Sunteți pe pagina 1din 6

1.

Interferena Sondarea se face decalat cu


vs Baud bit
simbolurilor(filtre) Hertz 2 sec unda Hertz
T/2. Simbolurile succesive sunt
fN influentate doar de vecinul lor
Se analizeaza o transmisie Se pot transmite maxim doi biti anterior. Semnalul aleatoriu
fictiva, de referina, n care pe secunda intr-un Hertz latime real va fi :
simbolurile electrice de date de banda- concluzie la primul
sunt Impulsuri Dirac, iar , unde N = /T = 2 /2T = 2
criteriul al lui Nyquist
fN, iar fN = 1/2T = vs/2
T
s kT an h kT
canalul de transmisie nu Se face schimabrea
influeneaza spectrul Aceasta marime se numeste:
fig. Caracteristiciel cos ridicat
semnalului transmis. frecvena Nyquist, banda de ' 2k N 2 n
Caracteristica de transfer frecvena minima necesara iar dupa schimbarea de indice
pentru a efectua o transmisie N
O clasa e filter larg utilizata
de sumare n=k-n devine
globala este data de produsul
1 este cea pt care:
j 2k

sincrona cu viteza de


j 'nT
hn H ( '2k T ,Npt)e (1 e ) d '
funciilor de transfer ale celor
T s kT T
doua filtre: de emisie He() si semnalizare: vs = 1/T = 2fN.
Banda minima necesara pentru ak n h n
2 'N k 2 n '
de recepie Hr().
n desen este reprezentat a transmite la viteza vs [Bd] N
modelul sistemului de este jumatate din aceasta
Doar doau esantiaone sunt
transmisie n banda de baza. valoare exprimata n Hertzi. N nenule :
Se verifica usor ca H ( ) T cos (1
2
), pt N T
N T
j 2 kn N s kT a k h ak
e 1
0, inrest
2 2
La sondare v-om gasi suma a
Filtrul de emisie are ca rol doi biti succesivi in loc de biti
principal limitarea spectrului unde este excesul de banda si individuali corecti. Daca s-ar
semnalului de datela valoarea Notand: ia valori intre 0 si 1. cunoaste primul bit emis ,
admisa de canal, spre a nu se Condiia de neinterferena

urmatorii s-ar putea afla usor
produce diafonii n alte canale.
Filtrul de recepie mpiedica
este ndeplinita daca si numai
daca sistemul de transmisie are H ('2k N pt de
), Functia Npondere:
prin scadere.

t cos
Ideeatnu este utila deoare la
patrunderea zgomotelor n o caracteristica Hech() H ech ( ) k sin
prima eraore produsa toate
receptor. Funcia de transfer rectangulara. Sistemul trebuie
0, pt h(t ) T T ulterioare ar fi false
deciziile
globala trebuie sa asigure n sa aiba o caracteristica
N t t 2
=> propagarea erorilor.
mod obligatoriu recunoasterea
simbolurilor
echivalenta de forma celei a
unui filtru trece-jos ideal: Esantioanele sondate la 1 4 2
succesive sosite. Distribuirea frecventa fs=1/T depend numai T 2. T 2
de caracteristica echivalenta Daca =0*filtru ideal) Schema-bloc convenionala a
funciei globale de transfer: unui modem n banda de baza
H() = He()* Hr() ntre Nyquist. raspunsul scade foarte lent cu
emisie si recepie este o timpul la puterea I-a; pentru
problema mai deosebita. diferit de 0 raspunsul scade mai
Rezultatul final al analizei este rapid si daca =1 scadetrea se
ca, pentru a optimiza raportul fig. Caracteristica echivalenta produce cu timpul la puterea
semnal/zgomot, este necesar ca NQ pentru lipsa IS. III-a. Interferenta contine mia
cele doua filtre sa fie identice. putin termini de valoare
semnificativa. De observat ca
pentru =1 apar treceri prin
zero suplimentare si pentru
tk=T/2+k T unde k diferit de
fig. Cracteristica NQ se obitne
{0,-1/2}. Circuite de interfata:
prin teorema super pozitiei.
Pentru aceasta H() trebuie sa 13.Criteriul al doilea Nyquist
fie o funcie impara n raport Conditia de neinterferenta este
cu punctul de coordonate indeplinita numia daca sistemul
Se pune problema reducerii
(N,1/2). de transmisie are o
benzii necesare chiar sub
Prin calcularea esantioanelor caracteristica Hech(w)
valoarea minma, acceptand
hn se verifica conditia de rectagulara. Adica o
evident aparitia unei
neinterferenta. caracteristica echivalenta cu
interferente dar controlata.
pt cea a unui filtru trece jos ideal.
Nyquist a ales o caracteristica:
1, pt N
Daca am fi ales H() = T n loc H ech ( ) 2T cos 2 , pt N
pt
de 1, ar fi rezultat h0 = 1, ceea 0, pt N H ( ) N
ce este mai comod uneori si n
Pentru aceasta H(w) tre sa fie 0, pt
Aceasta formula pune n
calcule si n practica.
Raspunsul particular h0(t) al functie impara in raport cu N
evidena un fapt fundamental: unui filtru "efectiv" ideal trece- punctual de coordinate (wN, Trecand in domeniu timp gasim
valoarea sondata yn alocabila jos, valabil pe toata axa 1/2). raspunsul util:

T T
simbolului de date an este timpului este Raspunsul particular h0(t) al
perturbata de simbolurile unui filtru efectiv idela trece jos
anterioare si posterioare prin
intermediul raspunsului la
valabil pe toata axa timpului
este: h(t ) sin c (t ) sin c (t )
impuls al sistemului de
Criteriile lui Nyquist 1 N

