2 Notiuni Introductive Standarde DVB T DVB T2 v3 PDF

Transmiterea terestra a
semnalelor digitale TV
Notiuni introductive
1
Cuprins
 DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV
 Tehnica de modulatie OFDM
 Introducere
 Generarea simbolurilor OFDM
 Semnale suplimentare în spectrul OFDM
 Modulatia ierarhica
 Standardul DVB-T
 Purtatoarele DVB-T
 Parametrii sistemului transmisiei DVB-T
 Emitatorul DVB-T. Modulatorul DVB-T
 Receptorul DVB-T
 Reteaua de emitatoare tip SFN

 DVB-T2 Transmiterea cu eficienta maxima a semnalelor digitale TV
 Privire de ansamblu asupra standardului DVB-T2
 Parametrii sistemului de transmisie DVB-T2
 Comparatie între sistemele DVB-T si DVB-T2
 Emitatorul DVB-T2. Modulatorul DVB-T2
 Retele DVB-T2

 Scenarii de tranzitie de la televiziunea analogica la televiziunea
digitala
2
DVB-T Transmiterea terestra a semnalelor digitale TV
Tehnica de modulatie OFDM
 Transmiterea terestra a semnalelor digitale de televiziune se

face în concordanta cu standardul DVB (Digital Video
Broadcasting).
 Pentru rezolvarea celor mai multe probleme specifice

canalului radio terestru s-a decis sa se foloseasca metoda de
modulatie OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplex)
adica multiplexare cu diviziune ortogonală de frecvenţă
 Aceasta metoda presupune modularea cu o rata mica a mai

multor putatoare RF care sunt ortogonale între ele.
3
 Introducere
 O caracteristica a receptiei TV în benzile VHF si UHF este
propagarea semnalului pe cai multiple între emitator si receptor, o
cale directa si multiple alte cai indirecte generate de reflexia
semnalului pe diferite obstacole (forme de relief, cladiri, etc.).
4
 Introducere
Exista de asemenea si cazul particular când nu

exista calea directa de propagare.
Acest fenomen de propagare duce la o scadere
a calitatii receptiei, care poate fi îmbunatatita
prin utilizarea de antene directive.
Având în vedere ca prin introducerea
televiziunii digitale se doreste ca receptia sa
poata fi facuta si mobil, nu este posibila
utilizarea de antene directive.
 Propagarea pe cai multiple a semnalului duce
si la fenomenul de fading, care este dependent
si de frecventa(scădere temporară a intensită ții undelor
electromagnetice recepționate de un aparat de radiorecep ție
provocată de schimbările condi țiilor de propagare a undelor
prin atmosferă și stratosferă) .
5
Un alt fenomen care apare în cazul receptiei mobile

este efectul Doppler (componentele spectrale ale
semnalului se deplaseaza:
 spre frecventele înalte când receptorul se apropie de
sursa
 spre frecvente joase cand se departeaza de sursa).
Receptia terestra mai este influentata si de
perturbatiile electrice create de alte transmisii radio,
linii electrice de înalta tensiune, fenomene electrice
naturale, automobile, etc.
În cazul transmisiilor digitale, propagarea pe cai
multiple duce la o dispersie a timpilor de întârziere,
ceea ce sta la originea unor perturbatii intersimbol,
care pot fi reduse prin micsorarea vitezei de
transmisie (neconvenabila în multe cazuri).
Având în vedere cele de mai sus putem spune ca
receptia terestra este cel mai dificil tip de receptie.
6
Pornind de la observatia ca:

 daca transmitem datele (simbolurile) cu viteza mica într-o
banda îngusta, fenomenul de fading nu este selectiv în
frecventa,
 iar interferenta inter-simbol este redusa,
putem sa transmitem cu viteza mare de simbol daca
modulam cu rata scazuta un numar foarte mare de
subpurtatoare.
De exemplu, daca fluxul de date are o rata de date de M
bits/s iar numarul de subpurtatoare este n, atunci fiecare
subpurtatoare va fi modulata la o rata de
M/n bits/s.
Acest mod de transmisie se numeste transmisie cu
spectru împrastiat.
Este necesara separarea acestor canale între ele pentru
a nu se interfera, dar cu cât este mai mare aceasta
separare se reduce eficienta utilizarii spectrului RF.
7
 Introducere
 Daca fiecare dintre cele n frecvente corespunzatoare canalelor de

transmisie sunt liniar independente, adica ortogonale, spectrele acestora
se pot întrepatrunde, ceea ce duce la o utilizare a spectrului RF mult mai
buna.
 Astfel s-a decis sa se foloseasca metoda de modulatie OFDM (Orthogonal

Frequency Division Multiplex).
8
 Pentru a întelege conditia de ortogonalitate a

subpurtatoarelor trebuie sa ne reamintim de Transformata
Fourier (TF).
 Aplicând TF unui semnal periodic în domeniul timp obtinem
reprezentarea acestuia în domeniul frecventa.
 Vom lua cazul particular a doua tipuri de semnale:
 Semnalul sinusoidal, deoarece subpurtatoarele sunt semnale
sinusoidale. Acest semnal prezinta doua linii spectrale, la:
–fs si la +fs.
 Semnalul dreptunghiular cu durata Δt. In domeniul frecventa
prezinta un spectru care are ca anvelopa o functie:
sinx/ x, ce prezinta nuluri la Δf = 1/ Δt
9
 Daca vom considera ca în urma modularii purtatoarele

sinusoidale îsi schimba amplitudinea si faza la intervale de
timp Δt ne putem imagina ca semnalul modulat poate fi
împartit în intervale egale Δt care se numesc pachete burst.
 Din punct de vedere matematic acestea pot fi considerate
produsul de convolutie dintre un semnal dreptunghiular si
semnalele sinusoidale respective (subpurtatoarele).
10
 În domeniul frecventa, în locul liniilor spectrale

corespunzatoare subpurtatoarelor modulate, vom
avea spectre cu anvelope de forma sinx/x.
 Punctele de anulare ale spectrelor sunt distantate la
intervale Δf = 1/ Δt
11
 Pachetul burst (care poate contine mii de subpurtatoare modulate)

se numeste simbol OFDM
 Conditia de ortogonalitate se obtine când maximul unei

subpurtatoare coincide cu minimul subpurtatoarelor adiacente.
 Ea corespunde situatiei când acestea sunt distantate la intervale
egale cu 1/ Δt.
 Când informatia care trebuie transmisa este protejata la erori
(DVB-T), avem cazul COFDM (Coded Orthogonal Frequency
Division Multiplex).
12
Functie de numarul de subpurtatoare, în DVB-T sunt

utilizate doua moduri:
 2k si
 8k:
Mod 2k 8k
Nr. subpurtatoare 2048 8192

Spatierea subpurtatoarelor Δf 4 kHz 1 kHz
(aprox.):
Durata unui simbol Δt (aprox.): 250 μs 1 ms
13

 Fiecare subpurtatoare OFDM trebuie modulata cu o parte
din informatia continuta în fluxul de date prezent la intrarea
modulatorului.
 Ca si în cazul folosirii unei singure purtatoare, fiecare dintre
miile de subpurtatoare OFDM necesita un circuit mapping
corespunzator constelatiei utilizate
 QPSK (sau 4QAM),
 16QAM,
 64QAM,
 Fiecare subpurtatoare este modulata independent de
celelalte.
 Rezulta astfel un modulator OFDM compus din mii de
modulatoare QAM, fiecare cu propriul circuit mapper
 Fiecare modulator QAM are propria sa purtatoare care
trebuie sa fie sincronizata cu celelalte, astfel încât simbolul
comun OFDM ce rezulta din însumarea acestora sa aiba
exact durata Δt=1/ Δf.
14
15
Procedura prezentata anterior este pur teoretica.

Este folosita doar la ilustrarea principiului OFDM.
Implementarea sa în practica presupune un cost urias asociat
cu o instabilitate a functionarii.
În realitate, simbolurile OFDM sunt generate folosind
transformata Fourier rapida inversa (IFFT = Inverse Fast
Fourier Transform) al carei algoritm poate fi implementat
numeric.
 Simbolurile OFDM rezulta asfel ca urmare a efectuarii, de
catre un computer de viteza, a unor calcule matematice.
16
 Schema bloc de implementare a unui modulator OFDM bazat pe

IFFT este data în figura urmatoare:
 Procesul de modulatie OFDM se desfasoara astfel: fluxul de date,

protejate la erori, este divizat si distribuit în mod aleator în mii de
subfluxuri într-un proces ce se numeste multiplexare si întretesere.
 Întreteserea este necesara pentru ca atunci când apar erori în
procesul de transmitere a informatiei catre receptor, acestea nu
afecteaza bitii în mod singular, ci apar sub forma de salve (pachete),
putând afecta pâna la sute de biti, iar numarul acestora poate fi mai
mare decât numarul maxim de erori ce pot fi corectate de catre codul
corector de erori asociat.
17
Fiecare subflux de date este livrat pachet cu

pachet unui circuit mapper divizat în doua parti,
parte reala si parte imaginara, fiecare cu tabelul
sau corespunzator.
Rezulta doua tabele, real si imaginar, cu mii de
intrari corespunzatoare subpurtatoarelor,
Continutul tabelelor este functie de tipul de
modulatie folosit.
Semnalele de la iesirile circuitului mapper Re(f) si
Im(f) (în domeniul frecventa) sunt semnalele
(modulate QAM) de intrare ale urmatorului bloc de
procesare, blocul IFFT.
În cadrul blocului IFFT semnale Re(f) si Im(f) sunt
prelucrate matematic, la iesire rezultând re(t) –
semnal cosinusoidal si im(t) – semnal sinusoidal,
amândoua având aceeasi amplitudine.
18
 Semnalele re(t) si im(t) corespund miilor de

subpurtatoare care formeaza un simbol OFDM
 Sunt modulate cu acelasi numar de biti.
 Având în vedere ca semnalele la iesirea blocului IFFT
sunt tot timpul defazate cu 90°, semnalul ce rezulta
la iesirea modulatorului IQ este un semnal modulat în
faza cu banda laterala unica BLU (sau SSB = Single-
Sideband).
 La iesirea modulatorului OFDM sunt generate
simbolurile OFDM care au durata constanta Δt=1/ Δf.
 Trebuie tinut cont ca, datorita propagarii multicale,
semnalul ajunge la receptie cu întârzieri variabile,
care pot sa duca la interferente intersimbol.
 O mare parte a acestui efect este redusa prin
utilizarea OFDM.
 Se poate elimina aproape complet daca la sfarsitul
fiecarui simbol OFDM se introduce un interval de
garda.
19
 Intervalul de garda poate consta în:

 absenta semnalului
 transmiterea unui semnal.
 Daca nu se transmite semnal în intervalul de garda, la receptie,
în timpul demodularii semnalului OFDM, pozitionarea ferestrei
de esantionare a FFT nu se va mai face pe un numar întreg de
perioade (receptorul trebuie sa se caleze pe simbolurile OFDM).
 Daca în intervalul de garda se transmite sfârsitul simbolului
urmator, folosind functia de autocorelatie (compararea formei
semnalului perturbat cu forma cunoscuta a semnalului
neperturbat) se poate pozitiona corect fereastra de esantionare
asupra simbolului.
 Durata intervalului de garda trebuie sa fie mai mica decât
durata simbolului OFDM, dar mai mare decât durata celui mai
lung ecou ce poate apare.
 În practica intervalul de garda poate avea valorile:
1/4, 1/8, 1/16, 1/32.
20
 Generarea intervalului de garda este prezentata în figura:
21
 Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de

garda fara semnal este facuta în figura de mai jos:
22
 Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de garda cu semnal

inserat în este data in figura urmatoare:
23
 Reprezentarea semnalului în cazul receptiei multicale este data în

figura de mai jos:
24
 Reprezentarea spectrala si temporala a semnalului OFDM este data

