legaturii ascendente

Desi planificatorul eNodeB determina formatul de transport

pentru terminal, este important de menionat ca decizia de
planificare UL este luata per terminal si nu per radio bearer.
Astfel, desi planificatorul eNodeB controleaza sarcina utila
(payload) a unui terminal planificat, terminalul este inca
responsabil de a selecta de la care radio bearer sunt luate datele.
Terminalul gestioneaz in mod autonom multiplexarea canalelor
logice potrivit regulilor, ale cror parametri pot fi configurate de
eNodeB

71

LTE

Planificare
Planificarea dependenta de canalul DL este suportata prin
rapoarte de stare a canalului

Transmise de UE
Reflecta calitatea instantanee a canalului in domeniile timp si frecven
Informatie necesara sa determine procesarea corespunztoare la anten in
cazul multiplexarii spatiale.

In UL, informaiile de stare a canalului necesare pentru

planificarea dependent de canal pe UL poate fi bazata un
semnal de sondare de referinta (Sounding reference signal
SRS) transmis de la fiecare terminal pentru care eNodeB vrea sa
estimeze calitatea canalului pe uplink.
Pentru a ajuta planificatorul UL in deciziile sale, terminalul poate
transmite informatie despre starea buffer-elor ctre eNodeB
folosind un mesaj MAC.
72

LTE

Resurse fizice
OFDM - schema de transmisie de baza atat pentru DL cat si
pentru UL in LTE
In UL, precodarea DFT este aplicata inaintea modularii OFDM
DFTS-OFDM, sau SC-FDMA.
Ar trebui notat ca DFTS-OFDM este aplicat numai transmisiei de
date pe uplink (pentru transmisia canalului de transport UL-SCH).
Pentru alte transmisii uplink, cum ar fi transmisia semnalizrilor
de control L1/L2 si ale diferitelor tipuri de semnale de referinta,
alte mijloace sunt luate pentru a limita metrica cubica a
semnalului transmis.
Spatierea ntre subpurttoarele OFDM n LTE este egal cu 15
kHz atat pentru downlink, cat si pentru uplink.

73

LTE

Resurse fizice
Cum s-a discutat inainte, alegerea spaierii ntre subpurttoare intr-un
sistem bazat pe OFDM trebuie s fie un compromis atent ntre
overheadul de la prefixul ciclic improtriva sensibilitii la mprtierea
Doppler si alte tipuri de erori de frecventa.
Alegerea valorii de 15 kHz pentru spaierea ntre subpurttoare LTE a
fost gasita ca oferind un echilibru bun intre aceste doua constrangeri.
Presupunand implementarea unui transmitator/receptor pe baza FFT,
spaierea ntre subpurttoare de 15kHz corespunde unei rate de
esantionare d = 15000 *
, unde
este dimensiunea FFT.
Este important de inteles totusi ca specificatiile LTE nu oblig in niciun
fel la folosirea implementarilor de transmitator /receptor pe baz de
FFT si cu atat mai putin o dimensiune FFT anume sau o rata de
esantionare.

74

LTE

Resurse fizice
Cu toate acestea, implementri bazate pe FFT ale OFDM sunt o practic
comun i o dimensiune FFT de 2048, cu o rat de eantionare
corespunztoare de 30,72 MHz, este adecvat pentru cele mai mari
lrgimi de band ale purttoarei LTE, cum ar fi lrgimi de band de
ordinul a 15 MHz i mai mult.
Cu toate acestea, pentru lrgimi de band mai mici, o dimensiune mai
mic a FFT i o rat de eantionare corespunztor inferioar pot fi la fel
de bine utilizate.
Rata de eantionare de mai sus ilustreaz un alt factor care influeneaz
alegerea spaierii ntre subpurtatoare LTE, i anume dorina de a
simplifica implementarea terminalelor duale LTE / HSPA.
Presupunnd o dimensiune FFT putere a lui doi i o distan ntre
subpurttoare de 15 kHz, rata de eantionare
va fi un multiplu
sau un sub-multiplu a ratei de chip HSPA de 3,84 Mchip / s.
75

LTE

Resurse fizice
n plus fa de spatierea subpurtatoarei de 15 kHz, o spatiere a
subpurtatoarei redusa de 7,5 kHz, cu o perioad de simbol OFDM
corespunzatoare de dou ori mai lung, este de asemenea
definita pentru LTE.
Introducerea unei spaieri reduse a subpurtatoarei este direct
orientata spre transmisii multicast/broadcast (MBSFN).
Cu toate acestea, n prezent suportul pentru spaierea redus de
7,5 kHz este doar parial implementat n specificatiile LTE.
Cel putin pentru LTE pana la i inclusiv Release 10, numai
spatierea de 15kHz este pe deplin suportat.

