Compatibilitate Electromagnetică

Standardizare şi Testare

Curs 4 1 /50
Curs 4 2 /50
 • Emisii prin conducție
C4.1

• Standarde și reglementări
C4.2

• Proceduri și metode de test

C4.3

• Supresia perturbațiilor electromagnetice produse

C4.4 prin conducție

C4.5

Curs 4 3 /50
 Emisii prin
conducție

Curs 4 4 /50
 Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Curs 4 5 /50
 În situațiile în care se pune problema compatibilității electromagnetice trebuie
să existe o sursă care să emită interferențe electromagnetice și un receptor care
să fie susceptibil la aceste interferențe. Dacă unul dintre aceștia nu este
prezent, nu se consideră a fi o problemă EMC.

Element Element
Mecanism de
perturbator perturbat
cuplaj (Cale)
(Emițător) (Receptor)

În timp ce sursele și receptoarele de perturbații se pot caracteriza cu ușurință prin

măsurarea emisiilor, respectiv a nivelelor de perturbații admisibile, identificarea
mecanismelor de cuplaj impune o înțelegere intimă a bazelor fizice ale
electrotehnicii și o mare experiență practică în tehnica circuitelor. De cele mai
multe ori este vorba de căi de transmisie parazite, neprevăzute de proiectant – de
exemplu capacități și inductivități parazite, etc. – care de multe ori se pun în
evidență numai prin interferențele electromagnetice produse de ele.
Curs 4 6 /50
 În funcție de mediul de propagare și distanța față de
sursa de perturbații, mărimile perturbatoare ajung pe căi diferite
și în combinații diverse până la circuitul perturbat. De exemplu, EMI se consideră
că se propagă prin conducție dacă pătrund în receptorul respectiv printr-unul sau
mai multe conductoare (linia de alimentare, mantaua cablurilor etc.) sau chiar prin
elemente pasive (condensatoare, transformatoare, etc.)
Mecanisme
de cuplaj Element perturbator
ale EMI (Emițător)

Cuplaj prin Cuplaj electric Cuplaj magnetic Cuplaj prin

conducție (câmp electric (câmp magnetic radiație (câmp
(galvanic) E) H) elmag. E/H)

Element perturbat (Receptor)

Curs 4 7 /50
 Acest mecanism este valabil și atunci când undeva, între elementul perturbator și
cel perturbat, energia perturbatoare se transmite prin câmp electric/magnetic sau
prin radiație. Astfel, o interferență electromagnetică care apare prin conducție pe
conductoarele unei linii poate apoi să se propage prin cuplaj electric/magnetic sau
radiație și, în final, să se propage tot prin conducție pe conductoarele altei linii (de
exemplu, scânteile de la periile unui motor electric cu colector la care linia de
alimentare servește drept antenă).

În mod normal, noțiunile de perturbații transmise prin conducție sau prin radiație
se referă la un loc determinat de pe calea de propagare dintre emițătorul
perturbator și receptorul perturbat, adeseori chiar emițătorul sau receptorul însuși.

Atâta timp cât lungimea de undă este mai mare decât dimensiunile
perturbatorului, interferențele electromagnetice se propagă, în principal, prin
conducție sau prin cuplaj electric sau magnetic. Dacă lungimea de undă și
dimensiunile perturbatorului sunt comparabile, apare radiația electromagnetică.

Limita de tranziție este variabilă, dar în majoritatea cazurilor practice se situează la

cca 10 m, corespunzător frecvenței de 30 MHz.
Curs 4 8 /50
 Cu alte cuvinte, în general, în domeniul frecvenței radio
obișnuite, de la 0.1 până la 30 MHz, apar perturbații transmise prin
conducție, iar în domeniul undelor ultrascurte (UUS) și peste, perturbații
transmise prin radiație.