în figura de mai jos:
25
 Semnale suplimentare în spectrul OFDM
 Pâna acum am vazut cum în cadrul semnalului OFDM

informatia plus protectia la erori este distribuita mai multor
subpurtatoare, fiecare dintre ele fiind modulata QPSK sau
QAM.
 S-ar putea crede astfel ca fiecare subpurtatoare transmite
doar informatie utila (payload).
 În realitate nu este asa.
 În cadrul transmisiei OFDM gasim urmatoarele categorii de
subpurtatoare:
 subpurtatoare de informatie utila cu pozitie fixa;
 subpurtatoare nemodulate setate la zero;
 subpurtatoare pilot cu pozitie fixa;
 subpurtatoare pilot cu pozitie schimbatoare (variabila);
 subpurtatoare speciale modulate cu date suplimentare.
26
Purtatoarele de informatie utila au fost tratate pâna acum.

 Acestea sunt modulate coerent
 QPSK (4QAM),
 16QAM,
 64QAM.
În cazul acestor modulatii, fiecarei subpurtatoare îi sunt

alocati 2, 4 respectiv 6 biti.
Purtatoarele nemodulate setate la zero nu sunt transmise în
eter.
 Ele se afla la marginea spectrului RF OFDM si au doua roluri:
 prevenirea interferentei cu canalele adiacente facilitând filtrarea
„umerilor” spectrului RF al semnalului OFDM;
 adaptarea capacitatii bit/ simbol la structura fluxului de date prezent
la intrarea modulatorului.
27
 „Umerii” caracteristicii
spectrale ai semnalului
OFDM provin din forma
sinc (sinx/x) a
subpurtatoarelor.
 Acesti umeri trebuie
atenuati prin filtrare,
lucru usor de facut
daca la marginile
spectrului sunt
purtatoare ce nu
transporta informatie.
28
„Purtatoarele pilot cu pozitie fixa în spectru sunt utilizate pentru

controlul automat al frecventei în receptor (AFC = Automatic Frequency
Control).
Acestea sunt semnale cosinusoidale (situate pe axa reala).
Daca frecventa de receptie nu este calata cu frecventa de emisie,
toate diagramele constelatiilor vor fi rotite ceea ce face ca demodularea
sa nu se mai produca sau sa se faca cu erori.
Corectia frecventei de receptie se face urmarind diferenta de faza
dintre doua purtatoare pilot fixe succesive pâna când aceasta diferenta
devine zero.
Purtatoarele pilot cu pozitie variabila (scattered pilots) sunt utilizate
pentru corectia de canal si estimarea canalului de transmisie în cazul
folosirii modulatiilor QPSK si QAM (dau informatie despre distorsiunile
de amplitudine si de faza).
Purtatoarele speciale sunt modulate cu date suplimentare referitoare
la unele schimbari survenite la emitator (de exemplu trecerea de la
QPSK la 16QAM) si de care receptorul trebuie informat prin acest „canal
rapid”. În acest mod, periodic, sunt transmisi toti parametrii transmisiei.
29
 Modulatia ierarhica
 Acest mod de transmisie OFDM

presupune transmiterea informatiei
prin doua metode de transmisie
diferite, într-un singur spectru
(canal) OFDM.
 Una dintre aceste transmisii este
mai robusta la erori, dar nu suporta
un debit mare de informatie,
cealalta este capabila sa transmita
un debit mare de informatie, dar
este mai putin robusta la erori.
 Acest mod de transmisie se
foloseste când exista conditii dificile
de receptie (de ex. receptia mobila
sau portabila), dar se doreste ca
aceasta sa se faca neîntrerupt, chiar
daca va scadea calitatea.
 Transmisia mai robusta reprezinta
fluxul prioritar HP (High Priority
stream), iar cea mai putin robusta
fluxul secundar LP (Low Priority
stream).
30
 Sumar OFDM
Metoda de transmisie OFDM:

 utilizeaza un numar mare de subpurtatoare într-un canal de
transmisie;
 este destinata special tipului de canal terestru de
transmise, caracterizat prin ecouri multiple;
 informatia ce trebuie transmisa este furnizata cu protectie
la erori (COFDM) si distribuita subpurtoarelor;
 subpurtatoarele sunt modulate QAM si QPSK si fiecare
dintre ele transmite doar o mica parte din fluxul de date;
 OFDM produce simboluri mai lungi decât în cazul utilizarii
unei singure purtatoare, avantaj care, combinat cu
introducerea intervalului de garda, face ca interferenta
intersimbol datorata ecourilor sa fie diminuata sau chiar
eliminata;
 faptul ca informatia este distribuita mai multor
subpurtatoare si ca aceasta este protejata la erori face ca
la receptie sa se reconstituie fluxul de date fara erori, chiar
în conditii de fading si receptie pe cai multiple (ecouri).
31
Standardul DVB-T
 În 1995, standardul de transmisie digitala terestra a

semnalelor de televiziune, în conexiune cu proiectul
european DVB-T, a fost definit de UIT în EN 300744.
 Acesta defineste canalul DVB-T cu largimea de 8, 7 sau 6
MHz si doua moduri de operare, functie de numarul
punctelor de esantionare utilizate în IFFT:
 2k, cu 2048 de puncte si
 8k cu 8192 de puncte IFFT.
 Fiecare dintre aceste moduri prezinta avantaje si

dezavantaje unul fata de celalalt.
 De exemplu, spatierea mai larga a subpurtatoarelor la modul
2k face ca acesta sa fie mai putin afectat de efectul Doppler
si de ecourile multiple în cazul receptiei mobile, dar este mai
afectat de întârzierile mari date de unele ecouri.
 Simbolul OFDM mai lung la modul 8k permite transmiterea
unui semnal de capacitate mai mare, dar este mai afectat
de interferente si perturbatii.
32
Standardul DVB-T
 Standardul DVB-T prevede utilizarea optionala a modului

ierarhic de transmisie.
 Cele doua cai HP si LP pot transporta acelasi program.
 Pe calea HP, din cauza cauza protectiei mai puternice la
erori si compresiei mai ridicate, calitatea imaginii va fi mai
scazuta fata de imaginea transmisa pe calea LP care are
data rate-ul mai mare (dar în detrimentul protectiei la erori).
 Functie de conditiile de receptie, poate fi aleasa una dintre
cele doua cai.
 În DVB-T este utilizata modulatia coerenta a
subpurtatoarelor QPSK, 16QAM si 64QAM.
 Pentru estimarea si corectia canalului sunt transmise si
numeroase semnale pilot.
33
Purtatoarele DVB-T
 Standardul DVB-T prevede urmatoarele tipuri de purtatoare:

 purtatoare de informatie utila cu pozitie fixa;
 purtatoare inactive cu pozitie fixa;
 purtatoare pilot cu pozitie fixa;
 purtatoare pilot cu pozitie schimbatoare (variabila);
 purtatoare TPS (TPS = Transmission Parameter Signallig) cu pozitie
fixa.
 Primele doua tipuri de purtatoare au fost explicate în

subcapitolul precedent.
 Purtatoarele pilot cu pozitie fixa sunt situate pe axa reala.
 Sunt semnale cosinuoidale cu faza 0° sau 180°.
 Au amplitudinea cu 3dB mai mare decât puterea medie a
celorlalte purtatoare si, dupa cum am mai spus, sunt folosite
la controlul automat al frecventei la receptie.
34
Purtatoarele DVB-T
 Purtatoarele pilot cu pozitie variabila sunt împrastiate în

tot spectrul canalului DVB-T.
 Ele constituie semnalul de estimare a canalului la receptie.
 În cadrul unui simbol OFDM, la fiecare a 12-a
subpurtatoare este inserat un semnal pilot cu pozitie
variabila.
 În urmatorul simbol, fiecare astfel de pilot sare înainte cu
trei purtatoare.
 Astfel, în cadrul spectrului fiecare a treia pozitie este când
subpurtatoare de informatie utila, când purtatoare pilot cu
pozitie variabila.
 Sunt tot semnale cosinusoidale cu faza 0º sau 180º si au
amplitudinea mai mare cu 3dB decât puterea medie a
celorlalte purtatoare.
35
Purtatoarele DVB-T
 Purtatoarele TPS au pozitii fixe în cadrul spectrului.

 Ele reprezinta un canal virtual de informare a receptorului de
catre emitator cu privire la parametrii transmisiei curente:
 constelatia utilizata,
 daca este transmisie ierarhica sau nu,
 rata de codare pentru HP si LP,
 intervalul de garda,
 modul de transmisie (2k sau 8k).
 Purtatoarele TPS sunt modulate diferential cu modulatie binara
de faza DBPSK (DBPSK = Diferential Binary Phase Shift Keying)
care are avantajul ca orice eroare de faza este corectata
automat.
 Codarea diferentiala presupune ca informatia este continuta în
diferenta de faza dintre doua purtatoare TPS din doua simboluri
succesive.
 Toate purtatoarele TPS dintr-un simbol transmit aceeasi
informatie, adica au aceeasi faza (0º sau 180º).
 În cazul modulatiei DBPSK se transmite un „0” daca de la un
simbol la altul purtatoarele TPS schimba faza, iar daca nu o
schimba se transmite un „1”.
36
Purtatoarele DVB-T
 Purtatoarele TPS servesc în procesul de demodulare prin stabilirea corecta a

fazei (în cazul în care diagrama corespunzatoare constelatiei nu este rotita).
 Informatia completa transmisa de purtatoarele TPS se întinde pe parcursul a
68 de simboluri OFDM si cuprinde 68 biti.
 Segmentul de 68 de simboluri OFDM se numeste cadru.
 Pe parcusul unui cadru semnalele pilot cu pozitie variabila se deplaseaza în
cadrul canalului DVB-T de la începutul pâna la sfârsitul acestuia.
 Pozitia subpurtatoarelor este prezentata în figura:
37
Purtatoarele DVB-T
 Pozitia purtatoarelor pilot în cadrul diagramei constelatiei 64QAM este

prezentata în figura urmatoare:
 Numarul subpurtatoarelor DVB-T pentru cele doua moduri de transmisie este

dat în tabelul de mai jos:
Mod 2k Mod 8k
Nr. total de subpurtatoare 2048 8192
Nr. de subpurtatoare 1705 6817
folosite
Purtatoare pilot cu pozitie 131 524
variabila
Purtatoare pilot cu pozitie 45 177
38 fixa
Purtatoare TPS 17 68
Parametrii sistemului DVB-T
Parametrii sistemului DVB-T sunt urmatorii;

o frecventa de esantionare a IFFT,
o banda semnalului DVB-T,
o spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8 (7)