T 2 T 2
2 N
transmisie - care se extinde pe
toata axa timpului.
h0(t ) T cos td care devine dupa regruapri de
Caracteristica fictiva Nyquist
Fenomenul poarta numele de termini
( 2 k 1)N
interferena simbolurilor.
1 jnT N t
sin sin t / T 4T 2 cos (t / T )
2 ( 2 k 1)N
(IS).
hn H ( w) e d
t / Th(t )
Se pune problema determinarii
N t
condiiilor pe care trebuie sa le
ndeplineasca funcia de Caracteristica de tip cosinus
T 2 4t 2
transfer H() a sistemului de unde am notat: cu proprietati importante:
ridicat (10)
N n / T 2 / 2T 2 f N
4 / , k 1 / 2
transmisie astfel nct sa
lipseasca fenomenul de
interferena. f N 1 / 2T vs / 2
n acest sens se defineste o fn = frecventa Nyquist T
funcie de transfer fictiva
echivalenta celei reale din
Banda minima necesara pentru
a transmite la viteza vs[Bd] este h(kT ) 1, k {0,1}
punct de vedere al raspunsului jumatate din aceasta valoare 2
0, k {0,1}
n domeniul timp numita exprimata in hertzi.
caracteristica echivalenta
Nyquist. vs 1 / T 2 f N
Eficienta transmisiei binare
este:
Schema de bloc a unui modem cu tact comun in bucla de la un Exista si un 112 cu acelasi rol compararea momentelor
in banda de baza: singur modem. Vom avea tot pe pinul 23, de la DCE spre semnificative ale semnalului cu
terminalul de date este terminal master si slave. DTE. poziiile fronturilor unui tact
legat la modem prin generat la recepie de catre un
intermediul unui numar Circuitul 105 Cerere de Circuitul 110: Detector de oscilator propriu.
de circuite de interfata. Emisie CE ( sau RTS request to calitate DQ, pin 21, avertizeaza Transmisia start - stop
Se utilizeaza o cupla cu send) se trece in starea activa terminalul ca datele nu sunt Principiul acestei metode
25 de pini (DB25) inainte de introducerea datelor credibile. Este ajutat astfel sis consta n urmatoarele reguli:
dispusi pe cele 2 randuri pe 103(pinul 4). de detectie a erorilor. - biii de date sunt grupai n
de 13 si 12 pini asignati caractere conform unui Alfabet
fiec. unui anum. cir. Circuitul 106 Gata de Emisie Circuitul 126: Comanda Uniform, duratele fiecarui
Exista si o cupla redusa GE (sau CTS clear to send) canalelor CC: exista element din caracter fiind egala
de 9 pini (BD9). Toate repr. Raspunsul modemului la posibilitatea ca emisia sa se cu un interval elementar T, deci
circuitele au ca referinta CE de obic. Dupa cateva zeci faca separat de receptie in benzi semnalul asociat este izocron;
o masa electrica unica de milisec. Ac timp este neces de frecventa diferite pt a - fiecare caracter este precedat
(ME) care este circuitul punerii in sincron a permite o transm duplex pe de un element de semnal
102 pe pinul 7. Pinul 7 receptorului cu emitatorul. doua fire. At modemurile specializat numit Start si urmat
se leaga la ambele capete Numai dupa acest interval lucreaza pe canale diferite si tb de un element de stop;
, in DCE si DTE. Exista terminalul introd datele iar stabilita o regula de alocare. - startul are mereu valoarea
si masa de protectie MP modemul le accepta, altfel logica 0 si durata de un
circuitul 101 pinul 1. datele sunt ignorate si pierdute. Modemurile poseda uneori si interval elementar; el nu
Acesta se leaga la firul un Canal de retur de joasa frecv transporta informaie de date;
de nul de protectie al Circuitul 108: Conecteaza (75-150 Baud) pt comanda - stopul are ntotdeauna
cordonului de alim. de la modemul la linie Cml (sau repetarii datelor eronate de pe 4. Transmisia sincrona valoarea logica 1 si are
retea.La ea se leaga si DTR data terminal ready) canalul de mare viteza. Canalul Semnalul de date are doua stari durata mai mare sau egala cu
tresa cablului daca comanda trecerea liniei de pe este asincron si foloseste semnificative numite 1 si un interval T
exista. Tresa nu se leaga telefon pe modem la inceputul modulatia de frecv. 0. Doua stari semnificative n cazul transmisiei n reeaua
la ambele capete. comunicatie de date; exista 2 Canal de Retur de joasa viteza succesive sunt separate de un Telex, stopul are durata minima
Sagetile indica sensul de var: 108/1 si 108/2 dupa cum (75 ... 150 Baud) pentru Moment Semnificativ. de (1,4 - 1,5)T.
aplicare a semnalului semnalul pe 108 este o comanda repetarii datelor Transmisia izocrona este acel n transmisiunile de date se
care este de la sursa spre comanda sau o instiintare eronate de pe canalul de mare tip de transmisie n care durata foloseste si transmisia start-
sarcina deci de la despre starea terminalului (pin viteza. Canalul este asincron si unei stari semnificative este un stop sincrona, n care stopul
terminal spre modem sau 20). La apel tel DTR ridica foloseste modulaia de multiplu ntreg al unui interval are durata egala cu un multiplu
de la modem spre recept . in lucrul cu rasp frecvena. minim numit interval ntreg de intervale elementare.
terminal (sensurile sunt automat DTR raspunde la IA elementar sau timp elementar Avantajul acestei metode este
vazute dinspre terminal. sosit din modem (125,pin 22) 3. Codul Miller notat cu T sau cu te. Durata unei ca mbina protecia la zgomote
In interfata semnalele stari semnificative 2 se numeste superioara a transmisiei
sunt de dublu -curent iar Circuitul 107: Modemul 4 f
d 2 mT

M 2 1 sin fmT
interval
Momentele

semnificativ.

sincrone cu usurina separarii
+to fmT de forma:
logica este negativa ca in conectat la linie MCL (DSR 3 tk = kT biilor n caractere specifica
fig 5.26. Tolerantele data set ready) raporteaza exec

