Curs Receptoare Cap 2

Capitolul 2: Zgomote si perturbatii in
receptoare

Generalitati, perturbatii si surse de zgomot in receptoare
aspecte generale
perturbatii care afecteaza receptoarele
surse de zgomot in receptoare

Parametrii de zgomot si influenta acestora asupra receptoarelor radio
parametrii de zgomot ai unui receptor
factorul de zgomot
temperatura de zgomot
influenta factorului de zgomot asupra sensibilitatii
reducerea efectului zgomotelor
1
[Zgomote si perturbatii in receptoare]: generalitati,
perturbatii si surse de zgomot in receptoare
Aspecte generale

parametrii care pun n eviden calitatea semnalului obinut la ieirea
unui radioreceptor sunt:
raportul semnal-zgomot
fidelitatea
influenta importanta: distorsiunile neliniare

la intrarea oricarui receptorului semnalul util este nsoit de de
perturbaii:
semnale nedorite
zgomote

2
cea mai mare parte a acestor perturbaii sunt eliminate datorit selectivitii
totusi, mai rmne o parte care va influena semnalul de ieire
in cursul prelucrrii semnalului se adaug zgomotele provenite din procesul
de funcionare al radioreceptorului: zgomotele interne
pe de alta parte, in orice receptor (real), semnalul sufera transformari liniare
dar si neliniare
apar distorsiunile de neliniaritate
rezulta noi componente:
perturbaiile interne
reprezint un factor care constituie o limit n mrirea
sensibilitii receptorului
intervin n definirea sensibilitii limitate de zgomot

3
Clasificarea perturbatiilor

dup locul unde sunt generate perturbaiile care afecteaz semnalul de ieire, se
disting:
perturbaii externe
perturbaii de impulsuri
zgomote de fluctuaii
semnale radio
perturbaii industriale
perturbaii atmosferice
perturbaii cosmice
perturbaii datorate agitaiei
termice a unor particule ncrcate
perturbaii provenite de la alte
sisteme de radiocomunicaii
perturbaii interne

4
criteriu de clasificare:
structura
criteriu de clasificare:
sursa
ponderea diverselor perturbaii depinde de frecvena de lucru

un alt criteriu de clasificare (important): domeniul de frecven n care
acioneaz perturbaiile; rezulta:
perturbaii situate n banda de lucru a receptorului
sunt eliminate, n cea mai mare msur, prin filtrare
este totusi posibil ca unele dintre aceste perturbaii s ajung la etaje
active care lucreaz n regim neliniar i s produc efecte nedorite n
banda semnalului util (intermodulaii, interferene etc)
perturbaii situate n afara benzii
sunt importante in masura in care, datorita nivelului si pozitiei spectrale,
pot genera (se pot transforma in), perturbatii in banda de lucru

5
Intensitatea cmpului electric pentru diferite perturbaii:
6
gasirea unor metode cat mai eficiente de reducere a actiunii perturbatiilor
a dus la stabilirea unor criterii suplimentare de clasificare a perturbaiilor
acestea criterii nu trebuie, neaparat, s se aib n vedere proveniena
perturbatiilor
un asemenea criteriu = modul de interaciune cu semnalul util
conform acestui criteriu exista:
perturbaii de tip aditiv
se nsumeaz cu semnalul util
perturbaii de tip multiplicativ
se multiplica cu semnalul util
7
PERTURBATII ADITIVE

in aceast categorie intr majoritatea perturbaiilor
excepii:
fading-ul
perturbaii rezultate n urma unui regim neliniar de funcionare a
receptorului
metoda de combatere (contra-actiune principala):
controlul asupra raportului semnal/zgomot la recepie
cum?
prin modificarea puterii semnalului util emis

8
PERTUBATIILE MULTIPLICATIVE

au o aciune distructiv asupra semnalului util indiferent de valoarea raportului
semnal/zgomot la recepie
in aceast categorie intr:
fading-ul
perturbaiile rezultate n urma unui regim neliniar de funcionare a
receptorului
combaterea fading-ului
recepia cu diversitate spaial (antene distanate)
recepia cu diversitate n frecven (transmiterea aceluiai mesaj pe mai multe
frecvene purttoare)
recepia cu diversitate n timp (retransmiterea aceluiai mesaj la momente
diferite de timp)
combaterea perturbaiilor rezultate n urma unui regim neliniar de funcionare a
receptorului
creterea liniaritii etajelor receptorului