Curs 4 9 /50
 Cuplajul prin conducție
Cuplajul prin conducție sau cuplajul galvanic apare întotdeauna între două
circuite care au o impedanță comună Z, fie ea:
❖ o simplă porțiune de conductor;
❖ o impedanță de transfer;
❖ sau chiar un anumit tip de dipol.

Curentul din circuitul 1 (elementul perturbator)

produce, pe impedanța comună Z, o cădere de
tensiune care se suprapune peste semnalul util
din circuitul 2 (element perturbat) .
Această schemă echivalentă simplă permite lămurirea unor probleme de
compatibilitate, cum ar fi, zgomotul (brumm) de 50 Hz transmis prin conducție,
curenții perturbatori prin ecranele cablurilor și prin carcasele aparatelor,
perturbațiile care ajung la consumatorii alimentați din rețeaua respectivă prin
intermediul conductoarelor acesteia.
Binențeles, în cazul unor puteri comparabile ale celor două circuite, curentul din
circuitul 2 poate și el provoca o perturbație în circuitul 1.
Curs 4 10 /50
 Exemplu 1
În cazul în care sistemul care joacă rolul de sursă de interferențe
(ieșirea sistemului A) împarte o pământare cu un sistem considerat receptor
(intrarea sistemului B) atunci orice curent datorat ieșirii sistemului A care trece
prin secțiunea X-X a impedanței comune determină o tensiune în serie cu intrarea
sistemului B.
Datorită naturii inductive a impedanței
comune, componentele de frecvență
înaltă sau di/dt de la ieșirea sistemului A
vor influneța semnificativ sistemul B .

Soluția
După cum se poate observa în figura de mai
jos, soluția pentru ca între cele două circuite
să nu existe nici o impedanță comună este de
a separa conexiunile astfel încât să nu existe
o cale comună de curent.
Impământările sunt cele mai frecvente surse de impedanță comună!
Curs 4 11 /50
 Exemplu 2
Interferențele se pot propaga de la o sursă la un receptor prin
intermediul unei rețele de alimentare la care sunt conectate amândouă.
Pentru distanțe mici cum ar fi între prize adiacente aflate pe același circuit,
cuplajul prin intermediul unei rețele de conexiune a două elemente a
echipamentului poate fi reprezentat de circuitul echivalent din figura de mai jos:

Pe distanțe mai mari, cablurile de alimentare sunt linii de transmisie cu pierderi

destul de mici având impedanța caracteristică de aproximativ 150-200 Ω până la
10 MHz. Cu toate acestea, în orice sistem de distribuție de putere local
perturbațiile și discontinuitățile introduse de conexiunile de sarcină, joncțiunile de
cablu și componentele distribuției vor domina caracteristica de transmisie RF.
Toate acestea tind să crească atenuarea.
Curs 4 12 /50
 Emisii (perturbații) transmise
prin conducție
Interferența rezultată poate fi de mod diferențial (între fază (L) și neutrul (N), sau
între conductoare de semnal) sau de mod comun (între fază/neutru/semnal și
pământ (E) ) sau ca o combinație între cele două.
Pentru liniile de semnal și de control, numai curenții de mod comun prezintă
interes.
Pentru porturile rețelei sunt măsurate tensiunile dintre fiecare fază/neutru și
pământ la capătul îndepărtat al cablului de alimentare.

Emisiile de mod diferențial

sunt asociate în mod normal
cu zgomotele de comutare de
joasă frecvență de la sursa de
alimentare, în timp ce emisiile
de mod comun pot fi datorate
componentelor de comutare de
frecvență mai înaltă, surselor
interne de circuit sau
cuplajelor inter-cablu.
Curs 4 13 /50
 = Circuite echivalente simplificate =

Circuitul echivalent de bază pentru testarea emisiilor conduse pe porturile

rețelei de alimentare este prezentat în figura de mai jos.
Conexiunea la rețea este reprezentată de un AMN/LISN oferind o impedanță
definită RF între fază și pământ, și respectiv între neutru și pământ.