se numesc momente transmisiei aritmice. n
Pentru codul Miller situaia ideale.
admise pt tensiunile comenzii 108 sau anunta doar receptor, nceputul elementului
este mult mai complicata,
alocate nivelurilor logice faptul (pin 6). Arata ca este de start se declanseaza o baza
deoarece exista patru simboluri
sunt de (+-)3v alim si nu este. Se mai num de timp cu frecvena ct mai
distincte si posibile pe un
(+-)25v la receptie si de DCE data circuit ready. apropiata de viteza nominala,
interval T : 00, 01, 10 si 11.
(+-)5v (+-)15v la Dintre acestea numai o parte dar care nu este ajustabila
Acestea se succed n
emisie. Valoarea de Circuitul 104 Date receptie DR sunt momente semnificative, n automat. Se executa sondarea
dependena de starea anterioara
+12[v] coresp lui zero (RD received data) trimise spre funcie de info transmisa, adica fiecarui simbol de date ce
si de valorile simbolurilor de
logic, iar cea de 12[v] terminal in mod sincron sau numai daca acolo are loc o compun caracterul (inclusiv
date, deci exista o corelaie
lui unu logic. Nivelul asincron (pinul 3). schimbare de stare. ntr-un stopul) dupa care baza de timp
ntre simboluri extinsa pe
activ este zero, cu el se anumit interval elementar T se revine la zero pentru a porni
toata axa timpului. Semnalul
dau comenzile sau se Circuitul 115 tact bit receptie, transmite un simbol de iarasi din condiii iniiale nule
aleatoriu codat Miller are
indica starea de lucru. Rxb ,furnizat de cir de sincrobit informaie adica un bit, daca odata cu urmatorul start.
expresia:
Nivelul de unu este cel al receptorului si trimis spre semnalul este binar. n Sondarile se efectueaza la
pasiv, de asteptare sau de terminal odata cu datele. transmisia sincrona nu exista momentele (k+1/2)T', unde T'
repaus. Cablul de leg. unde datele ak nu mai intervin nici nceput si nici sfrsit iar este intervalul elementar al
poate fi max. de 15[m]. Circuitul 109 detectorul de n mod explicit, deoarece pe simbolurile se succed fara bazei de timp a receptorului.
Durata trecerii de la + la purtator DP (DCD data carrier intervalul (k, k+1)T, simbolurile ntrerupere. Semnalul asociat
prin zona de indecizie detector) sau detector de sik(t-kT) depind fiecare de toate transmisiei sincrone se numeste Comparaie cu distorsiunea
de +/-3[v] este de 5% semnal, pinul 8. daca semnalul starile anterioare. semnal izocron. Sincronismul izocrona
din durata unui simbol creste deasupra unui anumit presupune doua semnale Sa presupunem ca stopul are
electric. Capacitatea prag minim 109 va fi in zero iar derulate n cadrul aceluiasi durata nT. Semnalul aritmic
parazita intre fire nu va daca niv scade sub o alta reper de timp; izocronismul se poate fi analizat n acest caz si
depasi 150[pF/m], destul valoare (mai mica deact prima, refera la un singur semnal si se ca fiind efectiv un semnal
de mare din cauza masei minim admisibila circuitul cade raporteaza la un timp absolut. izocron. innd seama ca si
comune. Modemurile de in unu si interzice trimitrea Codarea Miller se obine din Recepia sincrona necesita un startul este afectat de zgomote,
peste 33.600[b/s] nu pot datelor spre calc. In ac strategie codarea bifazic diferenial semnal de tact, sincron cu el are distorsiune
lucra decat pe distante de lucru cir prez un fen de prin suprimarea unei tranziii tactul de la emisie individuala si atunci: max |k|
mai mici. histerezis neces unei function din dou Altfel spus, semnalul care a fost folosit pentru =izocrona, daca startul a suferit
Circuitul 103: Date Emise DE) stabile daca niv de recept este n cod Miller prezint tranziii generarea semnalului de date minima. n plus, principiul
(TD transmited data) serveste instab. numai la tranziiile de un care se transmite. transmisiei aritmice cere ca ind
la trimiterea datelor binare de anume sens din semnalul Termenul de emisie nu pentru semnalul considerat
dublu curent de la terminal Circuitul 125: indicator de apel bifazic diferenial. Acest cod trebuie confundat cu cel de izocron sa nu fie mai mare de
(DTE) spre modem (DCE sau IA, pin 22 anunta terminalul prezint avantajul unui spectru transmisie. Emisia semnifica 25 %.
Data Set) in scopul modularii si ca a sosit un aple telefonic de frecvene mai concentrat, cu generarea semnalului si Concluzia este ca transmisia
al transmisiei in canal. dinspre centrala automata (75V, o pondere a componentelor de aplicarea sa mediului de start-stop este mai "sensibila" la
17Hz); este folos in regimul de joas frecven depinznd de propagare, fara vreo legatura cu perturbaii dect transmisia
Circutul 113, 114: tact de bit apel si rasp automat. Dupa frecvena tactului de bit. Codul receptorul. Transmisia cuprinde sincrona, dar nu putem spune
emisie Exb, (Txb) se fol. in 2 DTR =0 modemul poate ridica Miller este foarte potrivit si recepia. Doua semnale se precis n ce masura. Diferena
variante dar se util. ac. fir : 113 receptorul. pentru transmisiuni pe cabluri numesc sinfazice daca nu este nsa de la simplu la
de la terminal spre modem (a caror atenuare creste cu momentele lor ideale coincid. dublu, deoarece eroarea n
insotiind propriile date si 114 Circuitul 111: Comanda frecvena), dar si pentru La recepie tactul - transmisia aritmica se produce
de la modem spre terminal vitezelor, pin 23. Este utiliz de nregistrari pe discuri sincron si sinfazic cu semnalul doar daca n acelasi caracter se
comandand generarea datelor. modemurile care lucreaza pe o magnetice - care au limitari - sondeaza simbolurile de realizeaza distorsionarile
Se prefera utiliz cir. 114 viteza de baza si au o alta asemanatoare privind date si apoi se decide daca individuale cele mai
deoarece in ac. mod de lucru se repliere, de exemplu 2400/1200 reproducerea frecvenelor nalte acestea au fost 1 sau 0. defavorabile, ceea ce este foarte
emite un semnal de calitate mai [biti/sec]. In conditii grele de si joase. Generatorul de tact de la puin probabil totusi. Diferena
buna: datele si purtatorul transmisie se analizeaza cal recepie este sincronizat - chiar privind protecia la zgomote
modulat vor proveni din acelasi semnalului si DTE comanda din semnalul de date ntre cele doua tipuri principale
oscilator de baza si vor fi astfel trecerea lui 111 in unu, recepionat - printr-un proces de transmisie este n realitate
izosincrone. 113 permite lucrul trecandu-se pe viteza cea mica. de ajustare permanenta, prin redusa.
simpla nmulire cu (+/-)1. si cvadrupla 2fp si 4fp. Acest set 3) zgomotul colectat este de
5. Modulatia de faza Modulatorul nu ine seama de de purtatori mparte intervalul asemenea minim, el fiind n
Modulatia de faza este biii anteriori, el nu are unei perioade n opt principiu proporional cu banda
standardizata pentru debitele de memoriesi din aceasta cauza subintervale, corespunzatoare de trecere a receptorului.
2400/1200 b/s si 4800 b/s. este necesara o prelucrare a unor defazaje de k-450. Suma Filtrarea semnalelor MF dupa
Transmisia este sincrona, datelor ak prin precodare celor doi tribii apare la iesirile translatarea de spectru: Multiplexarea canalelor
demodularea coerenta si din diferentiala, transformandu-le s1, s2, s3 si, daca se neglijeaza schema bloc vocale
aceste motive modemurile ntr-o secvena bk dupa regula biii de transport si de Un impuls de c.a. filtrat are
cuprind atat blocurile de cunoscuta de la codul bifazic: mprumut, reprezinta suma expresia: Mediile de transmisie - cabluri,
sincronizare de bit cat si de modulo-opt a celor doi tribii de fibre optice, cabluri hertziene -
.
purtator. Complexitatea este la intrari, n cod binar natural. sunt foarte costisitoare, dar
Inversarea secvenei bk de date
justificata de vitezele mari Daca presupunem tribitul de ofera o banda de frecvena mult
difereniale nu afecteaza datele
obtenibile si de protectia date (101 = 5) aplicat dupa (011 mai larga dect este necesar
originale ak.
excelenta la zgomote. Numarul = 3), purtatorii sunt furnizai de pentru o legatura de
de niveluri de faza este: 2 pt un divizor de frecvena ale audiofrecvena. Masuratori
debitul de 1200 b/s, 4 pt 2400 carui stari se succed n ordinea ndelungate si numeroase
b/s si 8 pt 4800 b/s. (0, 1,..., 7). La intrarea de date privind inteligibilitatea si
Modulaia de faza (M) se se aplica nti tribitul (000). fidelitatea semnalului vocal
realizeaza prin schimbarea Iesirile de suma evolueaza n transmis, au aratat ca este
fazei unei sinusoide sub ordinea 0, 1, 2... si bitul s3, suficient sa se reproduca fidel
comanda mesajului de date. considerat ca un semnal banda de frecvena cuprinsa
purtator, are faza 00 - adica este ntre 300 Hz si 3.400 Hz.
Protecia la zgomote a n faza cu intrarea 1fp . Aceste Generarea filtrata a semnalului Acesta este canalul
semnalului M este originea absoluta de Mphi: schema bloc de vocal de care se dispune ntre
faza. Aplicnd tribitul (101=5), principiu practic oricare doua puncte de
suma se va derula n ordinea: 3 pe glob. Ramne problema
+ 5 = 8 = 0; apoi 1, 2, 3... care, 6. MA-BLU pt semnale vocale folosirii multiple a benzii de
comparata cu 1fp nsemneaza si multiplexarea la frecventa frecvena a mediului de
faza de 1350. Saltul de faza faa a canalelor vocale. transmisie. Aceasta operaie,
de intervalul anterior este: 1350 numita Multiplexare, se face
2250 = - 900 = 2700. Conform teoremei translatiei prin doua procedee principale
La recepie, semnalul cules din de distribuire a cailor:
cele doua benzi laterale si prin inmultirea semnalului cu o
