Surse de PEM

http://users.utcluj.
ro/~denisad
Curs 3:
Surse de perturbaţii
electromagnetice
Disciplina: COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ

Titular curs: Conf. Dr. Ing. Denisa ȘTEȚ
CURS pentru anul IV IE, Specializările: ET, I&AD, IM
AN UNIVERSITAR: 2017-2018
Surse de perturbaţii electromagnetice
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 2/71

SEMNAL = orice
PERTURBAȚIE =
manifestare fizică
orice semnal care se
care se poate
suprapune, în mod
propaga printr-un
nedorit, peste
mediu dat
semnalul util
→ SEMNAL UTIL
 TENSIUNI
 CURENTI
 CÂMPURI ELECTRICE
 CÂMPURI MAGNETICE
 CÂMPURI
ELECTROMAGNETICE

Reprezentarea semnalelor în domeniul timp și în domeniul frecvență
Un impuls perturbator poate fi caracterizat prin elementele:
- Amplitudinea impulsului (arată comportarea dinamică a semnalului);
- Timpul de creștere (caracterizează banda de frecvență a semnalului);
- Durata impulsului – timpul la jumătate (face referire la nivelul energetic al

semnalului);
- Perioda oscilației de bază;
- Frecvența oscilației;
- Durata totală a impulsului;
- Perioada de repetiție.

Semnalele de testare in CEM pot fi:
 Impulsuri dublu exponențiale (cu fronturi de creștere sau scădere

exponențiale): caracterizate prin amplitudine, timp de creștere (10%-90%) și
timp la jumătate((1/2)A).
Denumirea impulsului se compune din:

a) Raportul timp de creștere/durată (µs)
b) Amplitudine și unitate de măsură

 Oscilații amortizate: timp de creștere al primului vârf și frecvență
Denumirea impulsului se compune din:

a) Raportul timp de creștere/frecvență (ms/kHz)
b) Amplitudine primului impuls și unitate de măsură

Când este necesar a se face distincție între semnalul de regim

tranzitoriu şi impuls:
Factor de umplere:
Frecvența de repetiție a semnalului
Lățimea impulsului la 50% din amplitudine (timpul la jumătate)
Perturbație de regim tranzitoriu
Impuls (în cadrul zgomotului continuu)

Caracteristicile regimului tranzitoriu/zgomotului produs de unele echipamente

electrice [1]:

Caracterizarea în domeniul frecvențe a semnalelor are la bază
Amplitudinea componentei spectrale/armonicii de ordinul k:

Explicativa la seria Fourier
Reprezentare a nivelului componentelor spectrale

Efectul modificării nivelului unei componente spectrale
f(t) = sinωt+(1/3)sin3ωt+(1/5)sin5ωt
CIRCUIT REZONANT DERIVATIE
Sursa: http://www.meo.etc.upt.ro/materii/cursuri/CEM/Cap2.pdf

f(t) = sinωt+(1/3)sin3ωt+(1/5)sin5ωt

Componentele spectrale pentru trenuri de impulsuri utilizate în CEM [1]:

 La frecvențe ridicate nu se mai pot aplica “metodele clasice” → se ține

seama de propagarea semnalelor sub formă de unde electromagnetice
Sursa: http://www.scientia.ro
Sursa: http://89.121.128.229/clase/IXD/crina_i/lumina.html

Perturbatii electromagnetice (PEM)
SURSE FUNCTIONALE (Intentional sources)
 Perturbatii intentionate (ex: bruiajul electronic, impulsul

electromagnetic de origine nucleara (IEMN))
SURSE NEFUNCTIONALE (Unintentional sources)
 Perturbatii neintentionate in curenti tari:

-PEM produse de scurtcircuite
-PEM produse de electronica de putere
-PEM produse prin descarcari electrostatice
 Perturbatii neintentionate in curenti slabi:

-Interferente (cuplaje parazite) intre circuite vecine

Electroniştii preferă clasificarea surselor de

perturbaţii după spectrul de frecvenţă, astfel:
» surse de bandă îngustă;
» surse de bandă largă.
Sursa: http://www.ro-reparatii.ro/electronist.html
Zgomot aleator care are

un spectru de putere
continuu; teoretic, “se
intinde” pe toate Exemplu: pentru un sistem audio cu lăţime de bandă de
frecventele in mod egal 10kHz, orice zgomot cu spectru continuu de lăţime mai mare
de 10kHz arată ca un zgomot alb.