9
Surse de zgomot in receptoare

in receptor se ntalnesc dou tipuri de zgomot:
zgomotul generat de receptor (zgomot propriu generat de si n:
amplificatoare, filtre, mixer(e) i detector):
zgomotul termic
determinat de fluctuaiile aleatorii produse de agitaia termic
a sarcinilor legate
zgomotul de alice
determinat de fluctuaia numrului de electroni emisi
este specific dispozitivelor semiconductoare
zgomotul n 1/f
o serie de fenomene, cum ar fi fluctuaia mobilitii, radiaia
electromagnetic etc., au o putere care variaz cu frecvena
zgomotul n 1/f este important ntre 1 Hz i 1 MHz; peste 1
MHz, zgomotul termic este mult mai important

10
zgomotul captat de anten:
zgomotul celest
depinde de frecven i de direcia n care este orientat antena
zgomotul de la pmant
zgomotul atmosferic
se datoreaza fulgerelor
fulgerele genereaz un zgomot n impuls care este maxim pe 10
kHz i neglijabil la frecvene mai mari de 20 MHz
zgomotul galactic
produs de stelele ndeprtate; este maxim la frecvente n jur de 20 MHz
i este neglijabil la frecvente peste 500 MHz
zgomotul produs de om
are surse foarte diverse
comutarea curentului electric genereaza pulsuri de tensiune
alte surse: radarul, radiorelee, liniile de transport a energiei electrice

11
similar oricarui echipament electronic, zgomotul intern al
unui receptor provine de la:
rezistene
circuite selective
diode
tranzistori

12
Rezistenele
ORICE REZISTEN ESTE O SURS DE ZGOMOT
dac la bornele ei se conecteaz un voltmetru suficient de sensibil,
acesta va detecta o tensiune, cu toate c prin rezisten nu circul
curent controlat de vreun generator extern
tensiunea ia valori aleatoare (pozitive i negative)
originea acestei tensiuni: agitaia termic a electronilor n corpul
rezistenei
13
fluctuatiile de tensiune (curent) reprezinta, d.p.v. statistic, un proces
aleator centrat
in consecinta, evaluarea fluctuatiilor se face prin metode statistice:
momente de ordinul 1 si/sau 2
valoarea medie a fluctuatiilor de tensiune (curent) este nula
rezulta necesitatea utilizarii momentelor centrate de ordinul al doilea
(dispersia sau patratul valorii efective)
acestea sunt reprezentate prin formula lui Nyquist:
( )

unde: B
z
banda de zgomot
R valoarea rezistentei producatoare de zgomot (sau G admitanta ei duala)
(constanta lui Boltzmann)
rezulta ca schema echivalenta d.p.v. a zgomotelor a unei rezistente este urmatoarea:
15
Obs.:
se poate remarca
posibilitatea reprezentarii
duale (sursa de tensiune /
sursa de curent)
retinem:
orice rezisten real este echivalent cu o surs de zgomot
(tensiune sau curent) asociat cu o rezisten de aceeai
valoare, nezgomotoas

zgomotul generat este un semnal aleator
pentru caracterizarea lui, nu se pot folosi
nici forma (expresia n timp)
nici transformata Fourier
n locul acestor funcii se pot folosi:
funcia de autocorelaie
densitatea spectral de putere (repartiia puterii totale pe axa
frecvenelor)
16
exista dou situaii limit:
zgomote albe
densitatea spectral este constant cu frecvena
valoare: N
0

pentru frecvene pozitive (N
0
: notatie )
zgomote colorate
densitatea spectral depinde de frecven

zgomotul termic este zgomot alb cu densitatea spectral
N
o
=4kT, dac msurtoarea face n gol
N
o
=kT, dac msurtoarea se face pe o rezisten adaptat
T - temperatura de lucru n K
k - constanta lui Boltzman
17
pentru determinarea tensiunii (sau curentului) de zgomot se impune
precizarea, cumulativa, a urmatoarelor marimi:
banda, B()
funcia de transfer, H
t

