Curs Receptoare Cap 3

1 1
Capitolul 3: Amplificatoare de radiofrecventa si de

microunde utilizate in receptoare

Utilizarea amplificatoarelor de radiofrecventa si microunde
[A(RF&unde)] in tehnica receptiei radio
Circuite oscilante (selective)
Amplificatoare de radiofrecventa si microunde [A(RF&unde)]
selective
1
2 2
Aspecte generale

am facut deja cunostinta cu structura generala a unui receptor
am vazut ca, desi poate lipsi, partea de RF si unde (asa cum apare ea in
schema din fig.) este definitorie in realizarea deosebirii fundamentale dintre
un receptor profesional si celelalte receptoare
partea de RF si unde (RF front-end), reprezinta, in esenta, un amplificator
de RF/unde selectiv (de banda larga sau ingusta, dar selectiv)
selectivitatea amplificatorului se realizeaza, pe langa modul de proiectare al acestuia,
prin folosirea, ca circuit de intrare, a unui (unor) circuit/e de selectie in frecventa
diverse configuratii de circuite oscilante
[A(RF&unde) utilizate in receptoare]:
generalitati, parametri, particularitati
Partea de RF (microunde - unde)

Circuit de
acord (de
preselectie, de
intrare)

ARF (amplificator de
radiofrecventa)

3 3
CIRCUITUL DE INTRARE (CI)
are rolul de a realiza conexiunea optim ntre
anten i primul etaj activ din RR
optim:
sunt admise i pierderi
se alege un anumit regim de
functionare al [A(RF&munde)]
structura: de tip circuit oscilant (serie sau
derivatie / COS sau COD)
carateristica functionala importanta: acordul
permanent pe frecvena de lucru
3
4 4
dac receptorul are acord variabil, atunci unul (oricare) din elementele
circuitului oscilant este reglabil
in acest caz(al acordului variabil), intervenia n funcia de selectivitate nu mai
este opional, ci necesar
CI va atenua ct mai bine posibil perturbaiile deprtate de frecvena de
lucru (care nu trebuie s intre in SF):
frecvena intermediar
frecvena imagine
este adevarat ca o parte din aceast funcie o va prelua i [A(RF&unde)]
exista, insa, receptoare care nu au ARF
de aici rezulta si necesitatea asigurarii contributiei proprii a CI la selectivitatea
globala a receptorului

5 5
AMPLIFICATORUL DE RADIOFRECVEN SI MICROUNDE
[A(RF&unde)]

realizeaz amplificarea semnalului n banda original
contribuie la mrirea
ctigului global al receptorului
sensibilitii limitate de amplificare

avand in vedere cele expuse la Capitolul 2 (Zgomote, mai precis ecuatia lui
Friis), ESTE recomandabil (chiar NECESAR) CA ACEST ETAJ S LUCREZE CU
ZGOMOT MIC

zgomotul produs trebuie sa fie (si este!) mai mic dect cel produs de
schimbtorului de frecven
Obs.: SF este primul bloc activ atunci cnd [A(RF&unde)] lipsete
[A(RF&UNDE)] ARE UN ROL ESENTIAL IN MRIREA SENSIBILITII
LIMITATE DE ZGOMOT
6 6
pentru orice receptor, este necesara eliminarea completa (daca se poate) a
semnalelor pe frecventa intermediara (f
i
)

i frecventa imagine (f
im
)
din acest motiv, blocul [A(RF&UNDE)] va fi selectiv i va atenua ct mai
mult posibil aceste semnale pentru a le mpiedica s ajung la SF
prin prezena sa, [A(RF&UNDE)] amelioreaz i selectivitatea
receptorului
dac receptorul are acord variabil, acest bloc trebuie acordat pe frecvena
purttoare a semnalului util
din cele expuse, rezulta ca structura sa este, in principiu, simpl (sau nu
este foarte complicata):
unul sau dou etaje de amplificare avnd ca sarcin circuite selective
(oscilante - simple sau cuplate)
7 7
Caracteristici principale:
ctigul mare [aprox. (10...30 dB)]
se alege aa fel c s nu conteze zgomotul etajului urmtor
izolarea SF+OL de anten: cat mai buna
reducerea radiatiei semnalului local i
reducerea influena antenei asupra [A(RF&unde)]

Comparatie CI - [A(RF&unde)]: importante elementele comune
elemente comune:
ambele se acord pe f
s
;
ambele atenueaz f
i
i f
im
;
ambele sunt grupate sub una (oricare) din denumirile: circuite de
radiofrecven / circuite de semnal / partea de RF&unde [RF FRONT-
END]

8 8
Circuitele oscilante (CO) sunt circuite electrice formate din inductoare si
capacitoare interconectate n care se injecteaz energie electric
cea mai importanta caracteristica a CO: sunt circuite acordate n frecventa
d.p.v. al modului de interconectare a elementelor reactive componente ale CO,
exista trei tipuri de circuite oscilante:
circuite oscilante serie (COS)
circuite oscilante derivatie (COD)
circuite oscilante cuplate (CC)
8
circuite oscilante

U
9 9
fie situaia din fig.:

energia electrica injectat circuitelor oscilante de ctre sursa de c.c. se
acumuleaz
n cmpul magnetic al inductorilor
n cmpul electric al capacitorilor
ntre elementele reactive de circuit (condensator si bobina) se desfoar un
schimb continuu de energie electrica
acest proces definete fenomenul oscilatoriu

9
circuite oscilante
10 10
circuitul poate functiona
in regim liber (se genereaza oscilatii libere in circuit)
in regim fortat (intretinut) cand in circuit exista oscilatii intretinute

in regim liber, se injecteaza circuitului energie doar n faza initiala
schimbul de energie dintre bobina si condensator dureaz pn cnd energia
primita iniial este consumata prin pierderi ohmice si reactive
in regim fortat
oscilatiile electrice sunt ntretinute prin compensarea pierderilor de energie n
mod periodic de ctre sursa exterioara de alimentare

10
circuite oscilante

11 11
referitor la fig. din slide 9:
comutatorul K n pozitia 1:
are loc ncarcarea condensatorului de la sursa de alimentare (E)
rezulta acumularea de energie n cmpul electric al condensatorului
comutatorul K n pozitia 2:
condensatorul se va descarca exponential prin bobina L
drept consecinta, prin bobina va circula un curent variabil si descrescator
acest curent va produce la capetele bobinei, prin efect de autoinductie, o
tensiune electromotoare
in acest interval de timp (un sfert de perioada, de la 0 la T/4)
are loc transferul de energie din cmpul electric al condensatorului n
cmpul magnetic al bobinei
in urmatorul interval de timp (T/4, T/2)
are loc un proces de rencrcare a condensatorului, dar cu polaritate
inversa
11
circuite oscilante

12 12
procesul va continua n modul descris:
prin descarcarea condensatorului
acumularea energiei n cmpul electric al bobinei
tensiunea de autoinductie generata la nivelul bobinei va duce la ncarcarea
condensatorului (ca n momentul t = 0)
rezulta, astfel, un ciclu complet de oscilatie libera cu durata unei perioade (T)

mai retinem:
in regimul oscilatiilor intretinute:
schimbul de energie dintre elementele reactive de circuit se
desfasoara nentrerupt
oscilatiile au amplitudine constanta
oscilatiile se desfasoara cu aceeasi perioada de repetitie
forma oscilatiilor ntretinute:
tensiunile variabile (alternative) pe condensator si pe bobina:
n cuadratura fata de tensiunea pe rezistenta
in antifaza una fata de cealalta

12
circuite oscilante
13 13
parametrii functionali ai CO:
perioada de oscilatie (T
0
) - intervalul de timp n care are loc un ciclu complet
de variatie a tensiunilor si curentilor din circuit
frecventa de oscilatie (f
0
) - numarul de cicluri (oscilatii) complete de variatie
ale marimilor electrice din circuit n unitatea de timp
expresia frecventei de oscilatie (rezonanta) rezulta din legea conservarii
energiei
pentru cazul circuitului fara pierderi (R = 0), pornind de la egalitatea
tensiunilor pe elementele reactive ale circuitului oscilant, rezulta,
succesiv:
13
circuite oscilante
formula lui Thomson
(expresiile sunt, evident, echivalente)
14 14
lungimea de unda (
0
) - distanta parcursa de oscilatia electromagnetica pe
durata unei perioade:

impedanta caracteristica (Z
c
) - se deduce n baza legii conservarii energiei [W
C

= W
L
], n conditiile inexistentei pierderilor (R = 0):

14
circuite oscilante
15 15
Obs: in realitate circuitele oscilante sunt caracterizate de pierderi de energie
aceste pierderi sunt determinate de rezistenta de pierderi a circuitului, R 0,
rezultat: oscilatiile din CO sunt amortizate

daca se iau n considerare pierderile din circuit se mai definesc, in plus, urmatorii
parametrii:
coeficientul de amortizare ():
rezulta ca din expresia curentului printr-un CO, dedusa ca solutie a ecuatiei
diferentiale prin care se descrie analitic functionarea circuitului:
amortizarea circuitului (d)
se defineste ca raportul dintre marimea rezistentei de pierderi si reactanta
circuitului [inductiva (X
L
) sau capacitiva (X
C
)], la rezonanta:

15
circuite oscilante
16 16
factorul de calitate (Q), definit ca inversul amortizarii circuitului:

functie de valorile pe care le poate lua factorul de calitate, circuitele oscilante se
pot clasifica dupa cum urmeaza:

in practica, CO sunt utilizate, preponderent, n regim de amplitudine constanta a
oscilatiilor marimilor electrice, prin ntretinerea acestora cu energie injectata
periodic din exterior
acest caz corespunde regimului fortat al CO
[adica regimului in care CO primesc energie de la sursa de semnal la intervale de timp
determinate de catre sursa]

16
circuite ocilante
Q < 20 calitate slaba
Q = 20 200 calitate buna
Q >200 calitate foarte buna
17 17
d.p.v. al relatiei dintre frecventa circuitului rezonant, f
0
, si
frecventa sursei de semnal extern, f
g
, exista urmatoarele situatii:
f
g
= f
0
- circuitul lucreaza la rezonanta
amplitudinea oscilatiilor este maxima
f
g
f
0
- circuitul lucreaza n afara rezonantei [este
dezacordat]
amplitudinea oscilatiilor scade proportional cu
marimea decalajului de frecventa
17
circuite oscilante
18 18
COS (Circuite Oscilante Serie)
[Circuite RLC serie]

este cel din fig. si are o structura foarte simpla (R, L si C inseriate)
impedanta, Z, vazuta de catre sursa, are forma analitica (evidenta):

atunci cand f=f
0
(adica la rezonanta), impedanta Z este pur reala si are valoarea
minima:
f=f
0
, =
0
= , => Z(
0
)=R=Re(Z) [iar Im(Z) = 0]

18
circuite oscilante
19 19
valoarea tensiunii v
s
(sursa) este, evident, variabila in timp, dupa cum se vede si in
diagramele urmatoare:

tensiunile pe X
L
si X
C
sunt intotdeauna in antifaza
rezulta ca, atunci cand frecventa variaza, una dintre reactante scade iar cealalta creste
devine clar ca exista o frecventa la care cele doua reactante devin egale
aceasta frecventa este f
0
, rezonanata avand loc atunci cand X
L
= X
C
19
circuite oscilante
20 20
Factorul de calitate al COS
acest tip de CO are o proprietate speciala
pentru a vedea despre ce este vorba, facem o prima observatie:
la rezonanta, caderile de tensiune de pe cele doua reactante pot fi mai mari
(de fapt, mult mai mari!) decat cea de pe rezistorul R
altfel spus, COS are castig de tensiune
Atentie!
COS nu are (si nici nu are cum sa aiba!) castig in putere
explicatia: circuitul in discutie este pasiv
caderea de tensiune de pe X
L
este:
20
circuite oscilante
am definit factorul de
calitate (la rezonanta), Q:
21 21
in mod similar rezulta ca are loc acelasi fenomen de multiplicare si in cazul
tensiunii de pe capacitor:

multiplicarea tensiunii este proprietatea-cheie a COS
aceasta ii permite sa poate fi folosit ca transformator de impedanta
este important de facut diferenta intre factorul de calitate al COS si factorii de
calitate intrinseci ai celor doua reactante (N.B.: in prezentul material admitem ca
reactantele sunt ideale)
daca se iau in consideratie:
X
L
= X
C
(la rezonanta)
relatia lui Thomson
rezulta mai multe forme echivalente ale expresiei factorului de calitate al COS:

in ultima relatie se recunoaste impedanta caracteristica a COS
21
circuite oscilante
22 22
Functia de transfer a COS

sa examinam functia de transfer a COS (circuitul este cel prezentat in
diapozitivul nr. 18, iar deducerea functiei de transfer este imediata):

este evident ca prin circuit, asa cum rezulta din schema sa, nu poate trece c.c.
(curent continuu)
ca atare trebuie sa existe un zero in functia de transfer (si chiar exista v.
numaratorul expresiei de mai sus)
numitorul este un polinom de gradul al doilea, in care vom face transformari
simple pentru a evidentia parametrii importanti de circuit:
22
circuite oscilante
23 23
utilizand expresiile cunoscute ale factorului de calitate, Q si frecventei de
rezonanta,
0
, [respectiv: Q=
0
L/R si
0
2
= 1/LC] ultima relatie se scrie in continuare
ca:

polii functiei de transfer (adica radacinile polinomului de la numitor, adica ale
polinomul carateristic al functiei de transfer) sunt:

cei doi poli au aceeasi amplitudine (modul), aceasta fiind egala chiar cu frecventa
de rezonanta:

23
circuite oscilante
24 24
este utila examinarea variatiei polilor functiei de transfer a unui COS:
fie un COS care rezoneaza la f = 30 MHz
se considera ca factorul de calitate, Q, este variabil, fiind considerat parametru
reprezentarea variatiei polilor se poate face, cu sau fara utilizarea unor aplicatii software;
preferam utilizarea unei aplicatii software, de exemplu Matlab, rezultand urmatorul script:

circuite oscilante
%Polii unui COS (grafic tip Root locus)

%Se studiaza variatia polilor functie de Q

%Date de intrare
f0=30*10^6; %frecventa de rezonanta (Hz)
w0=2*pi*f0; %frecventa unghiulara de rezonanta
Q=0.4:0.01:1; %gama de variatie a factorului de
calitate, Q