MHz,
o debitul fluxului de informatie,
o nivelele de semnal ale subpurtatoarelor.
39
Frecventa de esantionare a IFFT

Un parametru de baza în DVB-T este frecventa de esantionare pentru IFFT.
Pentru un canal cu latimea de 8 MHz (si cazul României) frecventa de
esantionare este definita ca:
fsampling IFFT 8MHz = 64/7 MHz = 9,142857143 MHz
Pentru canale cu latimea de 7, respectiv 6 MHz se înmulteste frecventa de

esantionare corespunzatoare canalului de 8 MHz cu 7/8, respectiv cu 6/8.
Toate cele 2048 sau 8192 de subpurtatoare corespunzatoare celor doua
moduri trebuie sa se regaseasca în aceasta banda a IFFT.
Spatierea în frecventa a subpurtatoarelor poate fi determinata usor, fiind:
Δf = fsampling IFFT / Nr total subpurtatoare

Deci,
Δf2k = fsampling IFFT/2048
Δf8k = fsampling IFFT/8192
Din conditia de ortogonalitate se determina si durata simbolului OFDM:
Δtsimbol = 1/ Δf
40
Banda semnalului DVB-T

 Cunoscând numarul de subpurtatoare folosite pentru cele
doua moduri de transmisie (1705 pentru 2k si 6817 pentru
8k ), putem determina banda semnalului DVB-T:

Bandasemnal DVB-T = Nr. subpurtatoare folosite * Δf
 Valorile parametrilor determinati conform relatiilor de mai
sus, corespunzatori unui canal cu latimea de 8 MHz, sunt
date în tabelul urmator:
41
Spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8

(7) MHz
Spectrul semnalului DVB-T este prezentat
grafic în figura:
42
Debitul fluxului de informatie

Debitul total de informatie (gross data rate) depinde de rata de
simbol OFDM care este data de relatia:
rata_simbolOFDM = 1/ (durata_simbol +
interval_de_garda)
Durata simbol + interval de garda are valorile din tabelul urmator:
43

Debitul total de informatie (gross data rate) este dat de formula:
 gross_data_rate = (rata_simbolOFDM ) x (nr._purtatoare

info_utila) x (nr._biti_per_simbol)
Si are valorile din tabelul urmator (pentru canal de 8 MHz):
Interval Mod transmisie

de garda 2k 8k
1/4 10,8 Mbit/s 10,8 Mbit/s

QPSK 1/8 12,0 Mbit/s 12,0 Mbit/s
(2bits/simb 1/16 12,706 10,706
ol) Mbit/s Mbit/s
1/32 13,091 13,091
Mbit/s Mbit/s
1/4 21,6 Mbit/s 21,6 Mbit/s
16QAM 1/8 24,0 Mbit/s 24,0 Mbit/s
(4bits/simb 1/16 25,412 25,412
ol) Mbit/s Mbit/s
1/32 26,182 26,182
44 Mbit/s Mbit/s
1/4 32,4 Mbit/s 32,4 Mbit/s
Debitul net de informatie (net data rate) este dat de

formula:
net_data_rate = (gross_data_rate) x (188/204) x

(rata_de_codare)
Si are valorile din tabelul urmator (pentru un canal de

8 MHz):
45

Interval Rata de codare
de 1/2 2/3 3/4 5/6 7/8
garda
1/4 4,97647 6,63529 7,46470 8,294118 8,708824

QPSK 1 Mbit/s 4 Mbit/s 6 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
(2bits/sim 1/8 5,52941 7,37254 8,29411 9,215686 9,676471
bol) 2 Mbit/s 9 Mbit/s 8 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
1/16 5,85467 7,80622 8,78200 9,757785 10,24567
1 Mbit/s 8 Mbit/s 7 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
1/32 6,03208 8,04278 9,04812 10,05348 10,55617
1/4 9,95294 13,2705 14,9294 16,58824 17,41765
16QAM 1,6 9 Mbit/s 1 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
(4bits/sim Mbit/s
bol) 1/8 11,0588 14,7451 16,5882 18,43137 19,35294
1/16 11,7093 15,6124 17,5640 19,51557 20,49135
1/32 12,0641 16,0855 18,0962 20,10695 21,11230
7 Mbit/s 62 6 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
Mbit/s
1/4 14,9294 19,9058 22,3941 24,88235 26,12647
64QAM 1 Mbit/s 8 Mbit/s 2 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
(6bits/sim 1/8 16,5882 22,1176 24,8823 27,64706 29,02941
bol) 4 Mbit/s 5 Mbit/s 5 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
1/16 17,5640 23,4186 26,3460 29,27336 30,73702
46 1 Mbit/s 9 Mbit/s 2 Mbit/s Mbit/s Mbit/s
1/32 18,0926 24,1283 27,1443 30,16043 31,66845
Nivelele de semnal ale subpurtatoarelor
Valorile medii ale puterilor purtatoarelor de informatie

utila sunt egale între ele.
Daca este sa consideram valoarea puterii medii a
acestora ca fiind 1 (0dB sau 100%) putem sa apreciem
valoarea pentru semnalele pilot.
Pentru a fi usor detectabile acestea au puterea marita
fata de celelalte purtatoare cu:
 4/3 (2,5dB în putere), sau
 nivelul mediu este marit cu 16/9 (2,5dB în tensiune).
47
Emitatorul DVB-T. Modulatorul DVB-T
 Schema bloc a modulatarului DVB-T este data în figura:
48
 Primul etaj al modulatorului DVB-T este interfata în banda de

baza a semnalului (baseband input modul).
 În cadrul acestui etaj se realizeaza sincronizarea semnalului
cu fluxul de transport MPEG-2 (MPEG-2 Transport Stream –
TS).
 Dupa cum se stie, MPEG-2 TS este compus din pachete de
188 bytes care au header-ul compus din 4 bytes, restul de
184 bytes reprezentându-l informatia utila.
 Primul byte al header-ului este byte-ul de sincronizare, care
are aceeasi valoare pentru toate pachetele: 47Hex.
 Sincronizarea are loc dupa receptionarea a cinci pachete
consecutive, iar toate semnalele de ceas necesare în
interiorul modulatorului deriva din acest semnal de
sincronizare.
49
 Urmatorul etaj în cadrul modulatorului este blocul de

inversare a byte-lui de sincronizare si dispersie a energiei.
 Ca urmare a inversarii byte-ului de sincronizare, acesta
devine B8Hex în loc de 47Hex.
 Aceasta inversare are loc la fiecare 8 pachete si se face cu
scopul de resetare a proceselor de dispersare a energiei,
atât la emisie cât si la receptie.
 În cadrul semnalului de date pot apare accidental secvente
lungi de „0” sau de „1”, ceea ce duce, din punct de vedere
al spectrului, la aparitia de linii spectrale nedorite.
 Pentru a le elimina, înainte de modulare se face o dispersie
a energiei semnalului prin mixarea acestuia cu o secventa
pseudo-aleatoare (PRBS = Pseudo Random Bit Sequence)
care are ca rezultat ruperea secventelor lungi de „0” sau de
„1”.
50
 Circuitul de generare a secventei pseudo-aleatoare (PRBS)

este constituit dintr-un registru de deplasare cu 15 etaje cu
reactie:
51
 Însumarea semnalului de date cu secventa pseudo-aleatoare

se face prin intermediul unei porti SAU-EX (sumator modulo
2).
 Pentru refacerea structurii initiale a semnalului de date, la
receptie exista un circuit identic care este sincronizat cu cel
de la emisie prin intermediul byte-ului de sincro inversat la
fiecare secventa de 8 pachete.
 În cadrul DVB-T, date fiind caracteristicile canalului de
transmise prezentate anterior, informatia transmisa este
protejata la erori prin utilizarea de coduri corectoare de erori.
 Aceste coduri asigura corectia erorilor în avans (FEC =
Forward Error Correction).
 Functie de pozitia fata de antena emitatorului a etajului
respectiv, referitor la lantul de prelucrare a semnalului, cele
doua codoare sunt denumite
 outer coder (realizeaza FEC1) si
 inner coder (realizeaza FEC2).
52
 Etajului de dispersie a energiei îi urmeaza primul codor,

„outer coder”, care realizeaza protectia la erori prin
utilizarea unui cod Reed Solomon.
 În cadrul acestui etaj, celor 188 bytes ai pachetului MPEG-2
li se adauga 16 bytes pentru protectia la erori, rezultând un
pachet cu lungimea de 204 bytes.
 Prin adaugarea celor 16 bytes este posibila corectarea a 8
erori.
53
 În timpul transmisiei, în mod frecvent erorile apar sub forma

de pachete de biti eronati ceea ce ar face imposibila
corectarea lor.
 Având în vedere acest fapt, putem sa contracaram prin
întreteserea informatiei (interleaver) unui pachet cu
informatia continuta în pachetele vecine.
 Acest lucru este realizat în urmatorul etaj al modulatorului.
 Întreteserea trebuie facuta cât mai putin sistematic posibil.
 La receptie se revine la aranjamentul initial.
 Întreteserea este realizata cu ajutorul unui circuit de
întretesere convolutional Forney.
 Întreteserea se poate realiza asupra a maxim 11 pachete
consecutive.
 Consta în întreteserea a 12 bytes ai unui pachet printre
bytes-ii pachetelor vecine.
54
 Circuitul Forney consta în doua comutatoare cu câte 12 pozitii ce permit

trecerea directa a informatiei de sincronizare în pozitia 0, iar în celelalte 11
pozitii informatia este trecuta prin registre de deplasare (realizate cu memorii
FIFO cu capacitati egale cu multipli de 17 bytes).
 Cele doua comutatoare sunt sincronizate cu MPEG-2 TS.
55
 Capacitatea M este direct legata de numarul de cai. Cunoscând numarul de

cai I=12, capacitatea M este definita ca:
M = 204/ I = 204/ 12 = 17 bytes

 Urmatorul etaj este cel de al doilea codor „inner coder” (realizeaza FEC2).
 Codarea este convolutionala.
 Schema bloc a codorului convolutional este prezentata în figura. La receptie
este folosit decodorul Viterbi.
56
 Codorul este realizat din mai multe etaje cu întârzieri diferite.