Inginerii de curenţi tari clasifică sursele de perturbaţii electromagnetice

după criterii pe care le combină între ele:
 După nivelul de frecvenţă:

- Perturbaţii de joasă frecvenţă;
- Perturbaţii de înaltă frecvenţă.
 După suportul de propagare
- Perturbaţii conduse;
- Perturbaţii radiante.
 După durată (natura temporală);
- Perturbaţii permanente;
- Perturbaţii tranzitorii.
După poziția sursei in raport cu victima
Sursa: http://www.ro-reparatii.ro/electrician.html - Perturbaţii interne;
- Perturbaţii externe.

3.1. Surse de perturbaţii de joasă frecvenţă
Perturbaţii de joasă frecvenţă (JF) = toate tipurile de “paraziţi” a căror

gamă de frecvenţă este inferioară la 1 MHz.
O perturbaţie la joasă frecvenţă:

 are o durată lungă (de câteva zeci de microsecunde).
 poate fi măsurată cu mijloace convenţionale (se măsoară uşor o
diferenţă de potenţial sau un curent de joasă frecvenţă care are o
abatere de cca. 0,2 %.)

3.1.1. PERTURBAŢII 3.1.3. PERTURBAŢII PERMANENTE

PERMANENTE PRIN CONDUCŢIE (ÎNTREŢINUTE, CONTINUE) PRIN
DE JF RADIAŢIE DE JF
Flickerul Câmpul de dispersie al
Variaţii de frecvenţă ale reţelei transformatoarelor
electrice Cuptoarele de inducţie
 Armonice Radiaţiile liniilor aeriene de transport
Interarmonice a energiei electrice
Curenţii de scurgere (de fugă) la
pământ
3.1.2. PERTURBAŢII TRANZITORII
PRIN CONDUCŢIE DE JF
Fluctuaţii de tensiune
PRIN RADIAŢIE DE JF
Goluri de tensiune
Scurtcircuite
Supratensiuni lente
Conectarea (anclanşarea) LEA de ÎT
Supratensiuni sinusoidale
Flash electronic produs de aparate
amortizate
foto
Trăsnetul
Trăsnetul
Curenţii tranzitorii

3.1.1. PERTURBAŢII PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE, CONTINUE) PRIN

CONDUCŢIE LA JOASĂ FRECVENŢĂ
Perturbaţii întreţinute (continue, permanente) = ansamblul de semnale

perturbatoare a cărui durată depăşeşte 1 secundă.
Toate perturbaţiile întreţinute, prin conducţie la joasă

frecvenţă, afectează reţeaua de alimentare cu energie
electrică şi echipamentele electronice de joasă tensiune.
 Flickerul
 Variaţii de frecvenţă ale reţelei electrice
 Armonice
 Interarmonice

a) Flickerul = fenomen de scădere uşoară (±10%) , dar frecventă, a tensiunii

reţelelor electrice de alimentare a unor consumatori.
 Surse ale fenomenului de

flicker:
 pornirile motoare electrice
mari,
 pornirea cuptoarelor
electrice cu rezistoare şi
cuptoarelor de inducţie,
 funcţionarea cuptoarelor cu
arc electric în faza de topire,
 sudarea cu arc electric,
 funcţionarea laminoarelor, a
pompelor şi compresoarelor
Exemplu de variaţie a tensiunii în cazul unui flicker
cu piston etc.

Efectele fenomenului de flicker asupra receptoarelor:

 Variaţia vizibilă a fluxului luminos emis de lămpile de iluminat (1- 20 Hz)→
senzaţie de jenă fiziologică a ochiului.
http://nisamerica.com/forum/viewtopic.php?f=6
&t=9119&start=60
 Deformarea imaginii la televizoare;

 Deranjamente în funcţionarea echipamentelor electronice.

b) Variaţii de frecvenţă ale reţelei electrice
Rezultă ca urmare a producerii de energie electrică de către un

grup electrogen a cărui frecvenţă de antrenare (dată de viteza de rotaţie a
maşinii primare) nu este perfect constantă .
 Normativele prevăd că toate echipamentele electronice trebuie să

suporte variaţii de frecvenţă pe o durată de 10 minute.
 Echipamentele electronice moderne alimentate de la surse de alimentare
tip chopper sunt insensibile la variaţii de frecvenţă.
Într-o reţea electrică puternică