In cazul modulatiei liniare sinusoida se realizeaza a) Multiplexare prin Repartiie
trecut n b.b. va mari puterea la n Frecvena (MRF), cu
exista corespondenta intre intrarea n elementul de decizie translatarea spectrului din
fazele semnalului modulat si banda de baza., aceasta mai ajutorul unor echipamente
de patru ori, deoarece tensiunea numite "Sisteme de Cureni
simbolurile de date binare. In se dubleaza. Puterea de zgomot poarta numele si de modularea
desen, s-a ales faza 00 pentru sinusoidei. Demodualrea se Purtatori". Se foloseste
din canal trecut si el n b.b. Modulaia de Amplitudine cu
ak=0 si faza 1800 pentru ak=1. creste doar de doua ori, face prin inmultirea cu
De asemenea este reprezentat si Cu ajutorul unui numarator purtatorul utilizat la emisie Banda Laterala Unica si
deoarece zgomotele zq "n Purtatoare Suprimata (MA -
semnalul M redresat, cuadratura" cu purtatorul nu Johnson se obtin mai intai cele pentru translatare, eventual
armonica sa de ordin 2 si ceea opt faze si apoi ele sunt defazat cu un unghi . BLU - PS)
produc componente n b.b.. Cei b) Multiplexare cu Repartiie n
ce se obine prin divizarea ei cu doi fazori de semnal sunt S1 si introduse intr-un multiplexor a Termenul de frecventa dubla
2 pt a reconstitui frecvena carui adresa este tribitul de date 20 rezultat in procesul de Timp (MRT), cu ajutorul unor
S2 pentru 00 si 1800. Benzile echipamente numite "Sisteme
purtatoare la recepie, necesara laterale sunt trecute n banda de precodat diferential. Tactul inmultire se elimina cu un FTJ.
deteciei. Un fapt esenial este aplicat numaratorului are Valaorea maxima a mesajului cu Diviziune Temporala", care
baza. Eroarea se produce atunci folosesc Modulaia de
ca divizarea cu doi introduce o cnd fazorul rezultant (S1+Z) frecventa 8fp. recuperat este atunci cand
nedeterminare de faza, adica o unghiul este zero. Impulsuri n Cod (MIC).
trece n semiplanul de decizie
ambiguitate, de 1800, a al celuilalt fazor S2. In cazul MA-BLU-PS se
purtatorului reconstituit. Cum efectueaza produsul ntre mesaj
starea iniiala a numaratorului Exista doua tipuri de convenie, si purtator si apoi filtrarea, prin
este necontrolabila, iar notate cu A si B. Punctele care se reine una singura dintre
comutarile produse de constelaiei reprezinta cele doua benzi laterale.
impulsuri parazite asupra salturile de faza ntre doua Schema bloc a acestei metode
numaratorului conduc tot la o intervale elementare, produse este:
schimbare a fazei sale cu 1800, de multibiii asociai. Schema unui Grup Primar
se obine ca purtator pentru care este format din 12 canale
demodulare fie P(t) fie P(t ) Daca luam cazul unui mesaj poziionate n banda de
negat. format dintr-o singura frecvena (60 - 108) kHz
Astfel demodulatorul de faza Filtrarea semnalelor MF sinusoida, s(t)=acost. Atunci cuprinde Modulatoarele de
D va reproduce fie secvena Semnalul generat de modulator expresia semnalului MA cu Produs I1..12 si Filtrele Trece-
corecta de date ak, fie una are fazele Fk egale cu m p/4 doua benzi laterale (nainte de Banda FTB1..12 precum si un
incorecta ,adica negata ei. pe fiecare interval elementar. filtrare) este: circuit de sumare , carora li se
Acest tip de modulaie se Expresia analitica a SMF este: aplica semnalele vocale
numeste Modulaie Absoluta Conveniile 8A si 4A-4B au independente s1..12.
fost elaborate n scopul de a Dupa trecerea prin FTB se
de Faza (MA). Figura prezinta spectrul
minimiza numarul de bii reine doar banda laterala
MA este un model de Faza la iesirea din modulator semnalului vocal- limitat
eronai si deoarece tribiii de inferioara. Semnalul devine
referina, avnd performanele este: dinainte sau ulterior, de catre
cele mai bune si poate fi date reprezinta conversia n cod si FTB - n care puterea spectrala
demodulata si asincron, GRAY a nr. naturale (0-7) s-a conine ntreaga informaie a este concentrata n jurul
deoarece schimbarea fazei dovedit a fi necesara conversia mesajului vocal si anume: a va frecvenei de 800 Hz. Partea
poate fi observata chiar n din cod binar Gray n cod binar fi amplitudinea iar frecvena superioara a benzii conine mai
Natural (C-G/N ). Dc Termenii ncrucisati au fost sa. Demodularea se face prin
momentul cnd s-a produs ales armonicele semnalului
presupunem eronarea unui presupusi neglijabili. Nu acesta nmulirea cu un purtator local
(doar sensul schimbarii fiind vocal, necesare pentru a se
fazor prin interpretarea lui ca este adevarul daca frecventa pe care, pentru generalitate, l-
ambiguu). Demodularea asigura fidelitatea - utila n
fiind un fazor vecin, o eroare purtatoare este coborta. am considerat si cu o mica
propriu-zisa se face prin recunoasterea timbrului vocal
mai probabila dect eronarea Atunci, deoarece U(w) este un desincronizare, . Dupa
redresare sincrona, folosind al persoanei care vorbeste.
ntr-un fazor mai ndepartat, "sinc", apare suprapunerea efectuarea calculelor, mesajul
purtatorul pentru a comanda Restul benzii este util pentru a
atunci din trei bii va fi unul spectrelor U(w-wp) cu restituit va fi :
sensul redresarii. se putea
singur gresit n loc de 2 sau 3, U(w+wp). Din acest motiv se , astfel se
Faza difereniala si schimba asigura Panta de Crestere a
cum ar fi fost pentru un cod face modulatia de faza la o obtine un semnal care
valoarea faa de intervalul atenuarii filtrelor. Spre
natural. frecventa purtatoare nalta si se urmareste fidel amplitudinea a
anterior pentru 1 si si-o exemplu, FTB2 trebuie sa lase
Modulatorul absolut de faza filtreaza apoi cu un filtru de tip a mesajului s(t), dar toate
pastreaza pentru 0. Se sa treaca frecvenele de la 64,3
poate fi realizat si cu un cosinus "simplu". Urmeaza frecventele sunt decalate cu .
produce deci un salt de faza sau kHz pna la 67,4 kHz, dar
sumator artimetic translatarea n banda de linie Avantajele MA- BLU - PS sunt
nu, dupa cum datele sunt 1 trebuie sa taie propria banda
combinaional (tip CDB - 483). (vezi fig. 7.38), cu eliminarea urmatoarele:
sau 0. Informaia este laterala inferioara dintre 63,7 si
Tribitul de date se aplica la benzii laterale superioare, 1) randamentul de putere este
cuprinsa n diferena de faza. 60,6 kHz. Aceasta s-ar
intrarile (a1, a2, a3) iar la nedorita. 100%;
Modulatorul este de faza suprapune benzii laterale
absoluta: pentru 1 livreaza intrarile (b1, b2, b3) se aplica 2) banda de frecvena ocupata superioare a canalului anterior
purtator cu 1800 iar pentru 0 frecvena purtatoare notata 1fp este minimum posibila; (canalul 1), care acopera
purtatorul are faza 00. Este o mpreuna cu frecvenele dubla
spectrul ntre 60,3 si 63,4 ar fi oricum perturbata iar o - precum si o rezistenta de Atenuarea complexa se receptorului cu linia n cablu
[kHz]. cuanta mai mare ar reproduce pierderi sau de izolament defineste ca fiind masura este dificila.
Grupnd un numar de 5 grupuri n mod nefidel semnalul si ar (transversala) ntre logaritmica a raportului Pentru cablurile interurbane,
primare se obine un grup introduce si un zgomot conductoare. puterilor la intrare si la iesire: care au o constructie mult mai
secundar de 60 de cai, n suplimentar prea mare. ngrijita (n cuarte), impedanta
banda (312 - 552) kHz. Sondarea se face cu fs = 1/T = Pentru a gasi capacitatea c = lC caracteristica este aproximativ
Grupul teriar cuprinde 5 2B si n intervalul to vor exista ntre cele doua conductoare constanta (mai ales la frecvente
grupuri primare si va avea 300 n = to/T esantioane de semnal. paralele se aplica legea fluxului Marimea = + j , adica ceea nalte, la care ele chiar sunt
de cai, situate n banda (812 - Nrul de mesaje posibile se electric unui cilindru de ce am numit deja exponentul de efectiv utilizate) si are valoarea
2.044) kHz. calculeaza cu formula: v = Nn, lungime l si de raza x, se aplica transfer sau constanta de tipica de 150 [t].
Grupul cuaternar conine 3 echivalent cu numarul de cifre apoi formula de definitie a propagare a liniei, este masura
grupuri teriare (900 de cai) si n baza N, cu n poziii. Pentru tensiunii electrice ca o integrala atenuarii liniei pe unitatea de
ocupa banda (8,516 - comparaie sa observam ca un de linie ntre doua puncte (aici lungime, de obicei un
12,388) MHz. numar zecimal cu 6 cifre poate ele sunt pe suprafetele celor kilometru. Modulatia de frecventa
Grupul de ordin 5 avea v = 106 valori. doua conductoare). reprezinta atenuarea puterii Pentru viteze mici de
(quinquinal) are 2.700 de cai. Probabilitatea de apariie a unui Pentru formula inductantei active, masurata logaritmic. Ea transmisie a datelor se foloseste
Daca se construieste practic un anumit mesaj din cele v egal distribuite trebuie aplicata legea se numeste atenuare lineica si modulatia de frecventa, datorita
sistem de cureni purtatori cu probabile este p = 1/v. circuitului magnetic pe un se masoara n Neperi/metru avantajelor pe care le are fata
60 de cai pe cablu interurban Cantitatea I de informaie contur circular n jurul sau, mai adesea, n Np/km. de alte tipuri de modulatie:
simetric, atunci se translateaza transmisa n intervalul de timp conductorului parcurs de reprezinta defazajul ntre a) este foarte simplu de realizat
un grup secundar n banda mai to este deci: curentul I. tensiuni pe unitatea de lungime practic;
joasa (12 - 252) kHz, folosind Rezulta formulele capacitatii C (m sau km) si se masoara n b) permite transmiterea unor
un singur purtator, de 564 kHz Capacitatea canalului, C, se si inductantei L specifice ale radiani/metru (km). date asincrone, cu viteze