 În practica sunt utilizate registre de deplasare si porti SAU-
Exclusiv (numaratoare modulo 2).
 Dupa cum se observa în schema bloc, codorul convolutional
prezinta doua cai de semnal ceea ce face debitul informatiei
la iesire sa fie dublu fata de cel de la intrare.
 Reducerea redundantei semnalului de la iesirea codorului
convolutional se face prin „perforarea” (puncturing) sirului de
biti, ceea ce duce la eliminarea selectiva a unei parti dintre
acestia.
 Aceasta eliminare selectiva se face pe baza unei scheme ce
este prezentata în figura urmatoare:
57
 Dupa cum se observa în tabelul din fig. 4.22, se pot alegere

diferite rate de codare (code rate): 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 7/8 in
functie de cât de puternica dorim sa fie protectia la erori.
 Rata de codare 1/2 reprezinta cea mai putenica protectie iar
7/8 cea mai slaba protectie).
58
 Functie de conditiile de teren si tipul urban/ rural al zonei de serviciu se poate alege o rata de codare
sau alta.
 La receptie, locurile ocupate de bitii exclusi prin operatia de „perforare” sunt umplute cu „0” sau
„1”, nu conteaza, deoarece sunt tratate ca erori de catre decodorul Viterbi si este refacuta
informatia initiala.
 Dupa codorul convolutional urmeaza înca un etaj de întretesere:
 Rolul acestuia a fost amintit la modulatia OFDM când a fost aratata necesitatea ca informatia sa fie
împrastiata în spectrul OFDM.
59
 În acest etaj fluxul de date este împartit în pachete cu lungimea

126 biti care sunt întretesute astfel încât sa fie distribuite uniform
în canalul DVB-T.
 Pentru modul de transmisie 8k, 48 de blocuri de 126 biti sunt
prelucrate pe doua, patru sau sase cai de întretesere, utilizând
formule definite pentru fiecare cale.
 Numarul de cai este functie de tipul de modulatie folosit QPSK,
16QAM, 64QAM).
 În acest fel sunt definite toate perechile de valori I/Q pentru cele
6048 de subpurtatoare.
 În cazul modului 2k sunt procesate câte 12 blocuri de 126 biti pe
doua, patru sau sase cai de întretesere.
 Acest etaj, împreuna cu etajul de mapping si modulatorul OFDM,
formeaza structura COFDM care a fost prezentata în subcapitolul
precedent.
 Se face completarea ca între circuitul mapper si blocul IFFT este
înca un etaj de adaptare a cadrelor, care realizeaza inserarea
purtatoarelor pilot si a celor speciale.
60
 Implementarea modulatorului DVB-T se poate face în doua

moduri, functie de pozitia modulatorului I/Q:
 A) Modulatie la nivel FI
61
 B) Modulatie la nivel RF
 Varianta de modulator de tip A este mai putin folosita în

practica.
 La varianta de tip B (cea mai folosita) exista avantajul
modularii directe a purtatoarei de RF.
62
Receptorul DVB-T
 Schema bloc a receptorului DVB-T (mai putin decodorul

MPEG-2 si partea de control) este prezentata în figura:
63
Receptorul DVB-T
 Primul etaj în cadrul receptorului este tuner-ul.

 Spre deosebire de televiziunea analogica, din cauza modulatiei
folosite în DVB-T, acesta trebuie sa aiba o caracteristica de zgomot
de faza mult mai buna.
 Prima frecventa intermediara if1 este de 36 MHz.
 În cazul televiziunii digitale frecventa de 36 MHz reprezinta centrul
benzii de frecventa, referinta în acest caz luându-se centrul benzii,
nu ca în cazul televiziunii analogice unde ca referinta era
purtatoarea de imagine.
 Semnalul if1 este filtrat cu un filtru trece banda cu unda acustica
de suprafata (SAW).
 Largimea benzii este de 8, 7 sau 6 MHz, functie de standard.
 În urma filtrarii, semnalele corespunzatoare canalelor adiacente
sunt suprimate pâna la un nivel acceptabil.
 Conditiile impuse acestui filtru se refera tot la caracteristica de
faza, nefiind admise distorsiuni ale caracteristicii timpului de
întârziere de grup.
 Se admit doar ripluri ale caracteristicilor de amplitudine si de timp
de întârziere de grup.
64
Receptorul DVB-T
 În continuare, semnalul sufera o noua schimbare de

frecventa, if2, având valoarea de aproximativ 5 MHz.
 Valoarea exacta este
if2 = 32/7 MHz = 4,571429 MHz.
 Având în vedere ca semnalul if2 trebuie convertit din semnal
analogic în semnal digital, iar frecventa de esantionare este
fs = 4*32/7 MHz,
dupa cel de al doilea mixer, toate componentele cu frecventa
mai mare de 2 x 32/7 MHz sunt suprimate cu un filtru trece
jos.
 Dupa filtrare, semnalul if2 este aplicat unui convertor A/D a
carui frecventa de esantionare este de 4 x 32/7 MHz.
 Aceasta frecventa s-a ales de patru ori mai mare decât
frecventa semnalului if2, pentru a putea fi folosit un
demodulator I/Q dupa metoda fs/4.
65
Receptorul DVB-T
 Fluxul de date rezultat dupa conversia analog-digitala este

aplicat mai întâi etajului de sincronizare.
 În cadrul acestui etaj, prin utilizarea functiei de autocorelatie
este obtinuta informatia de sincronizare prin detectarea
componentelor semnalului care exista de mai multe ori si sunt
de acelasi fel.
 Astfel, datorita repetarii în intervalul de garda a unei portiuni din
sfârsitul urmatorului simbol, dupa fiecare simbol curent, functia
de autocorelatie va furniza un semnal de identificare în aria
intervalului de garda si în aria simbolului OFDM.
 Semnalul dat de functia de autocorelatie va fi utilizat de blocul
FFT pentru pozitionarea ferestrei de esantionare pe durata
simbolului.
 BloculFFT este utilizat pentru aducerea semnalelor din
domeniul timp în domeniul frecventa.
 Deoarece blocul FFT necesita la intrare un semnal în cuadratura,
semnalul de la iesirea convertorului D/A este aplicat unui mixer
complex prin intermediul unui comutator actionat cu frecventa
fs/2 (2 x 32/7 MHz).
66
Receptorul DVB-T
 De exemplu, esantioanele impare trec spre ramura

superioara, iar cele pare spre ramura inferioara.
 Cele doua fluxuri rezultante au debitul de informatie la
jumatate si sunt decalate între ele cu jumatate din perioada
ceasului semnalului de esantionare.
 Pentru a elimina acest offset, valorile intermediare sunt
interpolate cu ajutorul unui filtru digital (FIR), introdus pe
ramura inferioara (nu conteaza pe care dintre ramuri se
introduce).
 Întârzierea introdusa de acest filtru este compensata pe
ramura superioara prin introducerea unui circuit de
intârziere realizat cu registre de deplasare.
 Purtatoarele furnizate mixerului provin de la un oscilator
comandat digital (NCO = Numerically Controlled Oscillator).
 Prin intermediul acestuia receptorul se caleaza pe frecventa
emitatorului.
 Aceasta calare se face automat prin intermediul AFC.
67
Receptorul DVB-T
 Acordul automat al frecventei se realizeaza cu ajutorul

purtatoarelor pilot cu pozitie fixa, dupa procesarea FFT.
 Atunci când frecventa la receptie nu coincide perfect cu cea
de la emisie, diagramele constelatiilor (corespunzatoare
tipului de modulatie folosit) se rotesc fata de axe mai mult
sau mai putin repede functie de cât de mare este decalajul
de frecventa, rotirea facându-se spre stânga sau dreapta
dupa cum deviatia de frecventa este pozitiva sau negativa.
 Pentru a se realiza acordul frecventei, trebuie sa se
determine pozitia purtatoarelor pilot cu pozitie fixa pe
diagrama constelatiei.
 Determinând diferenta de faza a purtatoarelor pilot cu
pozitie fixa de la un simbol la altul, rezulta o marime
variabila prin care se modifica frecventa NCO pâna când
aceasta diferenta este zero, în acest moment rotirea
constelatiilor incetând.
68
Receptorul DVB-T
 În cadrul blocului FFT semnalul OFDM este adus iar în domeniul

frecventa rezultând, functie de modul de transmisie 2k sau 8k,
1705 sau 6817 de parti reale si imaginare.
 Se poate întâmpla ca fereastra de esantionare sa nu fie pozitionata
precis asupra simbolului actual, ceea ce face ca diagramele
constelatiilor sa fie rotite datorita decalajului de faza ce apare la
subpurtatoarele OFDM.
 În acest caz pozitiile purtatoarelor pilot (fixe si variabile) pe
diagramele constelatiilor nu se mai afla pe axa reala, ci pe cercuri
cu razele egale cu amplitudinile acestora.
 În acelasi timp pot apare distorsiuni ale canalului de transmisie
datorate ecourilor, întârzierilor de timp de grup si a raspunsului
amplitudine-frecventa, distorsiuni care se traduc prin, pe lânga
rotirea diagramelor si prin expandarea sau comprimarea acestora.
 Pozitionarea corecta a diagramelor prin rotirea corespunzatoare
(corectarea erorilor de faza) si prin expandare sau comprimare
(corectarea distorsiunilor de amplitudine) se face cu ajutorul
purtatoarelor pilot fixe si variabile, în sensul efectuarii corectiilor de
canal pâna la aducerea acestora cu amplitudinile nominale pe aza
reala a diagramelor constelatiilor.
69
Receptorul DVB-T
 În paralel cu efectuarea corectiilor de canal sunt

decodate purtatoarele TPS în canalul necorectat.
 Acest lucru se poate face deoarece aceste purtatoare
sunt modulate DBPSK.
 Informatia transportata de purtatoarele TPS (un bit/
purtatoare/ simbol OFDM) este aceeasi pentru toate
purtatoarele TPS ce fac parte din acelasi simbol OFDM
si poate fi decodata prin diferenta de faza dintre
purtatoarele TPS din doua cadre succesive.
 Informatia TPS este necesara:
 circuitului de-mapping unde trebuie sa se stie ce tabele
trebuie folosite (functie de tipul modulatiei utilizate QPSK,
16QAM, 64QAM)
 blocului de decodare a canalului (decodorul Viterbi trebuie
sa fie informat despre rata de codare utilizata la FEC2 în
cadrul emitatorului).
70
Receptorul DVB-T
 Mai jos este prezentata schema bloc a decodorului de canal:
 Dupa iesirea din cicuitul de-mapping fluxul de date sufera

operatia inversa a întreteserii, fiind restaurata ordinea
initiala a simbolurilor si bitilor.
 În cadrul decodorului Viterbi spatiile rerzultate în urma
perforarii fluxului de date sunt umplute cu zero sau unu si
sunt tratate drept erori.
 Decodorul Viterbi face o prima corectie a erorilor.
71
Receptorul DVB-T
 Decodorul Viterbi este urmat de un etaj care face de-întreteserea

