1.
Interferena
simbolurilor(filtre)
Se analizeaza o transmisie
fictiva, de referina, n care
simbolurile electrice de date
sunt Impulsuri Dirac, iar
canalul de transmisie nu
influeneaza spectrul
semnalului transmis.
Caracteristica de transfer
globala este data de produsul
funciilor de transfer ale celor
doua filtre: de emisie He() si
de recepie Hr().
n desen este reprezentat
modelul sistemului de
transmisie n banda de baza.
Filtrul de emisie are ca rol
principal limitarea spectrului
semnalului de datela valoarea
admisa de canal, spre a nu se
produce diafonii n alte canale.
Filtrul de recepie mpiedica
patrunderea zgomotelor n
receptor. Funcia de transfer
globala trebuie sa asigure n
mod obligatoriu recunoasterea
simbolurilor
succesive sosite. Distribuirea
funciei globale de transfer:
H() = He()* Hr() ntre
emisie si recepie este o
problema mai deosebita.
Rezultatul final al analizei este
ca, pentru a optimiza raportul
semnal/zgomot, este necesar ca
cele doua filtre sa fie identice.
pt
pt
Aceasta formula pune n
evidena un fapt fundamental:
valoarea sondata yn alocabila
simbolului de date an este
perturbata de simbolurile
anterioare si posterioare prin
intermediul raspunsului la
impuls al sistemului de
transmisie - care se extinde pe
toata axa timpului.
Fenomenul poarta numele de
interferena simbolurilor.
(IS).
Se pune problema determinarii
condiiilor pe care trebuie sa le
ndeplineasca funcia de
transfer H() a sistemului de
transmisie astfel nct sa
lipseasca fenomenul de
interferena.
n acest sens se defineste o
funcie de transfer fictiva
echivalenta celei reale din
punct de vedere al raspunsului
n domeniul timp numita
caracteristica echivalenta
Nyquist.
, unde N = /T = 2 /2T = 2
fN, iar fN = 1/2T = vs/2
Aceasta marime se numeste:
frecvena Nyquist, banda de
frecvena minima necesara
pentru a efectua o transmisie
sincrona cu viteza de
semnalizare: vs = 1/T = 2fN.
Banda minima necesara pentru
a transmite la viteza vs [Bd]
este jumatate din aceasta
valoare exprimata n Hertzi.
Condiia de neinterferena
este ndeplinita daca si numai
daca sistemul de transmisie are
o caracteristica Hech()
rectangulara. Sistemul trebuie
sa aiba o caracteristica
echivalenta de forma celei a
unui filtru trece-jos ideal:
Nyquist.
Pentru aceasta H() trebuie sa
fie o funcie impara n raport
cu punctul de coordonate
(N,1/2).
Prin calcularea esantioanelor
hn se verifica conditia de
neinterferenta.
Daca am fi ales H() = T n loc
de 1, ar fi rezultat h0 = 1, ceea
ce este mai comod uneori si n
calcule si n practica.
Raspunsul particular h0(t) al
unui filtru "efectiv" ideal trece-
jos, valabil pe toata axa
timpului este
Criteriile lui Nyquist
Caracteristica fictiva Nyquist
( 2 k 1)N
1 jnT N t
sin
2 ( 2 k 1)N
hn H ( w) e
N t
Caracteristica de tip cosinus
unde am notat:
N n / T 2 / 2T 2 f N
f N 1 / 2T vs / 2
fn = frecventa Nyquist
Banda minima necesara pentru
a transmite la viteza vs[Bd] este
jumatate din aceasta valoare
exprimata in hertzi.
vs 1 / T 2 f N
Eficienta transmisiei binare
este:
Sondarea se face decalat cu
vs Baud bit
Hertz 2 sec unda Hertz
T/2. Simbolurile succesive sunt
fN influentate doar de vecinul lor
Se pot transmite maxim doi biti anterior. Semnalul aleatoriu
pe secunda intr-un Hertz latime real va fi :
de banda- concluzie la primul
criteriul al lui Nyquist
T
s kT an h kT
Se face schimabrea
fig. Caracteristiciel cos ridicat
' 2k N 2 n
iar dupa schimbarea de indice
N
O clasa e filter larg utilizata
de sumare n=k-n devine
1 este cea pt care:
j 2k
j 'nT
hn H ( '2k T ,Npt)e (1 e ) d '
T s kT T
ak n h n
2 'N k 2 n '
N
Doar doau esantiaone sunt
N nenule :
Se verifica usor ca H ( ) T cos (1
2
), pt N T
N T
j 2 kn N s kT a k h ak
e 1
0, inrest
2 2
La sondare v-om gasi suma a
doi biti succesivi in loc de biti
unde este excesul de banda si individuali corecti. Daca s-ar
Notand: ia valori intre 0 si 1. cunoaste primul bit emis ,
urmatorii s-ar putea afla usor
H ('2k N pt de
), Functia Npondere:
prin scadere.
t cos
Ideeatnu este utila deoare la
H ech ( ) k sin
prima eraore produsa toate
0, pt h(t ) T T ulterioare ar fi false
deciziile
N t t 2
=> propagarea erorilor.
Esantioanele sondate la 1 4 2
frecventa fs=1/T depend numai T 2. T 2
de caracteristica echivalenta Daca =0*filtru ideal) Schema-bloc convenionala a
unui modem n banda de baza
raspunsul scade foarte lent cu
timpul la puterea I-a; pentru
diferit de 0 raspunsul scade mai
rapid si daca =1 scadetrea se
fig. Caracteristica echivalenta produce cu timpul la puterea
NQ pentru lipsa IS. III-a. Interferenta contine mia
putin termini de valoare
semnificativa. De observat ca
pentru =1 apar treceri prin
zero suplimentare si pentru
tk=T/2+k T unde k diferit de
fig. Cracteristica NQ se obitne
{0,-1/2}. Circuite de interfata:
prin teorema super pozitiei.
13.Criteriul al doilea Nyquist
Conditia de neinterferenta este
indeplinita numia daca sistemul
Se pune problema reducerii
de transmisie are o
benzii necesare chiar sub
caracteristica Hech(w)
valoarea minma, acceptand
rectagulara. Adica o
evident aparitia unei
caracteristica echivalenta cu
interferente dar controlata.
cea a unui filtru trece jos ideal.
Nyquist a ales o caracteristica:
1, pt N
H ech ( ) 2T cos 2 , pt N
0, pt N H ( ) N
Pentru aceasta H(w) tre sa fie 0, pt
functie impara in raport cu N
punctual de coordinate (wN, Trecand in domeniu timp gasim
1/2). raspunsul util:
T T
Raspunsul particular h0(t) al
unui filtru efectiv idela trece jos
valabil pe toata axa timpului
este: h(t ) sin c (t ) sin c (t )
1 N
T 2 T 2
2 N
h0(t ) T cos td care devine dupa regruapri de
termini
sin t / T 4T 2 cos (t / T )
d
t / Th(t )
T 2 4t 2
cu proprietati importante:
ridicat (10)
4 / , k 1 / 2
T
h(kT ) 1, k {0,1}
2
0, k {0,1}
Schema de bloc a unui modem
in banda de baza:
terminalul de date este
legat la modem prin
intermediul unui numar
de circuite de interfata.