si pastrnd banda laterala defineste cu ajutorul debitului liniei: cuprinse ntre zero si viteza
inferioara. Banda laterala informational: Este de interes un caz particular maxima de lucru (nominala);
superioara, situata ntre (876 - n care este ndeplinita conditia deoarece multe terminale sunt
1116) [kHz], se elimina cu lui Heaviside: asincrone, se pot elimina astfel
usurina. Sistemele cu (300 - Raportul semnal / zgomot se Ele depind de permitivitatea convertoarele asincron/sincrone
2.700) cai se transmit pe cablu exprima n decibeli conform electrica t a mediului dintre de la emisie si cele
coaxial si au repetoare din ce n relaiei logaritmice ntre conductoare si de sincron/asincrone de la
ce mai apropiate (circa 2 Km), puterea semnalului PS si puterea permeabilitatea magnetica a receptie;
zgomotului PZ: de unde rezulta concluziile:
deoarece atenuarea creste rapid acestuia. Pentru circuitele n c) nu necesita existenta tactului
cu frecvena. Repetoarele cablu t = t0tr iar = 0.1, de bit si a circuitele de
pentru sistemele de cureni Pentru un canal telefonic deoarece izolamentul ntre fire sincronizare;
purtatori cuprind un normal se conteaza pe o valoare este din hrtie sau stiroflex, d) demodularea se face
amplificator ultraliniar (evita ns/z > 30 dB si, lund o banda B care au o permitivitate electrica necoerent, adica nu se foloseste
diafoniile prin intermodulaie), = 3.000Hz, gasim capacitatea C importanta, iar permeabilitatea un oscilator de generare a
un egalizor de atenuare pentru = 30.000 b/s. Aceasta valoare magnetica relativa r este egala frecventei purtatoare, sincron si
cablu si filtre direcionale este pur teoretica, dar ne arata practic cu unitatea. Conditia lui Heaviside este o sinfazic cu cel de la emisie;
pentru separarea sensurilor n n ce masura un sistem real este n cazul circuitelor aeriene tr = conditie de nedistorsionare, e) este insensibila la variatiile
cazul sistemelor pe doua fire performant. Pentru cazul 1 si r = 1, cu exceptia deoarece atenuarea si timpul de de nivel al semnalului de la
prin decalare n frecvena. degenerat cnd US = UZ, circuitelor de fier aeriene unde propagare de grup tg sunt receptie, fiind astfel uneori
capacitatea devine egala cu exista flux magnetic constante cu frecventa. singura solutie posibila. Acest
7. Capacitatea canalului zero. Shannon a aratat ca semnificativ si n conductor Conditia lui Heaviside este bine avantaj este de fapt cel
Concepia lui Shannon: Cu ct debitul maxim este: astfel ca apare si o inductanta aproximata de liniile aeriene de hotartor.
un eveniment este mai puin intrinseca (interna) destul de cupru cu distanta ntre fire D = Principiile generale ale MF
cu o
probabil, mai neasteptat, cu att importanta. Pentru r = 1 20 [cm] si grosimea d = 3 Ideea de baza a modulatiei de
probabilitate de eroare orict de
cantitatea de informaie adusa (circuit de cupru spre exemplu [mm]. Rezulta atunci Z0 = 600 frecventa este simpla: se
mica. n aceasta ipoteza de
prin observarea efectiva a lui material diamagnetic, sau de [t], valoare care constituie un transmite un semnal sinusoidal
lucru, chiar daca US = UZ nca
este mai mare. aluminiu, paramagnetic) Li este standard general n de frecventa mai nalta fA
mai ramne o capacitate
Cantitatea de informaie primita neglijabila. telecomunicatii. pentru simbolul logic de date
disponibila: C = Blog22 = B =
la producerea unui eveniment Linia aeriana este caracterizata Viteza de propagare de grup egal cu Zero si un semnal de
3.000 b/s.
din doua egal probabile se si printr-o rezistenta se defineste ca fiind: frecventa mai joasa fZ pentru
pk/ -log2pk= ik < nk < ik+1= -
numeste bit si reprezinta longitudinala R, care la Unu logic. Cele doua frecvente
log2pk+1 /(-1)
unitatea de masura a frecvente joase se poate calcula sunt relativ apropiate si se
pk > 2-nk > pk/2
informaiei, este cea mai mica cu formula R = l/s. gasesc n banda de lucru a
pk=1 = 2-nk> (I inegal a
cantitate de informaie La frecvente nalte rezistenta canalului. Datele n simplu-
lui McMillan)
obtenibila. creste mult prin efect pelicular curent deschid una sau alta
- pk log2pk = H < pknk <
si prin efectul de proximitate dintre cele doua porti logice P1
H+1 aceasta relatie este si ceea unde c0 este viteza luminii n
ntre conductoare. si P2 si se emite una dintre cele
ce se doreste, adica lungimea vid, egala cu 3.108 [m/s], iar nr
Fie un canal oarecare de banda ntre conductoare exista o doua frecvente caracteristice.
media a caracterelor codului corespunde indicelui de
B Hz, afectat de o tensiune de perditanta G = I/U Receptorul are doua filtre
nou creat sa fie apropiata de refractie al mediului din optica
zgomot UZ si care admite o [mho/m=Siemens] (o acordate pe cele doua frecvente
entropia alfabetului sursa. geometrica.
tensiune de semnal maxima Us. conductanta transversala) si analizeaza la care iesire a
Semnalul transmis pe canal are dependenta de tipul Semnalul se propaga pe liniile aparut semnalul (mai mare),
o frecvena maxima egala tot cu izolamentului utilizat (aer, metalice cu o viteza egala cu deciznd (1) sau (0) - dupa caz.
B, amplitudinea maxima Umax = hrtie, stiroflex) si care creste aceea a luminii n mediul liber, Exista doua tipuri de
US si tensiunea minima Umin . rapid cu frecventa prin daca au aceleasi constante modulatoare (si de modulatie):
n desen se prezinta cteva fenomene de polarizare. electromagnetice t si . a) MF cu faza continua;
secvene posibile de semnal s1, Marimile R, L, C, si G se Pentru circuitele n cablu, din b) MF cu faza discontinua
s2, s3 mpreuna cu "cuantele" de numesc parametrii primari ai cauza distantei foarte mici ntre
*Linii metalice simetrice conductoare, inductanta L este
tensiune =Umin si cele de liniei lungi. n functie de ei se a) Modulatorul cu faza
Aceste linii sunt alcatuite dintr- mica (uneori poate fi neglijata).
timp, T. calculeaza parametrii discontinua, nu asigura
o pereche de conductoare Capacitatea creste la valori de
secundari ai liniei, care sunt: trecerea continua a semnalului
metalice (de obicei din cupru) circa 50 [nF/km]. Cu L=0 si
impedanta caracteristica Z0 si de la o faza la urmatoarea (cnd
paralele situate la o anumita G=0 exponentul de propagare t
exponentul de propagare se schimba datele).
distanta. Se folosesc pna la devine de forma:
frecvente de:
- 150 KHz pentru linii aeriene;
- 500 KHz pentru linii n cablu
Cantitatea de informaie simetric;
transmisa ntr-un interval - 10 MHz pentru linii n cablu Se observa ca atenuarea
arbitrar t0 de timp este data de coaxial (nesimetric). Daca scriem semnalul MF sub
(exprimata n Neperi/metru)
numarul de semnale sk distincte Linia metalica este un circuit forma:
creste cu radicalul frecventei,
posibile a fi transmise n electric cu constante distribuite. sMF (t ) = A (t ) cosj
Notatie: fiind numeric egala cu
condiiile date. Discretiznd Cele doua fire prezinta o unde derivata fazei este
defazarea, exprimata n radiani
esantioanele de la momentele capacitate si o inductanta frecventa instantanee (mai
pe metru. Impedanta
kT n cte un numar din N repartizate uniform si continuu precis "pulsatia"):
caracteristica Z0 depinde
valori posibile, "cuanta" de pe unitatea de lungime. Exista Marimea se numeste puternic de frecventa.
tensiune ar trebui aleasa sa fie de asemenea si o rezistenta a coeficient de reflexie. Adaptarea sursei si a atunci frecventa instantanee ia
egala cu UZ. O cuanta mai mica firelor - distribuita longitudinal valorile:
ele scad cu n la puterea ntia.
Se usureaza astfel sarcina FTB
puncte kT izocrone pe axa
timpului; ajustarea unui S (t )dt =1/j S
S-a notat cu fc frecventa
de la emisie, care trebuie sa
limiteze spectrul SMF.
element de circuit ( R, L sau C)
va influenta insa raspunsul pe
( ); S(- )=S( )=0.
centrala a semnalului si Deformarea semnalului prin toata axa timpului. ceea ce inseamna ca spectrul se
implicit a canalului, definita ca filtrare este redusa dect la accentueaza la frecvente joase
medie aritmetica a frecventelor semnalele cu MA. si scade la frecvente inalte.
caracteristice: 2fc = fA + fZ. Demonstratie: S(t)=g(t) iar
Deoarece exista doua s(t)= g(t) dt. Rezulta ca G(
)=j S( ), deci S(
oscilatoare independente att
ntre ele ct si de sursa de date,
faza semnalului variaza prin
salt si j(t) este o functie
=> dispunerea liniilor spectrale )=G( )/j.
cn pe axa frecventelor si Egalizarea canalului e)Teorema intarzierii
discontinua. n fig.7.16 se arata valorile lor. Sa vedem mai intai cum semnalului: un semnal s(t)
variatia fazei celor doua n mod neasteptat apare si o Proprietatile Transformatei
trebuie sa fie functia de transfer intarziat cu f0 va avea spectrul:
oscilatoare n timp si modul Fourier.
cum datele selecteaza jA(t) sau
componenta c0 avnd frecventa a unui diport astfel ca singura S (t to )
egala cu frecventa centrala fc, influenta asupra unui semnal sa
jZ(t) la niste momente practic care nu este niciodata generata a)Teorema translatiei (in
fie o multiplicare cu o
S (t to)e tt
-j
aleatorii de timp. Frecventa mai de catre oscilatorul modulat n domeniu frecventa) inmultirea
nalta fA se mai numeste si constanta (k, atenuare sau
frecventa. De asemenea, semnalului S(t) cu sinusoida
frecventa de Start iar frecventa
joasa fZ se numeste frecventa
frecventele fA si fZ nici nu apar,
amplificare)si o intarziere t0.
Conditia de nedistorsionare:fie complexa exp(j ot), dt=integralaS(t)e-j te -j