convolutionala, rupând sirurile de erori consecutive, ceea ce face
mult mai usoara corectarea erorilor de catre decodorul Reed
Solomon (acesta nu poate corecta decât maxim 8 erori/ pachet cu
ajutorul celor 16 bytes de control adaugati pachetului TS).
 În cazul în care apar mai mult de 8 erori/ pachet, bitul indicator de
eroare (se afla în header-ul pachetului TS) corespunzator
pachetului este setat la „1”.
 În acest fel decodoul MPEG-2 va ignora pachetul respectiv.
 Dupa corectia erorilor se reface distributia initiala a energiei.
 Sincronizarea acestui etaj se face cu ajutorul byte-ului de sincro
inversat, dupa care si acest byte este adus la valoarea initiala
(47Hex).
 Cu toate ca teoretic receptorul DVB-T este foarte complex, în
practica, datorita gradului mare de integrare, acesta contine doar
câteva componente discrete: tuner-ul, filtrul SAW, mixerul si
oscilatorul pentru if2 si filtrul trece-jos, demodulatorul DVB-T (mai
putin convertorul A/D) fiind înglobat într-un singur chip.
72
Reteaua de emitatoare tip SFN
 Modulatia OFDM se preteaza foarte bine si pentru retele de

emitatoare ce lucreaza pe aceeasi frecventa (SFN = Single
Frequency Network).
 Acest tip de retea prezinta avantajul unei utilizari mult mai
eficiente a spectrului de radiofrecventa.
 Emitatoarele din retea trebuie sa transmita acelasi semnal si sa
fie perfect sincronizate între ele.
 Sincronizarea frecventelor de emisie presupune o acuratete si o
stabilitate a acestora mult mai mare decât în televiziunea
analogica.
 În DVB-T, frecventa de emisie a emitatoarelor are ca referinta cea
mai stabila sursa de semnal disponibila în orice punct pe tot
globul: semnalul 1 pps (un puls pe secunda) furnizat de sistemul
de pozitionare globala GPS (Global Positionig System).
 În receptoarele GPS profesionale semnalul de 1pps serveste la
calarea unui oscilator de 10MHz.
 Semnalele 1pps si 10MHz servesc la sincronizarea frecventelor de
emisie.
73
 În figura este data schema bloc a unei retele tip SFN:
 Pe lânga cerinta functionarii sincronizate a emitatoarelor,

mai exista înca o restrictie în implementarea unei retele
SFN, si anume distanta maxima dintre emitatoare.
74
 Aceasta distanta este determinata de intervalul de garda

dintre simbolurile OFDM si de viteza de propagare a undelor
electromagnetice.
 Ea trebuie stabilita astfel încât sa nu se produca interferente
intersimbol.
 Inteferentele intersimbol nu se produc daca întârzierile pe
orice cale de propagare nu depasesc durata intervalului de
garda.
 Distanta maxima între emitatoare se calculeaza în felul
urmator:
viteza luminii este:
c = 299.792.458 m/s
timpul de parcugere a 1000 m este:
t1km = 1000 m/ c = 3,336 μs
distanta maxima între emitatoare
dmax = durata interval de garda/ t1km
75
 Valorile distantelor maxime functie de duratele intervalelor de garda

sunt date în tabelul umator:
Mod Durata Raport Durata Distanta
transmisie simbolOFDM interval de interval de maxima
(μs) garda garda inte
(μs) emitatoare
(km)
2k 224 1/4 56 16,8
224 1/8 28 8,4
224 1/16 14 4,2
224 1/32 7 2,1
8k 896 1/4 224 67,1
896 1/8 112 33,6
896 1/16 56 16,8
 Dupa cum s-a aratat la
896 începutul1/32
subcapitolului,
28 toate emitatoarele
8,4 ce
formeaza o retea SFN trebuie sa lucreze sincron, adica sa transmita
acelasi simbol OFDM absolut în acelasi timp.
 Vom vedea în continuare cum se realizeaza sincronizarea emitatoarelor.
76
 Modulatia DVB-T este structurata pe cadre, fiecare cadru fiind

compus din 68 de simboluri OFDM.
 În timpul transmiterii unui cadru este realizata transmiterea
unei informatii TPS complete iar purtatoarele pilot cu pozitie
variabila baleiaza tot spectrul canalului DVB-T.
 Patru cadre formeaza un supercadru.
 Supercadrul trebuie sa cuprinda un numar întreg de pachete RS
ale semnalului MPEG-2 (pachete TS cu protectie la erori Reed
Solomon).
 Numarul de pachete RS cuprinse într-un supercadru depinde de
rata de codare, modul de transmisie si tipul modulatiei folosite.
 În tabelul urmator sunt date numerele de pachete RS/
supercadru conform standardului ETS 300744.
77
Rata QPSK QPSK 16QAM 16QAM 64QAM 64QAM

codare 2k 8k 2k 8k 2k 8k
1/2 252 1008 504 2016 756 3024
2/3 336 1344 672 2688 1008 4032
3/4 378 1512 756 3024 1134 4536
5/6 420 1680 840 3360 1260 5040
7/8 441 1764 882 3528 1323 5292
 În reteaua SFN un supercadru trebuie sa contina pachete RS

identice si sa fie transmis în acelasi timp de toate
emitatoarele componente.
 Sincronizarea modulatoarelor se face static si dinamic.
 În acest scop se introduce o informatie de timp sub forma de
pachete ce se insereaza în fluxul de date.
 Aceste pachete sunt configurate similar cu pachetele MPEG-
2.
 Pentru inserarea acestor pachete, fluxul de date este
împartit în sectiuni cu durata de aproximativ 0,5s.
78
 Aceste sectiuni trebuie sa cuprinda un numar întreg de pachete

RS corespunzatoare unui numar întreg de supercadre si se
numesc megacadre.
 Numarul de supercadre cuprinse într-un megacadru este:
1 megacadru = 2 supercadre pentru modul 8k

1 megacadru = 8 supercadre pentru modul 2k
 Generarea megacadrelor este facuta de catre adaptorul SFN.
 Pachetul care contine informatia de timp si care este inserat
într-un megacadru se numeste pachet de initializare a
megacadrului, MIP (Megaframe Initializing Packet).
 Acest pachet este inserat la centrul de transmisie (unde se
realizeaza si multiplexarea fluxurilor de date corespunzatoare
programelor transmise) de catre MIP inserter din adaptorul SFN.
 Pachetul MIP are un PID special (Packet Identity) 15Hex, pentru
a putea fi identificat de catre modulator ca acesta contine
informatia de timp.
79
 Pe lânga aceasta informatie, MIP poate contine si informatie

de control a emitatoarelor din retea, putându-se astfel
controla si configura întreaga retea SFN dintr-un singur loc.
 Se pot schimba astfel tipul de modulatie, rata de codare,
intervalul de garda, cu singura conditie ca modulatoarele
emitatoarelor sa poata suporta astfel de comenzi de la
distanta.
 În figura este prezentata structura megacadrului cu pachetul
MIP inserat:
80
 Durata unui megacadru pentru un canal de 8MHz este:
Interval de garda Canal cu largimea de 8

(raport) MHz
1/4 0.609280
1/8 0.548352
1/16 0.517888
1/32
 Pachetul MIP contine un pointer care0.502656
informeaza fiecare modulator când sa
genereze urmatorul megacadru, în acest fel generarea fiind sincronizata.
 Pozitia MIP poate sa difere de la un megacadru la altul.
 Informatia de timp continuta în MIP se numeste Syncronization Time Stamp
(STS).
 Ea consta în diferenta de timp de când a fost receptionat ultimul semnal 1pps
ce precede startul urmatorului megacadru (M+1) si actualul start (al cadrului
M).
 Aceasta diferenta este copiata în pachetul MIP continut în cadrul M.
 Tot adaptorul SFN calculeaza întârzierea (pe baza STS) între centrul de
transmisie (headend) si emitator si face corectiile necesare.
81
DVB-T2: Transmiterea cu eficienta maxima a semnalelor
digitale TV
 Standardul DVB-T2 este a doua generatie de standard

pentru transmisia digitala terestra, oferind beneficii
semnificative în comparatie cu DVB-T.
 Elaborarea standardului DVB-T2 a fost motivata de utilizarea
cât mai eficienta a spectrului de frecvente disponibil, atât în
cazul unei tranzitii de la analog la digital, direct în DVB-T2,
cât si în cazul unei tranzitii de la DVB-T la DVB-T2.
 Utilizarea mai eficienta a spectrului, realizata prin
integrarea unor tehnologii avansate de prelucrare a
semnalului, se traduce, în final, în transmiterea unui numar
mai mare de programe în acelasi canal, cu o calitate mai
buna atât a continutului audio-video, cât si a zonei de
serviciu.
 Daca la standardul DVB-T2 se adauga si codarea
programelor TV în sistem MPEG-4, se obtine o crestere
remarcabila a performantelor retelei de broadcasting.
82
digitale TV
Privire de ansamblu asupra standardului DVB-T2
 Specificatia pentru standardul DVB-T2 a fost realizata în principal pentru

receptia fixa si utilizeaza aceleasi canale si benzi de frecvente ca si
standardul DVB-T.
 Acest lucru asigura compatibilitatea cu infrastructura de transmisie
existenta.
 Ca si în DVB-T, în DVBT-2 se utilizeaza modulatia OFDM si exista moduri cu:
 diferite numere de subpurtatoare (1k, 2k, 4k, 16k, 32k, 16k extins, 32k extins)
 diferite constelatii de modulatie (QPSK, 16QAM, 64QAM, 256QAM).
 Pentru protectia la eroare DVB-T2 utilizeaza codarea LPDC (Low Density
Parity Check) si BCH (Bose-Chaudhuri-Hocquengham).
 În DVB-T2 a fost introdusa o tehnica noua, si anume rotirea constelatiei,
pentru a asigura o robustete aditionala a semnalului.
83
digitale TV
Privire de ansamblu asupra standardului DVB-T2
• Standardul DVB-T2 are grija si de

echipamentele de emisie, în
sensul reducerii supracresterilor
inerente modulatiei OFDM.
• În cazul modului 32k în mod
special se produc vârfuri de mare
putere care pot reduce eficienta
amplificatorului de putere, sau
chiar îl pot defecta.
• Din acest motiv a fost proiectata
si introdusa o caracteristica
speciala, denumita reducere PAPR
(Peak Average Power Ratio), care
ajuta la limitatrea acestor
supracresteri fara a pierde
informatie.
84
digitale TV
Parametrii sistemului de transmisie DVB-T2
 DVB-T2 introduce o tehnica noua de îmbunatatire a