şi buclată, puterea electrică este
practic, infinită. La o astfel de
reţea frecvenţa instantanee are
întotdeauna o abatere mai mică de
1% şi în mod curent, această
abatere este mai mică de 0,1%.

c) Armonicele .
 În practică, sunt luate în considerare până la 40 de armonici .
 Într-un sistem electroenergetic, sursele de armonici pot fi grupate în:

– Surse interne = neliniarităţile anumitor parametrii electrici, ai
elementelor sistemului electroenergetic
(fenomenul corona în cazul LEA ÎT, saturaţia circuitelor magnetice ale maşinilor
electrice şi transformatoarelor...)
– Surse externe = neliniarităţile impedanţelor unor receptoare

sau consumatori electrici
(atelierele de sudură electrică, transportul electrificat, cuptoarele cu arc electric,

electronica de putere, instalaţiile de electroliza cuprului, calculatoarele electronice,
televizoarele, lămpile fluorescente ...)
.
 Distorsiunea undei de tensiune se exprimă în procente .

 Distorsiunea undei de tensiune este proporţională cu curenţii armonici

. şi cu impedanţa reţelei . care se comportă ca o impedanţă comună a
sursei şi a receptoarelor.
 Distorsiunea tensiunii în reţelele de ÎT este slabă (sub 1%), însă nu mai
poate fi neglijată în aval de transformatoarele MT/JT.
 Efectul distorsiunii de tensiune este încălzirea suplimentară a
motoarelor electrice mari (o distorsiune de 3 – 4 % poate crea serioase
probleme)
.
 Armonicele pare de curent sunt slabe şi sunt, în principal, generate

de sarcinile care consumă o componentă continuă a curentului.
 Prezenţa unei componente continue a curentului produce saturarea
rapidă a fierului transformatoarelor.
 Circuitul magnetic al unui transformator de putere clasic ajunge la
saturaţie pentru un c.c. de valoare mult mai mică decât cea a c.a.
nominal → generează o mulţime de armonice pare.
.
 Sarcinile trifazate echilibrate și alimentate fără conductor neutru nu

generează armonica de ordinul 3 si nici Armonice multipli de 3.
 Curenţii armonici de ordinul 3 şi multiplii de 3 ( 3 x 50 Hz = 150 Hz) ridică o
problemă specială . . .

http://www.bizoo.ro/firma/maxsolution/van
zare/232748/Baterii-de-condensatoare
 Bateriile de condensatoare (BC) .
 Pot crea probleme în reţelele

electrice de distribuţie datorită
prezenţei curenţilor armonici
 Are un pronunţat caracter capacitiv –
este legată în paralel cu
transformatorul de MT/JT care
alimentează cu energie electrică
 Ansamblul transformator - BC formează un circuit oscilant paralel de tip
L-C, care are o impedanţă foarte mare la frecvenţa de rezonanţă.
Soluţii:
1. Se măreşte sau se micşorează numărul de condensatoare ale BC .
2. Se adaugă o bobină în serie cu BC realizându-se un filtru

d) Interarmonice
Curent interarmonic = curent a cărui frecvenţă nu este multiplu întreg al
frecvenţei reţelei electrice.
● interarmonice cu frecvenţe în spectru continuu;
● interarmonice adevărate, care sunt generate la frecvenţe discrete
(sunt create de anumite convertizoare de frecvenţe statice: convertizoare
ciclice (cicloconvertoare: utilizate pentru antrenarea motoarelor electrice la
viteze reduse), unele motoare asincrone cu rotorul cu poli aparenţi (proeminenţi) →
produc interarmonice de recvenţe multipli ai frecvenţei de rotaţie).
 Pe termen lung: încălziri excesive ale instalaţiilor şi echipamentelor

electrice, dar nu perturbă în mod periculos echipamentele electronice.
 !!! Perturbă sistemele de telecomandă centralizate, în banda de frecvenţe

de 110 Hz – 2 kHz. (→nivelul de interarmonici, tolerat la 0,5 % din Un, trebuie
să fie redus la mai puţin de 0,1 % din Un.)