Se utilizeaza o cupla cu
25 de pini (DB25)
dispusi pe cele 2 randuri
de 13 si 12 pini asignati
fiec. unui anum. cir.
Exista si o cupla redusa
de 9 pini (BD9). Toate
circuitele au ca referinta
o masa electrica unica
(ME) care este circuitul
102 pe pinul 7. Pinul 7
se leaga la ambele capete
, in DCE si DTE. Exista
si masa de protectie MP
circuitul 101 pinul 1.
Acesta se leaga la firul
de nul de protectie al
cordonului de alim. de la
retea.La ea se leaga si
tresa cablului daca
exista. Tresa nu se leaga
la ambele capete.
Sagetile indica sensul de
aplicare a semnalului
care este de la sursa spre
sarcina deci de la
terminal spre modem sau
de la modem spre
terminal (sensurile sunt
vazute dinspre terminal.
In interfata semnalele
sunt de dublu -curent iar
logica este negativa ca in
fig 5.26. Tolerantele
admise pt tensiunile
alocate nivelurilor logice
sunt de (+-)3v
(+-)25v la receptie si de
(+-)5v (+-)15v la
emisie. Valoarea de
+12[v] coresp lui zero
logic, iar cea de 12[v]
lui unu logic. Nivelul
activ este zero, cu el se
dau comenzile sau se
indica starea de lucru.
Nivelul de unu este cel
pasiv, de asteptare sau de
repaus. Cablul de leg.
poate fi max. de 15[m].
Durata trecerii de la + la
prin zona de indecizie
de +/-3[v] este de 5%
din durata unui simbol
electric. Capacitatea
parazita intre fire nu va
depasi 150[pF/m], destul
de mare din cauza masei
comune. Modemurile de
peste 33.600[b/s] nu pot
lucra decat pe distante
mai mici.
Circuitul 103: Date Emise DE)
(TD transmited data) serveste
la trimiterea datelor binare de
dublu curent de la terminal
(DTE) spre modem (DCE sau
Data Set) in scopul modularii si
al transmisiei in canal.
Circutul 113, 114: tact de bit
emisie Exb, (Txb) se fol. in 2
variante dar se util. ac. fir : 113
de la terminal spre modem
insotiind propriile date si 114
de la modem spre terminal
comandand generarea datelor.
Se prefera utiliz cir. 114
deoarece in ac. mod de lucru se
emite un semnal de calitate mai
buna: datele si purtatorul
modulat vor proveni din acelasi
oscilator de baza si vor fi astfel
izosincrone. 113 permite lucrul
cu tact comun in bucla de la un
singur modem. Vom avea
terminal master si slave.
Circuitul 105 Cerere de
Emisie CE ( sau RTS request to
send) se trece in starea activa
inainte de introducerea datelor
pe 103(pinul 4).
Circuitul 106 Gata de Emisie
GE (sau CTS clear to send)
repr. Raspunsul modemului la
CE de obic. Dupa cateva zeci
de milisec. Ac timp este neces
punerii in sincron a
receptorului cu emitatorul.
Numai dupa acest interval
terminalul introd datele iar
modemul le accepta, altfel
datele sunt ignorate si pierdute.
Circuitul 108: Conecteaza
modemul la linie Cml (sau
DTR data terminal ready)
comanda trecerea liniei de pe
telefon pe modem la inceputul
comunicatie de date; exista 2
var: 108/1 si 108/2 dupa cum
semnalul pe 108 este o
comanda sau o instiintare
despre starea terminalului (pin
20). La apel tel DTR ridica
recept . in lucrul cu rasp
automat DTR raspunde la IA
sosit din modem (125,pin 22)
Circuitul 107: Modemul
conectat la linie MCL (DSR
data set ready) raporteaza exec
comenzii 108 sau anunta doar
faptul (pin 6). Arata ca este
alim si nu este. Se mai num
DCE data circuit ready.
Circuitul 104 Date receptie DR
(RD received data) trimise spre
terminal in mod sincron sau
asincron (pinul 3).
Circuitul 115 tact bit receptie,
Rxb ,furnizat de cir de sincrobit
al receptorului si trimis spre
terminal odata cu datele.
Circuitul 109 detectorul de
purtator DP (DCD data carrier
detector) sau detector de
semnal, pinul 8. daca semnalul
creste deasupra unui anumit
prag minim 109 va fi in zero iar
daca niv scade sub o alta
valoare (mai mica deact prima,
minim admisibila circuitul cade
in unu si interzice trimitrea
datelor spre calc. In ac strategie
de lucru cir prez un fen de
histerezis neces unei function
stabile daca niv de recept este
instab.
Circuitul 125: indicator de apel
IA, pin 22 anunta terminalul
ca a sosit un aple telefonic
dinspre centrala automata (75V,
17Hz); este folos in regimul de
apel si rasp automat. Dupa
DTR =0 modemul poate ridica
receptorul.
Circuitul 111: Comanda
vitezelor, pin 23. Este utiliz de
modemurile care lucreaza pe o
viteza de baza si au o alta
repliere, de exemplu 2400/1200
[biti/sec]. In conditii grele de
transmisie se analizeaza cal
semnalului si DTE comanda
trecerea lui 111 in unu,
trecandu-se pe viteza cea mica.
Exista si un 112 cu acelasi rol
tot pe pinul 23, de la DCE spre
DTE.
Circuitul 110: Detector de
calitate DQ, pin 21, avertizeaza
terminalul ca datele nu sunt
credibile. Este ajutat astfel sis
de detectie a erorilor.
Circuitul 126: Comanda
canalelor CC: exista
posibilitatea ca emisia sa se
faca separat de receptie in benzi
de frecventa diferite pt a
permite o transm duplex pe
doua fire. At modemurile
lucreaza pe canale diferite si tb
stabilita o regula de alocare.
Modemurile poseda uneori si
un Canal de retur de joasa frecv
(75-150 Baud) pt comanda
repetarii datelor eronate de pe
canalul de mare viteza. Canalul
este asincron si foloseste
modulatia de frecv.
Canal de Retur de joasa viteza
(75 ... 150 Baud) pentru
comanda repetarii datelor
eronate de pe canalul de mare
viteza. Canalul este asincron si
foloseste modulaia de
frecvena.
3. Codul Miller
4 f
d 2 mT
M 2 1
3 tk = kT
Pentru codul Miller situaia
este mult mai complicata,
deoarece exista patru simboluri
distincte si posibile pe un
interval T : 00, 01, 10 si 11.
Acestea se succed n
dependena de starea anterioara
si de valorile simbolurilor de
date, deci exista o corelaie
ntre simboluri extinsa pe
toata axa timpului. Semnalul
aleatoriu codat Miller are
expresia:
unde datele ak nu mai intervin
n mod explicit, deoarece pe
intervalul (k, k+1)T, simbolurile
sik(t-kT) depind fiecare de toate
starile anterioare.