densitatea spectral a semnalului aleator la ieirea unui diport cu funcia
de transfer H() se determin cu ajutorul relaiei :

cunoscand densitatea spectral de putere a semnalului ntr-o band dat,
se poate determina puterea corespunzatoare:

unde: f
1
, f
2
(respectiv:
1
i
2
) reprezint limitele benzii de lucru (se considera doar frecvenele pozitive)
18
ale echipamentului n care se afla rezistena
pentru ilustrarea notiunilor anterioare, se considera un filtru trece band
ideal, avand caracteristica din fig.:

puterea zgomotului la ieire este:

P
zout
= H
0
2
P
zin
,

P
zout
= H
0
2
N
0
B = H
0
2
4kT B = 4kT B

avand in vedere ca:

rezulta:

19
relatiile lui Nyquist
relatiile anterioare arata faptul ca un rezistor neideal (producator de zgomot),
aflat la o temperatura diferita de 0K, este echivalent, d.p.v. al zgomotelor
interne, cu o sursa de tensiune constanta, avand t.e.m egala cu U
z

(U
zr
) si impedanta interna egala cu rezistenta R, nezgomotoasa
(rece, aflata la 0K)

Obs.: pentru conductante - generator de curent echivalent

20
<=>
puterea de zgomot debitata de un rezistor pe o sarcina adaptata nu
depinde de valoarea rezistentei R:

la adaptare, R = R
L

rezulta:

21
U
z

R
A
B
I
z

U
zAB

R
L

dac filtrul (circuitul) nu este ideal, in locul benzii B se considera aa-numita band
de zgomot B
z

aceasta se definete ca banda unui filtru ideal care realizeaz la ieire aceeai
putere cu filtrul real i care are ctigul egal cu ctigul maxim al filtrului real
H
o
=H(f
o
)
pe baza acestei definiii rezult relaiile:

Comentarii:
zgomotul mai multor rezistene conectate ntr-o structur oarecare este egal cu
zgomotul rezistenei echivalente structurii
zgomotul unei rezistene este cu att mai important cu ct aceasta este plasat
mai aproape de intrare (valabil pentru orice component) deoarece se
suprapune peste un semnal mai mic
22
Circuitele selective

23
A
L
C
A
B
L
C
L
C
R
LS
R
LS
U
zr

A
B
B
COD ideal
(fara pierderi)
COD ideal
(cu pierderi)
Schema echivalenta de
zgomot (care include si
zgomotele) ale COD
(evident, real!)
U
zCOD
in fig. anterioara: deducerea schemei echivalente de zgomot a unui
circuit selectiv de tipul circuit oscilant derivatie (COD)
COD real este caracterizat de prezenta zgomotelor fiecareia dintre cele
doua componente (L si C)
aceste pierderi sunt modelate prin rezistentele de pierderi asociate
aceste rezistente de pierderi (ale fiecarei componente) pot fi grupate
intr-o singura rezistenta rezistenta globala de pierderi, R
LS
aceasta rezistenta globala de pierderi este singura sursa de zgomot a
COD
ca atare, in schema echivalenta de zgomot a COD, zgomotul va fi
modelat prin tensiunea de zgomot, U
zr
, generat de catre R
LS

24
avand in vedere proprietatile circuitelor oscilante (v. Cap. 3), la bornele
COD, la rezonanta, tensiunea de zgomot devine U
zCOD
si este data de :
U
zCOD
= Q U
zr

unde: Q = (L)/r factorul de calitate al unui COD
iar, dupa cum se stie:

rezulta ca tensiunea echivalenta de zgomot a COD este:

rezulta:
zgomotele COD se pot calcula cu formula lui Nyquist,
considerandus-se insa, ca producatoare de zgomot, nu rezistenta
de pierderi a COD (R
LS
), ci rezistenta sa la rezonanta (R
COD
)
25
rezistenta la rezonanta a COD, R
COD
Diodele semiconductoare

pot fi utilizate n diverse blocuri din schema receptoarelor
din punctul de vedere al zgomotului cele mai importante sunt diodele
varicap folosite pentru acordul circuitelor de semnal
schema echivalent pentru o diod:

26
sursele de zgomot date n schema din fig. anterioara sunt caracterizate
prin:

unde: i curentul prin dioda, determinat de tensiunea aplicata diodei
i
s

- curentul invers
q sarcina electronului
Obs.:
legatura dintre marimile i, i
s
, q si u este data de relatia (modelul) Ebers-Moll:

zgomotele generate de o dioda semiconductoare sunt de tip zgomot alb
zgomotele prin dioda semiconductoare:
fluctuatiile purtatorilor prin jonctiunea p-n (zgomote fractionare)
zgomotele termice ale rezistentei de pierderi
27
retinem: schema echivalenta a diodei semiconductoare, d.p.v. al zgomotelor, prezentata
in fig. (slide 26), cuprinde:
generatorul de curent echivalent cu zgomotele fractionare, I
zf:
rezistenta diferentiala a diodei, R
d
capacitatea jonctiunii, C
d
rezistenta de pierderi, R
p
sursa de tensiune de zgomot, U
zp
, care cuantifica, prin relatia Nyquist, zgomotele
rezistentei de pierderi, R
p
:

28
Zgomotul tranzistoarelor bipolare (TB)
principalele surse de zgomot ale sunt TB:
variatia aleatoare a vitezei purtatorilor de sarcina, care determina fluctuatii
aleatoare ale curentilor prin jonctiuni, si care, la randul lor, determina
zgomotele fractionare (de discontinuitate) ale purtatorilor de sarcina
(zgomotul de alice)
zgomotele termice n rezistenele distribuite ale bazei (r
B
), colectorului (r
C
) si
emitorului (r
E
)
distributia haotica a curentului de emitor intre baza si colector, care duce la
aparitia asa-numitului zgomot de distributie
zgomotul anormal determinat de calitatea prelucrarii suprafetei cristalului

29
natura
discret a
curentului
electric
captarea
purttorilor
de sarcin la
suprafaa
cristalului
zgomotele fractionare sunt produse de fluctuatiile haotice ale fluxului de purtatori la
trecerea acestuia prin jonctiunile transzistorului
astfel , la trecere prin jonctiunea E-B, fluctuatia aleatoare a fluxului de purtatori de sarcina
determina aparitia unui zgomot (de dispersie):

unde:
I
E
componenta continua a curentului de emitor in punctul de functionare (curentul direct al jonctiunii)
I
E0
curentul invers prin jonctiune
dar I
E
>> I
E0
(jonctiunea E-B se polarizeaza direct) si relatia de mai sus devine:

30
trecand mai departe prin tranzistor, fluxul de purtatori strabate
jonctiunea B-C, caracterul aleator al variatiilor fluxului nemodificandu-se
ca atare, I
c
(curentul de colector) nu introduce zgomote suplimentare
in aceasta jonctiune apar zgomote fractionare doar datorita
componentei inverse a I
C
, respectiv I
C0
(este un curent propriu acestei
jonctiuni)
rezultatul: o tensiune de zgomot data de:

Obs.: zgomotele fractionare ale TB sunt albe (cu conditia pastrarii independentei de frecveneta a marimilor implicate in
relatii)
31
zgomotele termice ale tranzistoarelor sunt determinate de rezistentele
distribuite ale celor trei regiuni constitutive
cea mai important este R
bb
Obs.: uzual R
bb
= r
B

celelalte pot fi neglijate n comparaie cu aceasta
contribuia ei se poate reprezentata ca un generator de tensiune n serie
cu baza:

32
zgomotul de distributie al curentului de emitor intre baza si colector se evalueaza printr-un
generator de tensiune, cuplat la iesire,

unde
2
coeficient care caracterizeaza distributia curentului de emitor

zgomotul anormal apare deoarece captarea purttorilor la suprafa este puternic
dependent de calitatea prelucrrii cristalului n vecintatea jonciunii
in urma acestui proces rezult un zgomot denumit zgomot de plpire sau
anormal sau zgomot 1/f
ultima denumire releva o proprietate importanta a acestuia: variatia invers proprortionala
cu frecventa, adica dupa o lege tip 1/f
consecinta cea mai importanta: la f.f.i. (RF, munde) aceast component nu
conteaz