performantelor în canalul de transmisie afectat de atenuari
selective ale frecventelor datorate reflexiilor multiple,
refractiei si difractiei manifestate în procesul propagarii
undelor radioelectrice.
 Diagramele constelatiei IQ sunt rotite în sens opus acelor de
ceasornic, pentru a obtine puncte de constelatie cu valori
unice pe axele I si Q, astfel ca informatia este prezenta pe
ambele axe:
85
digitale TV
 În DVB-T, bitii de date corespunzatori subpurtatoarelor care sunt
puternic degradate în timpul propagarii, se pierd.
 Algoritmul de precorectie a erorii (FEC) trebuie sa recupereze
acesti biti, iar aceasta poate duce la o crestere semnificativa a
valorii minime a câmpului de receptie necesar decodarii
semnalului.
 Constelatia rotita specifica DVB-T2 constituie o cale efectiva de
reducere a sarcinii algoritmului FEC.
 Aceasta tehnica conduce la o detectie mult mai precisa a bitilor
de date si, deci, la mai putine erori care trebuie corectate de
FEC.
 Ca urmare, algoritmul FEC poate sa-si utilizeze capabilitatea
pentru corectarea altor factori pertubatori din canal, ca de
exemplu zgomotul.
 Trucul este ca rotirea constelatiei introduce o întârziere pe axa Q
si dupa maparea constelatiei (biti  QAM), axa Q este întârziata.
 În acest context, întârzierea înseamna ca datele sunt mutate în
celula urmatoare
86
digitale TV
 Astfel, informatia este împartita între valorile I si Q, ambele continând
întreaga informatie, dar fiind transmise pe purtatoare diferite.
 Cu multitudinea de etape succesive de interleaving urmând acestei

etape a modulatorului, ambele axe sunt transmise pe subpurtatoare
complet separate.
 Daca unele subpurtatoare se degradeaza semnificativ, doar una din
axe este sigur pierduta si este mai mult decât probabil ca cealalta axa
sa fie înca prezenta.
 Desigur ca împartind informatia în doua parti, face ca fiecare parte sa
fie mai putin robusta decât combinatia lor, dar, pe ansamblu,
mecanismul asigura o crestere semnificativa a robustetei semnalului
în canalele de transmisie dificile.
87
digitale TV
 În principiu, la o rata de codare a sistemului DVB-T2 mai mare (adica cu
mai putina protectie), este necesar un câmp de receptie mai mic fata de
aceleasi conditii implementate în sistemul DVB-T.
 Aceasta robustete suplimentara a sistemului DVB-T2 poate fi utilizata la
cresterea ratei de codare (cresterea numarului de servicii sau
programe), în conditiile pastrarii aceleiasi valori minime a câmpului de
receptie ca pentru DVB-T.
 O multitudine de tehnici face ca sistemul DVB-T2 sa fie mult mai eficient
decât sistemul DVB-T.
 În DVB-T2 raportul S/N per bit (E b/N0) este semnificativ mai scazut si
exista doua posibilitati de a utiliza acest fapt.
 Prima optiune este de a mentine rata de date (capacitatea) fixa (la fel ca pentru
DVB-T), ceea ce duce la nivele de câmp minim necesare mai mici. Acest lucru
conduce la zone de servici mai mari, reducându-se astfel costul retelei per
program, deoarece poate fi redus numarul de emitatoare, sau se poate mentine
aceeasi acoperire, reducând puterea emitatoarelor.
 A doua optiune este de a utiliza robustetea aditionala pentru cresterea capacitatii
(numarului de servicii), cu pastrarea aceluiasi nivel de câmp ca pentru DVB-T. La
aceeasi putere se pot transmite mai multe date (programe), deci costul per
program se reduce.
88
digitale TV
 În tabelul urmator este data, spre exemplu, rata de date DVB-T2,
pentru un canal de 8MHz si cel mai scurt interval de garda:
89
digitale TV
 În tabelul urmator este sintetizata o comparatie între

performantele sistemelor DVB-T si DVB-T2, într-un caz concret:
Parametrii sistemelor DVB-T si DVB-T2 pentru receptie indoor, pentru acelasi Emin si
aceeasi rata de codare
DVB-T DVB-T2 DVB-T2

Acelasi Emin Aceeas
i rata de
date
Modulatie 16-QAM 64-QAM 16-QAM
Numar 8K 16K 16K
subpurtatoare
(FFT)
Interval de 1/4 1/8 1/8
garda
Rata de codare 2/3 2/3 3/5
Mod Normal Extins Extins
subpurtatoare
Capacitate 13.3 Mbit/s 25.0 Mbit/s 15.0 Mbit/s
Numar programe 6 SD sau 1 HD 14 SD sau 2 HD 6 SD sau 1
(MPEG-4) HD
90 Emin (500MHz, 86.4 dBµV/m 86.6 dBµV/m 62.4 dBµV/m
1.5m)
digitale TV
 In figura urmatoare este data o comparatie intre banda de

frecvente ocupata in modul normal si modul extins
91
digitale TV
 De asemeni, sistemul DVB-T2 poate utiliza scheme de tipul MISO (Multiple

Input Single Output):
 DVB-T2 incorporeaza tehnica Alamouti, utilizand o pereche de emitatori Tx1

si Tx2
 Tehnica Alamouti imbunatateste receptia mobila si portabila
 In aceasta tehnica semnalul este transmis de al doilea emitator (Tx2) usor
modificat fata de cel transmis de Tx1, si intr-o ordine inversa a frecventelor
 Practic se imbunatateste raportul S/N, ca si cand am avea la receptor antene
cu diversitate
 Evident, receptorul este mai complex, dar acest lucru nu duce la o scumpire
excesiva
 In plus, este necesara dublarea numarului de piloti, fata de o transmisie
simpla
92
digitale TV
 Este posibila combinarea celor 2 optiuni (acoperire mai mare sau capacitate
mai mare) utilizând conceptul PLP (Physical Layer Pipe).
 În acest concept, fluxul de date ce contine serviciile (programele) este asignat
unor canale logice denumite PLP.
 PLP-urile sunt grupate împreuna, fiind posibila existenta mai multor grupuri
(minim 1).
 Fiecare grup poate utiliza un factor individual de corectie FEC si, de asemenea,
o schema proprie de modulatie (de exemplu, un grup pentru HD, altul pentru
servicii mobile, etc), asa cum se vede din schema de principiu a unei transmisii
DVB-T2 cu multiple PLP:

93
digitale TV
 Unde pe PLP se transmit programe multiplexate grupate
dupa tinta de transmisie:
94
digitale TV
 Iar conceptul de PLP poate fi reprezentat sugestiv ca:
 În functie de schema aleasa se poate aloca dinamic (statistic) banda

asa încât sa se asigure cel mai bun compromis între eficienta
utilizarii canalului si calitatea programelor transmise.
95
digitale TV
 Arhitectura sistemului DVB-T2
 Principala diferenta între un sistem DVB-T si unul DVB-T2 este ca multiplexerul

este conectat la o poarta T2 (T2 Gateway).
 Aceasta poarta primeste unul, sau mai multe semnale (programe)
multiplexate, câte unul pentru fiecare PLP (Physical Layer Pipe).
 T2 Gateway încapsuleaza aceste date în asa numite cadre în banda de baza
(BaseBand Frames).
 Apoi tot continutul este trimis catre modulatoarele (emitatoarele) DVB-T2.
96
digitale TV
 Structura Cadrelor DVB-T2
 Sistemul DVB-T2 utilizeaza conceptul PLP introdus prima data în

specificatia DVB-S2.
 Un PLP este un canal logic în care se poate transmite de la unul la
multiple servicii.
 Fiecare PLP poate avea o rata de bit diferita, precum si parametrii
diferiti de protectie la erori.
 De exemplu, este posibila alocarea serviciilor SD si HD unor PLP
diferite.
 Alt exemplu este standardul DVB-NGH, care va fi bazat pe PLP
multiple pentru a permite transmiterea televiziunii mobile pe
reteaua DVB-T2.
 Si un alt exemplu este gruparea programelor regionale si
nationale pe PLP diferite.
 Standardul DVB-T2 defineste mai multe profile:
 Profil tip A: Un singur flux de date la intrare, sau mono PLP
 Profil tip B: Mai multe fluxuri de date la intrare, sau multi PLP. În modul multi
PLP, acestea sunt divizate în timp.
97
digitale TV
 În profilul de tip B nu numai ca este posibil sa se lucreze cu

diferite scheme de modulatie si factori de protectie la erori,
dar acestea pot fi modificate dinamic, de la frame la frame.
 Acest lucru necesita evident transmiterea unor identificatori
în cadrul fluxului de date, ceea ce duce la cresterea
complexitatii atât la partea de codare (emisie), cât si la
partea de decodare (end-user).
 In figura urmatoare este data o schema a structurii cadrelor
in DVB-T2
98
digitale TV
 Aceste cadre sunt încapsulate de poarta T2 într-un semnal (flux) în banda de baza si
transmis catre emitatoare (modulatoare) prin intermediul unor interfete cu protocol
special pentru T2.
99
digitale TV
 În concluzie, mai jos sunt sintetizati principalii parametrii ai standardului si

semnalului DVB-T2 :
 Mai multe intrari MPEG-2 TS, sau Fluxuri generice ca semnale în banda de baza (teoretic
pâna la 255)
 Crestere a capacitatii cu cel putin 30%, datorita algoritmilor superiori de protectie la
erori, preluati din standardul DVB-S2
 Compatibilitatea cu Planul Geneva 2006 (canale de 6, 7, 8 MHz)
 Tipuri aditionale de canale : 1.7MHz si 10 MHz
 Aplicatii stationare, dar si mobile
 Utilizarea modulatiei COFDM
 Moduri 1k, 2k, 4k, 8k, 16k, 32k
 Intervale de garda 1/4, 1/8, 1/16, 1/32, 19/256, 1/128
 Scheme de modulatie QPSK, 16QAM, 64QAM, 256QAM
 Diagrame de constelatie rotite, cu întârzierea pe axa Q
 Structura flexibila a pilotilor cu distributie fixa si variabila
 Reducere a supracresterilor (PAPR – Peak to Average Power Ratio)
 Codare si modulare variabila, cu posibilitatea modificarii dinamice
 Întretesere în timp
 Divizare în timp
 Existenta unor câmpuri de extensie pentru aplicatii viitoare
 Fluxuri de date auxiliare
100
digitale TV
Comparatie între sistemele DVB-T si DVB-T2
 În tabelul de mai jos sunt sintetizate asemanarile si deosebirile standardelor