Codarea Miller se obine din
codarea bifazic diferenial
prin suprimarea unei tranziii
din dou Altfel spus, semnalul
n cod Miller prezint tranziii
numai la tranziiile de un
anume sens din semnalul
bifazic diferenial. Acest cod
prezint avantajul unui spectru
de frecvene mai concentrat, cu
o pondere a componentelor de
joas frecven depinznd de
frecvena tactului de bit. Codul
Miller este foarte potrivit
pentru transmisiuni pe cabluri
(a caror atenuare creste cu
frecvena), dar si pentru
nregistrari pe discuri
magnetice - care au limitari
asemanatoare privind
reproducerea frecvenelor nalte
si joase.
4. Transmisia sincrona
Semnalul de date are doua stari
semnificative numite 1 si
0. Doua stari semnificative
succesive sunt separate de un
Moment Semnificativ.
Transmisia izocrona este acel
tip de transmisie n care durata
unei stari semnificative este un
multiplu ntreg al unui interval
minim numit interval
elementar sau timp elementar
notat cu T sau cu te. Durata unei
stari semnificative 2 se numeste
sin fmT
interval
Momentele
semnificativ.
+to fmT de forma:
se numesc momente
ideale.
Dintre acestea numai o parte
sunt momente semnificative, n
funcie de info transmisa, adica
numai daca acolo are loc o
schimbare de stare. ntr-un
anumit interval elementar T se
transmite un simbol de
informaie adica un bit, daca
semnalul este binar. n
transmisia sincrona nu exista
nici nceput si nici sfrsit iar
simbolurile se succed fara
ntrerupere. Semnalul asociat
transmisiei sincrone se numeste
semnal izocron. Sincronismul
presupune doua semnale
derulate n cadrul aceluiasi
reper de timp; izocronismul se
refera la un singur semnal si se
raporteaza la un timp absolut.
Recepia sincrona necesita un
semnal de tact, sincron cu
tactul de la emisie
care a fost folosit pentru
generarea semnalului de date
care se transmite.
Termenul de emisie nu
trebuie confundat cu cel de
transmisie. Emisia semnifica
generarea semnalului si
aplicarea sa mediului de
propagare, fara vreo legatura cu
receptorul. Transmisia cuprinde
si recepia. Doua semnale se
numesc sinfazice daca
momentele lor ideale coincid.
La recepie tactul -
sincron si sinfazic cu semnalul
- sondeaza simbolurile de
date si apoi se decide daca
acestea au fost 1 sau 0. defavorabile, ceea ce este foarte
Generatorul de tact de la
recepie este sincronizat - chiar
din semnalul de date
recepionat - printr-un proces
de ajustare permanenta, prin
compararea momentelor
semnificative ale semnalului cu
poziiile fronturilor unui tact
generat la recepie de catre un
oscilator propriu.
Transmisia start - stop
Principiul acestei metode
consta n urmatoarele reguli:
- biii de date sunt grupai n
caractere conform unui Alfabet
Uniform, duratele fiecarui
element din caracter fiind egala
cu un interval elementar T, deci
semnalul asociat este izocron;
- fiecare caracter este precedat
de un element de semnal
specializat numit Start si urmat
de un element de stop;
- startul are mereu valoarea
logica 0 si durata de un
interval elementar; el nu
transporta informaie de date;
- stopul are ntotdeauna
valoarea logica 1 si are
durata mai mare sau egala cu
un interval T
n cazul transmisiei n reeaua
Telex, stopul are durata minima
de (1,4 - 1,5)T.
n transmisiunile de date se
foloseste si transmisia start-
stop sincrona, n care stopul
are durata egala cu un multiplu
ntreg de intervale elementare.
Avantajul acestei metode este
ca mbina protecia la zgomote
superioara a transmisiei
sincrone cu usurina separarii
biilor n caractere specifica
transmisiei aritmice. n
receptor, nceputul elementului
de start se declanseaza o baza
de timp cu frecvena ct mai
apropiata de viteza nominala,
dar care nu este ajustabila
automat. Se executa sondarea
fiecarui simbol de date ce
compun caracterul (inclusiv
stopul) dupa care baza de timp
revine la zero pentru a porni
iarasi din condiii iniiale nule
odata cu urmatorul start.
Sondarile se efectueaza la
momentele (k+1/2)T', unde T'
este intervalul elementar al
bazei de timp a receptorului.
Comparaie cu distorsiunea
izocrona
Sa presupunem ca stopul are
durata nT. Semnalul aritmic
poate fi analizat n acest caz si
ca fiind efectiv un semnal
izocron. innd seama ca si
startul este afectat de zgomote,
el are distorsiune
individuala si atunci: max |k|
=izocrona, daca startul a suferit
minima. n plus, principiul
transmisiei aritmice cere ca ind
pentru semnalul considerat
izocron sa nu fie mai mare de
25 %.
Concluzia este ca transmisia
start-stop este mai "sensibila" la
perturbaii dect transmisia
sincrona, dar nu putem spune
precis n ce masura. Diferena
nu este nsa de la simplu la
dublu, deoarece eroarea n
transmisia aritmica se produce
doar daca n acelasi caracter se
realizeaza distorsionarile
individuale cele mai
puin probabil totusi. Diferena
privind protecia la zgomote
ntre cele doua tipuri principale
de transmisie este n realitate
redusa.

5. Modulatia de faza
Modulatia de faza este
standardizata pentru debitele de
2400/1200 b/s si 4800 b/s.
Transmisia este sincrona,
demodularea coerenta si din
aceste motive modemurile
cuprind atat blocurile de
sincronizare de bit cat si de
purtator. Complexitatea este
justificata de vitezele mari
obtenibile si de protectia
excelenta la zgomote. Numarul
de niveluri de faza este: 2 pt
debitul de 1200 b/s, 4 pt 2400
b/s si 8 pt 4800 b/s.
Modulaia de faza (M) se
realizeaza prin schimbarea
fazei unei sinusoide sub
comanda mesajului de date.
In cazul modulatiei liniare
exista corespondenta intre
fazele semnalului modulat si
simbolurile de date binare. In
desen, s-a ales faza 00 pentru
ak=0 si faza 1800 pentru ak=1.
De asemenea este reprezentat si
semnalul M redresat,
armonica sa de ordin 2 si ceea
ce se obine prin divizarea ei cu
2 pt a reconstitui frecvena
purtatoare la recepie, necesara
deteciei. Un fapt esenial este
ca divizarea cu doi introduce o
nedeterminare de faza, adica o
ambiguitate, de 1800, a
purtatorului reconstituit. Cum
starea iniiala a numaratorului
este necontrolabila, iar
comutarile produse de
impulsuri parazite asupra
numaratorului conduc tot la o
schimbare a fazei sale cu 1800,
se obine ca purtator pentru
demodulare fie P(t) fie P(t )
negat.
Astfel demodulatorul de faza
D va reproduce fie secvena
corecta de date ak, fie una
incorecta ,adica negata ei.
Acest tip de modulaie se
numeste Modulaie Absoluta
de Faza (MA).