%Calcule
%polii functiei de transfer a COS
a=-(w0./(2.*Q));
b=w0.*(1-1./(4.*Q.^2)).^.5;
pol_1=a+i*b;
pol_2=a-i*b;
%Reprezentari grafice
plot(real(pol_1),imag(pol_1),real(pol_2),imag(p
ol_2));
title('Variatia polilor functiei de transfer a
unui COS (Q=parametru)');
xlabel('partea reala a polilor');
ylabel('partea imaginara a polilor');
legend('polul 1','polul2');
grid on;

25 25
rezulta graficul de variatie polilor H(j), din fig.
este vorba despre o variatie tip loc al radacinilor:
polii variaza de pe axa reala (Q -> 0) catre axa imaginara, (Q-> ) (in
sensul sagetilor)

circuite oscilante
26 26
functia de transfer (modul) are urmatoarea reprezentare:

Constatari:
pe masura ce Q creste, graficul prezinta o ingustare, in jurul frecventei de rezonanta
cu alte cuvinte COS devine (din ce in ce) mai selectiv
selectivitatea cicuitului este invers proprtionala cu factorul de calitate al acestuia
circuite oscilante
Q=0.1
Q=0.5
Q=1
Q=10
Q=100
27 27
la limita, cand Q , circuitul este infinit selectiv
nu pot trece spre sarcina decat semnalele de frecvente egale cu frecventa de
rezonanta
valoarea maxima a castigului COS (functiei sale de transfer) este intotdeauna 1,
indiferent de valoarea Q
la rezonanta, cele doua reactante fiind egale, este ca si cum L si C ar disparea
impreuna si, efectiv, intreaga tensiune a sursei apare la sarcina
comportarea selectiva a circuitului: se poate utiliza ca filtru
pentru a caracteriza selectivitatea, vom calcula frecventa la care patratul marimii
functiei de transfer scade la jumatate:
circuite oscilante
28 28
din examinarea relatiei anterioare se deduce ca ca acest lucru se intampla atunci
cand:

prin rezolvarea ecuatiei de mai sus rezulta patru solutii (doua pozitive si doua
negative: doua frecvente pozitive si doua negative)
proprietatile de selectivitate se caracterizeaza prin diferenta dintre frecventa
pozitiva si cea negativa (banda)

Obs.:
facand calculele corespunzatoare, se poate constata ca diferenta este aceeasi indiferent care dintre
cele doua perechi (frecvente simetrice fata de axa imaginara) se considera dintre solutiile ecuatiei de
mai sus
circuite oscilante
29 29
banda normata este invers proportionala cu factorul de calitate al circuitului:

se mai poate arata ca frecventa de rezonanata a COS este media geometrica a
frecventelor corespunzatoare scaderii nivelului functiei de transfer cu 3 dB:
circuite oscilante
30 30
in practic, COS are o configuraie complex (v. fig. urmatoare)
aceasta configuraie, prin transformri succesive, poate fi redus la configuraia
simpl, prezentata anterior (diapozitiv nr. 18)
din acest motiv am studiat doar primul tip de configuraie

dac
COS este format numai din bobin i condensator
pierderile condensatorului sunt neglijabile
atunci
factorul de calitate al circuitului este egal cu factorul de calitate al bobinei la
frecvena de rezonan
circuite oscilante
31 31
se poate scrie c:

sau:

unde:

mrimea x se numete dezacord generalizat
in jurul frecvenei de rezonan se pot scrie relatiile:

in care s-a considerat ca:
circuite oscilante
0 0
0
1 1 1
L X
Z j R j R j R j Q
R R
1 Z j R jx
X
x Q
R
0 0
0 0
f f
f f
,

0 0
0 0 0 0 0
2
1 1
f f f f f f
f f f f f f
0
0 0
2
2
f f
f
x Q Q
f f
0
f f f
32 32
exista urmatoarele situatii:
pentru f = f
0
(la rezonan) rezulta x=0
pentru rezult x > 0
pentru rezult x < 0
impedanta normata a COS este:

modulul i argumentul impedantei normate a COS sunt:

Obs.: modulul si argumentul Z
n
depind de variabila prin intermediul lui x
curentul prin COS si curentul la rezonanta prin COS, n cazul aplicrii la intrare a
unui generator de tensiune constant, sunt:
circuite oscilante
0
f f
0
f f
0
1
n
Z j
Z j jx
Z j
2
1
n
Z j x
arg arctg
n
Z j x
1
E
I
R jx
0
E
I
R
33 33
curentul normat prin COS este:

rezulta modulul si argumentul acestuia: ,

reprezentarea grafic a acestor mrimi (v. fig. urm.) reprezinta asa-numitele
curbe universale:
circuite oscilante
0
0
1
1
Z j
I
I Z j jx
2
0 0
1
1
I I
I I
x
0
arg arctg
I
x
I
-1 1
banda
34 34
atenuarea la 3dB a curentului prin COS fa de valoarea sa la acord se obine
pentru:

rezulta:

lrgimea de band a COS la o atenuare cu 3dB reprezinta diferena frecvenelor
pentru care caracteristica de amplitudine a curentului normat I/I
0
scade cu 3dB
fa de valoarea de la acord (rezonanta)
dorim sa deducem expresia benzii la 3 dB (pentru COS)
pentru aceasta, reluam expresia variabilei x, (diapozitiv 32), asupra careia facem unele
transformari

circuite oscilante
2
0
1 1
2
1
I
I
x
1 x
2
0 0
0 0 0 0 0
2 2
0 0 0 0 0 0 0 0
1 1
f f f
f f f f f f f f f f
x
f f f f f f f f f f f f f
35 35
deoarece, de regula, cu buna aproximatie:

relatia anterioara pentru x se scrie mai departe ca:

avand in vedere expresia dedusa pentru x, rezulta ca, pentru cele doua valori ale lui x,
pentru care s-a definit banda COS (v. fig. din diapozitivul anterior), se poate scrie:

rezulta, astfel, lrgimea de band la o atenuare cu 3dB:

circuite oscilante
2 2
0
f f
2
0 0
2
0 0 0 0 0
2
1 1 1
f f f f f f f
x
f f f f f
1
1 x
0 0
1 0 1 1
2 2
f f
f f f x
Q Q
2
1 x
0 0
2 0 2 2
2 2
f f
f f f x
Q Q
0
3 2 1 dB
f
B f f
Q
comparand cu prima relatie din
diapozitivul nr. 30, se poate constata,
cu usurinta, ca este vorba, de fapt, de
aceeasi relatie (difera doar modul de
deducere)!
36 36
este interesant de observat ca cele dou frecvene, f
1
i f
2
, nu sunt egal deprtate
de frecvena de rezonan f
0
:
se poate scrie c:

de unde rezulta imediat ca:
circuite oscilante
0
1 0
2
0
2 0
2
1
1
4 2
1
1
4 2
f
f f
Q Q
f
f f
Q Q
2 2 1 1 0 1
f f f f f f
37 37
COD (Circuite Oscilante Derivatie)
[Circuite RLC paralel]

COD este dualul COS
dual = rolul tensiunii si curentului sunt interschimbate
de aceea modelarea sursei de semnal care excita COD va f realizata printr-o sursa de
curent, i
s

circuite oscilante
38 38
altfel spus, dualitatea COS COD se poate sintetiza astfel:

circuite oscilante
COS COD
sursa de tensiune sursa de curent
castig in tensiune castig in curent
impedanta minima la rezonanta admitanta minima la rezonanta

C
L

L
C
rolurile condensatorului si bobinei
39 39
admitana COD este:

readucem in discutie impedanta COS, care are urmatoarea expresie:

prin compararea celor doua relatii rezulta:
practic, avem de-a face cu aceeasi relatie: se manifesta caracterul dual al celor doua
circuite, unul fata de celalalt (L C)
frecventa de rezonanta, care rezulta din conditia egalarii cu zero a partii imaginare a
impedantei/admitantei, este aceeasi:

admitanta COD este minima la rezonanta => impedanta COD este maxima la rezonanta
impedanta COS este minima la rezonanta => admitanta COS este maxima la rezonanta
circuite oscilante
40 40
acest ultim aspect este evidentiat in graficele urmatoare:
variatiile celor doua impedante in discutie (notate Z
COS
, respectiv Z
COD
), pentru o situatie particulara,
dar nu speciala (nu afecteaza generalitatea problemei)

Obs.:
toate graficele [atat cel de mai sus, cat si cele care urmeaza (si care se refera la studierea
variatiei impedantelor circuitelor rezonante)] au fost realizate pentru un COS si un COD
realizate cu componente avand aceleasi valori
ceea ce deosebeste cazurile discutate sunt valorile rezistentei de pierderi a celor doua circuite
astfel, in toate cazurile: C = 14 nF si L = 2 nH, iar graficele de mai sus corespund la R = 0.375
Ohm
circuite oscilante
Q
COD
= 0.9922

B
COD
= 30.3 MHz
Q
COS
= 1.0079

B
COS
= 29.8 MHz
f
0
=30MHz
R = 0.375 Ohm
41 41
mai sintetic, variatiile celor doua impedante (modul) pot fi reprezentate pe un
singur grafic:
circuite oscilante
Q
COD
= 0.9922

B
COD
= 30.3 MHz
Q
COS
= 1.0079

B
COS
= 29.8 MHz
f
0
=30MHz
R = 0.375 Ohm
42 42
pentru alte valori ale rezistentei R (conductantei, G) avem:
circuite oscilante
Q
COS
= 3.8
B
COS
= 7.96 MHz
R = 0.1 Ohm
Q
COD
= 0.0026
B
COD
= 11400 MHz
(practic, B->)
Q
COS
= 378
B
COS
= 0.08 MHz
R = 0.001 Ohm
Q
COD
= 0.2646
B
COD
= 114 MHz
43 43

Concluzii:
cresterea valorii rezistentei de pierderi
creste selectivitatea COD
scade selectivitatea COS

circuite oscilante
R = 100 Ohm
Q
COS
= 0.38
B
COS
= 79.6 MHz
R = 1 Ohm
Q
COD
= 2.65
B
COD
= 11.4 MHz
Q
COS
= 0.0038
B
COS
= 7960 MHz
Q
COD
= 264.6
B
COD
= 0.114 MHz
exprimate prin band si factor de calitate (B i Q)
44 44
proprietatea COD de a avea impedanta maxima la rezonanta face din acesta un
element important al sarcinilor amplificatoarelor acordate (selective)
avand in vedere structura COD (cu notatiile din diapozitivul 37) se poate scrie,
succesiv :

se deduce ca COD prezinta, la rezonanta, fenomenul de rezonanta al curentilor,
fenomen care determina multiplicarea valorii curentilor pe elementele reactive cu
valoarea factorului de calitate, fata de valoarea curentului total, respectiv:

unde:

circuite oscilante
C L S
I I QI
45 45
similar, pentru inductor se poate scrie:

expresiile factorului de calitate sunt date de relatiile:

Obs.:
expresiile factorului de calitate, Q, difera functie de tipul CO ( v. diapozitivele 21 si 46)
daca este necesar, pentru a evita anumite confuzii, se pot utiliza si notatiile Q
COS
respectiv Q
COD
raspunsul in faza al COD este legat de Q (ca si raspunsul in amplitudine / functia de
transfer in amplitudine / modulul functiei de transfer )
faza admitantei COD este:
circuite oscilante
46 46
rata variatiei fazei este:

din grafic (variatia cu frecventa a fazei admitantei COD) se poate vedea ca, pentru valori
crescute al Q
variatia fazei este mai rapida
circuitul trece printr-o tranzitie mai rapida
circuite oscilante
47 47
urmand aceeasi cale ca la COS (si tinand seama de dualitatea COS COD) se
deduce functia de transfer a COD:

aceasta se poate pune, de asemenea, sub forma canonica:

Obs.: raman valabile consideratiile de la COS

circuite oscilante
48 48
CODp (Circuite Oscilante Derivatie cu prize)

scop
realizarea adaptarea impedantei proprii cu sursa de semnal sau cu sarcina
rezultat: transferul maxim de putere

prizele de adaptare sunt realizate, n functie de situatie:
pe bobina
pe condensator
pe ambele

rezulta un criteriu de clasificare a CODp:
circuitele oscilante derivatie cu prize pot fi:
cu priza pe bobina;
cu priza pe condensator;
cu priza pe bobina si pe condensator
circuite oscilante
p
49 49
circuitul oscilant derivatie cu priza pe
bobina (CODpL)
are o priza pe bobina ntr-un punct
bine determinat
in punctul de priza se efectueaza
conectarea cu sursa de semnal
priza separa bobina circuitului n
doua bobine (L
1
si L
2
)
L
1
si L
2
pot fi necuplate (M=0)
pot fi n cuplaj mutual (M0)
cuplajul mutual reprezinta
interactiunea de natura
magnetica dintre doua bobine
circuite oscilante
50 50

cazul M0
frecventa de rezonanta

coeficientul de priza pe bobina

impedanta la priza inductiva a
circuitului

circuite oscilante

cazul M=0

coeficientul de priza pe bobina

impdeanta la priza inductiva a
circuitului

51 51
Circuitul oscilant derivatie cu priza pe condensator (CODpC)

are o priza ntre doua condensatoare pentru conectarea cu sursa de semnal
in ambele variante, C1 si C2 sunt in paralel iar capacitatea lor echivalenta va fi:
C
e
=
circuite oscilante
52
parametrii utilizati pentru CODpC sunt:


coeficientul de priza pe condensator

impedanta la priza (capacitiva a circuitului)

Z
Dp
= Z
D
p
C
=> Z
Dp
< Z
D

52
circuite oscilante
53
Circuitul oscilant derivatie cu priza pe bobina si pe condensator (CODpLC)

are o priza pe bobina (ntre L
1
si L
2
) si o priza pe condensator (ntre C
1
si C
2
)
=> adaptarea circuitului oscilant att cu sursa de semnal ct si cu sarcina
53
circuite oscilante
schema de
principiu
schema
echivalenta
54
daca
se considera schema echivalenta a CODpLC
se presupune ca sunt ndeplinite conditiile de adaptare cu etajele dispuse n amonte si n
aval de acesta (sursa si sarcina):

atunci parametrii prin intermediul carora se caracterizeaza CODpLC se pot scrie ca:

coeficientii de priza (pe L si pe C):

coeficientul de priza pe bobina se poate scrie si functie de numarul de spire al celor
doua bobine obtinute din L, prin impartirea L in L
1
si L
2
, datorita prizei (N.B.: relatia este
mai practica):
54
circuite oscilante
55
factorul de calitate al circuitului in gol:

factorul de calitate cu sarcina si sursa cuplate:

Obs.: R
e
este rezistenta echivalenta a circuitului, data de:

55
circuite oscilante
56
Selectivitatea, atenuarea si banda de trecere a circuitelor oscilante

Selectivitatea
selectivitatea n curent, n cazul COS
reprezinta raportul dintre valoarea curentul electric prin circuit, corespunzator
unei frecvente oarecare si valoarea curentul electric prin circuit la frecventa
de rezonanta:

selectivitatea n tensiune, n cazul COD
reprezinta raportul dintre valoarea tensiunii electrice la bornele circuitului,
corespunzator unei frecvente oarecare si valoarea tensiunii electrice la
frecventa de rezonanta:
56
circuite oscilante
(Z
s
impedanta COS)
57
CO sunt folosite la frecventa de rezonanta sau n apropierea acesteia, n limitele
benzii de trecere
in acest caz, =
0
, iar prin inlocuire in ultimele doua relatii, rezulta ca selectivitatea n
curent este egala cu selectivitatea n tensiune

prin reprezentrarea grafica a ultimei relatii, se obtine curba selectivitatii:
57
circuite oscilante
58
Atenuarea CO
reprezinta zona din afara zonei de selectivitate n care circuitul nu are
comportare rezonanta la componentele avnd frecventa n afara benzii de
trecere
se defineste prin raportul dintre puterea electrica disipata n circuit la
frecventa de rezonanta si puterea electrica disipata de circuit la o frecventa
oarecare

atenuarea si selectivitatea sunt parametrii cu variatie inversa:

58
circuite oscilante
59
circuitelor oscilante le sunt impuse doua conditii principale:
selectivitate constanta si atenuare nula, n banda de frecventa
atenuare maxima si selectivitate nula, n afara benzii de frecventa
indeplinirea acestor conditii de catre circuitele oscilante presupune o caracteristica
a selectivitatii de forma dreptunghiulara
in realitate aceasta caracteristica este o curba, care va asigura, n banda de trecere,
o atenuare usor scazatoare a componentelor a caror frecventa se departeaza de
se considera acceptabile acele scaderi de amplitudine ale componentelor cu
frecvente diferite de frecventa de rezonanta, care nu scad sub 0,707 (3 dB) fata de
amplitudinea componentei a carei frecventa corespunde cu frecventa de
rezonanta a circuitului
59
circuite oscilante
60
Banda de trecere
cuprinde totalitatea componentelor unui semnal electric a caror amplitudine
nu scade sub 0,707 fata de amplitudinea componentei cu frecventa egala cu
frecventa de rezonanta a circuitului selectiv
pe baza acestei definiri (precum si a expresiei selectivitatii) rezulta marimea
(largimea) benzii de trecere:

de unde se deduce ca:
dupa cum am aratat, deja, la COS, valabil si la COD:

CONCLUZIE: NTRE BANDA DE TRECERE SI SELECTIVITATEA CIRCUITULUI ESTE UN RAPORT
INVERS PROPORTIONAL:
MARIREA BENZII DE TRECERE DUCE LA SCADEREA SELECTIVITATII
SCADEREA BENZII DE TRECERE DUCE LA CRESTEREA SELECTIVITATII

60
circuite oscilante
61
COS :
dezacordul circuitului este nul ( = 0)
impedanta are valoare minima, de
ordinul (zecimi unitati) de
curentul prin circuit are valoare
maxima
reactantele elementelor reactive sunt
egale
tensiunile la bornele elementelor
reactive (L si C) sunt egale si n antifaza
rezonanta tensiunilor, (multiplicarea
valorii tensiunii pe elementele reactive,
fata de valoarea tensiunii de la intrare,
cu valoarea factorului de calitate)
61
circuite oscilante
COD:
dezacordul circuitului este nul ( = 0)
impedanta are valoare maxima, de
ordinul (zeci sute) de K
curentul prin circuit are valoare minima
reactantele elementelor reactive sunt
egale
tensiunile la bornele elementelor reactive
(L si C) sunt egale si n antifaza
rezonanta curentilor, (multiplicarea valorii
curentilor pe elementele reactive cu
valoarea factorului de calitate, fata de
valoare curentului total)
o comparatie intre COS si COD d.p.v. al comportarii la rezonanta:
62
COS
sunt utilizate ca circuite selective

daca unui circuit oscilant serie i sunt
aplicate semnale de diferite frecvente,
aceasta trebuie sa ndeplineasc
urmtoarele condiii:
sa lase sa treaca componentele de
frecventa dorita, fara sa modifice
raportul dintre amplitudinile lor
sa elimine componentele a cror
frecventa este diferita de frecventa
componentelor considerate utile

62
circuite oscilante

COD
sunt utilizate
n amplificatoarele selective ca
circuite acordate de sarcina
in oscilatoare
in modulatoare si demodulatoare
in filtre acordate (aparate de
masura, receptoare)

in aceste circuite apar cureni de frecventa
fundamentala dar si armonici ale acestora
circuitele oscilante sunt acordate pe
una din aceste componente (de
obicei, pe fundamentala)
celelalte componente se elimina cu
ajutorul COD acordate pe frecventa
semnalului care trebuie selectat
o comparatie intre COS si COD d.p.v. al utilizarii:
63 63
COC (Circuite Oscilante Cuplate)
[Circuite selective cuplate]

COC reprezinta un ansamblu de circuite oscilante de baza independente devenite
dependente prin introducerea unei impedante de cuplaj
in general, circuitele de baza:
dou circuite acordate serie sau derivaie (COS sau COD)
unul, reprezentnd primarul
celalalt, secundarul
Obs.: fiecare are o born de mas
cuplajul dintre primar i secundar se realizeaz cu o reactan (condensator,
bobin sau inductan de cuplaj)

circuite oscilante
64
dupa natura impedantei (cuadripolului) de cuplaj, se deosebesc urmatoarele tipuri
de CC:
inductiv:

capacitiv:
64
circuite oscilante
65
galvanic:

combinat:
65
circuite oscilante
66
COC au generatorul n primar:
COCs - generatorul este de tensiune
COCp - generatorul este de curent
este important de studiat:
pentru COCs: curentului din secundar
pentru COCp: tensiunea la bornele secundarului
in cazul cuplajului inductiv, de exemplu, pot exista urmatoarele configuratii:

circuite oscilante
Circuit de cuplaj
(cuadripol) in T
Circuit de cuplaj
(cuadripol) in
67
configuraia cuadripolului de cuplaj este independent de tipul de circuite cuplate:
o transformare simpl permite trecerea de la un tip de cuadripol de cuplaj la altul
se asociaz, totui:
configuraia de cuadripol de cuplaj n T pentru circuitele cuplate serie
configuraia de cuadripol de cuplaj n pentru circuitele cuplate derivaie

se defineste indicele de cuplaj, g:

unde: k= L
c
/(L
1
L
2
)^0.5 coeficientul de cuplaj (caracterizeaza cuadripolul de cuplaj)

daca domeniul de frecvene care intereseaz este situat n apropierea frecvenelor
de acord ale primarului i secundarului, se poate scrie:

67
circuite oscilante
1
1
1
2
r
r
f f
f
1
1 1 1 1
1
2
r
r
f f
x Q Q
f
2
2
2
2
r
r
f f
f
2
2 2 2 2
2
2
r
r
f f
x Q Q
f
1 2
g k QQ
68
in acest caz, indicele de cuplaj g definit anterior poate fi considerat constant
daca se elimina frecventa, f, dintre ultimele relatii (diapozitiv 67, notate cu ) rezulta
relaia:

relatia de mai sus reprezinta ecuaia unui plan perpendicular pe planul x
1
Ox
2

intersecia acestui plan (adica a planului solutiilor ecuatiei de mai sus) cu planul x
1
Ox
2
este (v.
fig.):

68
circuite oscilante
1 2
1 2 2 1
1 2
2 2
r r
r r
f f
x x f f
Q Q
69
in funcie de felul in care primarul i secundarul au frecvenele de rezonan i
factorii de calitate, sunt importante urmtoarele situaii:
circuite acordate sincron, factori de calitate egali (circuite identice): f
r1
= f
r2
,
Q
1
= Q
2
, [urma planului este bisectoarea]
circuite acordate sincron, factori de calitate diferii: f
r1
= f
r2
, Q
1
Q
2
, [urma
planului este o dreapt care trece prin origine]
circuite acordate diferit (asincrone, dezacordate), factori de calitate diferii:
f
r1
f
r2
, Q
1
Q
2
, urma planului este o dreapt oarecare
Obs.:
in cazul circuitelor acordate diferit, urma planului este o dreapt doar se admit
aproximrile din rel. n exprimarea variabilelor x
1
, x
2

in celelate doua cazuri, urma este o dreapt chiar dac pentru x
1
, x
2
se utilizeaz expresii
exacte
69
circuite oscilante
70
introducem, (fara demonstratie) o noua notiune: SUPRAFEE UNIVERSALE
reprezentarea grafica a legii de variaie a curentului normat, respectiv tensiunii
normate, pentru circuitele cuplate (in cazul nostru cele doua tipuri de circuite cuplate din
diapozitivul 67)
funcia A(x
1
, x
2
; g) depinde de variabilele universale x
1
i x
2
i de indicele de cuplaj
g, considerat parametru:

intersecia dintre planul de ecuaie ( , diapozitiv 68) i suprafaa universal
conduce la o curb care reprezint caracteristica de frecven (mai corect,
caracteristica amplitudine-frecventa) a circuitelor cuplate
70
circuite oscilante
1 2
2
2
2
1 2
1 2 1 2
2 2
, ;
, ,
1
g g
A x x g
D x x g
g x x x x
2
2
2
1 2 1 2 1 2
, ; 1 D x x g g x x x x
71
examinam, in continuare, cu ceva mai multe detalii, caracteristicile de frecventa
ale tipurilor de COC, [aceste tipuri au fosat definite anterior (diapozitiv 70)]
aceste caracteristici sunt determinate prin intersecia dintre ecuatia
solutiilor (rel. , in planul x
1
Ox
2
) i suprafaa universal, A(x
1
,x
2
;g)

a. circuite identice
aceste circuite se caracterizeaz prin relaiile:

daca se tine seama si de rel. (diapozitiv 68), rezulta:
circuite oscilante
1 2
1 2 r r r
f f f
1 2
Q Q Q
2
r
r
f f
f
1 2
x x x x Q
72
avand in vedere ultimele relatii, rezulta ca suprafata universala va capata
forma:

unde:

extremele funciei , g fiind un parametru, se determin din anularea
derivatei:

rezulta solutiile:

dup cum g este mai mare, egal sau mai mic dect unitatea se disting trei
cazuri:
g < 1 (circuite cuplate slab)
g = 1 (cuplaj critic)
g > 1 (cuplaj supra-critic)
circuite oscilante
2
, ;
, ;
g
A x x g
D x x g
2 2
2 2 2 4 2 2 2
, ; 1 4 2 1 1 D x x g g x x x x g g
3 2
4 4 1 0
dD
x x g
dx
0,
I
x
2
,
1
II III
x g
73
a.1. cazul g < 1 (circuite cuplate slab)

soluiile x
II,III
sunt imaginare i rezult pentru funcia D(x,x;g) un singur extrem
care se obine la x
I
= 0, adic la frecvena de rezonan
pentru ca:

rezult c extremul este un minim al funciei D(x,x;g), deci un maxim al
funciei A(x,x;g), avnd valoarea (subunitara):

circuite oscilante
2
2 2 2
0 0
2
12 4 1 4 1 0
I I
x x
d D
x g g
dx
max
2
2
0, 0; 1
1
g
A A g
g
74
deci, cnd g<1, caracteristica de frecven, reprezentat n fig., are un singur
maxim de valoare subunitar la frecvena de rezonan

circuite oscilante
Cuplaj
subcritic
(cuplaj slab),
g<1
corespunde lui f
r
(sau f
0
)
amplitudine
subunitara
Datele de intrare in exemplul
numeric considerat, necesar
realizarii reprezentarilor grafice
din diapozitivele 75, 77, 78 si 80
sunt:
(f
r
/f
0
):
30 MHz
factorii de calitate:
Q
1
=Q
2
=50
gama de variatie a
frecventei:
2931 MHz
75
a.2. cazul g = 1 (circuite la cuplaj critic)

se obine x
I
= x
II
= x
III
= 0
rezulta tot un singur extrem la frecvena de rezonan pentru funcia D(x,x;g)
acest extrem este un minim pentru D(x,x;g) deoarece

este un maxim pentru A(x,x;g), de valoare:

circuite oscilante
2
2
2
12 0
d D
x
dx
max
0, 0;1 1 A A
76
deci i n cazul g=1, caracteristica de frecven are un singur maxim, la frecvena
de rezonan
spre deosebire da cazul g<1, pentru acest caz (g = 1), A
max
= 1
aceasta valoare a lui A
max
este valoarea maxim maximorum
circuite oscilante
Cuplaj critic
g = 1
corespunde lui f
r
(sau f
0
)
amplitudine maxima
(valoare = 1), (maxim maximorum)
77
a.3. cazul g > 1 (circuite cuplate strns)

n acest caz, caracteristica de frecven are dou maxime la frecvene diferite de frecvena de rezonan
(x
II,III
0), la f
1
< f
r
i la
intre aceste dou maxime, la frecvena de rezonan, se gsete un minim al caracteristicii de frecven
numit punct de a
circuite oscilante
2
cnd 1
II
x g
2
2
cnd 1
r III
f f x g
punctul de sa
(la f
r
sau f
0
)
(corespunde lui f
1
)
(corespunde lui f
2
)
corespunde lui f
r
(sau f
0
)
Cuplaj
supracritic
(cuplaj strans),
g > 1
amplitudine = 1
2
1 g
2
1 g
78
frecventele corespunzatoare extremelor sunt:

acestea se deduc in conditiile in care:

aproximarea de mai sus, n exprimarea variabilei x, este valabil cnd

caracteristicile de frecven pentru circuitele cuplate identice sunt
simetrice n raport cu x sau cu dezacordul
circuite oscilante
1 0
0
r
x f f
2 2
, 1,2
1 1
2
r
II III r
f
x g f f g
Q
2
r
r
f f
x Q
f
2
r
r
f
f f x
Q
r
f f
r
f f f
79
cele trei sub-cazuri ale cazului a se pot reprezenta si intr-un singur grafic:
circuite oscilante
80
dependenta de frecventa (vizualizare directa):
1
0,707
0, 5
g
B MHz
Concluzia principala:
cresterea valorii g duce la
modificarea benzii, adica:
g , B
0.707 (3 dB)

astfel, pentru exemplul
numeric considerat in cazul
figurilor din acest diapozitiv
si din precedentele, avem:
1
0,707
4
g
B MHz
1
0,707
11
g
B MHz
1
0,707
0, 5
g
B MHz
1
0,707
4
g
B MHz
1
0,707
11
g
B MHz
circuite oscilante
81
b. Circuite acordate sincron, factori de calitate diferii

relaiile care caracterizeaz aceste circuite cuplate sunt:

in mod similar cazului precedent (cazul a.):

au loc, de asemenea, relatiile:

se introduc notaiile:

mai rezulta (din rel. - diapozitiv 68- si ):
circuite oscilante
1 2 r r r
f f f
1 2
Q Q
1 2
2
r
r
f f
f
1
1 2
2
Q
x x
Q
1 1
x Q
2 2
x Q
1 2
x x x
1 2
Q QQ
1 2
2 1
Q Q
b
Q Q
2
r
r
f f
x Q Q
f
82
se poate arta c (b=2 pentru Q
1
=Q
2
)
tinnd seama de rel. i de notaiile fcute, rezulta:

care se mai poate scrie ca:

unde:

Obs.: ultima rel. este determinata din rel. ( , diapozitiv 71), avand in vedere ca:

circuite oscilante
2 b
2
1 2 1 1
1
, ; , ; ; ;
Q
A x x g A x x g A x g b
Q
2
2 2 2
; ; 1 2 D x g b g x x b
2
; ;
; ;
g
A x g b
D x g b
2
1 2
2
2 2 1 2 1 2
1 2 1 2
2 2 2 1
2 2 2
x x x
x x Q Q
x x x x x x b
x x Q Q
83
extremele funciei D(x:g;b), deci i ale funciei A(x;g;b) sunt date de ecuaia:

din care rezulta:

se disting i pentru aceste circuite trei cazuri:

unde s-a notat prin g
t
cuplajul de tranziie

deoarece b 2, rezult c g
t
1, adic cuplajul de tranziie este mai mare sau egal
cu cuplajul critic

in analiza fiecruia din cele trei cazuri se aplic acelai mod de procedur ca i la
circuitele identice
circuite oscilante
2 2
4 1 2 2 0
dD
x g x x b
dx
1
0 x
2
,
2
II III
b
x g
2
t
b
g g
84
b.1. cazul g < gt (cuplaj sub valoarea de tranziie)

se poate demonstra ca, similar (sub)cazului a.1., caracteristica de frecven
are un singur maxim
dar, spre deosebire de (sub)cazul a.1., acest maxim are:
valoare subunitar pentru g 1
valoare egal cu unitatea pentru g = 1
acest maxim se gsete la frecvena de rezonan
maximul functiei A are expresia:

pentru ,
pentru
circuite oscilante
max 2
2
0; ;
1
g
A A g b
g
1 g
max 2
2
1 i 1 1
1
t
g
g g g A
g
max
1 1 g A
85
pentru a reprezenta grafic caracteristicile amplitudine-frecventa aferentre cazului
b., vom considera un exemplu numeric (procedura este similara cazului a.)
COC considerate sunt caracterizate de:
frecventa de rezonanta (f
r
sau f
0
): 30 MHz
factorii de calitate: Q
1
= 50; Q
2
= 100
gama de variatie a frecventei: 29 , 31 MHz
factorul de cuplaj:

considerand un exemplu numeric, rezulta reprezentarile grafice ale celor trei
subcazuri ale cazului b (functie de criteriul ales valoarea factorului de cuplaj),
(diapozitivele 87,)
circuite oscilante
cuplaj
subcritic
cuplaj critic cuplaj
supracritic
g=g
t
- 0.5 g = g
t
g = g
t
+ 0.5
86

circuite oscilante
din datele de intrare
rezulta:
g
t
=1.118
g=0.618 <1
A
max
= = 0.8944
2
2
1
g
g
B
0.707
= 0.38 MHz
A
max
= 0.89440
B
0.707
= 0.38 MHz
A
max
= 0.89440
87
b.2. cazul g = g
t
(cuplaj egal cu valoarea de tranziie)

soluii derivatei functiei D sunt reale i se confunda, x
I
= x
II
= x
III
= 0
rezult un singur extrem al functiei A, la frecvena f = f
r
care pentru este un
maxim, deoarece:

rezulta valoarea maxima a functiei A:

aceasta valoare este subunitara pentru ca g
t
> 1
cazul g
t
= 1 se obine numai cnd circuitele sunt identice, acestea fiind deja
analizate anterior

Concluzie: circuitele aflate la cuplajul de tranziie au o caracteristic de
frecven cu un singur maxim de valoare subunitar situat la frecvena
de rezonan
circuite oscilante
2
2
2
12 0
d D
x
dx
max
2
2
0; ; 1
1
t
t
t
g
A A g b
g
88
considerand exemplul numeric de la (sub)cazul b.1., cu aceleasi date de intare, mai
putin, evident, valoarea g (g = g
t
), rezulta:

circuite oscilante
B
0.707
= 0.6 MHz
A
max
= 0.9938
max 2
2
0.9938 1
1
t
t
g
A
g
din datele de intrare
rezulta:
g
t
= 1.118
g = gt = 1.118
89
b.3. cazul g > g
t
(circuite cu cuplajul peste cel de tranziie)

in acest caz exist trei puncte de extrem
pentru

se deduce c punctul este un minim pentru functia A si are valoarea:

iar

reprezinta puncte de maxim ale functiei avand valorile:

[Obs.:
in ultima relatie, b >2
daca b = 2, circuitele sunt identice i A
max
= 1]
circuite oscilante
2
2
2
0 4 0
0
2
I
I
d D b
x g
x
dx
min
2
2
0; ; 1
1
g
A A g b
g
2
2 2
, 2
,
8 0
2 2
II III
II III
b d D b
x g g
x
dx
; ; A x g b
2
max
2
2
2
; ; 1
2
1 2
4
b g
A A g g b
b
g b
90
considerand acelasi exemplu numeric din cazurile precedente, cu deosebirea,
evidenta, a valorii factorului de cuplaj, (g > g
t
), rezulta:

circuite oscilante
Caracteristica de frecven
pentru aceste circuite are:

dou maxime
subunitare la
frecvene diferite de
frecvena de rezonan

punct de a la frecvena
de rezonan
punctul de sa
(la f
r
sau f
0
)
f
1

f
r
(sau f
0
)
amplitudine =
0.9662
(corespunde la )
2
2
b
g
f
2

2
2
b
g
(corespunde la )
91
o privire de ansamblul asupra celor trei (sub)cazuri discutate anterior:
circuite oscilante
Concluzia principala:
crestera g duce la
modificarea benzii, adica:
g , B
0.707 (3 dB)

92
circuitele acordate sincron i factori de calitate diferii
cuplajul de tranziie constituie limita de trecere de la caracteristicile
cu un singur maxim la cele cu dou maxime i un punct de a
justific denumirea dat acestui cuplaj
pentru circuitele identice
trecerea de la caracteristicile cu un singur maxim la cele cu dou
maxime se face la cuplajul critic
acesta este, de fapt, un caz particular al cuplajului de tranziie
(g
t
= 1)
circuite oscilante
93
c. Circuite acordate diferit

in acest caz, care determin i
rel. ( / diapozitiv 69) dintre x
1
i x
2
se poate scrie si sub forma:

ecuatia de mai sus (o dreapta) se poate nlocui n obinnd o
funcie numai de variabila x
1

reprezentnd grafic aceast funcie rezult caracteristici de frecvene
nesimetrice
acelai rezultat se obine dac se elimin x
1
din i reprezentarea se face n
funcie de variabila x
2
circuite oscilante
1 2 r r
f f
1 2 1 2
x x
2 1
x mx n
1 2
; ; A x x g
94
forma nesimetric a caracteristicii amplitudine-frecventa a COC dezacordate si diferite este n
general nedorit
n practic, se evit acest tip de circuite
nu se lucreaz n condiiile f
r1
f
r2
ca urmare, analiza a acestor circuite nu prezint, in general, interes
circuite oscilante
f
r1
= 29.8 MHz
f
r2
= 30.2 MHz
Q
1
= 50
Q
2
= 100
95
in arhitectura standard a receptoarelor folosite n variate aplicaii ale radiotehnicii
(comunicatii si non-comunicatii), A(RF&unde) apare foarte frecvent

[A(RF&unde)] este realizat, n majoritatea cazurilor, cu tranzistoare cu efect de
cmp sau bipolare, n tehnologia planar microstrip

funcie de nivelul puterii de lucru, amplificatoarele de microunde pot fi:
cu zgomot mic (LNA - low-noise amplifiers)
constituie elemente de baz ale recepoarelor de microunde
determina sensibilitatea dar i ali indici de calitate ai acestora

de putere intermediar
se utilizeaz acolo este nevoie de o prelucrare a semnalelor de microunde

de putere
reprezinta etajul final al emitoarelor de microunde
amplificatoare de radiofrecventa si de microunde ca etaje de
intare ale receptoarelor
96
[A(RF&unde)] din compunerea receptoare sunt, de regul:
de mica putere si de zgomot mic (LNA)
folosite, n principal, ca etaje de intrare
proiectate i construite pentru a funciona n regimuri liniare
in condiii reale de funcionare, amplificatoarele de microunde pot trece n
regim neliniar
cauzele sunt diverse:
nivelul necorespunztor (prea mic sau prea mare) al semnalului
de intrare
funcionarea improprie a altor etaje ale receptorului
prezena simultan, la intrare, a mai multor semnale de
frecvene diferite etc.
97
Caracterizarea elementului activ al amplificatorului de microunde

reprezinta prima etap n studierea regimurilor de funcionare ale
[A(RF&unde)]
se folosesc conceptele de analiz liniar respectiv neliniar a dispozitivului
activ

uzual, un tranzistor de microunde poate fi caracterizat:
cu ajutorul parametrilor de repartiie, S (s
ij
)
s
ij
sunt cei de semnal mic (de obicei, dar nu neaprat)
prin folosirea schemei sale echivalente

dei diferite, cele dou metode sunt, n final, complementare
cunoscnd parametrii de repartiie se pot deduce elementele schemei
echivalente i invers
98
Caracterizarea elementului activ cu ajutorul parametrilor de repartitie

formalismul parametrilor de repartiie este extrem de avantajos de a fi utilizat
n domeniul microundelor
prin modul lor de definire, s
ij
coincid cu mrimi de baz utilizate n domeniu
fie un tranzistor reprezentat ca un cuadripol, caracterizat ntr-un sistem de
impedane caracteristice uzuale (50 ),prin undele incidente (a
1
,a
2
) i
reflectate (b
1
,b
2
) la porile de acces, considerate planuri de referin

E
2

Tranzistor de microunde,
reprezentat sub forma unui
circuit liniar cu dou pori
(cuadripol)

Z
0
(50 )

a
1
E
1
Z
0
(50 )

b
1

b
2
a
2
Planuri de referin

99
cf. fig. anterioare, fiecare poart de acces n circuit (tranzistor) este considerat plan de
referin
relativ la aceste plane se definesc undele incidente (a
1
,a
2
) respectiv reflectate (b
1
,b
2
)
cele dou surse de semnal (E
1
, E
2
) sunt cuplate la elementul activ prin intermediul liniilor
de transmisiune de impedane cacateristice Z
0
(uzual, dar nu obligatoriu, 50 )

cu ajutorul undelor incidente i reflectate se pot defini parametrii de repartiie ai
elementului activ:

dac se consider E
2
= 0, respectiv amplitudinea undei reflectate a
2
= 0, rezulta:
2
1
b
b 11 12 1
21 22 2
S S a
S S a
1
2
1
1
11
tensiunea reflectata laintrare puterea reflectata laintrare
tensiuneaincidenta laintrare putereaincidenta laintrare
b
S
a
( puterea de ieire din tranzistor )
0.5
( puterea de intrare n tranzistor )
0.5
= (Ctig)
0.5

2
1
21
b
S
a
S
11
- coeficientul de
reflexie la intrare
S
21
- ctigul (n tensiune)
al tranzistorului
100
in mod similar, dac se consider E
1
= 0, deci a
1
= 0, se definesc ceilali parametrii:

parametrii S se pot exprima i n dB, astfel:

| S
11
|
dB
= 10 log | S
11
|
2
= 20 log | S
11
| | S
22
|
dB
= 20 log | S
11
|

| S
12
|
dB
= 20 log | S
11
|

| S
21
|
dB
= 20 log | S
11
|

folosirea acestor parametrii are avantaje eseniale printre care se pot aminti:
exprim mrimi fundamentale din tehnica microundelor, uor de folosit i de msurat
proiectarea i msurarea amplificatoarelor de microunde (i nu numai) este
independent de tipul tehnologic de element activ utilizat
1
2
1
2
12 1
2
puterea reziduala la intrarea tranzistor
puterea dce intra prin reflexie in tranzistor
b
S
a
1
2
2
22
2
tensiunea reflectata laiesire puterea reflectata laiesire
tensiuneaincidenta laiesire putereaincidenta laiesire
b
S
a
S
22
- coeficientul de

reflexie la iesire
S
12
- izolarea (n
tensiune) a
tranzistorului
101
Caracterizarea elementului activ cu ajutorul schemei echivalente

reprezinta metoda cea mai general de analiza a amplificatoarelor (cu
tranzistoare)
se foloseste, cu precadere, la frecvene mai joase (sub domeniul microundelor)
metoda nu i pierde nimic din generalitate nici n domeniul microundelor
este supus unor limitri, cea mai sever fiind legat de dificultatea msurrii
elementelor schemei echivalente in domeniul undelor
modelarea precis a elementului activ (i, implicit, a amplificatorului)
n mod riguros, elementul activ este neliniar
valorile elementelor schemei echivalente (modelului) sunt funcii (i nu
constante, ca n cazul liniar)
102
fie schema echivalent a unui tranzistor cu efect de cmp pentru microunde:

modelul liniar
elementele schemei echivalente au valori constante
valori tipice: C
gd
=0.3 pF, C
gs
=0.05 pF, C
ds
=0.02 pF, R
i
=2,5 , R
ds
=200
modelul neliniar
valorile componenetelor sunt funcii de poteniale
potenialul de gril i de dren (sursa fiind considerat terminal de referin):
C
gd
= C
gd
(V
g
,V
d
)
C
gs
= C
gs
(V
g
,V
s
)
C
ds
= C
ds
(V
d
,V
s
)
103
curentul prin dispozitiv este o funcie neliniar de cele dou poteniale:

I
d
= (A
0
+ A
1
V
g
+ A
2
V
g
2
+A
3
V
g
3
) tanh (V
d
)

unde A
0
, A
1
, A
2
, A
3
, sunt coeficieni ale cror valori se precizeaz pentru fiecare
dispozitiv n parte

comportarea neliniar a dispozitivului se modeleaz cu ajutorul unor relaii
empirice parametrice, reprezintate sub forma unor funcii de diferitele poteniale
prin msurarea parametrilor globali ai dispozitivului se ajusteaza valorile schemei
echivalente, determinate experimental

104
Caracterizarea elementului activ cu ajutorul parametrilor de repartiie
pornind de la schema sa echivalent

n cazul amplificatoarelor de microunde, metodele uzuale i rapide de
proiectare fac apel la parametrii S, astfel c reprezentarea elementului activ
(tranzistorul) sub forma schemei echivalente nu este totdeauna util
dac este necesara analiza/proiectarea unor etaje cu tranzistoare folosind
metodele teoriei generale a amplificatoarelor cu tranzistoare, cu ajutorul
programelor specializate de proiectare (CAD), atunci se vor utiliza
reprezentrile prin scheme echivalente
in continuare se va arta cum se poate ajunge de la elementele schemei
echivalente a unui tranzistor cu efect de cmp (FET) la parametrii de repartiie
ai acestuia
precizarea tipului de dispozitiv nu este o limitare a metodei ci doar o exemplificare
a modului de folosire a acesteia
105
fie modelul de semnal mic al unui FET:

curenii din nodurile A i B sunt:
i = V
cgm
exp(-j)
C
gs
R
i
R
ds
C
ds
V

I
1

V
1
I
2

V
2
C
gd
A

B

I1 =
1 1 1 2
1
1
gd
gs
I V j C V V
Ri
j C

2 2 2 1
1
ds gd
ds
I j C V i j C V V
R
106
curentul i se poate scrie sub forma:

unde:

au loc aproximarile:

rezulta expresiile curenilor de cuadripol, I
1
i I
2
:


i = V gm exp(-j) =
j
gs i
e gm
C R j
V
1
1
i
e
2
2 2

= 1- j +
<< 1

2
C
gs
2
R
i
2
<<1
2
R
i
C
gs
C
gd
<< 1

2
R
i
C
gs
2
<<1

3
R
i
2
C
gs
2
C
gd
<<1

I
1
=
2 1
2 2
V C j V C C j C R
gd gd gs gs i
I
2
=
2 1
V C C j g V C R gm C j gm
ds gd ds gs i gd

107
pe baza ultimelor doua relatii se deduc expresiile parametrilor cuadripolari
de admitan (parametrii Y):

trecerea de la parametrii Z la parametrii S se face cu ajutorul relaiior urmtoare:
2 2
11 i gs gs gd
Y RC j C C
12 gd
Y j C
21 gd i gs
Y gm i C gm RC
22 ds gd ds
Y g j C C
11 22 12 21
11
11 22 12 21
1 1
1 1
Y Y Y Y
S
Y Y Y Y
12
12
11 22 12 21
2
1 1
Y
S
Y Y Y Y
21
21
11 22 12 21
2
1 1
Y
S
Y Y Y Y
11 22 12 21
22
11 22 12 21
1 1
1 1
Y Y Y Y
S
Y Y Y Y
108
Exemplu
se considera urmatoarele valori tipice ale elementelor din circuitul echivalent al unui FET
Ri 22.28
Cgd 0.0427 10
12
gm 0.0684
4 10
12
Z0 50
Rds 263.158
Cds 0.01159 10
12
Cgs 0.0279 10
12
Ohm
F
mS
s
Ohm
Ohm
F
F
f = 1 20 GHz
109
aplicand relatiile din diapozitivul 108, rezulta, in final:
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
|S11| in coordonate polare
S11
k
arg S11
k
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0.9
0.93
0.95
0.98
1
Variat ia |S11| in banda
frecvent a (GHz)
|
S
1
1
|
S11 f
k
f
k
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
0.8
0.6
0.4
0.2
0
|S22| in coordonate polare
S22
k
arg S22
k
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0.6
0.63
0.65
0.67
0.7
frecvent a (GHz)
|
S
1
1
|
S22 f
k
f
k
110
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
6
4
2
0
S21
k
arg S21
k
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
0.2
0.1
0
S12
k
arg S12
k
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
4
8
12
16
frecvent a (GHz)
C
a
s
t
i
g
u
l

(
d
B
)
20 l og S21 f
k
f
k
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
60
50
40
30
20
frecvent a (GHz)
I
z
o
l
a
r
e
a

(
d
B
)
20 l og S12 f
k
f
k
111
Concluzii
metoda de determinare a parametrilor de repartiie este relativ
simpl
avantajul principal al metodei:
o dat determinati parametrii S, se pot aplica, n continuare,
metodele tradiionale de analiz i proiectare a
amplificatorului de microunde
112
Coeficienii de reflexie la porile tranzistorului (
in
,
out
)

pentru determinarea
in
, se consider ca plan de referin planul IN iar pentru
deducerea
out
, se consider planul de referin OUT, (n condiiile sursei
pasivizate, b
S
= 0)

Cuadripol
(tranzistorul)
de unde)

IN
OUT
113
cei doi coeficienti de reflexie (
in
,
out
) precum si a functia de transfer, b
s
/b
1
, se
deduc apeland la reprezentarea amplificatorului ca graf si prin aplicarea regulii lui
Mason:

..... ) 3 ( L ) 2 ( L ) 1 ( L 1
...... .... ) 1 ( L 1 P .... ) 2 ( L ) 1 ( L 1 P
T
) 2 (
2
) 1 ( ) 1 (
1
114
unde:
P
1
, P
2
- cai independente intre semnalele intre care se doreste calcului raportului T
de ex.: petru calcului functiei de transfer, b
1
/b
s
, avem, intre nodurile b
1
si b
s
, caile P
1
= S
11
,
si P
2
= S
21
L
S
12
L(1) - suma tuturor buclelor de ordin 1
1
/b
s
,

avem urmatoarele bucle de ordinul 1:
S
11
S
, S
22
L
, S
21
L
S
12
S
L(2) - suma tuturor buclelor de ordin 2
de ex.: pentru calcului functiei de transfer, b
1
/b
s
,

avem urmatoarele bucle de ordinul 2
(bucla de ordin 2 = produsul a doua orice bucle de ordin 1 care nu se ating): S
11
S
, S
22
L
L(l)
(P)
suma tuturor buclelor de ordin 1 care nu ating calea P
1
/b
s
, exista o singura bucla de ordin 1 care nu
atinge calea P
1
, respectiv S
22
L,
iar pentru calea P
2
, se determina: L(l)
(2)
= 0
Inlocuind in relatia lui T, rezulta:

L 22 S 11 S 12 L 21 L 22 S 11
12 L 21 22 L 11
s
1
S S S S S S 1
S S ) S 1 ( S
b
b
115
folosind aceleasi reguli, se calculeaza:
coeficientul de reflexie la intrare (la portile elementului activ) pe terminatia
egala cu impedanta de sarcina
coeficientul de reflexie la iesire, (la portile elementului activ), cand sursa este
pasivizata (b
s
= 0)

coeficientul de reflexie la portile de intrare ale tranzistorului (v. graful
corespunzator din fig. de mai jos) se defineste ca:

1
1
IN
a
b
IN
116
observand ca P
1
=S
11
, P
2
=S
21
L
S
12
, L(1)=S
22

L
si L(1)
(1)
=
L
S
22
, prin aplicarea regulii
lui Mason se obtine:

Obs.:
daca
L
= 0, rezulta ca
IN
= S
11

daca S
12
= 0, rezulta, de asemenea, ca
IN
= S
11
dispzitivul pentru care S
12
= 0 se numeste unilateral
L 22
L 21 12
11
L 22
12 L 21 L 22 11
IN
S 1
S S
S
S 1
S S ) S 1 ( S
117
coeficientul de reflexie la portile de iesire ale tranzistorului, (v. graful
corespunzator din. fig. de mai jos), se defineste ca:

aplicand aceeasi procedura ca la
IN
rezulta:
2
2
OUT
b
a
b
s
= 0
OUT
s 11
s 21 12
22 OUT
S 1
S S
S
118
relaiile pentru
IN
si
OUT
(diapozitivele 117i 118) sunt extrem de importante n
studiul amplificatoarelor de microunde
stabilesc legtura dintre
coeficientul de reflexie la intrarea tranzistorului i sarcina sa (sau, ceea ce este
echivalent, ntre impedana de intrare n tranzistor i sarcina sa)
coeficientul de reflexie al sursei de semnal i coeficientul de reflexie la ieirea
dispozitivului (sau, ceea ce este totuna, ntre impedana sursei i impedana sa
de ieire)
rezult c intrarea i ieirea tranzistorului sunt interdependente
119
exist, dupa cum s-a sugerat anterior, posibilitatea simplificrii acestei
situatii: tranzistorului unilateral (fr reacie)
dac S
12
= 0, atunci
IN
= S
11
i
OUT
= S
22

practic, posibiltatea ca tranzistorul s poat fi considerat unilateral se
apreciaz prin factorul de merit U, definit prin relaia urmtoare:

12 21 11 22
2 2
11 22
1 1
S S S S
U
S S
120
ctigurile n putere

pentru analiza i proiectarea oricrui amplificator de microunde este
important precizarea diferitelor modaliti de a defini ctigurile n putere
specifice.
fie amplificatorul din fig.:
Circuit de
adaptare
la intrare
Circuit de
adaptare
la ieire
Tranzistor

121
se definesc:
ctigul n putere de transfer (transducer power gain):

ctigul de putere de lucru (operating power gain):

ctigul de putere disponibil (available power gain):

ctigul de putere maxim n condiii de stabilitate (maximum stable gain):

puterea in sarcina
puterea disponibila de la sursa
L
T
AVS
P
G
P
puterea in sarcina
putera la intrarea in tranzistor
L
P
IN
P
G
P
puterea disponibila la intrarea circuitului de adaptare
puterea disponibila de la sursa
AVN
A
AVS
P
G
P
2
21
2
12
MSG
S
G
S
122
dac tranzistorul se poate considera unilateral (S
12
= 0) atunci expresia pentru G
T

devine:

unde:

123
in aceast situaie (i numai n aceasta), amplificatorul de microunde se poate
reprezenta sub forma a trei blocuri independente, avnd ctiguri (funcii de
transfer n putere) diferite, dup cum se poate vedea n fig.:

dac se optimizeaz
S
, i
L
pentru ctig maxim, adic:

atunci se poate scrie expresia ctigului unilateral maxim sub forma:
11 S
S
22 L
S
124
parametrii de stabilitate; condiii generale de stabilitate necondiionat

stabilitatea este o cerin absolut n proiectarea oricrui amplificator (de
microunde sau nu)
aceast mrime exprim capacitatea unui amplificator de a nu oscila, n anumite
condiii specificate
stabilitatea este de dorit s existe
nu doar n banda de lucru a amplificatorului
ci i, pe ct posibil, la frecvene ct mai nalte ca i la frecvene ct mai joase, din
afara benzii de lucru
stabilitatea unui amplificator (n special, dar nu numai) de microunde se
poate studia cu ajutorul parametrilor de repartiie ai elementului activ

125
fie situatia din fig.:

comportarea instabil (sau apariia oscilaiilor amplificatorului) este
posibil dac prile active ale impedanelor ieire sau de intrare ale
tranzistorului sunt negative

Cuadripol
(tranzistor)

1
IN
1
OUT
126
stabilitatea necondiionat a unui amplificator (respectiv funcionarea stabil
acestuia pentru orice valori ale impedanelor i sarcinii n banda de lucru) este
exprimat prin necesitatea ndeplinirii simultane a urmtoarelor condiii:

tranzistorul este absolut
stabil, daca se
indeplinesc, simultan,
conditiile:
127
Exemplu

a. Studierea variaiei coeficienilor de reflexie la intrare respectiv ieirea
tranzistorului de microunde HP ATF-10236 funcie de impedanele sarcinii
respectiv a sursei
b. Comentarii asupra stabilitatii acestuia

datele de intrare: frecventele de lucru si parametrii S
ij
, la acele frecvente

F
0.5
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
S11
0.97 exp j 20 deg ( )
0.93 exp j 41 deg ( )
0.77 exp j 81 deg ( )
0.59 exp j 114 deg ( )
0.48 exp j 148 deg ( )
0.46 exp j 166 deg ( )
0.53 exp j 125 deg ( )
0.62 exp j 96 deg ( )
0.71 exp j 73 deg ( )
0.75 exp j 54 deg ( )
0.78 exp j 39 deg ( )
0.82 exp j 26 deg ( )
0.84 exp j 12 deg ( )
S12
0.02 exp j 76 deg ( )
0.05 exp j 71 deg ( )
0.09 exp j 51 deg ( )
0.12 exp j 35 deg ( )
0.15 exp j 18 deg ( )
0.17 exp j 3 deg ( )
0.19 exp j 14 deg ( )
0.19 exp j 28 deg ( )
0.19 exp j 41 deg ( )
0.18 exp j 46 deg ( )
0.18 exp j 59 deg ( )
0.18 exp j 71 deg ( )
0.18 exp j 82 deg ( )
S21
5.68 exp j 162 deg ( )
5.58 exp j 143 deg ( )
4.76 exp j 107 deg ( )
4.06 exp j 80 deg ( )
3.51 exp j 52 deg ( )
3.03 exp j 26 deg ( )
2.65 exp j 1 deg ( )
2.22 exp j 20 deg ( )
1.75 exp j 39 deg ( )
1.47 exp j 55 deg ( )
1.28 exp j 72 deg ( )
1.04 exp j 86 deg ( )
0.95 exp j 101 deg ( )
S22
0.47 exp j 11 deg ( )
0.45 exp j 23 deg ( )
0.36 exp j 38 deg ( )
0.30 exp j 51 deg ( )
0.23 exp j 67 deg ( )
0.10 exp j 67 deg ( )
0.09 exp j 48 deg ( )
0.24 exp j 55 deg ( )
0.37 exp j 51 deg ( )
0.46 exp j 42 deg ( )
0.51 exp j 34 deg ( )
0.54 exp j 26 deg ( )
0.54 exp j 17 deg ( )
128
Variatia coeficientului de reflexie la iesirea t ranzist orului HP ATF-10236
out0 out1 out2 out3 out4 out5 out6 out7 out8 out9 out10 out11 out12 St
variaiile
IN
si
OUT
ale tranzistorului