EUT conține atât surse de mod diferențial cât și surse de mod comun, schițate
aici după cum apar între fază și neutru, și în celălalt caz între fază și neutru în
raport cu pământul.
Curs 4 14 /50
 Standarde și
reglementări

Curs 4 15 /50
 SR EN 55011

SR EN 55014-1
CISPR 14-1

SR EN 55022
CISPR 22

SR EN 55025

Curs 4 16 /50
 SR EN 55011
Echipamente de radiofrecvență industriale, științifice și
medicale (ISM ), 2001
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Limitele și metodele de măsurare care figurează în prezentul standard
internațional se aplică echipamentelor industriale, științifice și medicale (ISM)
precum și echipamentelor de electroeroziune.
Procedurile sunt indicate pentru măsurarea perturbațiilor radioelectrice și valorile
lor limită sunt date în banda de frecvențe de la 9 kHz până la 400 GHz.

Definiție instalație / echipament ISM

Instalație / echipament ISM = instalație sau echipament conceput pentru a produce
și utiliza, într-un spațiu redus, energia radiolectrică pentru aplicații industriale,
științifice, medicale, casnice sau similare, excluzând aplicațiile din domeniul
telecomunicațiilor și tehnologiei informației și alte aplicații acoperite de alte
publicații CISPR.
Curs 4 17 /50
 Clasificarea echipamentelor ISM

Echipamentele ISM - trebuie să poarte o marcare de producător, care să

indice clasa și grupa echipamentului.

Clasificarea echipamentelor ISM – Separarea în grupe

Echipamente ISM din Grupa 1: – Grupa 1 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență cuplată prin conducție este produsă sau
utilizată intenționat, pentru că ea este necesară funcționării interne a
echipamentului propriu-zis.

Echipamente ISM din Grupa 2: – Grupa 2 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență este produsă sau utilizată intenționat sub
formă de radiație electromagnetică pentru tratamentul materialelor, precum
și a echipamentelor de electroeroziune.

Curs 4 18 /50
 Clasificarea echipamentelor ISM – Împărțirea în clase

Echipamente de Clasa A: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în toate localurile, altele decât cele casnice și altele decât cele conectate
direct la o rețea electrică de distribuție de joasă tensiune care alimentează
clădiri de locuit;

Echipamente de Clasa B: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în locuințe și întreprinderi conectate direct la o rețea electrică de distribuție
de joasă tensiune care alimentează clădiri cu locuințe.

Valori limită ale perturbațiilor electromagnetice – cerințe de măsurare

Echipamente de Clasa A: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice pot fi

măsurare fie pe un amplasament de încercare, fie “în situ”, după preferința
constructorului.
Echipamente de Clasa B: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice
trebuie să fie măsurate pe un amplasament de încercare.

Curs 4 19 /50
 Valori limită ale tensiunii perturbatoare la borne

Echipamentul supus încercării trebuie să satisfacă:

1. fie, atât limita în valoare medie specificată pentru măsurătorile făcute

cu un receptor cu detector de valoare medie, cât și limita în valoare
cvasivârf specificată pentru măsurătorile făcute cu un detector de
valoare cvasivârf.
2. fie, limita în valoare medie, când se utilizează un receptor cu detector
de valoare cvasivârf.

Observație: Limitele tensiunii perturbatoare pentru linii care transmit

semnale sunt în studiu.

Curs 4 20 /50
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1
Compatibilitate electromagnetică. Cerințe pentru aparate
electrocasnice, unelte electrice și aparate similare, 2007
Partea 1. Emisie / Partea 2. Imunitate

Domeniu de aplicare

Acest standard se referă la perturbații radioelectrice conduse și radiate,

produse de aparate ale căror funcții principale sunt asigurate de motoare și
dispozitive de comutație sau de dispozitive de reglare, cu excepția cazului când
energia de radiofrecvență este generată intenționat sau destinată iluminatului.