MA este un model de
referina, avnd performanele
cele mai bune si poate fi
demodulata si asincron,
deoarece schimbarea fazei
poate fi observata chiar n
momentul cnd s-a produs
(doar sensul schimbarii fiind
ambiguu). Demodularea
propriu-zisa se face prin
redresare sincrona, folosind
purtatorul pentru a comanda
sensul redresarii.
Faza difereniala si schimba
valoarea faa de intervalul
anterior pentru 1 si si-o
pastreaza pentru 0. Se
produce deci un salt de faza sau
nu, dupa cum datele sunt 1
sau 0. Informaia este
cuprinsa n diferena de faza.
Modulatorul este de faza
absoluta: pentru 1 livreaza
purtator cu 1800 iar pentru 0
purtatorul are faza 00. Este o
simpla nmulire cu (+/-)1.
Modulatorul nu ine seama de
biii anteriori, el nu are
memoriesi din aceasta cauza
este necesara o prelucrare a
datelor ak prin precodare
diferentiala, transformandu-le
ntr-o secvena bk dupa regula
cunoscuta de la codul bifazic:
.
Inversarea secvenei bk de date
difereniale nu afecteaza datele
originale ak.
Protecia la zgomote a
semnalului M
La recepie, semnalul cules din
cele doua benzi laterale si
trecut n b.b. va mari puterea la
intrarea n elementul de decizie
de patru ori, deoarece tensiunea
se dubleaza. Puterea de zgomot
din canal trecut si el n b.b.
creste doar de doua ori,
deoarece zgomotele zq "n
cuadratura" cu purtatorul nu
produc componente n b.b.. Cei
doi fazori de semnal sunt S1 si
S2 pentru 00 si 1800. Benzile
laterale sunt trecute n banda de
baza. Eroarea se produce atunci
cnd fazorul rezultant (S1+Z)
trece n semiplanul de decizie
al celuilalt fazor S2.
Exista doua tipuri de convenie,
notate cu A si B. Punctele
constelaiei reprezinta
salturile de faza ntre doua
intervale elementare, produse
de multibiii asociai.
Conveniile 8A si 4A-4B au
fost elaborate n scopul de a
minimiza numarul de bii
eronai si deoarece tribiii de
este:
date reprezinta conversia n cod
GRAY a nr. naturale (0-7) s-a
dovedit a fi necesara conversia
din cod binar Gray n cod binar
Natural (C-G/N ). Dc
presupunem eronarea unui
fazor prin interpretarea lui ca
fiind un fazor vecin, o eroare
mai probabila dect eronarea
ntr-un fazor mai ndepartat,
atunci din trei bii va fi unul
singur gresit n loc de 2 sau 3,
cum ar fi fost pentru un cod
natural.
Modulatorul absolut de faza
poate fi realizat si cu un
sumator artimetic
combinaional (tip CDB - 483).
Tribitul de date se aplica la
intrarile (a1, a2, a3) iar la
intrarile (b1, b2, b3) se aplica
frecvena purtatoare notata 1fp
mpreuna cu frecvenele dubla
si cvadrupla 2fp si 4fp. Acest set
de purtatori mparte intervalul
unei perioade n opt
subintervale, corespunzatoare
unor defazaje de k-450. Suma
celor doi tribii apare la iesirile
s1, s2, s3 si, daca se neglijeaza
biii de transport si de
mprumut, reprezinta suma
modulo-opt a celor doi tribii de
la intrari, n cod binar natural.
Daca presupunem tribitul de
date (101 = 5) aplicat dupa (011
= 3), purtatorii sunt furnizai de
un divizor de frecvena ale
carui stari se succed n ordinea
(0, 1,..., 7). La intrarea de date
se aplica nti tribitul (000).
Iesirile de suma evolueaza n
ordinea 0, 1, 2... si bitul s3,
considerat ca un semnal
purtator, are faza 00 - adica este
n faza cu intrarea 1fp . Aceste
este originea absoluta de
faza. Aplicnd tribitul (101=5),
suma se va derula n ordinea: 3
+ 5 = 8 = 0; apoi 1, 2, 3... care,
comparata cu 1fp nsemneaza
faza de 1350. Saltul de faza faa
de intervalul anterior este: 1350
2250 = - 900 = 2700.
Cu ajutorul unui numarator
Johnson se obtin mai intai cele
opt faze si apoi ele sunt
introduse intr-un multiplexor a
carui adresa este tribitul de date
precodat diferential. Tactul
aplicat numaratorului are
frecventa 8fp.
Filtrarea semnalelor MF
Semnalul generat de modulator
are fazele Fk egale cu m p/4
pe fiecare interval elementar.
Expresia analitica a SMF este:
Faza la iesirea din modulator
Termenii ncrucisati au fost
presupusi neglijabili. Nu acesta
este adevarul daca frecventa
purtatoare este coborta.
Atunci, deoarece U(w) este un
"sinc", apare suprapunerea
spectrelor U(w-wp) cu
U(w+wp). Din acest motiv se
face modulatia de faza la o
frecventa purtatoare nalta si se
filtreaza apoi cu un filtru de tip
cosinus "simplu". Urmeaza
translatarea n banda de linie
(vezi fig. 7.38), cu eliminarea
benzii laterale superioare,
nedorita.
Filtrarea semnalelor MF dupa
translatarea de spectru:
schema bloc
Un impuls de c.a. filtrat are
expresia:
Generarea filtrata a semnalului
Mphi: schema bloc de
principiu
6. MA-BLU pt semnale vocale
si multiplexarea la frecventa
a canalelor vocale.
Conform teoremei translatiei
prin inmultirea semnalului cu o
sinusoida se realizeaza
translatarea spectrului din
banda de baza., aceasta mai
poarta numele si de modularea
sinusoidei. Demodualrea se
face prin inmultirea cu
purtatorul utilizat la emisie
pentru translatare, eventual
defazat cu un unghi .
Termenul de frecventa dubla
20 rezultat in procesul de
inmultire se elimina cu un FTJ.
Valaorea maxima a mesajului
recuperat este atunci cand
unghiul este zero.
In cazul MA-BLU-PS se
efectueaza produsul ntre mesaj
si purtator si apoi filtrarea, prin
care se reine una singura dintre
cele doua benzi laterale.
Schema bloc a acestei metode
este:
Daca luam cazul unui mesaj
format dintr-o singura
sinusoida, s(t)=acost. Atunci
expresia semnalului MA cu
doua benzi laterale (nainte de
filtrare) este:
Dupa trecerea prin FTB se
reine doar banda laterala
inferioara. Semnalul devine
si
conine ntreaga informaie a
mesajului vocal si anume: a va
fi amplitudinea iar frecvena
sa. Demodularea se face prin
nmulirea cu un purtator local
pe care, pentru generalitate, l-
am considerat si cu o mica
desincronizare, . Dupa
efectuarea calculelor, mesajul
restituit va fi :
, astfel se
obtine un semnal care
urmareste fidel amplitudinea a
a mesajului s(t), dar toate
frecventele sunt decalate cu .