33
avand toate elementele componente, se poate acum realiza schema
echivalenta a tranzistorului, in montaj BC, d.p.v. al zgomotelor:
34
r
B
r
E
r
C
U
zE U
zC U
zD
U
zB
e

c

b

B

schema echivalenta
de zgomot a unui TB
se mai poate deduce si schema echivalenta d.p.v. al zgomotelor (schema
echivalenta de zgomot) a tranzistorului in montaj EC:

constatare: schema este complicata, in special daca avem in vedere
utilizarea ca element in cadrul schemelor echivalente de zgomot ale unor
circuite mai complexe (pentru evaluarea zgomotelor acestora)
35
r
E
r
B
r
C
U
zB
U
zC
U
zD
U
zE
b

c

e

B

de aceea s-a cautat aducerea schemei la o forma mai simpla
aceasta forma presupune evaluarea zgomotelor tranzistorului prin doua
generatoare de zgomot, cuplate unul la intrare si celalalt la iesire:

36
U
zout
c

U
zin
b

e

unde:

r
E
r
B
r
C
U
zB
U
zC
U
zD
U
zE
b

c

e

B

1

1

2

2

dar tensiunea U
zout
poate fi transferata la intrare, cu ajutorul relatiei:

unde:
R
g
rezistenta interna a generatorului de semnal (cuplat la intrare)
coeficientul de transfer in curent al tranzistorului

rezulta o schema echivalenta de zgomot a tranzistorului (si) mai simpla:

37
U
zin
*
c

U
zin
b

e

1

1

in final, retinem si urmatoarea forma a schemei echivalente a unui
tranzistor bipolar, obtinuta prin transformarea generatorului de tensiune
constanta, U
zin
*
in generator de curent constant, I
zin
*
(I
zin
*
= U
zin
*
/R
g
):
38
I
zin
*
c

U
zin
b

e

1

1

Tranzistorul cu efect de camp (FET)

cele mai mai importante surse de zgomot al FET, pentru frecvente
inalte (RF & unde) sunt:
zgomotul de natur termic datorat canalului
poate fi reprezentat ca un generator de tensiune conectat n
serie cu poarta
rezistena de zgomot echivalent asociat este:

(g
m
panta caracteristicii de transfer)

zgomotul de alice caracteristic curentului de gril
se reprezint ca un generator de curent paralel
conteaz dac generatorul are o rezisten intern mare (sute
de k)

Obs.: pentru tranzistoarele MOSFET este important doar zgomotul datorat agitaiei termice a electronilor n canal
39
schema echivalenta de zgomot a FET, la RF & unde , este:

unde:

G
gs
conductanta dintre electrozii de intrare (grila- sursa)

C
gs
capacitatea de bariera dintre poarta si sursa
C
gd
capacitatea de bariera dintre poarta si drena
40
I
zg1

d

U
zs
g

s

1

1

s

s

G
gs
Zgomotul antenei

antena de recepie este echivalent cu un generator de tensiune (E
a
) cu
impedana intern Z
a
=R
a
+jX
a

contribuia antenei, din punctul de vedere al zgomotului, are dou
componente:
zgomotul provenit din exterior, U
zr

zgomotul propriu al antenei, U
zpa
poate fi considerat ca fiind zgomot de natur termic asociat rezistenei R
a
:

unde R
a
este rezistenta totala a antenei, (adica, suma dintre rezistenta de radiatie si
cea de pierderi )
sursele de zgomot U
zr
si U
zpa
sunt independente, deci puterile se pot
insuma:

41
U
za

- tensiunea total de zgomot de la intrarea receptorului, care va
afecta semnalul util la ieire

se poate considera c tensiunea total de zgomot de la intrarea
receptorului reprezint zgomot de fluctuaii de natur termic provenind
de la rezistena antenei
aceast tensiune va exprima faptul ca antena, vazuta ca rezistenta de
zgomot, va lucra la o alt temperatur dect cea real:

temperatura este denumit temperatura de zgomot a
antenei, iar se numeste temperatura relativ de zgomot a antenei
42
temperatura relativ are un impact direct asupra sensibilitii reale a
radioreceptorului
s-a constatat c aceasta depinde de
frecvena de lucru
orientarea antenei (pentru antene directive)
pentru gama (30...120)MHz temperatura relativ de zgomot a antenei poate fi
determinat cu expresia empiric:

unde f -<MHz>
pentru frecvene mai mici (unde scurte) t
a

variaz mult, ajungnd la valori de
ordinul zecilor
pentru frecvene mai mari de 120 MHz, t
a
1
43
Obs.:
temperatura relativa de zgomot, t
a
, arata de cate ori este mai mare
puterea zgomotelor antenei decat puterea zgomotelor sale
echivalente (respectiv ale unui rezistor de rezistenta R
a
), la
temperatura ambientala T (sau T
0
)
pentru temperaturi mai mari decat t
a
, antena creeaza zgomote la fel
ca orice rezistenta egala cu R
a

44
PARAMETRII DE ZGOMOT AI UNUI RECEPTOR RADIO SUNT:
FACTORUL DE ZGOMOT
TEMPERATURA ECHIVALENTA DE ZGOMOT

FACTORUL DE ZGOMOT: ESTE UN FACTOR DE MERIT CARE SPECIFIC
CANTITATIV CAT DE ZGOMOTOASA/ZGOMOTOS ESTE O COMPONENT SAU UN
SISTEM

factorul de zgomot al unui sistem (de receptie radio) depinde de:
pierderile n circuit
dispozitivele semiconductoare care il compun
polarizare
amplificare
[Zgomote si perturbatii in receptoare]:
parametrii de zgomot si influenta acestora asupra
receptoarelor radio
receptoarelor radio
prin definitie, FACTORUL DE ZGOMOT, in cazul unui circuit electronic,
REPREZINTA RAPORTUL DINTRE PUTEREA DE IESIRE IN CONDITII
NORMALE (CU ZGOMOT) SI PUTEREA DE IESIRE IN LIPSA
ZGOMOTULUI:

dar N
out
=G N
in
+N
pr
:

evident, pentru un circuit (sistem, cuadripol) ideal (adica lipsit de zgomote, N
pr
=0),
factorul de zgomot, F=1
la fel de evident: valoarea de mai sus este chiar valoarea minima a factorului de
zgomot (F
min
=1)
factorul de zgomot, F, al unui cuadripol (circuit, subsistem , receptor etc.) va fi cu atat mai
mic cu cat:
zgomotele proprii ale acestuia sunt mai mici
amplificarea in putere (castigul) acestuia este mai mare

relatia factorului de zgomot se mai poate scrie si ca:

in relatia de mai sus s-a introdus o noua marime: N
pr
*
- puterea zgomotelor proprii
transferate la intrarea cuadripolului, exprimate, prin definitie, prin relatia:

47
receptoarelor radio
relatiile anterioare se pot exprima si functie de tensiuni:

cunoasterea factorului de zgomot conduce la precizarea (definirea)
sensibilitatii receptorului, si anume sensibilitatea limita sau sensibilitatea
limitata de zgomot
puterea minima din antena, P
a
, sau t.e.m. corespunzatoare acestei
puteri, E
a
, pentru care puterea de semnal la iesirea receptorului este
egala cu puterea de zgomot

puterea la iesirea receptorului este:
puterea zgomotelor proprii este:
48
receptoarelor radio
pe de alta parte, puterea zgomotelor antenei este (v. slide 36):

avem acum elementele din expresia zgomotelor de iesire, N
out
, deci, prin
inlocuire, rezulta:

puterea de semnal la, iesirea receptorului este:

conform definitiei sensibilitatii limita, aceasta se poate calcula prin egalarea
ultimelor doua relatii, caz in care P
a
= P
a lim
:
P
out
= N
out

rezulta:

49
receptoarelor radio
in cazul receptoarelor de RF & unde, (in general, pentru f>120 MHz), t
a
=1, si atunci:

factorul de zgomot influeneaz direct sensibilitatea receptorului (si anume
sensibilitatea limitat de zgomot)

se poate aciona asupra F si astfel, indirect, asupra sensibilitatii receptorului?
raspunsul la aceasta intrebare rezulta din consideratiile urmatoare
fie un amplificator cu mai multe etaje (sau un sistem oarecare)
fiecare etaj este caracterizat de:
o amplificare n putere (sau castig) (A
pk
, G
k
)
un factor de zgomot (F
k
)
50
receptoarelor radio
factorul de zgomot global este:

Demonstratie

fie un sistem compus din doua sub-blocuri avnd ctigurile (n putere) G
1

i respectiv G
2

fiecare sub-bloc este caracterizat de
amplificrile n putere, G
1
, G
2

zgomotele proprii, de puteri N
ad1
*
, respectiv N
ad2
*
(puterile
zgomotelor proprii sunt reflectate la intrare, N
ad
*

= N
ad
/G)
presupunem ca la intrarea primului sub-bloc se aplica un semnal zgomotos,
de putere N
in1

51
receptoarelor radio
puterea zgomotelor la ieirea primului sub-bloc este N
out1
iar la ieirea celui
de-al doilea sub-bloc, N
out2

puterea de zgomot de la ieirea primului sub-bloc este:

N
out1
= G
1
(N
in1
+ N
ad1
*
)

(sub-blocul amplific semnalul de intrare n acest caz, un zgomot - i adaug la semnalul
amplificat zgomotele proprii)
in mod similar, pentru cel de-al doilea sub-bloc:

N
out2
= G
2
(N
out1
+ N
ad2
*
) = G
2
G
1
N
in1
+ G
1
G
2
N
ad1
*
+ G
2
N
ad2
*

se poate considera c cele doua blocuri formeaz, mpreun, un bloc (mai
mare, o cutie neagra), cu ctigul n putere G
1
*G
2
52
receptoarelor radio
rezult puterea zgomotelor la ieire:
N
out2
= G
1
G
2
(N
in1
+ N
12
*
)
unde N
12
*
este un echivalent al puterii zgomotelor proprii ale cutiei neagre, compus din
combinarea celor doua sub-blocuri (zgomote proprii reflectate la intrare)
din ultimele (doua) relaii (expresiile lui N
12
*
)rezult:

N
12
*
= N
ad1
*
+ N
ad2
*
/G
1

relaia de mai sus introduce principiul lui Friis:
zgomotele etajelor dinapoi sunt reduse de ctigurile etajelor dinainte
se caut exprimarea ultimei relaii n funcie de factorul de zgomot, F
factorul de zgomot, F, este definit ca SNR
in
/SNR
out
= (S
in
/N
in
) /(S
out
/N
out
)
53
receptoarelor radio
dac se ine seama i de faptul c puterea semnalului la ieirea oricrui
sub-bloc (de exemplu, sub-blocul 1) este S
out
= G
1
*S
in

rezult:

F = 1 + N
ad
*
/ N
in
<==> N
ad
*
= (F-1) N
in

rezult c un etaj ideal d.p.v. al zgomotelor (adica fara zgomote) ar avea un
factor de zgomot F = 1
acest lucru nu este, evident, posibil in realitate, deci, ntotdeauna, F >1
rescriem ultima relatie:
pentru primul sub-bloc:
N
ad1
*
= (F
1
-1) N
in1
pentru sub-blocul al doilea,
se ine seama de faptul c factorul de zgomot, F
2
, al celui de-al doilea sub-bloc se
definete ca si cum s-ar aplica zgomotul de intrare direct acestui sub-bloc (aceleasi
conditii de functionare si de definire a F
1
si

F
2
):

N
ad2
*
= (F
2
-1) N
in1

54
receptoarelor radio
ecuaia combinaiei celor doua sub-blocuri (cutia neagra):
N
12
*
= (F
12
-1) N
in1

egalnd ultima ecuaie cu precedenta ecuaie dedus pentru N
12
, si apoi
introducndu-le pe celelalte doua, rezult:
(F
12
-1) N
in1
= N
ad2
*
+ N
2
/G
1