76

LTE

Resurse fizice
In domeniul timp, transmisiile LTE sunt organizate n cadre (radio) cu
lungimea de 10 ms, fiecare fiind mprit n zece subcadre de lungime
1 ms.
Fiecare subcadru este format din dou sloturi de dimensiuni egale de
lungime Tslot=0.5 ms, fiecare constnd dintr-un numr de simboluri
OFDM incluzand prefix ciclic.
Pentru a oferi definiii consecvente i exacte de sincronizare, diferite
intervale de timp n specificatiile LTE sunt definite ca multipli de o
unitate de timp de baz
-poate fi vazut ca timpul de eantionare al unui emitor / receptor
implementat pe baza FFT cu o dimensiune FFT egal cu 2048.

77

LTE

Resurse fizice
Intervalele de timp menionate n Figura pot fi exprimate, de
asemenea, ca:

La un nivel superior, fiecare cadru este identificat printr-un

Numr de Sistem de Cadru (SFN).
SFN este folosit pentru a controla diferite cicluri de transport care
pot avea o perioada mai mare de un cadru, cum ar fi ciclurile de
paging n sleep-mode i perioade de raportare a strii canalului
Perioada SFN este egala cu 1024, astfel SFN se repet dup
1024 de cadre sau dupa aproximativ 10 secunde.

78

LTE

Resurse fizice
Spatierea ntre subpurttoare LTE de 15 kHz corespunde unui
perioade utile de simbol de
sau aproximativ 66,7
us.
Perioada de simbol OFDM va fi suma perioadei utile de simbol
i a lungimii prefixului ciclic TCP.
LTE definete dou lungimi ale prefixului ciclic, prefixul ciclic
normal i un prefix ciclic extins, corespunznd unor apte i,
respectiv, ase simboluri OFDM pe slotul respectiv.
Lungimile exacte ale prefixului ciclic, exprimate n unitatea de
timp
, sunt prezentate n Figura.
Se poate observa c, n cazul unui prefix ciclic normal, lungimea
acestuia pentru primul simbol OFDM al unui slot este ceva mai
mare n comparaie cu simbolurile OFDM rmase.
79

LTE

Resurse fizice

80

LTE

Resurse fizice
Un element de resurs, format din cte o subpurtatoare n
timpul unui simbol OFDM, este cea mai mica resursa fizica n
LTE.
Elementele de resurse sunt grupate n blocuri de resurse.
Fiecare bloc de resurse este format din 12 subpurtatoare
consecutive n domeniul de frecven i un slot de 0,5 ms n
domeniul timp.
Fiecare bloc este format astfel din 7*12=84 de elemente de
resursa n cazul unui prefix ciclic normal i 6*12=72 de
elemente de resurse n cazul unui prefix ciclic extins.
Dei blocurile de resurse sunt definite peste un slot, unitatea de
baza in domeniul timp pentru planificarea dinamica n LTE este
un subcadru, formata din dou sloturi consecutive.
81

LTE

Resurse fizice

82

LTE

Resurse fizice
Motivul definirii blocurilor de resurse pentru un slot este acela ca
unele operatii cum ar fi trasmisia distrubuita pe downlink, si
salturile de frecventa pe uplink sunt definite pe baza unui slot
sau bloc de resurse.
Unitatea minima de planificare, constand in doua blocuri
succesive temporal intr-un subcadru ( un bloc de resurse pe
slot), poate fi mentionata ca o pereche de blocuri de resurse sau,
uneori, PRB (Physical Resource Block).
Specificatiile pentru nivelul fizic din LTE permit unei purtatoare sa
contina orice numar de PRB n domeniul de frecventa, variind de
la un minim de 6 blocuri de resurse pana la un maxim de 110
blocuri de resurse.