Avantajele MA- BLU - PS sunt
urmatoarele:
1) randamentul de putere este
100%;
2) banda de frecvena ocupata
este minimum posibila;
3) zgomotul colectat este de
asemenea minim, el fiind n
principiu proporional cu banda
de trecere a receptorului.
Multiplexarea canalelor
vocale
Mediile de transmisie - cabluri,
fibre optice, cabluri hertziene -
sunt foarte costisitoare, dar
ofera o banda de frecvena mult
mai larga dect este necesar
pentru o legatura de
audiofrecvena. Masuratori
ndelungate si numeroase
privind inteligibilitatea si
fidelitatea semnalului vocal
transmis, au aratat ca este
suficient sa se reproduca fidel
banda de frecvena cuprinsa
ntre 300 Hz si 3.400 Hz.
Acesta este canalul
vocal de care se dispune ntre
practic oricare doua puncte de
pe glob. Ramne problema
folosirii multiple a benzii de
frecvena a mediului de
transmisie. Aceasta operaie,
numita Multiplexare, se face
prin doua procedee principale
de distribuire a cailor:
a) Multiplexare prin Repartiie
n Frecvena (MRF), cu
ajutorul unor echipamente
numite "Sisteme de Cureni
Purtatori". Se foloseste
Modulaia de Amplitudine cu
Banda Laterala Unica si
Purtatoare Suprimata (MA -
BLU - PS)
b) Multiplexare cu Repartiie n
Timp (MRT), cu ajutorul unor
echipamente numite "Sisteme
cu Diviziune Temporala", care
folosesc Modulaia de
Impulsuri n Cod (MIC).
Schema unui Grup Primar
care este format din 12 canale
poziionate n banda de
frecvena (60 - 108) kHz
cuprinde Modulatoarele de
Produs I1..12 si Filtrele Trece-
Banda FTB1..12 precum si un
circuit de sumare , carora li se
aplica semnalele vocale
independente s1..12.
Figura prezinta spectrul
semnalului vocal- limitat
dinainte sau ulterior, de catre
FTB - n care puterea spectrala
este concentrata n jurul
frecvenei de 800 Hz. Partea
superioara a benzii conine mai
ales armonicele semnalului
vocal, necesare pentru a se
asigura fidelitatea - utila n
recunoasterea timbrului vocal
al persoanei care vorbeste.
Restul benzii este util pentru a
se putea
asigura Panta de Crestere a
atenuarii filtrelor. Spre
exemplu, FTB2 trebuie sa lase
sa treaca frecvenele de la 64,3
kHz pna la 67,4 kHz, dar
trebuie sa taie propria banda
laterala inferioara dintre 63,7 si
60,6 kHz. Aceasta s-ar
suprapune benzii laterale
superioare a canalului anterior
(canalul 1), care acopera
spectrul ntre 60,3 si 63,4
[kHz].
Grupnd un numar de 5 grupuri
primare se obine un grup
secundar de 60 de cai, n
banda (312 - 552) kHz.
Grupul teriar cuprinde 5
grupuri primare si va avea 300
de cai, situate n banda (812 -
2.044) kHz.
Grupul cuaternar conine 3
grupuri teriare (900 de cai) si
ocupa banda (8,516 -
12,388) MHz.
Grupul de ordin 5
(quinquinal) are 2.700 de cai.
Daca se construieste practic un
sistem de cureni purtatori cu
60 de cai pe cablu interurban
simetric, atunci se translateaza
un grup secundar n banda mai
joasa (12 - 252) kHz, folosind
un singur purtator, de 564 kHz
si pastrnd banda laterala
inferioara. Banda laterala
superioara, situata ntre (876 -
1116) [kHz], se elimina cu
usurina. Sistemele cu (300 -
2.700) cai se transmit pe cablu
coaxial si au repetoare din ce n
ce mai apropiate (circa 2 Km),
deoarece atenuarea creste rapid
cu frecvena. Repetoarele
pentru sistemele de cureni
purtatori cuprind un
amplificator ultraliniar (evita
diafoniile prin intermodulaie),
un egalizor de atenuare pentru
cablu si filtre direcionale
pentru separarea sensurilor n
cazul sistemelor pe doua fire
prin decalare n frecvena.
7. Capacitatea canalului
Concepia lui Shannon: Cu ct
un eveniment este mai puin
probabil, mai neasteptat, cu att
cantitatea de informaie adusa
prin observarea efectiva a lui
este mai mare.
Cantitatea de informaie primita
la producerea unui eveniment
din doua egal probabile se
numeste bit si reprezinta
unitatea de masura a
informaiei, este cea mai mica
cantitate de informaie
obtenibila.
Fie un canal oarecare de banda
B Hz, afectat de o tensiune de
zgomot UZ si care admite o
tensiune de semnal maxima Us.
Semnalul transmis pe canal are
o frecvena maxima egala tot cu
B, amplitudinea maxima Umax =
US si tensiunea minima Umin .
n desen se prezinta cteva
secvene posibile de semnal s1,
s2, s3 mpreuna cu "cuantele" de
tensiune =Umin si cele de
timp, T.
Cantitatea de informaie
transmisa ntr-un interval
arbitrar t0 de timp este data de
numarul de semnale sk distincte
posibile a fi transmise n
condiiile date. Discretiznd
esantioanele de la momentele
kT n cte un numar din N
valori posibile, "cuanta" de
tensiune ar trebui aleasa sa fie
egala cu UZ. O cuanta mai mica
ar fi oricum perturbata iar o
cuanta mai mare ar reproduce
n mod nefidel semnalul si ar
introduce si un zgomot
suplimentar prea mare.
Sondarea se face cu fs = 1/T =
2B si n intervalul to vor exista
n = to/T esantioane de semnal.
Nrul de mesaje posibile se
calculeaza cu formula: v = Nn,
echivalent cu numarul de cifre
n baza N, cu n poziii. Pentru
comparaie sa observam ca un
numar zecimal cu 6 cifre poate
avea v = 106 valori.
Probabilitatea de apariie a unui
anumit mesaj din cele v egal
probabile este p = 1/v.
Cantitatea I de informaie
transmisa n intervalul de timp
to este deci:
Capacitatea canalului, C, se
defineste cu ajutorul debitului
informational:
Raportul semnal / zgomot se
exprima n decibeli conform
relaiei logaritmice ntre
puterea semnalului PS si puterea
zgomotului PZ:
Pentru un canal telefonic
normal se conteaza pe o valoare
ns/z > 30 dB si, lund o banda B
= 3.000Hz, gasim capacitatea C
= 30.000 b/s. Aceasta valoare
este pur teoretica, dar ne arata
n ce masura un sistem real este
performant. Pentru cazul
degenerat cnd US = UZ,
capacitatea devine egala cu
zero. Shannon a aratat ca
debitul maxim este:
cu o
probabilitate de eroare orict de
mica. n aceasta ipoteza de
lucru, chiar daca US = UZ nca
mai ramne o capacitate
disponibila: C = Blog22 = B =
3.000 b/s.
pk/ -log2pk= ik < nk < ik+1= -
log2pk+1 /(-1)
pk > 2-nk > pk/2
pk=1 = 2-nk> (I inegal a
lui McMillan)
- pk log2pk = H < pknk <
H+1 aceasta relatie este si ceea
ce se doreste, adica lungimea
media a caracterelor codului
nou creat sa fie apropiata de
entropia alfabetului sursa.