2.2.2. PERTURBAŢII TRANZITORII PRIN CONDUCŢIE

LA JOASĂ FRECVENŢĂ
Sunt mult mai puţin deranjante decât perturbaţiile întreţinute

(continue) de aceeaşi amplitudine.
 Fluctuaţii de tensiune
 Goluri de tensiune
 Supratensiuni lente
 Supratensiuni sinusoidale amortizate
 Trăsnetul
 Curenţii tranzitorii

a) Fluctuaţii de tensiune = variaţii rapide ale tensiunii de alimentare,

cuprinsă în plaja normală de variaţie a acesteia (± 6% - 10%) Un, în timpul
funcţionării normale a reţelei electrice de alimentare (distribuţie) .
 Surse de fluctuații de tensiune:

variaţiile de sarcină: porniri de motoare electrice mari, cuptoare cu arc electric,
reglajul de tensiune cu ploturi la transformatoare etc.
 Perturbaţiile produse sunt, în general, slabe (pot afecta funcţionarea

echipamentelor electronice sensibile: regulatoare de putere de mare precizie,
calculatoare din generaţii mai vechi şi tuburi fluorescente de mare
randament.
 Un echipament electronic modern poate suporta fluctuaţii de tensiune de

±8% Un.
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3

b) Goluri de tensiune
Gol de tensiune = scăderea bruscă a amplitudinii sau a valorii efective a
tensiunii într-un anumit nod al reţelei electrice până la o valoare ce poate
atinge 20% din Un şi care durează mai puţin de 3 secunde .
 Cauze ale golurilor de tensiune:
- diferite defecte care apar în instalaţiile sistemului electroenergetic
(vânt puternic, furtuni, defecte pe liniile electrice sau în sistemele
vecine etc.),
-conectări directe în reţea a unor agregate care necesită curenţi
mari de pornire.
 Pot apărea oricând şi oriunde în reţelele electrice, ele fiind inevitabile şi

aleatoare → studiul lor se face pe baze statistice.
 Orice gol de tensiune este un proces tranzitoriu în timp .
 Nu afectează întotdeauna toate cele trei faze ale sistemului trifazat. →goluri
de tensiune simetrice şi nesimetrice (mono- sau bifazate).

Forme reale şi idealizate ale unor goluri de tensiune .
Efect a golurilor de tensiune: pierderea alimentării cu energie electrică a

consumatorilor racordaţi la linia electrică în care acesta apare.

c) Supratensiuni lente: supratensiunile care afectează reţeaua de

alimentare; se manifestă ca perturbaţii de mod normal (diferenţial) la bornele
consumatorilor.
● Anclanşarea unei baterii de

condensatoare la reţeaua de
alimentare:
.
→ Tensiunea tranzitorie are,
după anclanşare, o valoare de
vârf de peste două ori mai
mare faţă de valoarea de vârf a Supratensiuni la anclanşarea unei
baterii de condensatoare in rețea
tensiunii reţelei.
Exemplu: La un circuit monofazat de 230V, tensiunea de vârf

atinge peste 500V, dar are energia de doar câteva sute de joule.

● Topirea fuzibilului unei siguranţe.

.
Supratensiunea care urmează întreruperii fuzibilului depăşeşte,
adesea, 1000V → având o energie de câteva sute de joule poate distruge
un echipament electronic sensibil montat în paralel pe aceeaşi bară .
Supratensiune produsă de topirea

fuzibilului, tip fir, a unei siguranţe fuzibile.

d) Supratensiuni sinusoidale amortizate

 ... “Șoc de manevră” → perturbă linia printr-un impuls de tensiune cu front
abrupt.
Unda sinusoidală amortizată
 Asemănător fenomenului ce apare la anclanşarea unei BC, dar cu o

frecvenţă de rezonanţă superioară şi cu mai puţină energie.
.

e) Trăsnetul = descărcare electrică de mare energie între nor şi pământ.

.
 Amplitudinea medie a curentului de trăsnet: 25kA → pentru calcule de
protecţie, în 95% din cazuri se ia în considerare un curent de trăsnet de
100kA ( 99% → 200kA).
 Pentru un coeficient de încredere

de 95%, panta curentului de trăsnet se
adoptă de Δl/Δt = 160 kA/μs, iar pentru
un coeficient de încredere de 99%, se
alege Δl/Δt = 300 kA/μs.
.
 nivelul isokeraunic
Unda de tensiune normalizată care se utilizează pentru studiul fenomenului de trăsnet

f) Curenţii tranzitorii
 Conectarea sarcinilor generează un impuls scurt de curent cu caracter
de perturbaţie de mod normal, care afectează uşor şi tranzitoriu, tensiunea
de alimentare.
Astfel, conectarea unui simplu tub fluorescent cu balast generează
un impuls de curent de peste 10A la vârf.
 Mai periculos este impulsul de mod comun care însoţeşte conectarea →

chiar dacă are o amplitudine redusă (vârful de câţiva amperi) este
perturbativ pentru că frontul său este foarte abrupt.
Soluţie: să se păstreze o distanţă mai mare de 30 cm între

conductoarele de semnal şi conductoarele de alimentare de
la reţea.