83

LTE

Resurse fizice
Corespunde intregii benzi de transmisie variind cu aproximatie
intre 1MHz si 20 MHz cu o granularitate foarte fina.
Permite un grad de flexibilitate a benzii de frecvente foarte
ridicat, cel putin din punct de vedere a specificatiilor nivelului
fizic.
Totusi, asa cum am mentionat si anterior, cerintele radiofrecventa pentru LTE, cel putin initial, au fost specificate doar
pentru un set limitat de benzi de transmisie, ce corespund unui
set limitat valori posibile pentru numarul de blocuri de resurse
dintr-o purtatoare.

84

LTE

Resurse fizice
Permite un grad de flexibilitate a benzii de frecvente foarte ridicat, cel
putin din punct de vedere a specificatiilor nivelului fizic.
Totusi, asa cum am mentionat si anterior, cerintele radio-frecventa
pentru LTE, cel putin initial, specificate doar pentru un set limitat de
benzi de transmisie, corespund unui set limitat valori posibile pentru
numarul de blocuri de resurse dintr-o purtatoare.
Definirea de mai sus pentru blourile de resurse se aplica pentru ambele
directii: downlink si uplink. Exista o mica diferen intre uplink si
downlink in ceea ce priveste localizarea frecventei centrale a purtatoarei
in raport cu subpurtatoarele.
Pe DL, exista o subpurtatoare-DC neutilizata care coincide cu frecventa
central a purtatoarei. Motivul: poate fi supus unor interferente
disproportinat de mari datorita, de exemplu, scurgerilor (leakage)
oscilatorului local.

85

LTE

Resurse fizice
Pe de alta parte, pe UL, nu exista subpurtatoare-DC neutilizata
definita si frecventa centrala a unei purtatoare pe uplink este
localizata intre doua subpurtatoare de pe uplink.
Prezenta unei purtatoare-DC neutilizata in centrul spectrului ar fi
impiedicat atribuirea benzii intregii celule unui singur terminal si
meninerea n acelai timp a ipotezei maparii la intrari
consecutive ale modulatorului OFDM -> necesar pentru
retinerea proprietatii de raport PAPR sczut a modulatiei DFTSOFDM folosite pentru transmisia datelor pe uplink.

86

LTE

Resurse fizice

87

LocalizareaLTE
n domeniul
frecven a purttoarelor LTE

88

LTE

Scheme de duplexare
Flexibilitatea spectrului de frecvene este una dintre
caracteristicile cheie ale tehnologiei LTE. n plus, fa de
flexibilitatea limii de band de transmisiune, LTE suport, de
asemenea, operarea n spectru pereche i nepereche prin
suportarea operrii cu duplexare FDD si TDD.
Dei structura in domeniul timp este, n cele mai multe privine,
la fel pentru FDD i TDD, exist unele diferene, mai ales
prezena unui subcadru special n cazul TDD.
Subcadrul special este folosit pentru a furniza intervalul de gard
necesar pentru comutarea downlink - uplink.

89

LTE

Operatia FDD
In cazul operatiei FFD (parte superioara fig. 9.9) exista doua
frecvente purtatoare, una pentru transmisia pe uplink ( ) si
una pe transmisia de downlink ( ).
n timpul fiecare cadru, exist zece subcadre UL i zece subcadre
DL, si transmisiile uplink i downlink pot aprea simultan ntr-o
celul.
Izolarea ntre transmisiile DL i DL se realizeaz prin filtre de
transmisie/recepie, cunoscute sub numele de filtre de duplexare,
i o separare duplex suficient de mare n domeniul frecven.
Un terminal poate fi capabil de operare full-duplex sau halfduplex pentru o anumit band de frecven, dac este sau nu
este capabil de transmisie / recepie simultana.
Suportarea half-duplex permite implementarea simplificata a
terminalului datorit cerinelor relaxate ale filtrelor de duplexare
90

LTE

Operatia FDD
Se aplic n special pentru anumite benzi de frecven, care au un ecart
duplex ngust suport full duplex este dependent de banda de
frecven astfel nct un terminal poate suporta funcionarea doar pe
half-duplex n anumite benzi de frecven fiind n acelai timp n stare de
funcionare full-duplex n benzile acceptate rmase.
Capacitatea duplex full/ half este o proprietate a terminalului; staia de
baz funcioneaz n full duplex, indiferent de capacitile terminalelor structurile de transport n cauz si relaiile de sincronizare sunt identice
ntre duplex-full i duplex - half FDD, o singur celul poate susine
simultan un mix de terminale FDD full - duplex i half duplex.
Functionarea half-duplex are impact asupra ratelor de date, deoarece nu
se poate transmite n toate subcadrele uplink, dar capacitatea celulei
este foarte puin afectata, de obicei este posibil s se planifice diferite
terminale n uplink i downlink pentru un anumit subcadru.