desi era de asteptat sa existe. diportul cu functia de transfer conduce la translatarea to dt.
de Stop. Saltul se traduce
ntr-o discontinuitate a
Ele intervin indirect, prin H( ), caruia I se aplica la
spectrului S( )spre dreapta
semnalului MF generat.
intermediul indicelui de
modulatie: intrare semnalul s(t). raspunsul cu o. aceasta se scrie Distorsiunea digitala

astfel: S( - o)=
Acest fenomen este daunator = (fA - fZ) / vS dorit trebuie sa fie de forma:
pentru receptie din cauza Indicat final de calitate
Componenta centrala c0 nu r(t)=ks(t-t0)
al unei este maisensibila la
S (t ) e e dt,
regimurilor tranzitorii haotice
transporta informatie utila, dar s(t) r(t)=ks(t-to)
care rezulta. El se nlatura prin
doua metode:
este esentiala pentru operatia de R( )=ks( )e-j to
j t -j t perturbatii
Legaturi de date este probabil.
demodulare necoerenta, n Vom scrie transformata Fourier Decat transm.sincrona dar nu
1) folosirea unui singur
oscilator de tip LC sau RC
discriminatorul de frecventa. R( ) a raspunsului r(t):
si avem spectrul unei
cosinusoide modulate in
putem De eroare.Aceasta se def
ca fiind spune prcis in ce
sinusoidal, caruia mesajul de