HP ATF-10236, funcie de modulul i faza
coeficentului de reflexie al sarcinii, pentru mai multe frecvente
Variatia coeficientului de reflexie la intrarea tranzistorului HP ATF-10236
in0 in1 in2 in3 in4 in5 in6 in7 in8 in9 in10 in11 in12 St
|
IN
| = f (
L
)

|
OUT
| = f (
L
)

129
Constatari
modulul coeficientului de reflexie la intrare (ieire) este supraunitar
pentru anumite valori ale sarcinii (sursei)
la unele frecvene
rezult c, n aceste situaii, tranzistorul nu este stabil
sarcinile corespunzatoare la |
IN
| <1, |OUT| <1, la frecvenele respective,
trebuie evitate
reprezentrile din fig. anterioare pot constitui o modalitate relativ rapid de
testare a stabilitii unui tranzistor de unde
aceasta modalitate poate fi o alternativa la reprezentrile uzuale, care fac apel
la cercurile de stabilitate
130
dac amplificatorul de microunde de analizat nu este absolut stabil, atunci se poate
folosi, pe lng metoda expus anterior, o alt metod grafic
scop: a determina, cu mai mult exactitate, valorile coeficientului de reflexie al
sarcinii respectiv sursei (
L
,
S
) care conduc la valori reale i pozitive ale
impedanelor de intrare i de ieire
sau valori subunitare ale modulelor coeficienilor de reflexie la intrarea
respectiv ieirea tranzistorului
pentru a gsi regiunile de stabilitate pentru
L
i
S
se folosesc condiiile urmtoare:

condiiile de mai sus constituie un sistem de ecuaii
dac se rezolv acest sistem, se obine un set de de relaii care conduc la aa-
numitele cercuri de stabilitate
12 21
11
22
1
1
L
L
S S
S
S
12 21
22
11
1
1
S
S
S S
S
S
131
pentru valorile
L
corespuztoare la |
IN
| = 1 , se obine cercurile de stabilitate la ieirea
tranzistorului
pentru valorile
S
corespuztoare la |
OUT
|= 1, se obine cercurile de stabilitate la
intrarea tranzistorului
razele si centrele acestor cercuri sunt date de relaiile urmtoare:

prin suprapunerea acestor cercuri pe diagrama Smith rezult zonele de stabilitate
cercuri de stabilitate
la iesire
cercuri de stabilitate
la intrare
raza
centrul
132
Exemplu
stabilitatea tranzistorului HP ATF-10236

parametrii S ai tranzistorului sunt cele specificate la exemplul anterior
(diapozitiv nr. 127)
grafic, avem:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
|S11|-t ranzistor HP ATF-10236
frecvent a (GHz)
S11
f
F
f
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Variat ia S11 in gama 1-12 GHz
S11
f
arg S11
f
133
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
|S22| - t ranzistor HP ATF-10236
frecvent a (GHZ)
S22
f
F
f
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
1
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Variat ia S22 in gama 1-12 GHz
S22
f
arg S22
f
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
frecvent a (GHz)
C
a
s
t
i
g

(
d
B
)
20 l og S21
f
F
f
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
40
36
32
28
24
20
16
12
8
4
frecvent a (GHz)
I
z
o
l
a
r
e
a

(
d
B
)
20 l og S12
f
F
f
134
cercurile de stabilitate ale sursei pentru tranzistorul HP ATF-10236
functie de valoarea indicelui f, se poate vizualiza cercul de stabilitate la frecventa respectiva
1 0.5 0 0.5 1
1
0.5
0
0.5
1
Cercuri st abilitate sursa HP ATF-10236
yR
rez l
yX
xn m
yX
xn m
yCS
f l
xR
rez l
xX
xn m
xX
xn m
xCS
f l
Zona de
instabilitate
frecvena = 3 GHz
cercurile de rezistenta constanta au valorile:
0, 0.25 ... 1.5
cercurile de reactanta constanta au valorile:
0.25 ... 2 (pozitive si negative )
centrul cercului de stabilitate al sursei are
coordonatele:
x=-3.294
y=-4.162
raza cercului de stabilitate al sursei este:
R= 4.45
valoarea modulului S11 este:
|S11|=0.59
135
cercurile de stabilitate ale sarcinii pentru tranzistorul HP ATF-10236
1 0.5 0 0.5 1
1
0.5
0
0.5
1
Cercuri st abilitate sursa HP ATF-10236
yR
rez l
yX
xn m
yX
xn m
yCL
f l
xR
rez l
xX
xn m
xX
xn m
xCL
f l
Zona de
instabilitate
cercurile de rezistenta constanta au valorile:
0, 0.25 ... 1.5
cercurile de reactanta constanta au valorile:
0.25 ... 2 (pozitive si negative )
centrul cercului de stabilitate al sursei are
coordonatele:
x=0.44
y=0.28
raza cercului de stabilitate al sursei este:
R= 3.275
valoarea modulului S11 este:
|S11|=0.3
frecvena = 3 GHz
136
Parametrii i condiii de stabilitate

pentru testarea rapid a stabilitii necondiionate a oricrui amplificator de
unde se folosesc asa-numitii parametrii de stabilitate
acestia s-au dedus pornind de la condiiile fundamentale (diapozitiv 126)
se poate astfel demonstra c un amplificator este necondiionat stabil dac se
ndeplinesc, simultan, urmtoarele condiii necesare i suficiente (Rollett):
137
mai recent (1992), a fost introdus un nou parametru i criteriu de stabilitate
(Edwards i Sinksy), care combin parametrii K ntr-un singur condiie de
stabilitate neconditionata:

avantaje ale criteriului :
se folosete un singur test n loc de dou (ca n cazul criteriului K
[Rollett] de stabilitate)
mrimea parametrului ofer o msur precis a gradului de stabilitate al
amplificatorului, respectiv un amplificator este cu att mai stabil cu ct
valoarea parametrului estre mai mare (i invers)

138
Exemplu
investigarea stabilitatea tranzistorului HP ATF-10236 cu ajutorul criteriilor K
si

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.15
0.3
0.45
0.6
0.75
0.9
1.05
1.2
1.35
1.5
stabilitatea tranzist orului HP ATF-10236
frecvent a (GHz)
f
K
f
f
1
F
f
Neconditionat stabil
139
metode de stabilizare a amplificatoarelor de microunde cu un tranzistor

dup cum s-a vzut din exemplele anterioare, este posibil ca un tranzistor de
microunde s nu fie absolut stabil pe anumite poriuni ale benzii de lucru
desigur, alegnd impedanele de sarcin respectiv ale sursei astfel nct criteriile
stabilitii condiionate s se ndeplineasc, amplificatorul va funciona stabil
chiar i n aceste condiii, este posibil ca din diverse cauze, s apar o asemena
variaie a impedanelor sursei i/sau sarcinii care s duc amplificatorul ctre o
nedorit funcionare instabil
este, deci, preferabil ca prima etap n proiectarea unui acestuia s fie stabilizarea
sa, astfel nct amplificatorul s devin necondiionat stabil (este vorba,evident de
ansamblul tranzistor-circuit de stabilizare)
dac nici n felul acesta nu se reuete obinerea stabilitii necondiionate a
tranzistorului, atunci, evident, se va lucra n condiiile stabilitii condiionate
140
dac un tranzistor (sau alt dispozitiv activ) este instabil, se poate folosi una din
metodele de stabilizare pezentate n fig.:

Reacie paralel de tensiune
Rezisten serie Rezisten serie
Rezisten paralel Rezisten paralel
Reacie serie de curent
Compensri n frecven
Compensri n frecven
141
Exemplu:
Analiza stabilizrii tranzistorului HP ATF-10236 cu ajutorul reaciei de
tensiune paralel

parametrii de repartitie ai circuitului de reactie:

procedura:
se convertesc parametrilor de repartitie ai tranzistorului si circuitului de reactie in
parametrii Y
se calculeaza parametrilor Y ai circuitului stabilizat
se revine la parametrii S - conversia in parametrii de repartitie ai circuitului
stabilizat
S11R
Z
Z
Z 2 Z0 ( )
S22R
Z
S11R
Z
S12R
Z
2 Z0 ( )
Z 2 Z0 ( )
S21R
Z
S12R
Z
142
variaia parametrului de stabilitate n banda de frecven de lucru a
tranzistorului HP ATF-10236 pentru mai multe valori ale rezistenei de reacie, n
toat gama de variaie a acesteia
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1
0.75
0.5
0.25
0.25
0.5
0.75
1
1.25
1.5
St abilitatea HP ATF-10236
frecvent a (GHz)
p
a
r
a
m
e
t
r
u

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e

(
-
)
St
f 100
St
f 200
St
f 300
St
f 400
St
f 500
St
f 1000
St
f 1500
St
f 2000
f
f
143
detalii (graficul anterior, pentru o plaja restransa de frecvente)
3 3.33 3.67 4 4.33 4.67 5 5.33 5.67 6 6.33 6.67 7
0.99
0.992
0.995
0.998
1
1.002
1.005
1.008
1.01
frecvent a (GHz)
p
a
r
a
m
e
t
r
u

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e

(
-
)
St
f 400
St
f 500
St
f 600
St
f 700
St
f 800
St
f 1000
St
f 1300
1
f
144
in urma examinarii variatiei
St
, se alege pentru rezistenta de reactie valoarea R =
700
0 2 4 6 8 10 12
0.33
0.67
1
1.33
1.67
2
KSt
f 1000
K
f
St
f 1000
1
f
145
ctigul tranzistorului
stabilzat, considerat
unilateral
s-au reprezentat curbele de
variaie ale ctigului
corespunztoare
tuturor frecvenelor
din banda de lucru a
amplificatorului
pentru ntreaga gam
de variaie a
rezistenei de reacie
se pot constata variaii
relativ mari ale
ctigului,mai ales la valori
mari ale rezistenei de
stabilizare, ceea ce este un
indiciu al comportrii
instabile
Castigului unilat HP ATF-10236 functie de frecv si Zreactie
GunSt L
146
Exemplu
analiza stabilizrii tranzistorului HP ATF-10236 cu ajutorul ncrcrii rezistive
paralel a intrrii sau/i ieirii acestuia

se incearca stabilizarea cu ajutorul rezistentei paralel la iesire

procedura:
se lucreaza, initial, cu parametrii ABCD, apoi, la final, se deduc parametrii S ai
circuitului stabilizat
parametrii ABCD ai rezistentei de stabilizare:
A
kout
1
B
kout
0
C
kout
1
Zout
kout
D
kout
1
147
parametrii de repartitie ai retelei de stabilizare functie de parametrii ABCD:

se deduc, apoi, parametrii S ai circuitului stabilizat si, in final, parametrii care
caracterizeaza stabilitatea amplificatorului (stabilizat):
K

G
S12R
kout
2 A
kout
D
kout
B
kout
C
kout
A
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
S11R
kout
A
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
A
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
S21R
kout
2
A
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
S22R
kout
A ( )
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
A
kout
B
kout
Z0
C
kout
Z0 D
kout
148
variaia parametrului de stabilitate pentru mai multe valori ale rezistenei de la
ieire, din toat gama de variaie a acesteia:

se constata ca tranzistorul nu se poate stabiliza cu metoda abordata
de aceea se va incerca stabilizarea prin reactie paralela la intrare (cu rezistenta R
gs
)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.15
0.3
0.45
0.6
0.75
0.9
1.05
1.2
1.35
1.5
St abilitatea HP AT F-10236
frecvent a (GHz)
p
a
r
a
m
e
t
r
u

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e

(
-
)
1St
f 1
1St
f 3
1St
f 5
1St
f 7
1St
f 9
f
1
F
f
149
stabilizarea cu circuit paralel la intrare (cu rezistenta R
gs
)
procedura este similara cazului precedent (rezistenta paralel pe iesire)

se constata ca, pe anumite portiuni din banda de frecvente, tranzistorul este inca
instabil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.25
0.5
0.75
1
1.25
1.5
1.75
2
2.25
2.5
frecvent a (GHz)
p
a
r
a
m
e
t
r
u

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e

(
-
)
2St
f 1
2St ( )
f 3
2St
f 5
2St
f 7
f
1
F
f
150
daca se combina ambele metode anterioare (incarcarea paralel atat la intrare cat si la iesire)
se obtine o stabilizare care se poate evalua, sintetic, asa cum se arata in graficul urmator:
Variatia parametrului de stabilitate miu pt. HP ATF-10236
0G 1G 2G 3G 4G 5G 6G 7G 8G 9G 10G 11G 12G P
151
in ultimul exemplu, factorul de stabilitate, , a fost reprezentat pentru toat gama
considerat a rezistenei paralel la ieire precum i rezistenei paralel la intrare
fiecare asemenea reprezentare corespunde cte unei frecvene din banda de lucru
deoarece s-au considerat 13 frecvene, au rezultat, corespunztor, 13 suprafee

se poate constata, cu uurin c nici pentru combinaia rezisten paralel la intrare -
rezisten paralel la ieire, amplificatorul nu devine absolut stabil n toat gama de
frecvene

pentru toate tipurile de stabilizari abordate, amplificatorul este
condiionat stabil la anumite frecvene
necondiionat stabil la alte frecvene
rezulta ca, cel putin in cazul considerat, pentru obinerea stabilitii necondiionate (de
dorit) nu se poate lucra dect pe poriuni mai restrnse din banda de frecven
152
fiecare dintre metodele de stabilizare exemplificate anterior prezint i anumite
caracteristici specifice, astfel:
ncrcarea cu rezisten paralel la ieirea tranzistorului conduce la:
micorarea (dar nu spectaculoas) a S
11
i S
22
, deci a VSWR
IN
, VSWR
OUT

dezadaptarea la cele dou accese n tranzistor continu s fie mare
reducerea |S
21
|
2
(i, implicit, a G
T
) deoarece o parte din putere se disip
pe rezistena de stabilizare
faza S
21
, de regul, inca poate fi mai mic de 90
o,
pentru anumite
frecvene din band
acest lucru arat c reacia intern a amplificatorului, pentru
frecvenele pentru care arg (S
21
) < 90
o
, este pozitiv, putnd da
natere la oscilaii
153
folsirea reaciei paralel de tensiune conduce la:
uniformizarea |S
21
|
2
, (implicit a ctigului G
T
) n
band
reducerea |S
11
| i |S
22
|, deci mbuntirea (de
multe ori substanial) adaptrii
dac se adaug o inductan serie, arg (S
21
)>90
0
,
deci se menine reacia negativ