91

LTE

Operatia FDD
Deoarece terminalul half duplex nu este capabil de transmiterea i
recepia simultan, deciziile de planificare trebuie s ia n considerare
acest aspect i funcionarea half -duplex poate fi vzut ca o restricie
de planificare.
Dac un terminal este planificat astfel nct receptia downlink intr-unul
din subcadre precede imediat un subcadru de transmisie uplink atunci
este necesar un interval de garda pentru trecerea terminalului de la
recepie la emisie.
Acest lucru este creat n astfel de cazuri permind terminalului sa nu
mai primeasca ultimul(ele) simbol(uri) OFDM n subcadrul downlink.
Impactul asupra performanei de decodare poate fi combtut prin
mecanismul de adaptare a ratei. Pentru rate de date foarte mari,
impactul asupra performanei poate fi ceva mai mare, caz n care este
de preferat s nu se planifice transmisie UL imediat dup recepie DL.

92

LTE

Scheme duplex
FDD duplex-half

Operatia TDD si FDD

93

LTE

Operatia TDD
In cazul TDD avem o frecventa purtatoare unica si transmisiile pe
downlink si uplink sunt separate in domeniul timp pentru fiecare
celula.
Cateva subcadre sunt alocate pentru transmisiile UL si cateva
subcadre pentru transmisia DL, cu comutarea intre downlink si
uplink avnd loc n subcadru special (subcadrul 1 si, in unele
cazuri, subcadrul 6).
Diferite asimetrii in ceea ce priveste cantitatea de resurse
subcadre alocate transmisiei pe UL si DL sunt asigurate cu
ajutorul celor 7 configuratii diferite DL/UL.
Subcadrele 0 si 5 sunt intotdeauna alocate transmisiei DL, in timp
ce subcadrul 2 este intotdeauna alocat transmisiilor UL.

94

LTE

Operatia TDD
Subcadrele rmase (cu excepia subcadrului special, a se vedea mai jos)
pot fi apoi alocate flexibil pentru DL sau pentru transmisia UL in funcie
de configuraia DL/ UL.
Pentru a evita interferena sever ntre DL i transmisiile UL n celule
diferite, celulele vecine au de obicei aceeai configuraie downlink /
uplink > este dificil de a schimba configurarea downlink / uplink
dinamic, de exemplu la fiecare cadru.
Specificatiile actuale LTE presupun c configuraia DL / UL este relativ
statica.
Acestea pot fi modificate ntr-un mod foarte lent, cu scopul de a se
adapta la schimbarea modelelor de trafic.
S-ar putea, de asemenea, s fie diferite n domenii diferite, de exemplu,
pentru a se potrivi diferitelor modele de trafic -> interferena inter-celul
trebuie s fie abordat cu atenie.

95

LTE

Operatia TDD

96

LTE

Operatia TDD
Att staia de baz cat i terminalul au nevoie sa comute de la
transmisie la recepie i invers. Acest lucru se ntmpl ntr-un
subcadru special, care este mprit n trei pri:

parte downlink (DwPTS)

perioada de garda (GP)
parte uplink (UpPTS)

DwPTS este n esen tratat ca un subcadru downlink, dei

cantitatea de date care poate fi transmisa este mai mica datorit
lungimii reduse a DwPTS comparativ cu un subcadru normal.
UpPTS, cu toate acestea, nu este utilizat pentru transmisia de
date datorit duratei foarte scurte. n schimb, acesta poate fi
folosit pentru sondarea canalului sau pentru acces aleator. Acesta
poate fi, de asemenea, lsat gol, caz n care servete ca GP
suplimentar.
97

LTE

Operatia TDD
Un aspect esenial al oricrui sistem TDD este posibilitatea de a oferi o
perioad de gard suficient de mare, n care nu au loc nici DL, nici
transmisii UL.
Aceast perioad de garda este necesara pentru comutarea de la
transmisia downlink la transmisia uplink si invers, si dup cum s-a
menionat deja, se obine din subcadrul special.
Lungimea necesar a perioadei de gard depinde de mai muli factori.