amplitudine cu semnalul S(t):
R( )=
date i modifica unul dintre masura.Rap dintre nr de biti
r(t)e-j SMA( )=S( - eronati si dif nu este de la
elementele circuitului oscilant
prin introducerea sau scoaterea
t
o)/2+S( + o)/2. simplu la dublu pt ca Nr de biti


observam ca apar doua spectre transmisi.Masurarea eroarea

unui condensator (sau altfel); t
dt=k S(t-to)e-j t
dt transmisa aritmica se produce
2) prin utilizarea adecvata a simetrice identice , unul la
unor divizoare de frecventa. t
frecvente pozitive si altul la Ei este de durata f mare si este
sa notam: t-to=t; dt=dt; frecvente negative. Distributia asa cum am afirmat doar dc in
Modulatia de frecventa cu t=t+to, si atunci: R( )=k fazelor spectrului din banda de acelasi O op
faza continua
costisitoare.Caracter se realiz
dt=H(
baza S( )nu a fost dist. Individ cele mai Se prefera
n acest caz faza semnalului nu
se modifica prin salt n


s(t)e-j t
modificata. utiliz unui alt indicator
)S( )H( )=ke =|
Modularea in amplitudine a defavorabile,lucru putin
momentul schimbarii -j to
unei sinusoide conduce la un probabil.
frecventei, ci doar panta sa este
schimbata. H( )|e -jteta( ) spectru de forma: S2( De performanta a leg de date-
Expresia semnalului MF poate De aici rezulta ca functia de - o)-1/2j*(
)=1/2j*S(
Dif privind protectia la zgm
intre cele 2
fi scrisa: transfer care nu distorsioneaza
are modulul constant si faza
+ o), semnalul -distorsiunea digitala. Tipuri c
princip de transmisie este
n aceasta forma este posibila liniara: |H(
)|=k, teta( modulat are doua benzi laterale
identice , una superioara si alta redusa.Semnalul de date
evaluarea distributiei spectrale )=- toTimpul de intarziere inferioara, situate simetric fata receptionat Este afectat de
a semnalului cu MF si se pot
trage concluzii cu privire la
de grup este constant: tg(
de frecventa sinusoidei
modulate. Aceasta se numeste
zgomote si de
Tipuri de distorsiune
banda ocupata n canal. )=tetaprim( )=to. frecventa purtatoare sau ,
Dar un circuit cu constante simplu, purtator; aceeasi Limitarea benzii de frecv de In
Spectrul semnalului cu MF concentrate nu poate sa aiba o denumire este data si frecventei fct de modul de manifestare se
Cazul simplu: datele formeaza astfel de functie de transfer, sale f0. clas catre canal devenind astfel
o secventa periodica de (0) si aceasta fiind un raport de doua b)Teorema schimbarii de scala. un in 2 categ: sistematica si
(1). Perioada semnalului astfel
polinoame in variabila s=j . Se enunta prin urmatoarea aleatorie.sist analogic.Dupa
format este egala cu 2T si vom
se poate insa o aproximare dar formula: S (at ) =(1/| trecerea prin1)dist sist (0) sau
(1),semnalul redevine -se
nota cu f0 = 1/2T frecventa sa
de repetitie. Frecventa f0 este intr-o banda finite de frecvente.
Sa examinam spre exemplu
a|)S( /a) ceea ce manifesta la fel in cond identice
numeric egala cu Frecventa insemneaza ca un semnal binary si nu mai resp cond de
Nyquist din cazul MA si al functia-modul cu proprietatea: -este de 2 feluri:a)unilaterala;
semnalului n b.b. dar aici nu H(
)Hbarat( )=|H( comprimat pe axa timpului de a
ori se dilata de a ori pe axa semnal izocron,adica mom
are aceeasi semnificatie.
Semnalul MF este deci compus
2
)| =1/1+
care 2n frecventelor cu reducerea de a
ori a marimii spectrului.
b)caracteristica;
semnificative reale se abat de
aproximeaza bine functia a)(sau de polarizare)
dintr-o suma de sinusoide
avnd frecventele: constanta: 1(
) 1
c)TeoremaDerivarii
semnalului: spectrul semnalului la poz ideale.Acest fen se num
fn=fc+nf0 <1; si 1( )=0 derivate se obtine prin -se manifesta prin lungirea