*Linii metalice simetrice
Aceste linii sunt alcatuite dintr-
o pereche de conductoare
metalice (de obicei din cupru)
paralele situate la o anumita
distanta. Se folosesc pna la
frecvente de:
- 150 KHz pentru linii aeriene;
- 500 KHz pentru linii n cablu
simetric;
- 10 MHz pentru linii n cablu
coaxial (nesimetric).
Linia metalica este un circuit
electric cu constante distribuite.
Cele doua fire prezinta o
capacitate si o inductanta
repartizate uniform si continuu
pe unitatea de lungime. Exista
de asemenea si o rezistenta a
firelor - distribuita longitudinal
- precum si o rezistenta de
pierderi sau de izolament
(transversala) ntre
conductoare.
Pentru a gasi capacitatea c = lC
ntre cele doua conductoare
paralele se aplica legea fluxului
electric unui cilindru de
lungime l si de raza x, se aplica
apoi formula de definitie a
tensiunii electrice ca o integrala
de linie ntre doua puncte (aici
ele sunt pe suprafetele celor
doua conductoare).
Pentru formula inductantei
distribuite trebuie aplicata legea
circuitului magnetic pe un
contur circular n jurul
conductorului parcurs de
curentul I.
Rezulta formulele capacitatii C
si inductantei L specifice ale
liniei:
Ele depind de permitivitatea
electrica t a mediului dintre
conductoare si de
permeabilitatea magnetica a
acestuia. Pentru circuitele n
cablu t = t0tr iar = 0.1,
deoarece izolamentul ntre fire
este din hrtie sau stiroflex,
care au o permitivitate electrica
importanta, iar permeabilitatea
magnetica relativa r este egala
practic cu unitatea.
n cazul circuitelor aeriene tr =
1 si r = 1, cu exceptia
circuitelor de fier aeriene unde
exista flux magnetic
semnificativ si n conductor
astfel ca apare si o inductanta
intrinseca (interna) destul de
importanta. Pentru r = 1
(circuit de cupru spre exemplu
material diamagnetic, sau de
aluminiu, paramagnetic) Li este
neglijabila.
Linia aeriana este caracterizata
si printr-o rezistenta
longitudinala R, care la
frecvente joase se poate calcula
cu formula R = l/s.
La frecvente nalte rezistenta
creste mult prin efect pelicular
si prin efectul de proximitate
ntre conductoare.
ntre conductoare exista o
perditanta G = I/U
[mho/m=Siemens] (o
conductanta transversala)
dependenta de tipul
izolamentului utilizat (aer,
hrtie, stiroflex) si care creste
rapid cu frecventa prin
fenomene de polarizare.
Marimile R, L, C, si G se
numesc parametrii primari ai
liniei lungi. n functie de ei se
calculeaza parametrii
secundari ai liniei, care sunt:
impedanta caracteristica Z0 si
exponentul de propagare
Notatie:
Marimea se numeste
coeficient de reflexie.
Atenuarea complexa se
defineste ca fiind masura
logaritmica a raportului
puterilor la intrare si la iesire:
Marimea = + j , adica ceea
ce am numit deja exponentul de
transfer sau constanta de
propagare a liniei, este masura
atenuarii liniei pe unitatea de
lungime, de obicei un
kilometru.
reprezinta atenuarea puterii
active, masurata logaritmic. Ea
se numeste atenuare lineica si
se masoara n Neperi/metru
sau, mai adesea, n Np/km.
reprezinta defazajul ntre
tensiuni pe unitatea de lungime
(m sau km) si se masoara n
radiani/metru (km).
Este de interes un caz particular
n care este ndeplinita conditia
lui Heaviside:
de unde rezulta concluziile:
Conditia lui Heaviside este o
conditie de nedistorsionare,
deoarece atenuarea si timpul de
propagare de grup tg sunt
constante cu frecventa.
Conditia lui Heaviside este bine
aproximata de liniile aeriene de
cupru cu distanta ntre fire D =
20 [cm] si grosimea d = 3
[mm]. Rezulta atunci Z0 = 600
[t], valoare care constituie un
standard general n
telecomunicatii.
Viteza de propagare de grup
se defineste ca fiind:
unde c0 este viteza luminii n
vid, egala cu 3.108 [m/s], iar nr
corespunde indicelui de
refractie al mediului din optica
geometrica.
Semnalul se propaga pe liniile
metalice cu o viteza egala cu
aceea a luminii n mediul liber,
daca au aceleasi constante
electromagnetice t si .
Pentru circuitele n cablu, din
cauza distantei foarte mici ntre
conductoare, inductanta L este
mica (uneori poate fi neglijata).
Capacitatea creste la valori de
circa 50 [nF/km]. Cu L=0 si
G=0 exponentul de propagare t
devine de forma:
Se observa ca atenuarea
(exprimata n Neperi/metru)
creste cu radicalul frecventei,
fiind numeric egala cu
defazarea, exprimata n radiani
pe metru. Impedanta
caracteristica Z0 depinde
puternic de frecventa.
Adaptarea sursei si a
receptorului cu linia n cablu
este dificila.
Pentru cablurile interurbane,
care au o constructie mult mai
ngrijita (n cuarte), impedanta
caracteristica este aproximativ
constanta (mai ales la frecvente
nalte, la care ele chiar sunt
efectiv utilizate) si are valoarea
tipica de 150 [t].
Modulatia de frecventa
Pentru viteze mici de
transmisie a datelor se foloseste
modulatia de frecventa, datorita
avantajelor pe care le are fata
de alte tipuri de modulatie:
a) este foarte simplu de realizat
practic;
b) permite transmiterea unor
date asincrone, cu viteze
cuprinse ntre zero si viteza
maxima de lucru (nominala);
deoarece multe terminale sunt
asincrone, se pot elimina astfel
convertoarele asincron/sincrone
de la emisie si cele
sincron/asincrone de la
receptie;
c) nu necesita existenta tactului
de bit si a circuitele de
sincronizare;
d) demodularea se face
necoerent, adica nu se foloseste
un oscilator de generare a
frecventei purtatoare, sincron si
sinfazic cu cel de la emisie;
e) este insensibila la variatiile
de nivel al semnalului de la
receptie, fiind astfel uneori
singura solutie posibila. Acest
avantaj este de fapt cel
hotartor.
Principiile generale ale MF
Ideea de baza a modulatiei de
frecventa este simpla: se
transmite un semnal sinusoidal
de frecventa mai nalta fA
pentru simbolul logic de date
egal cu Zero si un semnal de
frecventa mai joasa fZ pentru
Unu logic. Cele doua frecvente
sunt relativ apropiate si se
gasesc n banda de lucru a
canalului. Datele n simplu-
curent deschid una sau alta
dintre cele doua porti logice P1
si P2 si se emite una dintre cele
doua frecvente caracteristice.