Standardul se referă la echipamente precum: aparate electrocasnice, unelte

electrice, dispozitive de comandă și de reglare cu semiconductoare, aparate
electromedicale acționate cu motor, jucării electrice / electronice, mașini de
distribuire automată, precum și proiectoare de cinema sau de diapozitive.
Curs 4 21 /50
 Clasificarea echipamentelor

Motoare de putere nominală mai mică de 700 W

Motoare de putere nominală mai mare de 700 W

și mai mică 1 000 W

Motoare de putere nominală mai mare

de 1 000 W

Curs 4 22 /50
 Tipuri de perturbații

Perturbații continue

Motoarele cu colector precum și alte dispozitive încorporate în aparate

electrocasnice, unelte electrice și aparate electrice similare pot produce
perturbații continue.
Perturbațiile continue pot fi, fie de bandă largă, provocate de dispozitive de
comutație cum sunt: comutatoare mecanice, comutatoare și regulatoare cu
semiconductoare, fie de banda îngustă, provocate de dispozitive de comanda
electronice, precum microprocesoarele.

Perturbații discontinue

Operațiile de comutare în aparatele comandate cu termostat, mașinile de

comandă automată programabile, precum și în alte aparate cu comandă
electrică, generează perturbații discontinue. Efectul subiectiv al perturbațiilor
discontinue variază în funcție de frecvența de repetiție și de amplitudinea
semnalelor audio și video generate. De aceea, se face o distincție între
anumite tipuri de perturbații discontinue.
Curs 4 23 /50
 SR EN 55022, CISPR 22
Echipamente pentru tehnologia informației, 2011
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și
metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard internațional se aplică la ETI. Sunt indicate proceduri

pentru măsurarea nivelurilor perturbațiilor generate de ETI; limitele sunt
specificate pentru domeniul de frecvențe de la 9 kHz pana la 400 GHz atât
pentru echipamentele de clasa A cât și de clasa B. Nu este necesar să se
efectueze măsurători la frecvențe pentru care nu sunt specificate limite.
Scopul acestui standard este de a stabili cerințe uniforme pentru limitele
perturbațiilor radioelectrice ale echipamentelor cuprinse în domeniul de
aplicare, de a fixa limite pentru nivelul perturbațiilor, de a descrie metode
de măsurare, de a standardiza condițiile de funcționare și interpretarea
rezultatelor.
Curs 4 24 /50
 Definiție ETI

Echipament pt tehnologia informației = este orice echipament care are o

funcție primară de intrare, stocare, afișare, regăsire, transmitere, procesare,
comutare sau control a datelor și a mesajelor de telecomunicații și care pot
fi echipate cu unul sau mai multe porturi terminale utilizate în mod normal
pentru transferul de informații.

Clasificarea echipamentelor ETI

Echipamentele pt tehnologia informației , ETI, se împart în două clase:

❑ ETI Clasa A;

❑ ETI Clasa B.

Curs 4 25 /50
 ETI din Clasa B: – sunt destinate în principal pentru a fi utilizate în
mediul rezidențial și pot include:
➢ echipamente care nu au un amplasament de utilizare fix, de
exemplu echipamentele portabile alimentate de la acumulatoare
sau baterii încorporate;
➢ echipamente terminale de telecomunicații alimentate la o rețea
de telecomunicații;
➢ calculatoare personale și echipamente auxiliare conectate la
acestea.
ETI din Clasa A: – este formată din toate celelalte ETI care respectă
limitele de perturbații ale clasei A, dar nu pe cele ale clasei B.
În instrucțiunile de utilizare trebuie să fie inclus un avertisment care să
evidențieze clasa din care face parte, deoarece aceste echipamente pot
provoca interferențe radio și i se poate cere utilizatorului să ia măsuri
corespunzătoare.
Curs 4 26 /50
 Proceduri și metode
de test

Curs 4 27 /50
 Standul de măsurare a perturbațiilor produse prin
conducție în rețeaua de alimentare

Curs 4 28 /50
 Aparate utilizate

Rețea de stabilizare a impedanței liniei, LISN

Primul obiectiv al LISN — să prezinte o

impedanță constantă la priza cablului
de alimentare al dispozitivelor în
domeniul de frecvența corespunzător
testelor de emisie prin conducție.