F
12
-1 = (F
1
-1) + (F
2
-1)/G
1

F
12
= F
1
+ (F
2
-1)/G
1

am obinut ecuaia lui Friis pentru doua sub-blocuri legate n serie
relaia obinut se poate generaliza, cu uurin, la un numr oarecare de
etaje:
F
total
= F
1
+ (F
2
-1)/G
1
+ (F
3
-1)/G
1
G
2
+ (F
4
-1)/G
1
G
2
G
3
+ ...
55
receptoarelor radio

Concluzie:
efectul cel mai important l are factorul de zgomot al primelor etaje
n cazul marii majoritati a receptoarelor radio, acesta este
amplificatorul de radiofrecven
pentru ca factorul de zgomot al acestui amplificator sa aiba
contributia predomonanta la nivelul general al zgomotelor (adica,
pentru ca doar acesta sa conteze, in mod practic) este necesar ca
acest bloc s realizeze un ctig suficient de mare (10-20 dB)
In acest caz (si doar in acesta!) se poate considera ca valabila
aproximatia:
FF1
receptoarelor radio
Exemplu
calculul catigului i factorului de zgomot pentru sistemul:

avem succesiv:
F
1
= 3dB = 2; F
2
= 5dB = 3,162
G
1
= 20dB = 100; G
2
= 20dB = 100
G = G
1
G
2
= 10000 = 40dB

Obs.: , datorita amplificarii mari a primului etaj

receptoarelor radio
TEMPERATURA ECHIVALENT DE ZGOMOT
atunci cand am vorbit despre zgomotele antenei, am introdus notiunea
de temperatura de zgomot [sub formele particulare: temperatura de
zgomot (a antenei) respectiv temperatura relativa de zgomot (a
antenei), v. slide 38]
in general insa, atunci cand se vorbeste de notiunea de temperatura de
zgomot a unui sistem/circuit/subsistem-etc. se utilizeaza notiunea de
temperatura echivalenta (eficace/efectiva) de zgomot, care se
defineste prin relatia urmatoare:

unde T
0
= 290K, iar F este sub form de raport; rezulta imediat:

Obs.: T
e
nu este temperatura fizic
58
receptoarelor radio
temperaturile, T
e
, care corespund diverselor valori ale lui F, sunt:

relatia lui Friis (slide 51) se poate scrie si functie de temperatura /
temperaturile (echivalente) de zgomot:

unde T
e
este temperatura echivalent de zgomot globala, exprimat n kelvini (K)

59
F (dB) 3 2,28 1,29 0,82 0,29
T
e
(K) 290 200 100 60 20
receptoarelor radio
temperatura (echivalenta) de zgomot este util pentru calculul factorului de
zgomot a unei antene
de exemplu, dac o anten are temperatura de zgomot T
A
, atunci
temperatura global de zgomot a sistemului, inclusiv antena, este:

unde T
e
este temperatura de zgomot global a circuitului
60
T
e
T
S
T
A
receptoarelor radio
Ce putem face pentru reducerea efectului zgomotelor?

am vazut ca in determinarea sensibilitii limitate de zgomot intervin:
zgomotul propriu al receptorului
zgomotul propriu al antenei
zgomotul recepionat

este logic sa incercam sa intervenim asupra elementelor enumerate mai
sus:
vor rezulta urmatoarele aciuni de reducere a efectelor
zgomotelor (marire a sensibilitatii):
receptoarelor radio
zgomotul propriu al receptorului:
se vor folosi componente de zgomot mic
se vor identifica sursele interne de zgomot i se va aciona asupra lor

zgomotul propriu al antenei:
n condiii de laborator
este zgomotul generatorului echivalent i este fix (adica, practic, antena
nu exista, se lucreaza cu un generator echivalent)
n condiii reale
se poate reduce temperatura de lucru
msur aplicabil n radiocomunicaiile profesionale (speciale),
fiind costisitoare
se poate ncerca reducerea R
a
(msura nu este eficient deoarece
scade i tensiunea util)
receptoarelor radio

zgomotul captat:
anten directiv
plasarea adecvat a antenei
zgomotul industrial scade cu nlimea
folosirea unor antene sensibile la componenta magnetic a undei
electromagnetice
aceasta componenta este mai puin perturbat

receptoarelor radio

Curs Receptoare Cap 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Receptoare Cap 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul 2: Zgomote si perturbatii in

S-ar putea să vă placă și