DVB-T si DVB-T2:
DVB-T DVB-T2
Modulatie COFDM: QPSK, 16QAM, COFDM: QPSK, 16QAM, 64QAM,
64QAM 256QAM
Benzi utilizate Banda III, IV/V (VHF, UHF) Banda III, IV/V (VHF, UHF) +
Banda L
Banda canal suportata 6, 7, 8 MHz 1.75, 5, 6, 7, 8, 10 MHz
Codarea FEC în canal Codare de convolutie + Codare LDPC + codare BCH cu
codare Reed Solomon cu rate rate de codare: 1/2, 3/5, 2/3, 3/4,
de codare: 1/2, 2/3, 3/4, 5/6, 4/5, 5/6
7/8
Numar de subpurtatoare 2K, 8K 1K, 2K, 4K, 8K, 16K, 32K
Valoarea minima C/N 5dB (QPSK cu 1/2) pâna la 3dB (QPSK cu 1/2) pâna la 24dB
(canal Rice) 23dB (64QAM cu 7/8) (256QAM cu 5/6)
Schema pilotilor 1 schema 8 scheme: PP1 pâna la PP8,
unde: PP1 este o schema identica
cu cea de la DVB-T (cca 8% piloti)
PP8 este 1/12din DVB-T (cca 1%
piloti)
Intervale de garda 1/32, 1/16, 1/8, 1/4 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8,
19/128, 1/4
Distanta maxima între 67.2 km (mod 8K) 159.6 km (mod 32K), 134.4 km
emitatori într-o retea SFN (mod 16K)
(canal 8MHz)
Banda semnalului 5.71, 6.66, 7.61 MHz 1.54, 4.76, 5.71, 6.66, 7.61, 9.51
MHz (mod normal)
1.57, 4.86, 5.83, 6.80, 7.77, 9.71
MHz (mod extins)
În modurile 8K, 16K, 32Kbanda extinsa se
obtine prin reducerea intervalelor de garda
dintre canale
Robustetea serviciului Limitata Posibila prin utilizarea sistemului
special (program Poate fi crescuta putin prin PLP
prioritar) utilizarea modulatiei Datele sunt împartite pe diferite
ierarhice, dar schema nu PLP, care pot avea valori diferite
este flexibila pentru FEC, Modulatie,
interleaving
101
digitale TV
DVB-T DVB-T2
Interleaving (întretesere) Bit + frecventa Bit + celula + timp +
Se face o întretesere redusa frecventa
doar în cadrul aceluiasi simbol Datele sunt împartite pe PLP,
OFDM iar adâncimea de întretesere
variaza de la 70ms în modul A
(single PLP) pâna la mai mult
de 200ms în modul B.
Întreteserea multicadru mai
mare de 500ms este posibila
numai pentru PLP cu rata de
date foarte mica.
Diversitate SISO sau SIMO pentru receptor SISO, MISO, respectiv SIMO,
cu diversitate (2 antene de MIMO pentru receptor cu
receptie) diversitate
Rotirea constelatiei - Crestere semnificativa a
robustetii în canale cu
degradari multiple (reflexii,
operare SFN, interferente de
banda îngusta, etc)
Moduri pentru extindere - FEF (future extension frame)
Permite adaugarea a ceva
complet diferit între structurile
semnalelor DVB-T2, ca de
exemplu pentru Next
Generation Handheld sau
semnaturile emitatoarelor
Rata de bit maxima 31.7 Mbit/s 50.3Mbit/s
(canal 8 MHz) (8K, 64QAM, CR=7/8, GI=1/32) 32Ke, 256QAM, CR=5/6,
GI=1/128, PP7)
Rate de bit uzuale SFN rec. portabila: 13.3 Mbit/s SFN rec. portabila: 25.0 Mbit/s
(canal 8 MHz) SFN rec fixa: 19.9 Mbit/s SFN rec fixa: 37.0 Mbit/s
MFN rec fixa: 24.1 Mbit/s MFN rec fixa: 40.2 Mbit/s
Compatibilitatea cu planul Planul Geneva'06 este bazat Semnalul este inclus în masca
Geneva '06 pe sistemul DVB-T semnalului DVB-T (nivel putere
masurat într-o banda de 4kHz
102
digitale TV
 Comparatia dintre cele doua sisteme, din punct de vedere

conceptual si tehnic, releva avantajele sistemului DVB-T2,
fata de DVB-T, si anume:
 Ofera o capacitate de transmisie mai mare cu minimum
30%, adica posibilitatea de a transmite mai multe programe
pe un multiplex;
 Îmbunatateste performantele retelelor SFN (single frequency
network), facând posibila functionarea unei retele pe o
singura frecventa la nivel national (cu renegocierea
structurii Planului Geneva'06);
 Asigura o calitate mult mai buna a serviciilor transmise,
inclusiv pentru formatul SD, mai ales daca se adopta
comprimarea MPEG4 a semnalului video;
 Asigura o utilizare mai flexibila a benzilor de frecvente;
 Ofera posibilitatea reducerii raportului de puteri (Pvârf/ Pmedie),
marind în acest fel eficienta energetica a transmisiei.
103
digitale TV
Emitatorul DVB-T2. Modulatorul DVB-T2
 Având în vedere complexitatea semnalului DVB-T2, este

evident ca modulatorul DVB-T2 va fi mult mai complex decât
cel pentru DVB-T.
 In figura urmatoare este data schema bloc de principiu a
unui modulator DVB-T2:
104
digitale TV
Emitatorul DVB-T2. Modulatorul DVB-T2
 Iar in continuare este schema bloc a circuitelor de

intretesere pentru DVB-T2:
105
digitale TV
Retele DVB-T2
 Pentru implementarea unei retele SFN, cresterea capacitatii

ce poate fi obtinuta prin utilizarea standardului DVB-T2 este
data în exemplele din tabelele urmatoare, în care s-a utilizat
valoarea minima a câmpului utilizabil în standardul DVB-T
pentru a identifica setul de parametrii corespunzatori în
standardul DVB-T2.
 Numarul de purtatoare OFDM mai mare (8K, 16K, 32K)
prezinta optiunea de a adauga purtatoare suplimentare de
fiecare parte a spectrului pentru utilizarea mai eficienta a
canalului (modul „extended carrier”).
 Bineînteles ca acest lucru implica un cost mai mare pentru
filtrele de canal.
106
digitale TV
Retele DVB-T2
 O crestere potentiala de cca 85% a capacitatii pentru

receptia fixa, în cazul retelelor SFN în standard DVB-
T2
DVB-T DVB-T2
Modulatie 16-QAM 256-QAM
Numar subpurtatoare 8K 32K
(FFT)
Interval de garda 1/4 1/16
Rata de codare 2/3 2/3
Mod subpurtatoare Normal Extins
Capacitate 19.9 Mbit/s 37.0 Mbit/s
Numar de programe 9 SD sau 2 HD 20 SD sau 4 HD
(MPEG-4)
Emin (500MHz, 10m) 52.5 dBµV/m 51.8 dBµV/m
107
digitale TV
Retele DVB-T2
 O crestere potentiala de cca 88% a capacitatii pentru receptia

portabil outdoor, în cazul retelelor SFN în standard DVB-T2
DVB-T DVB-T2
Modulatie 16-QAM 64-QAM
Numar subpurtatoare 8K 16K
(FFT)
Interval de garda 1/4 1/8
Rata de codare 2/3 2/3
Mod subpurtatoare Normal Extins
Capacitate 13.3 Mbit/s 25.0 Mbit/s
Numar de programe 6 SD sau 1 HD 14 SD sau 2 HD
(MPEG-4)
Emin (500MHz, 1.5m) 56.4 dBµV/m 56.8 dBµV/m
 Din cele 2 tabele de mai sus se vede clar avantajul utilizarii standardului
DVB-T2.
 În cazul receptiei fixe s-ar putea transmite pâna la 4 programe HD (MPEG-
4, 720p) cu o calitate rezonabila a imaginii, în timp ce în receptia de tip
portabil outdoor ar permite distributia a 14 programe SD (MPEG-4, 576i).
 Odata cu cristalizarea standardului DVB-T2, platforma terestra de
broadcasting a devenit o buna baza pentru concurarea serviciilor
de cablu sau satelit.
108
digitale TV
Retele DVB-T2
 În concluzie, DVB-T2 asigura capacitati între 50% si chiar 90%

mai mari decât DVB-T, pentru acelasi nivel al robustetii.
 Cresterea capacitatii rezulta din utmatoarele avantaje ale
standardului:
 protectie (FEC) îmbunatatita
 rotirea constelatiei si întârzierea axei Q
 mai multe posibilitati de alegere a intervalului de garda
 Moduri FFT (numar subpurtatoare) mai mari, ceea ce conduce la retele
SFN pe suprafete mai mari
 Schema flexibila pentru frecventele pilot
 Modul MISO (codarea Alamouti)
 Acest lucru face ca standardul DVB-T2 sa devina o prima

optiune atunci când se face trecerea de la analogic la digital,
sau când se doreste adaugarea unor servicii HD suplimentare.
 Totusi, în standardul DVB-T2, fata de standardul DVB-T, este
mult mai critica definirea cu acuratete a parametrilor de
modulatie pentru planificarea retelelor.
109
Scenarii de tranzitie de la televiziunea analogica la televiziunea digitala
 În urma aderarii României la Uniunea Europeana, a faptului

ca anul 2015 a fost adoptat în cadrul conferintelor U.I.T. ca
an limita pentru încetarea transmisiilor analogice de
televiziune în Europa, precum si a semnarii actelor finale la
Geneva privind noul plan de frecvente RRC06, M.C.S.I. va
redefini strategia privind tranzitia de la televiziunea
analogica terestra, la cea digitala terestra si implementarea
serviciilor multimedia la nivel national, concretizata printr-o
noua Hotarâre de Guvern, care va înlocui HG 1213/2009.
 Anul acesta se spera ca se vor acorda licentele pentru
operarea multiplexelor nationale în banda UHF.
 În trimestrul IV 2009 a fost adoptat, la nivel european
standardul digital DVB-T2 si deja sunt în curs de
implementare retele DVB-T2 în Anglia si în Suedia.
 În Serbia s-a luat deja hotarârea ca tranzitia la televiziunea
digitala sa se faca direct în standardul DVB-T2, la fel în
Ucraina si chiar si Bulgaria ia în considerare implementarea
în DVB-T2 pentru retelele publice.
110
 Având în vedere ca în România procesul tranzitiei la

televiziunea digitala este întârziat, a devenit utila analizarea
posibilitatii implementarii multiplexelor direct în standardul
DVB-T2.
 În S.N.R. exista un curent de opinie privind introducerea
acestui sistem.
 In acest sens, s-a propus ca „up-gradarea” emitatoarelor
modernizate în perioada 2005 – 2008 sa nu se mai faca la
sistemul DVB-T, ci sa se creeze posibilitatea functionarii în
ambele standarde; cu alte cuvinte, s-a propus sa se treaca
retelele actuale în DVB-T si, ulterior, acestea sa poata
functiona la cerere si în sistemul DVB-T2.
111
 Conferinta UIT din 2006 de la Geneva a adoptat planul de