154
optimizarea stabilizrii unui amplificator de microunde cu un
etaj este un compromis ntreg mai multe obiective:

obinerea (K>1 i <1) sau >1
obinerea |S
11
| i |S
22
| de valori minime
realizarea |S
11
| i |S
22
| ct mai uniforme n band
obinerea |S
21
|
2
de valoare maxim
realizarea |S
21
|
2
ct mai uniform n band
obinerea arg(S
21
) > 90
o
n toat banda
155
factorul de zgomot
reprezinta o alta caracteristica fundamentala (in afara stabilitii i
ctigului) in analiza i proiectarea oricrui amplificator de microunde
pentru un amplificator de microunde este dat, de regul, sub
urmtoarea form:

unde:
F factorul de zgomot
F
min
valoarea minim a factorului de zgomot (dat de catalog, specific fiecrui
tranzistor)
R
n
rezistena de zgomot (dat de catalog, specific fiecrui tranzistor)

opt
coeficientul optim de reflexie (al sursei) pentru care se obine F
min
(dat de
catalog, specific fiecrui tranzistor)
2
min
2
2
0
4
1 1
S opt
n
opt S
R
F F
Z
156
cercurile de zgomot constant:
locul geometric al coeficientului de reflexie al sursei pentru care se obine un
coeficient de zgomot de valoare dat
se deduc, pornind de la relaia anterioara (a factorului de zgomot)
aceste cercuri au centrele i razele date de relaiile urmtoare:

2
1
1
opt
F
N N
R
N
1
opt
F
C
N
2
min
0
unde: 1
4
opt
n
F F
N
R
Z
157
Variaia coeficientului de zgomot al tranzistorului HP ATF-10236 n
banda de frecvene de lucru, conform datelor de catalog
datele de catalog (F
min
,
opt
), pot fi reprezentate grafic:
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1
1.1
1.2
1.3
1.4
1.5
NF - t ranzistor HP ATF
frecvent a (GHz)
Fopt
f
F
f
0
30
60
90
120
150
180
210
240
270
300
330
0.8
0.6
0.4
0.2
0
Coef. zg. optim al sursei - FN min
opt
f
arg opt
f
158
variatia F
(dB)
functie de modulul si argumentul coeficientului de reflexie al sursei:
Coeficientul de zgomot pt. tranzistorul HP ATF-10236
NFa
modulul variaza in gama: 0 ... 1*
faza variaza in gama: 0 ... 360 deg

* (valorile de pe axa corespunzatoare din
graficul alaturat se vor imparti la 10)

frecventa = 3 GHz

Fmin = 1.1

optim 0.7
arg optim ( )
180
47
Coeficientul de zgomot pt. HP ATF-10236
NFa
159
cercurile de zgomot constant pentru tranzistorul HP ATF-10236
1 0.5 0 0.5 1
1
0.5
0
0.5
1
Cerc de zgomot const ant HP ATF-10236
yR
rez l
yX
xn m
yX
xn m
yN
f l
xR
rez l
xX
xn m
xX
xn m
xN
f l
un cerc de zgomot constant al
tranzistorului HP ATF-10236

F = 2 dB
frecvena = 3 GHz
160
regimuri liniare de functionare ale amplificatoarelor de microunde

regim liniar:
regimul amplificrii maxime
regimul zgomotului minim (al sensibilitii maxime)
regimul amplificrii constante

Obs.:
regimul neliniar de funcionare presupune o analiz a altor parametrii ai amplificatorului, care ofer
o msur a neliniaritii (abaterii de la liniaritate) a funcionrii acestuia
cei mai importani parametrii folosii n analiza regimului neliniar
punctul de intercepie de ordinul 3 (IP
3
)
punctul de compresie cu 1 dB (P
1dB
)
161
pentru a analiza regimurile liniare se pornete de la expresia ctigului de transfer:

Obs.:
n rel. sunt luate n consideraie att dezadaptarea la intrare ct i cea de la ieire
mai rezult ca se pot defini aa-numiii factori de catig:
ctiguri separate pentru
circuitul de adaptare la intrare

tranzistorul propriu-zis

circuitul de adaptare la ieie
2
2
1
1
S
S
S IN
G
2 2 2
2 2
21
2
21 0 2 2 2 2
22 22
1 1
1 1
1 1 1 1
S L
S L
T S L
S IN L S IN L
S
G S G G G
S S
2
0 21
G S
2
2
22
1
1
L
L
L
G
S
162
circuitele de adaptare se pot proiecta pentru a ndeplini diverse criterii
ctig maxim
ctig constant
zgomot minim

circuitul din fig. poate modela amplificatorul de microunde cu un singur etaj:

G
0
este, pentru un tranzistor dat, fix
ctigul ntregului amplificator se poate controla prin factorii de ctig
G
S
i G
L
ai celor doua seciuni de adaptare
Circuit de
adaptare la
intrare
G
S
=

Tranzistor
G
0
=
Circuit de
adaptare la
ieire
G
L
=

Z
S
2
IN S
2
S
1
1
2
21
S
2
22
2
1
1
L
L
S
Z
L
163

amplificarea maxim se realizeaz atunci cnd intrarea i ieirea
amplificatorului sunt adaptate complex conjugat simultan
in cazul unor seciuni de adaptare fr pierderi, acest lucru este echivalent
cu ndeplinirea simultan a urmtoarelor condiii:

IN
=
S
*

OUT
=
L
*

soluiile sistemului:

unde:

se vor alege acele soluii pentru care |
S
| <1 i |
L
| <1
2
2
1 1 1
1 2
1
4
2
S
B B C
C
C
2
2
2 2 2
2 2
2
4
2
L
B B C
C
C
2 2 2
1 11 22
1 B S S
2 2 2
2 11 22
1 B S S
*
1 11 22
C S S
*
2 11 22
C S S
11 11 12 21
S S S S
164
Exemplu
analiza amplificatorului cu un etaj realizat cu tranzistorul HP ATF-10236 n

in primul rand, se testeaza stabilitatea elementului activ:

tranzistorul este instabil pe portiune a benzii de frecvente
este necesara stabilizarea acestuia: s-a optat pentru stabilizarea cu
reactie paralel de tensiune (valoarea rezistentei de reactie: R
ds
= 300 )
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
0.5
1
1.5
2
St abilitatea tranzist orului HP ATF-10236
frecvent a (GHz)
p
a
r
a
m
e
t
r
u
l

d
e

s
t
a
b
i
l
i
t
a
t
e
f
1
f
165
in urma stabilizarii rezulta:

se cunoaste ca regimul amplificarii maxime se caracterizeaza prin existenta
adaptarii simultane complex conjugate la intrare si la iesirea amplificatorului
se calculeaza coeficientii de reflexie ai sursei (doua solutii) si ai sarcinii (alte doua solutii)
v. diapozitivele 163 si 166
calculul se face, evident, pentru tranzistorul stabilizat (adica tranzistor plus circuit de
stabilizare, in cazul de fata - rezistenta de reactie paralel de 300)
0 1.2 2.4 3.6 4.8 6 7.2 8.4 9.6 10.8 12
0.8
0.85
0.9
0.95
1
1.05
1.1
1.15
1.2
1.25
1.3
st
f
1
f
166
variatiile grafice ale modulelor coeficientilor de transfer, solutii ale conditiilor
regimului amplificarii maxime
0 2 4 6 8 10 12
0.22
0.44
0.66
0.88
1.1
S1
f
1
f
0 2 4 6 8 10 12
1
2
3
4
5
S2
f
1
f
0 2 4 6 8 10 12
0.22
0.44
0.66
0.88
1.1
L1
f
1
f
0 2 4 6 8 10 12
0.28
0.56
0.84
1.12
1.4
L2
f
1
f
167
se aleg acele valori ale coeficientilor de reflexie care au modulul subunitar, de
vreme ce |S
11
| si |S
22
| sunt si ei subunitari, respectiv
S1
si
L1
rezulta admitantele corespunzatoare, y
S
, y
L
castigul de transfer al amplificatorului (stabilizat):

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
5
10
15
20
25
30
Cast igul maxim pt. HP ATF-10236
frecvent a (GHz)
c
a
s
t
i
g
u
l

(
d
B
)
10 l og GTmax
f
f
168
realizarea valorilor castigului maxim, la fiecare frecventa din banda
amplificatorului:
pentru fiecare frecventa trebuie sa se asigure adaptarea conjugata simultana
la intrare si la iesire
de regula, se alege frecventa centrala din banda, pentru care se calculeaza
circuitele de adatare intrare-iesire care asigura adaptarea conjugata simultana,
facandu-se apoi ajustari pentru celelate frecvente

Calculul celulelor de adaptare
se vor calcula celulele de adaptare pentru frecventa f = 6 GHz
gama de variatie a lungimilor electrice ale celulelor

admitantele celor doua celule (la sursa, respectiv la sarcina):
0
60
2
yL( )
1 L
6
exp j 2 ( )
1 L
6
exp j 2 ( )
yS( )
1 S
6
exp j 2 ( )
1 S
6
exp j 2 ( )
169
se pot acum deduce lungimile electrice ale liniilor de transmisiune de intrare
respectiv iesire care asigura adaptarile:

rezulta lungimile electrice ale liniilor de transmisiune de intrare respectiv iesire care
asigura adaptarile:

in aceste puncte admitantele de intrare respectiv iesire sunt:
0 0.8 1.6 2.4 3.2 4 4.8 5.6 6.4 7.2 8
1
1
Re yS( ) ( ) 1
0 0.8 1.6 2.4 3.2 4 4.8 5.6 6.4 7.2 8
1
1
Re yL( ) ( ) 1
in1 1.564 out1 1.9325
yS in1 ( ) 1 0.844i yL out1 ( ) 1 2.329i
170
partile reactive ale admitantelor fiind nenule, este de alte reactante care se le anuleze
se pot folosi cu linii in gol
lungimile acestor linii sunt:

deci tronsoanele de adaptare la intrare respectiv iesire sunt formate din cate un
ansamblu linie serie linie in gol avand urmatorii parametrii:

lSopen
2 ( )
at an Im yS in1 ( ) ( ) ( )
lLopen
2 ( )
at an Im yL out1 ( ) ( ) ( )
intrare lungimea trosonului serie 12.446 mm
lungimea tronsonului in gol paralel 11.154 mm
ieire lungimea trosonului serie 15.378 mm
171
regimul zgomotului minim

primul etaj al unui receptor are contribuia cea mai nsemnat la zgomotul
total al receptorului
in general nu este posibil ca un amplificator s funcioneze i cu amplificare
maxim i cu zgomot minim
n general, conditia
IN
=
S
*
conduce la valori diferite ale
S
fa de cele rezultate din
conditia
S
=
opt

Exemplu
regimul de zgomot minim pentru amplificatorul cu un etaj realizat cu
tranzistrorul HP ATF-10236

datele de intrare (parametrii S) sunt cunoscute (v. exemplele precedente)
se traseaza variatia coeficientului de zgomot
172
Coeficientul de zgomot pt. tranzistorul HP ATF-10236
NFa
modulul variaza in gama: 0 ... 1*
faza variaza in gama: 0 ... 360 deg

* (valorile de pe axa corespunzatoare din
graficul alaturat se vor imparti la 10)

frecventa = 3 GHz

Fmin = 1.1

optim 0.7
arg optim ( )
180
47
173
cercurile de zgomot constant:

1 0.5 0 0.5 1
1
0.5
0
0.5
1
yR
rez l
yX
xn m
yX
xn m
yCS
f l
yN
f l
xR
rez l
xX
xn m
xX
xn m
xCS
f l
xN
f l
s-a reprezentat, in planul sursei
cercul de zgomot minim (care, de
fapt se reduce la un punct, marcat
pe grafic) de nivel NF = 1.1
cercul de stabilitate corespunzator

cu ajutorul datelor inscrise in
diagrama Smith, se alege o valoare
pentru
s
, aflat pe cercul de zgomot
constant, cat mai departe de zona de
instabilitate
rezulta:
S
= 0.45i
adica: |
S
| = 0.45
174
acestei valori a coeficientului de reflexie al sursei ii corespunde o anumita valoare a
coeficientului de reflexie la iesirea tranzistorului,
out
(f = 3 GHz):

celula de adaptare la iesire se va calcula din conditia adaptarii conjugate, deci:

rezulta, pentru exemplul considerat:
L
= -0.021+j 0.357

calculul celulelor de adaptare la intrare si la iesire, similar exemplului precedent, conduce la:

*
S out
out S22
3
S12
3
S21
3
S
1 S22
3
S
intrare lungimea trosonului serie 21.287 mm
ieire lungimea trosonului serie 21.613 mm
175
regimul amplificrii constante

in multe cazuri este preferabil ca amplificatorul s aib o amplificare mai mic
dect cea maxim
acest lucru poate asigura:
mrirea benzii de lucru a amplificatorului
ndeplinirea cerinei ca amplificatorul s funcioneze cu o valoare a
amplificrii rezultat din considerente de proiectare global a ansamblului
din care face parte acesta
de exemplu, la proiectarea unui receptor, realizarea amplificrii
globale se face printr-o repartizare judicioas pe etaje
se evit, in acest fel, intrarea n oscilaie a unuia sau altuia dintre
etaje,

176
funcionarea amplificatorului la o valoare impus a ctigului se realizeaz prin
proiectarea seciunilor de adaptare la intrare i la ieire astfel nct valoarea
ctigului s fie mai mic dect cea maxim
cu alte cuvinte, sunt introduse, n mod intenionat dezadaptri la intrare i la
ieire pentru reducerea ctigului total

procedura de analiz i de proiectare este uurat prin reprezentarea cercurilor de
ctig constant pe diagrama Smith
se pot reprezenta locurile geometrice ale
S
i
L
care realizeaz valorile
impuse, fixe, ale factorilor de ctig G
S
i G
L

177
Alte aspecte ale utilizarii A(RF&unde) ca etaj de intrare al receptoarelor

dupa cum am vazut, pana acum, principalul avantaj al utilizrii unui
A(RF&unde) ntr-un receptor este obinerea unui factor de zgomot mai
redus, rezultnd o sensibilitate limitat de zgomot mai bun
de ce?
pentru ca un acelai tranzistor are un factor de zgomot mai mic atunci
cnd lucreaz liniar ca amplificator dect cnd lucreaz neliniar, ca mixer
explicatie:
transconductana este mai mare dect panta de conversie
la mixer intervin i surse suplimentare de zgomot, de exemplu
zgomotul oscilatorului local

178
alte avantaje:
A(RF&unde) mbuntete izolarea antenei fa de oscilatorul local (OL),
scznd cmpul radiat de anten pe frecvena oscilatorului local.
A(RF&unde) i se poate aplica reglajul automat al amplificrii (RAA)
astfel semnalul aplicat mixerului la recepia unor semnale foarte puternice
poate fi mentinut la niveluri acceptabile

principalele cerine ale A(RF&unde)
amplificarea
s fie suficient de mare (n jur de 10)
constant cu frecvena
s aib o bun stabilitate n toat gama de frecven
s nu introduc distorsiuni la semnale mari (de obicei sub 1%)
s prezinte distorsiuni de intermodulaie ct mai mici
s contribuie la atenuarea semnalelor perturbatoare, f
i
i f
imag

179
de regul, A(RF&unde) are sarcina acordat pe frecvena semnalului
se obine, astfel, o mbuntire a rejeciei f
i
i f
imag

uneori se utilizeaz, pentru simplitate sau pentru asigurarea stabilitii i
A(RF&unde) cu sarcin aperiodic
aceast soluie este frecvent la A(RF&unde) cu circuitele integrate
intrarea i ieirea tranzistoarelor din A(RF&unde) nu se cupleaz, de regul,
direct n paralel pe circuitele acordate, ci la prize sau mutual, cu coeficient de
cuplaj n tensiune subunitar
acest lucru este impus de limitarea dezacordului i a amortizrii circuitelor acordate de
ctre rezistenele de intrare i ieire ale tranzistoarelor i pentru asigurarea stabilitii
topologia circuitului acordat ce constituie sarcina A(RF&unde) trebuie s fie
identic sau ct mai apropiat de topologia circuitului de intrare
frecvenele de acord ale celor dou circuite s fie egale n toat gama de acord
180
elementele variabile din circuitul de intrare i A(RF&unde) trebuie s fie identice
se regleaza n tandem (monoreglaj)
amplificarea A(RF&unde) se defineste, cum am vazut si pana acum, ntre intrarea
sa i intrarea dispozitivului urmtor din lanul de amplificare (intrarea n mixer)
pentru elementul activ (tranzistor) se va utiliza un circuit echivalent cu parametrii
de cuadripol Y (folositi uzual in domeniul RF, mai precis sub gama microundelor),
aa cum se ilustreaz n schema simplificat din fig.