Al doilea obiectiv al LISN — să blocheze emisiile prin conducție care nu

sunt datorate produsului (dispozitivului) care este testat astfel încât să fie
măsurate doar emisiile prin conducție ale produsului respectiv.

Aceste două obiective trebuie satisfăcute doar pe domeniul de frecvențe

corespunzător testelor de emisii prin conducție (150 kHz–30 MHz).
Curs 4 29 /50
 Analizorul spectral

Analogul osciloscopului în
domeniu frecvență.

Utilizări:
❖ Vizualizarea spectrului semnalului;
❖ Măsurarea Spurious emissions (emisii parazite);
❖ Măsurări de compatibilitate electromagnetică;
❖ Monitorizarea spectrului radioelectric;
❖ Determinarea distorsiunilor armonice și de intermodulație;
❖ Măsurarea puterii de ieșire;
❖ Măsurarea benzii ocupate;
❖ Determinarea modulației, demodulare.
Curs 4 30 /50
 SR EN 55011
Perturbații continue
Limitele pentru tensiunile perturbatoare la bornele rețelei de alimentare,
în banda de frecvențe de la 150 kHz până la 30 MHz, pentru echipamente
măsurate pe un amplasament de încercare, folosind rețeaua 50 Ω/ 50 µH
a CISPR sau sonda de tensiune CISPR sunt indicare în Tabelul 1 și 2.
Pentru echipamentele ISM din Grupa 2, de Clasa A, măsurate în situ, nu
se aplică nici o limită, cu excepția cazurilor în care există o specificație
contară în prezentul standard.

Tabelul 1
Banda de Limite pentru echipamente de clasa A dB (µV)
frecvențe Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3
MHz
Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15 - 0.5 79 66 100 90 130 120
0.5 - 5 73 60 86 76 125 115
5 - 30 73 60 90 - 70 80 - 60 115 105
Curs 4 31 /50
 Tabelul 2
Limite pentru echipamente de clasa B dB (µV)
Banda de
Grupa 1 și 2
frecvente MHz
Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Perturbații discontinue

Pentru generatoarele de raze X utilizate pentru diagnostic și

funcționând în mod intermitent, limita pentru pocnituri trebuie să fie
limita cvasivârf, dată în Tabelul 1 și 2 pentru limita perturbațiilor
continue, crescută cu 20 dB.

Curs 4 32 /50
 Implementarea limitelor

Banda de Limite pentru echipamente

frecvențe de clasa A dB (µV)
MHz Grupa 1
Cvasivârf Valoare medie
0.15 - 0.5 79 66
0.5 - 5 73 60
5 - 30 73 60

Quasi-Peak

Average

Curs 4 33 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 34 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 35 /50
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1

Perturbații la bornele de alimentare a uneltelor

La bornele de alimentare
Domeniul Motoare de PN < 700W Motoare de PN > 700W Motoare de PN > 1000W
de Și mai < 1000W
frecventa
Cvasivârf Valoare Cvasivârf Valoare Cvasivârf Valoare
medie medie medie
MHz dBµV dBµV dBµV dBµV dBµV dBµV
0.15-0.5 66-59 59-49 70-63 63-53 76-69 69-59
0.5-5 59 49 63 53 69 59
5-30 64 54 68 58 74 64

Curs 4 36 /50
 Perturbații la bornele de alimentare și bornele de sarcină

= Aparate electrocasnice și echipamente care produc perturbații

similare și dispozitive de comandă și de reglare care încorporează
dispozitive semiconductoare =