Ar trebui s fie suficient de mare pentru a asigura timpul necesar pentru circuitele n
staiile de baz i terminale sa comute de la downlink la uplink. Comutarea este de
obicei relativ rapida, de ordinul a 20 microsecunde, i n cele mai multe implementri nu
contribuie n mod semnificativ la timpul necesar de gard.
Trebuie s se asigure c transmisiile UL i DL nu interfereaz in BS. Acest lucru se va
realiza prin controlul avansului temporal pe uplink catre terminale astfel incat, la BS,
ultimul subcadru UL sa inceapa nainte ca comutarea UL-DL sa se termine, nainte de
transmisia primului subcadru downlink ,.

98

LTE

Operatia TDD
Sincronizarea uplink al fiecarui terminal poate fi controlata de
ctre BS utiliznd mecanism de avans temporal.
Evident, perioada de garda trebuie s fie suficient de mare
pentru a permite terminalului sa primeasca transmisia downlink i
sa comute la transmisie nainte de a ncepe transmisia uplink
(avansata temporal).
n esen, o parte din perioada de gard din subcadrul special
este mutat de la comutarea DL-UL la comutarea UL-DL de
ctre mecanismul de avans temporal
Cum avansul temporal este proporional cu distana pn la
staia de baz, este necesar o perioad mai mare de garda
atunci cnd se opereaz n celule mari comparativ cu celule mici.

99

LTE

Operatia TDD

100

LTE

Operatia TDD
Din discuia de mai sus, este clar c este nevoie de un grad
suficient de configurabilitate a perioadei de gard pentru a
satisface diferite scenarii de implementare.
Prin urmare, un set de configuratii DwPTS / GP / UpPTS este
suportat, unde fiecare configuraie corespunde unei anumite
lungimi ale celor trei cmpuri n subcadrele speciale.
Configuratia DwPTS/GP/UpPTS folosita n celula este semnalizat
ca parte a informaiilor din sistem.

101

LTE

DL PHY layer processing

Description of the physical-layer processing applied to DL-SCH
transport channels, including the mapping to the physical
resource resource elements of the OFDM timefrequency grid.
DL-SCH is the main downlink transport channel type in LTE and
is used for transmission of user-specific higher-layer information,
both user data and dedicated control information, as well as part
of the downlink system information.
The DL-SCH physical-layer processing is to a large extent
applicable also to MCH and PCH transport channels, although
with some additional constraints.
On the other hand, the physical-layer processing, and the
transmission structure in general, for the BCH is quite different
out of scope.

102

LTE

DL PHY layer processing

Mobile Communications Systems Year 1

AWT Lect. Alexandru Vulpe

103

LTE

DL PHY layer processing

Within each Transmission Time Interval (TTI), corresponding to
one subframe of length 1 ms, up to two transport blocks of
dynamic size are delivered to the physical layer and transmitted
over the radio interface.
The number of transport blocks transmitted within a TTI depends
on the configuration of the multi-antenna transmission scheme.
In the case of no spatial multiplexing there is at most a single
transport block in a TTI.
In the case of spatial multiplexing, with transmission on multiple
layers in parallel to the same terminal, there are two transport
blocks within a TTI

104

LTE

CRC insertion
a 24-bit CRC is calculated for and appended to each transport
block.
The CRC allows for receiver-side detection of errors in the
decoded transport block.
The corresponding error indication can be used by the downlink
hybrid-ARQ protocol as a trigger for requesting retransmissions

105

LTE

Code block segmentation

LTE Turbo-coder defined for maximum block size of 6144 bits.
If transport block (+CRC) exceeds maximum block size codeblock segmentation is applied before turbo coding
Code-block segmentation transport block is segmented into
smalled code blocks with a size that matches the set of code
blocks supported by Turbo coder
Possibility to insert dummy filler bits at the head of first code
block transport block of arbitrary size can be segmented into
code blocks that matches set of code-block sizes
Additional CRC is calculated and appended to each code block
allows early detection of correctly decoded code blocks
Info about the transport-block size is provided to the terminal as
part of the scheduling assignment transmitted on the PDCCH
control channel
106

LTE

Channel coding
Based on turbo coding
2 rate-1/2, eight-state constituent encoders, (an overall code rate
of 1/3), in combination with QPP-based interleaving