181
in fig anterioara:

in fig. se prezint o schem de A(RF&unde)
rezistoarele R
b1
, R
b2
, R
e
se utilizeaz pentru polarizare
condensatoarele C
1
,C
2
, C
e
sunt scurcircuit pentru semnal
R
f
, C
f
formeaz un filtru pe alimentare

12
0 y
11 11 11
y g j C
21 m
y g
22 22 22
y g j C
182
pornind de la schema aneterioara se obin schemele echivalente din fig.:
(final: primarul reflectat in secundar)
183
calculul elementelor reflectate

in urma eliminrii prizei pe inductana L din secundarul transformatorului X2,
conductana de intrare n tranzistorul Q
2
, G
in
, (din fig. din diapozitivul 181), se
transform ntr-o conductan echivalent notat G
rs
n schema echivalent
(din fig. din diapozitivul 182)
din considerente energetice, impunndu-se ca puterea pe aceast
conductan s nu se modifice n urma eliminrii prizei inductive, se poate
scrie:

unde P
s
reprezint coeficientul de cuplaj n tensiune dintre inductanele din
secundar cu numerele de spire n
1
i n
2
, de forma:

2
rs s in
G P G
2
2 1 2
out
s
U n
P
U n n
184
considernd c factorul de calitate al admitantei paralel, formata din
inductana din secundar cu numrul de spire n
2
i conductana G
in
, (v. schema
echivalent din fig.b) este foarte mare, atunci, n urma eliminrii prizei
inductive, valoarea inductanei L nu se modific
coeficientul de cuplaj n tensiune ntre inductanele din primar (L
1
) i secundar
(L) din schema echivalent din fig.c, se scrie:

unde n - reprezint numrul de spire al bobinei de inductan L din primar
in fig.d) se prezint schema echivalent cu primarul raportat la secundar
1
1 1 1
2 1 2
g
k LL
U L L M n
P
U L M L L n n
185
admitana Y
1
din primar se reflect n secundar cu valoarea Y
r2
, data de:

unde Y
m
admitanta mutuala ce caracterizeaza cuplajul dintre L
1
si L
2
- reprezinta admitanta din primar

in final, dupa transformari succesive, avand in vedere schema din fig. d), in
care toate elementele au fost reflectate (aduse) in secundar (inclusiv
capacitatile dinspre intrarea in mixer sau iesirea tanzistorului din
A(RF&unde), se obtine relatia amplificarii in tensiune:

unde: G conductanta totala de pierderi a circuitului (v. fig. d)

2
1
m
r
Y
Y
Y
1
1
g s m g s m
out
U
in
P PG P PG
U
A
U G jx
G j C
j L
1 22
1
1
Y g
j L
186
Stabilitatea amplificatoarelor acordate (RF)

fie un amplificator cu un element activ oarecare avnd conectate la intrare i la
ieire circuite LC acordate
intrarea i ieirea elementului activ sunt conectate n paralel pe circuitele acordate
dispozitivul activ primete semnal de la circuitul LC de intrare, l amplific i l
transmite circuitului de ieire
dispozitivele active prezint ntotdeauna o anumit reacie intern, datorit
creia semnalul de la ieire este adus la intrare
rezult necesitatea testarii stabilitii amplificatorului
se face prin analiza admitanei de intrare a elementului activ
aceasta admitanta apare conectat n paralel cu circuitul acordat de la intrare
pericolul autooscilaiei apare atunci cnd admitana vazuta dinspre intrarea
dispozitivului are partea real (conductana) negativ
187
fie schema echivalenta de semnal mic a unui amplifcator acordat (selectiv), cu
element activ - tranzistor si folosind, pentru acesta din urma, reprezentarea cu
ajutorul parametrilor y

admitantele celor doua CO sunt:

C.O. de
intrare
C.O. de
iesire
1 1 1
1
1
Y G j C
j L
2 2 2
2
1
Y G j C
j L
188
din ecuatiile in noduri (la intrare si la iesire) se deduce admitanta de intrare:

constatare:
admitanta de intrare cuprinde:
o parte fixa (y
11
admitanta de intrare a elementului activ cu iesire
in SC), care depinde de dispozitiv

o parte reflectata (variabila Y
2
), care depinde de sarcina

Obs.: daca dispozitivul ar fi fost fara reactie interna (unilateral) [y
12
= 0], partea
reflectata ar fi fost nula
1 2 12 21
11 12 11
1 1 22 2
in
I U y y
Y y y y
U U y Y
189
in domeniul RF (zeci MHz) parametrii y
ij
au expresiile aproximative:

unde: g
m
transconductanta
C
r
capacitatea de reactie interna

utilizand aproximatiile de mai sus, expresia admitantei de intrare devine:
11
12
22 22 22
m
r
y g
y j C
y g j C
11 11
02
22 2 2 22
22 2 2
2
02
1
1
r m r m
in
j C g j C g
Y y y
g G j C C
g G jQ
j L
11 in refl refl
Y y G j C
190
unde:

din ultima relatie rezulta ca, pentru frecvente mai mici decat frecventa de
rezonanta a CO de iesire, conductanta reflectata este negativa (G
refl
< 0)
apare, astfel, pericolul de autooscilatie
pentru evitarea intrarii in autooscilatie este necesara indeplinirea conditiei:
02
2 2 22
1
L C C
0 2 22
2
2 22
C C
Q
G g
2
2
02
22 2 2
02
1
r m
refl
C g
C
g G Q
02
2
02
2
2
02
22 2 2
02
1
r m
refl
C g Q
G
g G Q
1 11
0
refl
G g G
11 1 refl
G g G
191
valoarea maxima a G
ref
, rezulta din rel. (diapozitiv 190):

in acest fel, conditia de stabilitate devine:

un alt efect nedorit al reaciei interne a dispozitivului il reprezinta reflectarea unei
capaciti (C
ref
) n paralel cu circuitul de intrare
aceast capacitate variaz puternic cu frecvena, prezentnd un maxim la frecvena de
rezonan
02

max
22 2
2
r m
ref
C g
G
g G
1 11 2 22
2
r m
C g G g G g
192
Comentarii:

dac L
2
sau C
2
se schimb (de exemplu la reglaj), atunci, prin intermediul
variaiei lui
02
se schimb C
ref

drept consecinta si circuitul de la intrare se va dezacorda
fenomenul are loc i n sens invers:
cnd se modific L
1
sau C
1
, se dezacordeaz circuitul de ieire
interaciunea ntre acordul celor dou circuite face dificil (uneori chiar
imposibil) alinierea acordului circuitelor (acordul le aceeai frecven)
193
efectul reaciei interne asupra caracteristicii de frecven este ilustrat n fig.

C
r

creste
C
r
= 0
ambele circuite
acordate pe
aceeai frecven
caracteristic de
frecven simetric
caracteristica de frecven
se deformeaz mult la
frecvene sub cea de
rezonan

apare un maxim ascuit, cu att
mai pronunat cu ct C
r
este mai
mare

la o anumit valoare a lui
C
r
amplificatorul
autooscileaz
194
necesitatea cuplrii la prize pe circuitele acordate

in practic, circuitele acordate rezult cu capacitate foarte mare i inductan foarte
mic
este foarte greu de realizat practic circuite cu raport C/L mare i cu factor de calitate
corespunztor
rezolvarea acestei probleme se realizeaz prin conectarea tranzistorului la prize pe
circuitele acordate
195
in schema echivalent din fig. anterioara (b)
G/p
2
este conductana echivalent la priz
C/p
2
este capacitatea echivalent la priz
p
2
L este inductana echivalent la priz
consecinta:
pentru circuitul echivalent conectat la priz, raportul C/L crete de 1/p
4
ori
fa de circuitul fizic
condiia de stabilitate pentru circuitul din fig.:

1 2
2 2
0.1 0.3
r m
s g
G G
C g
P P
196
alegnd coeficienii de priz de valori convenabile (subunitare) se poate asigura
stabilitatea cu valori uzuale pentru componentele circuitelor
stabilitatea [A(RF&unde] poate fi mbuntit suplimentar prin nscrierea
unei rezistene R 50300 ntre terminalul de ieire al dispozitivului activ i
circuitul acordat
aceast rezisten amortizeaz i circuitul LC parazit ce se formeaz la ieire
stabilitatea amplificatoarelor cu un singur circuit acordat, conectat fie la
intrarea fie la ieirea dispozitivului, este mult mai uor de realizat
de exemplu n cazul cnd nu avem circuit acordat la sarcin (amplificator
aperiodic), singurul pericol de instabilitate l constituie circuitele LC
parazite de la intrare i ieire
197
reacii externe
pe lng reacia invers din tranzistor, n [A(RF&unde] pot s mai apar asa-
numitele reactii externe:
reacii inductive i capacitive ntre componente i traseele de conexiuni
reacie prin circuitele comune de alimentare etc.

acestea trebuie reduse ct mai mult posibil prin
ecranare
dispunerea raional a componentelor
proiectarea minuioas a cablajelor
utilizarea filtrelor de decuplare pe circuitele de alimentare
tratarea corect a punctelor de mas

198
neutrodinarea

ne reintoarcem la circuitul din diapozitivul 194
puterile de intare si iesire sunt:

amplificarea in putere este:

in principiu, reactia interna a dispozitivului poate fi neutralizata printr-o reactie
exterioara, suplimentara, care sa anuleze y
12
:

2
1 11
1
in g
P I
G g
2
21
1 11 2 22
1 1
out g
P y I
G g G g
2
21
1 11 2 22
out
p
in
y P
A
P G g G g
12 n
y y
199
la tranzistoare, y
12
este echivalent cu un grup paralel C
r
, G
r
, conectat ntre intrare i
ieire
unilateralizarea ar cere, conform relaiei ( , diapozitiv 198) o capacitate negativ
in schimb, dac n montaj este disponibil o tensiune n antifaz cu tensiunea de
ieire, se poate face neutralizarea cu o reea analog celei ce modeleaz pe y
12
procedeul este numit neutralizare sau neutrodinare

200
din condiia ca cei doi cureni de reacie (I
r
, I
n
) s se neutralizeze, se poate
dimensiona condensatorul de neutrodinare C
n
pentru schema din fig. avem:

de unde rezult:

prin neutrodinare se poate obine, n practic, o scdere a capacitii de reacie cu
un ordin de mrime

2
1
n r
C
C C
C
0
r n
I I
201
ARF cu reactie redusa

se cunoaste comportarea n domeniul frecvenelor nalte a etajului elementar
BC:
valoare mare a amplificarii n tensiune (intrare - iesire, respectiv emitor
colector)
frecven limit superioar a benzii de trecere de valoare mare (cea mai
mare valoare dintre toate conexiunile elementare)
ins acest etaj este caracterizat de un important dezavantaj: imposibilitatea de
a conecta n cascad mai multe etaje BC
cauza: discrepana majora dintre rezistena de intrare n etaj i cea de ieire
din etaj
inBC outBC
R R
202
la frecvene peste 30 MHz acest fapt nu mai constituie dezavantaj deoarece
intrrile i ieirile se fac pe impedan de mic (75 )
la frecvene sub 30 MHz se utilizeaz ARF de tip CASCOD:
la intrare - un etaj cu impedan mare (EC) urmat de un etaj cu reacie intern redus
(BC) (v. fig.)
rezistoarele R
1
R
4
stabilesc
punctele statice ale
tranzistoarelor
d.p.v. al semnalului, Q
1
este n
conexiune EC, iar Q
2
n BC
se poate arta c cele dou
tranzistoare sunt echivalente
cu diportul din diapozitivul
203

203
cascoda are, deci, un dublu avantaj:
rezistena de intrare mare a conexiunii EC
reacia inversa redusa al conexiunii BC
amplificarea realizat de cascod este aproape egal cu a unui tranzistor n
conexiune EC
conexiunea cascod este mai des folosit n circuitele integrate
schema cascodei se poate pune si sub formele:
Diportul echivalent de semnal mic al cascodei
Circuitul echivalent de semnal mic al cascodei (TB)
204
mai retinem ca, n cascod:
Q
1
( n conexiune EC)
determin rezistena de intrare
nu contribuie la amplificare
asigur, insa, atacul n curent al lui Q
2
Q
2
(n conexiune BC)
asigur ntreaga amplificare n tensiune

Curs Receptoare Cap 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Receptoare Cap 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 1

Capitolul 3: Amplificatoare de radiofrecventa si de

S-ar putea să vă placă și