La bornele de sarcină și bornele

La bornele de alimentare
Domeniul de suplimetare
frecvență Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie

MHz dBµV dBµV dBµV dBµV

0.15-0.5 66-59 59-49 80 70
0.5-5 56 46 74 64
5-30 60 50 74 64

Curs 4 37 /50
 Implementarea limitelor

La bornele de alimentare
Domeniul Motoare de PN < 700 W
de Cvasivârf Valoare medie
frecventa
MHz dBµV dBµV
0.15-0.5 66-59 59-49
0.5-5 59 49
5-30 64 54

Curs 4 38 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 39 /50
 SR EN 55022, CISPR 22
Limite ale perturbațiilor conduse la bornele de alimentare și
la porturile de telecomunicații
Echipamentul supus încercării trebuie să respecte, după caz, limitele din
Tabelele 1 și 3 sau 2 și 4, care conțin limitele pentru valoare medie și limitele
pentru valoarea cvasivârf, când se utilizează un receptor cu detecție de
valoare medie, respectiv un receptor cu detecție de valoare cvasivârf și când
este măsurat conform metodelor descrise. După caz, trebuie să se respecte
valorile limită de tensiune sau valorile limită de curent din Tabelele 3 sau 4, cu
excepția metodei de măsurare când trebuie să fie respectate ambele limite.
Dacă limita specificată pentru valoarea medie este respectată când se
utilizează un receptor cu detecție cvasivârf, echipamentul supus încercării
trebuie să fie considerat că respectă ambele limite și nu mai este necesară
masurarea cu receptor cu detecție de valoare medie.
Dacă indicația receptorului de măsurare este fluctuantă în apropierea limitei,
această indicație trebuie să fie urmărită cel puțin 15 s la fiecare frecvență de
măsurare; indicația maximă trebuie să fie înregistrată, cu excepția oricărui
vârf singular care trebuie să fie neglijat.
Curs 4 40 /50
 Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare
pentru ETI de clasa A și de clasa B

Tabelul 1. Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare

pentru ETI de clasa A
Domeniul de Limite dB (µV)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 79 66
0.5-30 73 60

Tabelul 2. Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare

pentru ETI de clasa B
Domeniul de frecvență Limite dB (µV)
(MHz) Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Curs 4 41 /50
 Limite ale pertubațiilor conduse de mod comun la porturile
de telecomunicații pt echipamente de clasa A și de clasa B

Tabelul 3. Limite ale perturbațiilor conduse de mod comun (mod asimetric) la

porturile de telecomunicații pentru echipamentele de clasa A
Domeniul de Limite dB (µV) Limite dB (µA)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 97-87 84-74 53-43 40-30
0.5-30 60 50 60 50

Tabelul 4. Limite ale perturbațiilor condus de mod comun (mod asimetric) la

porturile de telecomunicații pentru echipamentele de clasa B
Domeniul de Limite dB (µV) Limite dB (µA)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 84-74 74-64 40-30 30-20
0.5-30 74 64 30 20
Curs 4 42 /50
 Implementarea limitelor

Class B
Frequency Quasi-Peak Average
MHz dBµV dBµV
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Quasi-Peak

Average

Curs 4 43 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 44 /50
 Supresia perturbațiilor
electromagnetice produse
prin conducție

Curs 4 45 /50
 Standul de măsurare a perturbațiilor produse prin
conducție în rețeaua de alimentare cu filtru încorporat

Curs 4 46 /50
 Mașina de găurit - SR EN 55011

Perturbațiile măsurate QP

Stand de testare

Curs 4 47 /50
 Filtru de cafea - SR EN 55014

Perturbațiile măsurate QP

Curs 4 48 /50
 Pistol de lipit - SR EN 55011

Perturbațiile măsurate QP

Stand de testare

Curs 4 49 /50
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!!)

JJJJ

Curs 4 50 /50