107

LTE

Channel coding
QPP interleaver provides a mapping from the input (noninterleaved) bits to the output (interleaved) bits according to the
function c(i)
QPP = Quadrature Permutation Polynomial
i is the index of the bit at the output of the interleaver
K is the code-block/interleaver size
The values of the parameters f 1 and f2 depend on the code-block
size K

108

LTE

Rate matching and Hybrid-ARQ

Outputs of the Turbo encoder (systematic bits, first parity bits,
second parity bits) are first separately interleaved.
The interleaved bits are then inserted into circular buffer with
the systematic bits inserted first, followed by alternating insertion
of the first and second parity bits
Bit selection extracts consecutive bits from the circular buffer
to an extent that matches the number of available resource
elements in the resource blocks assigned for the transmission
The exact set of bits to extract depends on the redundancy
version (RV) corresponding to different starting points for the
extraction of coded bits from the circular buffer
4 different alternatives for the redundancy version
Operates on the full set of code bits corresponding to one TB and
not separately on the code bits corresponding to a single code
block
109

LTE

Rate matching and Hybrid-ARQ

110

LTE

Bit-Level scrambling
Scrambling implies that the block of code bits delivered by the
hybrid-ARQ functionality is multiplied (exclusive-or operation) by
a bit-level scrambling sequence
Without DL scrambling, channel decoder at the terminal could, at
least in principle, be equally matched to an interfering signal as
to the target signal, thus being unable to properly suppress the
interference
By applying different scrambling sequences for neighboring cells,
the interfering signal(s) after descrambling is (are) randomized,
full utilization of the processing gain provided by channel code
bit scrambling essentially serves the same purpose as the
scrambling applied at chip level after DS spreading in DS-CDMAbased systems such as WCDMA/HSPA
DL scrambling is applied to all transport channels as well as to DL
L1/L2 control signaling
111

LTE
Data Modulation
& Antenna
Mapping
Data modulation

transforms the block of scrambled bits to a corresponding block of complex

modulation symbols.
Set of modulation schemes supported for the LTE DL: QPSK, 16QAM, and
64QAM, two, four, and six bits per modulation symbol respectively

Antenna mapping

jointly processes the modulation symbols corresponding to the one or two

transport blocks and maps the result to different antenna ports
antenna ports do not necessarily correspond to specific physical antennas.
antenna port is a more general concept introduced, for example, to allow for
beam-forming using multiple physical antennas without the terminal being
aware of the beamforming carried out at the transmitter side.
an antenna port can be seen as corresponding to the transmission of a
reference signal
if the same reference signal is transmitted from multiple physical antennas,
they correspond to a single antenna port.
similarly, if two different reference signals are transmitted from the same set
of physical antennas, this corresponds to two separate antenna ports
112

LTE

Resource-Block mapping
Resource-block mapping takes symbols transmitted on each
antenna port and maps them to resource elements of the set of
resource blocks assigned by the MAC scheduler for transmission.
Each resource block consists of 84 (72 in case of extended CP)
resource elements (twelve subcarriers during seven (six) OFDM
symbols).
Some of resource elements within a resource block will not be
available for the transport-channel transmission as they are
occupied by:

different types of downlink reference signals;

downlink L1/L2 control signaling (one, two, or three OFDM symbols at the
head of each subframe),

Furthermore, within some resource blocks, additional resource

elements are reserved for the transmission of synchronization
signals as well as for the transmission of the BCH transport
channel.
113

LTE

DL Reference signals
predefined signals occupying specific resource elements within
the DL timefrequency grid.
LTE specs include several types of DL reference signals that are
transmitted in different ways and used for different purposes by
the receiving terminal.
Cell-specific reference signals (CRS).

transmitted in every downlink subframe and in every resource block in the

frequency domain
can be used by the terminal for channel estimation for coherent
demodulation of any downlink physical channel
can also be used by terminal to acquire channel-state information (CSI).

Demodulation reference signals (DM-RS).

specifically intended to be used by terminals for channel estimation for

PDSCH

114

LTE

DL Reference signals

CSI reference signals (CSI-RS).

used by terminals to acquire channel-state information (CSI) in the case

when demodulation reference signals are used for channel estimation
have a significantly lower time/frequency density, thus implying less
overhead, compared to the cell-specific reference signals

MBSFN reference signals

are intended to be used for channel estimation for coherent demodulation in

the case of MCH transmission using so-called MBSFN

Positioning reference signals were introduced in LTE release 9 to

enhance LTE positioning functionality

115

Thank you!

116