>1.E( )=ke /C(


Dispuse de o parte si de inmultirea spectrului original (scurtarea) distorsionare iar
: S ' (t ) =j
-j to
cealalta a frecventei centrale, la marimea simb de plus insotita
distante egale cu frecventa ) ---functia de transfer a cu j de scurtarea(lung.) asociata lui
mesajului periodic: egalizatorului. S( ). Spectrul obtinut creste distorsiune digitala. a elem
minus. Se def 2 tipuri de
Egalizatorul trebuie sa realizeze la frecvente inalte si se
distorsiune Cauze:-adaug. unei
pe cat posibil functia inverse a anuleaza la frecventa zero.
comp.de C.C peste
canalului. Exponentiala de la Acest fapt este important in
Amplitudinile acestor a)distorsiunea izocrona
numerator arata ca circuitul mai operatiile de inscriere si de
componente sunt coeficientii semnalul de date in etapa
trebuie sa introduca si o citire magnetica a datelor in
Fourier calculati prin analogica distorsiunea
intarziere to, pentru a putea fi care caz se foloseste derivate
individuala
in principiu ,causal. Canalul fluxului magnetic - precum si
-modif in timp a prag. de
avand si el polii in semiplanul la transmiterea datelor prin
decizie
stang, egalizatorul pentru a transformatoare, cand spectrul
a unui mom semnificativ este
putea fi stabil trebuie sa aiba, este taiat la frecvente mai
ale recept raportul:
Aceste componente scad rapid, pe langa poli, si zerourile in joase.
-var de nivel ale semn. receptz.
odata cu numarul de ordine la acelasi plan. Egalizatorul d)Teorema integrarii
patrat. Aceasta scadere este mai semnalului: aceasta teorema se kind=(k/T)100[%]
esteun circuit ajustabil proiectat
pronuntata dect la MA, unde pentru a anula interferenta in enunta prin formula:
-deplasarea frecv. caract. ale
distorsiunea globala sau semn.
in cazul transmisiei cu MF
izocrona este :
b)apare in cazul transmiterii
anumitor g=(max-min)/T
100[%]=caract.(este caract.
anumitor comb de cod
=max(I-j)/T 100[%]=din
alfabet)
=max(ISRi-ISTi)/T 100[%]
-cea mai simpla situatie de obs
a fen este unde IST si ISR repr
interv la transmit.unui simb de
1 incadrat de semnificativ
theoretic si cel mai multe simb
de 0.real iar maximizarea se
Distrosiune de varf
face
-simb izolat se lungeste. prin
toate mom i,j posibile
-astfel de face dif fata de dist.
de polariz. distorsiunea globala
este caz in care la schimb fig. Raspunsul sistemului x(t) la
polaritatzii ,elem de semanlul de date g(t).
poz si treb sa fie <100% semnal Semnalul complet de date va fi
devenit 0 s-ar fi scurtat. pt a nu o suprapunere de astfel de
produce eroare.Cauza:-abaterea impulsuri lungi decalate la cate
caracteristicii de transfer un interval T. Valoarea
Distorsiunea individuala a perturbatoare IS va fi mereu
canalului sau a filtrelor aceeasi.
modemurilor Nu treb sa
depaseasca 50%.de la forma
ideala.
IS y n an h0 a
k , k 0
n k hk
Deoarece an-k iau orice valori,
Distorsiunea aritmica necunoscute dinainte,
2.Distorsiunea aleatorie intereseaza valoarea mazima a
Se def mai intai mom ideale interferentei ce produce
-se manifesta nesistematic, eroarea.

a
imprevizibil Pt semnalul start-
stop:tk=kT max{IS} max | nk hk | h0
Cauzele:-exist. zgom. an k k ,k 0
Masurate la mom ideal de ref Valoarea maxima a IS se obtine
-diafonii din canale vecine pentru o anumita secventa de
(MIR),care este inceputul date, cea mia defavorabila
-zgmt.de retea(broom)startului. realizata di intampaltre astfel
-defectiuni in aparate sau pe incat:
canal

Distorsiunea aritmica are val IS max | h


k
k | Dv h0
masurarea dist este o op simpla k 0
ce de def :permite o apreciere Marimea Dv se numeste
rapida si sintetica distrosiune de varf. Conditia de
arit=max|k|/T 100[%]=a absenta a eroarii este:
calitatii leg de date: o dist mare 1
arata =max|kind| [%] ca mesajul Dv | hk | 1
h0 k
va avea multe erori.Reglarea k 0
cum baza de timp de la recepti Distorsiunea patratica medie:
minimiz.dist.asigura o 2
transmisie buna. Dv (h0 1)2 h
se declanseaza la MIR si k
k 0 k
Aparatele care masoara
distorsiunea isondeaza la mom
ts,k= se num
distorsiometre(analogice sau
=(k+1/2)T este clar ca eroarea
digitale).
se produce dc arit>=50%

Comparatzie cu dist
izocrona
Sa pres ca stopul are durata
nT.Semnalul aritmic poate fi
analiz ca fiind izocron.
Pt ca si startul este afecat de
Zgomot el are distorsiune
individ.
Si atunci: max|k|=izocrona ,dc
Startul a suferit ind in avans.
Principiul transm. aritmice cere
Ca ind<25%.
Concl este ca transm. start-stop