frecvente RRC'06 bazat pe sistemele de transmisie DVB-T si T-DAB.
 Membrii UIT au stabilit ca numai parametrii acestor sisteme vor fi
utilizati pentru modificarea sau extinderea planului de frecvente.
 Mai mult, procedura de modificare adoptata, a fost creata în mod
specific pentru parametrii acestor doua sisteme.
 Ca urmare, doar aceste doua sisteme pot fi utilizate atunci când se
solicita modificari ale planului.
 Acest lucru implica faptul ca, daca se doreste crearea unor
asignari pentru sistemul DVB-T2 (sau alt sistem, ca de exemplu
DVB-H), aceste asignari trebuie supuse aprobarii utilizând
caracterisiticile tehnice dorite echivalate cu cele ale sistemului
DVB-T sau T-DAB.
 Când emitatoarele sunt puse în functiune, administratia poate
notifica sistemul real de transmisie (DVB-T2, DVB-H, etc), dar cu
angajamentul ca acesta nu va produce un nivel mai mare al
interferentelor, sau nu va necesita un nivel mai mare de protectie
decât valorile convenite prin planul RRC'06.
 De asemenea puterea de vârf masurata într-o banda de 4kHz în
canalul de transmisie nu va depasi densitatea de putere
corespunzatoare celei din plan.
112
 Tinând cont de aceste lucruri este esential ca

implementarea unei retele DVB-T2 sa utilizeze aceleasi
asignari ca cele ale unei retele DVB-T, pentru a evita toate
activitatile necesare modificarii Planului Geneva'06,
activitati care ar spori dificultatile inerente implementarii
retelei DVB-T2.
 Astfel, fata de retelele DVB-T definite prin Planul Geneva'06,
retelele DVB-T2:
 Ofera acelasi raport de protectie, sau unul mai bun, precum si un
nivel de câmp minim necesar mai mic pentru scheme de
modulatie echivalente;
 Pot utiliza acelasi tip de polarizare ca cel definit prin Planul
Geneva'06 (vertical, pentru România);
 Pot realiza aceleasi zone de serviciu, cu puteri aparent radiate
similare sau mai mici, în functie de schema de modulatie aleasa;
 Produc vârfuri ale densitatii de putere comparabile, sau mai mici,
pentru un numar egal sau mai mare de purtatoare OFDM
(marimea FFT).
113
 Daca se anlizeaza cu atentie schemele de modulatie corespunzatoare
DVB-T2, se observa ca nu toate sunt direct compatibile cu Planul
Geneva'06, deci nu pot fi implementate fara modificarea planului prin
negocieri directe.
 De exemplu, în tabelul de mai jos sunt listate variantele direct

compatibile cu Planul Geneva'06, pentru banda UHF si largime de
canal de 8MHz.
Tip Marimea Rata de codare* Interval de garda
Modulatie FFT
2k 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/32, 1/16, 1/8, 1/4
4k 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/32, 1/16, 1/8, 1/4
8k 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
16k 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
32k 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128
8k extins 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
16k extins 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128, 1/4
32k extins 1/2, 3/5, 2/3, 3/4, 4/5, 5/6 1/128, 1/32, 1/16, 19/256, 1/8, 19/128
* Pentru blocuri de marime 16 200 si 64 800 biti

114
 Totusi, este important de stiut ca toate variantele pot fi

facute compatibile cu planul Genva'06, daca se aplica filtre
corespunzatoare care sa încadreze semnalul RF în masca
definita pentru DVB-T, chiar daca acest lucru duce la o
oarecare pierdere de capacitate a multiplexului.
 Din experienta tarilor care au trecut la televiziunea digitala

s-au constatat urmatoarele:
 Cu cât exista un procent mai mare de utilizatori dependenti de
televiziunea terestra, cu atât mai dificila este tranzitia;
 Pentru o perioada oarecare este necesara transmisia simultana
analog si digital, cel putin pentru un program public national;
 Trebuie sa existe un stimulent, sub forma unor programe
aditionale, sau o calitate mai buna, pentru ca telespectatorii sa
accepte noua tehnologie, având în vedere ca va implica
upgradarea receptoarelor, pentru care vor trebui sa plateasca.
115
 Din punct de vedere al planificarii de frecvente, se poate

utiliza fara probleme structura existenta în Planul Geneva'06
si se va obtine fie o acoperire mai buna, fie o crestere a
capacitatii, fie amândoua.
 Evident trebuie utilizat un program care poate opera cu
parametrii caracteristici atât standardului DVB-T (pentru
care este definit planul), cât si standardului DVB-T2 (pentru
care se face planificarea).
 Pentru tarile care nu au realizat înca tranzitia de la

televiziunea analogica la cea digitala, ar fi logic sa introduca
direct standardul DVB-T2, deoarece acesta a început sa fie
implementat ca un serviciu normal în mai multe tari.
 De asemenea echipamentele de receptie DVB-T2 au început
sa fie disponibile chiar si în piata din România, la preturi
acceptabile.
116
 Este de asteptat sa fie necesara o perioada de simulcast în

procesul tranzitiei de la televiziunea analogica la DVB-T2,
dar acest lucru este valabil si pentru tranzitia la DVB-T.
 Tinând cont de realitatile din România, si anume penetrarea
platformelor alternative (cablu, satelit, IP) pâna la 80% din
populatie, pentru realizarea cu succes a tranzitiei este bine
ca acesta perioada sa fie cât mai scurta posibil si sa se
aplice cel mult programului public national.
 O abordare pe regiuni a implementarii poate fi o cale viabila
în tranzitia de la televiziunea analogica la cea digitala, atât
în standard DVB-T cât si în standard DVB-T2.
 Utilizarea standardului DVB-T2 ar permite transmiterea mai
multor programe, inclusiv HD, ceea ce ar face mai
suportabila necesitatea cheltuielilor suplimentare ale
utilizatorilor finali.
117
 Conditiile generale care cresc într-o oarecare masura riscul

implementarii directe a sistemului DVB-T2 sunt:
 Sistemele digitale DVB-T si DVB-T2 nu sunt compatibile, deci odata hotarât
sistemul, modificarea lui se va face cu costuri suplimentare atât la emisie, cât
si la telespectator;
 Planificarea retelelor T2 nu este diferita ca mod de abordare, dar SNR a
realizat un plan de frecvente pentru DVB-T, iar pentru DVB-T2 trebuie facut o
noua planificare, dupa up-gradarea softului de calcul;.
 Planul de la Geneva (RRC06) este realizat pentru sistemul DVB-T, nefiind
negociat distinct pentru sistemul DVB-T2. În consecinta, cel putin o parte din
parametrii acestuia trebuie renegociati la nivel international, în special pentru
retelele SFN nationale, iar pâna la renegociere parametrii trebuie sa se
încadreze în cei pentru sistemul DVB-T.
 Retelele DVB-T2 au fost introduse într-o serie de tari din Europa dupa
implementarea retelelor DVB-T, iar în alte tari, precum Ucraina, Serbia,
Bulgaria, tranzitia se realizeaza direct la sistemul DVB-T2. Pâna acum, în tarile
care au realizat tranzitia la DVB-T, au fost dezvoltate retele separate si nu s-au
transformat retelele în functiune, tocmai pentru a nu pierde clientii existenti.
 În România au fost vândute deja o multime de televizoare LCD sau plasma cu
receptor DVB-T sau DVB-T/C încorporat. Acestea nu vor putea reptiona DVB-T2,
iar pretul receptoarelor DVB-T2 (set top box) este înca relativ ridicat (de circa 2
ori mai mare decât al receptoarelor DVB-T), cu toate ca acesta este în scadere
si deja au aparut pe piata din România televizoare LED cu tuner DVB-T/C/T2 cu
preturi comparabile cu cele care au doar tuner DVB-T/C.
118
119

2 Notiuni Introductive Standarde DVB T DVB T2 v3 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2 Notiuni Introductive Standarde DVB T DVB T2 v3 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Transmiterea terestra a

 Transmiterea terestra a semnalelor digitale de televiziune se

 Pentru rezolvarea celor mai multe probleme specifice

 Aceasta metoda presupune modularea cu o rata mica a mai

Exista de asemenea si cazul particular când nu

Un alt fenomen care apare în cazul receptiei mobile

Pornind de la observatia ca:

 Daca fiecare dintre cele n frecvente corespunzatoare canalelor de

 Astfel s-a decis sa se foloseasca metoda de modulatie OFDM (Orthogonal

 Pentru a întelege conditia de ortogonalitate a

 Daca vom considera ca în urma modularii purtatoarele

 În domeniul frecventa, în locul liniilor spectrale

 Pachetul burst (care poate contine mii de subpurtatoare modulate)

 Conditia de ortogonalitate se obtine când maximul unei

Functie de numarul de subpurtatoare, în DVB-T sunt

Nr. subpurtatoare 2048 8192

 Generarea simbolurilor OFDM

 Generarea simbolurilor OFDM

Procedura prezentata anterior este pur teoretica.

 Schema bloc de implementare a unui modulator OFDM bazat pe

 Procesul de modulatie OFDM se desfasoara astfel: fluxul de date,

Fiecare subflux de date este livrat pachet cu

 Semnalele re(t) si im(t) corespund miilor de

 Intervalul de garda poate consta în:

 Generarea intervalului de garda este prezentata în figura:

 Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de

 Reprezentarea simbolurilor OFDM cu intervalul de garda cu semnal

 Reprezentarea semnalului în cazul receptiei multicale este data în

 Reprezentarea spectrala si temporala a semnalului OFDM este data

 Semnale suplimentare în spectrul OFDM

 Pâna acum am vazut cum în cadrul semnalului OFDM

Purtatoarele de informatie utila au fost tratate pâna acum.

În cazul acestor modulatii, fiecarei subpurtatoare îi sunt

„Purtatoarele pilot cu pozitie fixa în spectru sunt utilizate pentru

 Acest mod de transmisie OFDM

Metoda de transmisie OFDM:

 În 1995, standardul de transmisie digitala terestra a

 Fiecare dintre aceste moduri prezinta avantaje si

 Standardul DVB-T prevede utilizarea optionala a modului

 Standardul DVB-T prevede urmatoarele tipuri de purtatoare:

 Primele doua tipuri de purtatoare au fost explicate în

 Purtatoarele pilot cu pozitie variabila sunt împrastiate în

 Purtatoarele TPS au pozitii fixe în cadrul spectrului.

 Purtatoarele TPS servesc în procesul de demodulare prin stabilirea corecta a

 Pozitia purtatoarelor pilot în cadrul diagramei constelatiei 64QAM este

 Numarul subpurtatoarelor DVB-T pentru cele doua moduri de transmisie este

Parametrii sistemului DVB-T sunt urmatorii;

o frecventa de esantionare a IFFT,

o banda semnalului DVB-T,

o spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8 (7)

o nivelele de semnal ale subpurtatoarelor.

Frecventa de esantionare a IFFT

fsampling IFFT 8MHz = 64/7 MHz = 9,142857143 MHz

Pentru canale cu latimea de 7, respectiv 6 MHz se înmulteste frecventa de

Δf = fsampling IFFT / Nr total subpurtatoare

Banda semnalului DVB-T

Spectrul ocupat de un canal DVB-T de 8

Debitul fluxului de informatie

Durata simbol + interval de garda are valorile din tabelul urmator:

Debitul fluxului de informatie

 gross_data_rate = (rata_simbolOFDM ) x (nr._purtatoare

Si are valorile din tabelul urmator (pentru canal de 8 MHz):

Interval Mod transmisie