Receptorul are doua filtre
acordate pe cele doua frecvente
si analizeaza la care iesire a
aparut semnalul (mai mare),
deciznd (1) sau (0) - dupa caz.
Exista doua tipuri de
modulatoare (si de modulatie):
a) MF cu faza continua;
b) MF cu faza discontinua
a) Modulatorul cu faza
discontinua, nu asigura
trecerea continua a semnalului
de la o faza la urmatoarea (cnd
se schimba datele).
Daca scriem semnalul MF sub
forma:
sMF (t ) = A (t ) cosj
unde derivata fazei este
frecventa instantanee (mai
precis "pulsatia"):
atunci frecventa instantanee ia
valorile:

S-a notat cu fc frecventa
centrala a semnalului si
implicit a canalului, definita ca
medie aritmetica a frecventelor
caracteristice: 2fc = fA + fZ.
Deoarece exista doua
oscilatoare independente att
ntre ele ct si de sursa de date,
faza semnalului variaza prin
salt si j(t) este o functie
discontinua. n fig.7.16 se arata
variatia fazei celor doua
oscilatoare n timp si modul
cum datele selecteaza jA(t) sau
jZ(t) la niste momente practic
aleatorii de timp. Frecventa mai
nalta fA se mai numeste si
frecventa de Start iar frecventa
joasa fZ se numeste frecventa
de Stop. Saltul se traduce
ntr-o discontinuitate a
semnalului MF generat.
Acest fenomen este daunator
pentru receptie din cauza
regimurilor tranzitorii haotice
care rezulta. El se nlatura prin
doua metode:
1) folosirea unui singur
oscilator de tip LC sau RC
sinusoidal, caruia mesajul de
date i modifica unul dintre
elementele circuitului oscilant
prin introducerea sau scoaterea
unui condensator (sau altfel);
2) prin utilizarea adecvata a
unor divizoare de frecventa.
Modulatia de frecventa cu
faza continua
n acest caz faza semnalului nu
se modifica prin salt n
momentul schimbarii
frecventei, ci doar panta sa este
schimbata.
Expresia semnalului MF poate
fi scrisa:
n aceasta forma este posibila
evaluarea distributiei spectrale
a semnalului cu MF si se pot
trage concluzii cu privire la
banda ocupata n canal.
Spectrul semnalului cu MF
Cazul simplu: datele formeaza
o secventa periodica de (0) si
(1). Perioada semnalului astfel
format este egala cu 2T si vom
nota cu f0 = 1/2T frecventa sa
de repetitie. Frecventa f0 este
numeric egala cu Frecventa
Nyquist din cazul MA si al
semnalului n b.b. dar aici nu
are aceeasi semnificatie.
Semnalul MF este deci compus
dintr-o suma de sinusoide
avnd frecventele:
fn=fc+nf0
Dispuse de o parte si de
cealalta a frecventei centrale, la
distante egale cu frecventa
mesajului periodic:
Amplitudinile acestor
componente sunt coeficientii
Fourier calculati prin
Aceste componente scad rapid,
odata cu numarul de ordine la
patrat. Aceasta scadere este mai
pronuntata dect la MA, unde
ele scad cu n la puterea ntia.
Se usureaza astfel sarcina FTB
de la emisie, care trebuie sa
limiteze spectrul SMF.
Deformarea semnalului prin
filtrare este redusa dect la
semnalele cu MA.
=> dispunerea liniilor spectrale
cn pe axa frecventelor si
valorile lor.
n mod neasteptat apare si o
componenta c0 avnd frecventa
egala cu frecventa centrala fc,
care nu este niciodata generata
de catre oscilatorul modulat n
frecventa. De asemenea,
frecventele fA si fZ nici nu apar,
desi era de asteptat sa existe.
Ele intervin indirect, prin
intermediul indicelui de
modulatie:
= (fA - fZ) / vS
Componenta centrala c0 nu
transporta informatie utila, dar
este esentiala pentru operatia de
demodulare necoerenta, n
discriminatorul de frecventa.
Egalizarea canalului
Sa vedem mai intai cum
trebuie sa fie functia de transfer
a unui diport astfel ca singura
influenta asupra unui semnal sa
fie o multiplicare cu o
constanta (k, atenuare sau
amplificare)si o intarziere t0.
Conditia de nedistorsionare:fie
diportul cu functia de transfer
H( ), caruia I se aplica la
intrare semnalul s(t). raspunsul
dorit trebuie sa fie de forma:
r(t)=ks(t-t0)
s(t) r(t)=ks(t-to)
R( )=ks( )e-j to
Vom scrie transformata Fourier
R( ) a raspunsului r(t):
R( )=
r(t)e-j
t
t
dt=k S(t-to)e-j
t
sa notam: t-to=t; dt=dt;
t=t+to, si atunci: R( )=k
dt=H(
s(t)e-j t
)S( )H( )=ke =|
-j
H( )|e -jteta( ) spectru de forma: S2(
De aici rezulta ca functia de
transfer care nu distorsioneaza
are modulul constant si faza
liniara: |H(
)|=k, teta(
)=- toTimpul de intarziere
de grup este constant: tg(
)=tetaprim( )=to.
Dar un circuit cu constante
concentrate nu poate sa aiba o
astfel de functie de transfer,
aceasta fiind un raport de doua
polinoame in variabila s=j . Se enunta prin urmatoarea
se poate insa o aproximare dar
intr-o banda finite de frecvente.
Sa examinam spre exemplu
functia-modul cu proprietatea:
H(
)Hbarat( )=|H(
2
)| =1/1+
care 2n
aproximeaza bine functia
constanta: 1(
) 1
<1; si 1( )=0
>1.E( )=ke /C(
-j
) ---functia de transfer a
egalizatorului.
Egalizatorul trebuie sa realizeze
pe cat posibil functia inverse a
canalului. Exponentiala de la
numerator arata ca circuitul mai
trebuie sa introduca si o
intarziere to, pentru a putea fi
in principiu ,causal. Canalul
avand si el polii in semiplanul
stang, egalizatorul pentru a
putea fi stabil trebuie sa aiba,
pe langa poli, si zerourile in
acelasi plan. Egalizatorul
esteun circuit ajustabil proiectat
pentru a anula interferenta in
puncte kT izocrone pe axa
timpului; ajustarea unui
element de circuit ( R, L sau C)
va influenta insa raspunsul pe
toata axa timpului.
Proprietatile Transformatei
Fourier.
a)Teorema translatiei (in
domeniu frecventa) inmultirea
semnalului S(t) cu sinusoida
complexa exp(j ot),
conduce la translatarea
spectrului S( )spre dreapta
cu o. aceasta se scrie
astfel: S( - o)=
S (t ) e e dt,
j t -j t perturbatii
si avem spectrul unei
cosinusoide modulate in
amplitudine cu semnalul S(t):
SMA( )=S( - eronati si dif nu este de la
o)/2+S( + o)/2.
observam ca apar doua spectre
t
dt
simetrice identice , unul la
frecvente pozitive si altul la
frecvente negative. Distributia
fazelor spectrului din banda de
baza S( )nu a fost
modificata.
Modularea in amplitudine a
to
unei sinusoide conduce la un
- o)-1/2j*(
)=1/2j*S(
+ o), semnalul
modulat are doua benzi laterale
identice , una superioara si alta
inferioara, situate simetric fata
de frecventa sinusoidei
modulate. Aceasta se numeste
frecventa purtatoare sau ,
simplu, purtator; aceeasi
denumire este data si frecventei
sale f0.
b)Teorema schimbarii de scala.
formula: S (at ) =(1/|
a|)S( /a) ceea ce
insemneaza ca un semnal
comprimat pe axa timpului de a
ori se dilata de a ori pe axa
frecventelor cu reducerea de a
ori a marimii spectrului.
c)TeoremaDerivarii
semnalului: spectrul semnalului
derivate se obtine prin
inmultirea spectrului original
: S ' (t ) =j
to
cu j
S( ). Spectrul obtinut creste
la frecvente inalte si se
anuleaza la frecventa zero.
Acest fapt este important in
operatiile de inscriere si de
citire magnetica a datelor in
care caz se foloseste derivate
fluxului magnetic - precum si
la transmiterea datelor prin
transformatoare, cand spectrul
este taiat la frecvente mai
joase.
d)Teorema integrarii
semnalului: aceasta teorema se
enunta prin formula:
S (t )dt =1/j S
( ); S(- )=S( )=0.
ceea ce inseamna ca spectrul se
accentueaza la frecvente joase
si scade la frecvente inalte.
Demonstratie: S(t)=g(t) iar
s(t)= g(t) dt. Rezulta ca G(
)=j S( ), deci S(
)=G( )/j.
e)Teorema intarzierii
semnalului: un semnal s(t)
intarziat cu f0 va avea spectrul:
S (t to )
S (t to)e tt
-j
dt=integralaS(t)e-j te -j
to dt.
Distorsiunea digitala
Indicat final de calitate
al unei este maisensibila la
Legaturi de date este probabil.
Decat transm.sincrona dar nu
putem De eroare.Aceasta se def
ca fiind spune prcis in ce
masura.Rap dintre nr de biti
simplu la dublu pt ca Nr de biti
transmisi.Masurarea eroarea
transmisa aritmica se produce
Ei este de durata f mare si este
asa cum am afirmat doar dc in
acelasi O op
costisitoare.Caracter se realiz
dist. Individ cele mai Se prefera
utiliz unui alt indicator
defavorabile,lucru putin
probabil.
De performanta a leg de date-
Dif privind protectia la zgm
intre cele 2
-distorsiunea digitala. Tipuri c
princip de transmisie este
redusa.Semnalul de date
receptionat Este afectat de
zgomote si de
Tipuri de distorsiune
Limitarea benzii de frecv de In
fct de modul de manifestare se
clas catre canal devenind astfel
un in 2 categ: sistematica si
aleatorie.sist analogic.Dupa
trecerea prin1)dist sist (0) sau
(1),semnalul redevine -se
manifesta la fel in cond identice
binary si nu mai resp cond de
-este de 2 feluri:a)unilaterala;
semnal izocron,adica mom
b)caracteristica;
semnificative reale se abat de
a)(sau de polarizare)
la poz ideale.Acest fen se num
-se manifesta prin lungirea
(scurtarea) distorsionare iar
marimea simb de plus insotita
de scurtarea(lung.) asociata lui
distorsiune digitala. a elem
minus. Se def 2 tipuri de
distorsiune Cauze:-adaug. unei
comp.de C.C peste
a)distorsiunea izocrona
semnalul de date in etapa
analogica distorsiunea
individuala
-modif in timp a prag. de
decizie
a unui mom semnificativ este
ale recept raportul:
-var de nivel ale semn. receptz.
kind=(k/T)100[%]
-deplasarea frecv. caract. ale
distorsiunea globala sau semn.
in cazul transmisiei cu MF
izocrona este :
b)apare in cazul transmiterii
anumitor g=(max-min)/T
100[%]=caract.(este caract.
anumitor comb de cod
=max(I-j)/T 100[%]=din
alfabet)
=max(ISRi-ISTi)/T 100[%]
-cea mai simpla situatie de obs
a fen este unde IST si ISR repr
interv la transmit.unui simb de
1 incadrat de semnificativ
theoretic si cel mai multe simb
de 0.real iar maximizarea se
Distrosiune de varf
face
-simb izolat se lungeste. prin
toate mom i,j posibile
-astfel de face dif fata de dist.
de polariz. distorsiunea globala
este caz in care la schimb fig. Raspunsul sistemului x(t) la
polaritatzii ,elem de semanlul de date g(t).
poz si treb sa fie <100% semnal Semnalul complet de date va fi
devenit 0 s-ar fi scurtat. pt a nu o suprapunere de astfel de
produce eroare.Cauza:-abaterea impulsuri lungi decalate la cate
caracteristicii de transfer un interval T. Valoarea
Distorsiunea individuala a perturbatoare IS va fi mereu
canalului sau a filtrelor aceeasi.
modemurilor Nu treb sa
depaseasca 50%.de la forma
ideala.
IS y n an h0 a
k , k 0
n k hk
Deoarece an-k iau orice valori,
Distorsiunea aritmica necunoscute dinainte,
2.Distorsiunea aleatorie intereseaza valoarea mazima a
Se def mai intai mom ideale interferentei ce produce
-se manifesta nesistematic, eroarea.

a
imprevizibil Pt semnalul start-
stop:tk=kT max{IS} max | nk hk | h0
Cauzele:-exist. zgom. an k k ,k 0
Masurate la mom ideal de ref Valoarea maxima a IS se obtine
-diafonii din canale vecine pentru o anumita secventa de
(MIR),care este inceputul date, cea mia defavorabila
-zgmt.de retea(broom)startului. realizata di intampaltre astfel
-defectiuni in aparate sau pe incat:
canal

Distorsiunea aritmica are val IS max | h

k
k | Dv h0
masurarea dist este o op simpla k 0
ce de def :permite o apreciere Marimea Dv se numeste
rapida si sintetica distrosiune de varf. Conditia de
arit=max|k|/T 100[%]=a absenta a eroarii este:
calitatii leg de date: o dist mare 1
arata =max|kind| [%] ca mesajul Dv | hk | 1
h0 k
va avea multe erori.Reglarea k 0
cum baza de timp de la recepti Distorsiunea patratica medie:
minimiz.dist.asigura o 2
transmisie buna. Dv (h0 1)2 h
se declanseaza la MIR si k
k 0 k
Aparatele care masoara
distorsiunea isondeaza la mom
ts,k= se num
distorsiometre(analogice sau
=(k+1/2)T este clar ca eroarea
digitale).
se produce dc arit>=50%

Comparatzie cu dist
izocrona
Sa pres ca stopul are durata
nT.Semnalul aritmic poate fi
analiz ca fiind izocron.
Pt ca si startul este afecat de
Zgomot el are distorsiune
individ.
Si atunci: max|k|=izocrona ,dc
Startul a suferit ind in avans.
Principiul transm. aritmice cere
Ca ind<25%.
Concl este ca transm. start-stop