Diagrama de toleranta
Concluzie: Pentru asigurarea protectiei echipamentelor, prin norme se

impun conditii de testare la socuri electrice si supratensiuni care vizeaza
atat testarea izolatiei cat si testarea imunitatii la perturbatii.

3.1.3. PERTURBAŢII PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE, CONTINUE)

PRIN RADIAŢIE DE JOASĂ FRECVENŢĂ
 La JF numai câmpul magnetic poate crea probleme, dar numai în

vecinătatea imediată a “victimei”.
 Ecranarea câmpului magnetic la joasă frecvenţă fiind foarte dificilă

(sub 10 kHz), reducerea cuplajului magnetic este singura soluţie practică
de protecţie.
 Măsurarea perturbaţiilor întreţinute în câmp

magnetic este simplă şi uşor reproductibilă .
http://www.distek.ro
 Câmpul de dispersie al transformatoarelor

 Cuptoarele de inducţie
 Radiaţiile liniilor aeriene de transport a
energiei electrice
 Curenţii de scurgere (de fugă) la pământ

a) Câmpul de dispersie al transformatoarelor
 Transformatoarele de forţă funcţionează, în cele mai multe situaţii, în

apropiere de zona de saturaţie magnetică a fierului.
Valoarea de vârf a inducţiei magnetice în fier depăşeşte 1.5 T, iar în unele

cazuri (la transformatoarele care funcţionează în regim intermitent) poate
să atingă 2 T.
Fierul este saturat, iar intensitatea câmpului magnetic poate depăşi

100 A/m în apropierea transformatorului.
Deformarea imaginii tuburilor catodice ., o inducţie de zgomot în

capetele magnetice de citire (magnetofoane, derulatoare de bandă, cititoare
de diskete) şi inducţii în buclele de cuplaj etc.

 Câmpul magnetic de joasă frecvenţă radiat de un transformator şi, în

general , de sursele localizate, descreşte foarte rapid cu distanţa după o
lege a lui 1 / D3.
Exemplu: în cazul unui transformator care are la distanţa de

25cm de el, o intensitate a câmpului magnetic de dispersie de 3A/m, la
distanţa de 1m câmpul magnetic va avea o intensitate de 0,05A/m.
Soluţii:
1. Depărtarea echipamentele electrice şi electronice sensibile de sursa
de perturbaţii magnetice.
Ex: Niciodată nu trebuie instalat un tub catodic la o distanţă mai

mică de 5m de un transformator de forţă dintr-un post de transformare.

 În cazul curenţilor slabi, transformatoarele de alimentare generează

câmpuri magnetice de dispersie la joasă frecvenţă (frecvenţa reţelei de
alimentare de 50 Hz sau de 60 Hz).
Soluţie de protecţie: a circuitelor electrice şi electronice vecine este de

a blinda (ecrana) câmpul de dispersie printr-o centură din cupru care să
placheze înfăşurările transformatorului la exterior, construcţie toroidală
a miezului feromagnetic .
Reducerea câmpului de dispersie la un

transformator de alimentare
→ Câmpul de dispersie rămâne între

bobinaje, în interiorul torului

b) Cuptoarele de inducţie
 Inductorul cuptoarelor de inducţie industriale de mare putere .

→ Frecvenţa curentului prin bobina inductoare este cuprinsă între frecvenţa
industrială şi câteva zeci de kHz, iar puterea lor variază între 10 kW şi câţiva
MW;
 Descreşterea intensităţii câmpului magnetic se face după curba

corespunzătoare legii 1/D3.
 Efectele câmpului magnetic de dispersie: perturbaţii vizuale ale tuburilor

catodice, modificarea culorii imaginilor TV etc.
 Cuptoarele moderne utilizează pentru reglaj semiconductoare de mare

putere care generează perturbaţii prin conducţie.

c) Radiaţiile liniilor aeriene de transport a energiei electrice
 Liniile de alimentare a tracţiunii

electrice, precum şi LEA de ÎT
reprezintă antene lungi şi eficace de
câmp magnetic.
O LEA de MT de 20 kV suportă,
în mod constant, un curent de 500A; o
linie de 110kV suportă peste 1000A.
O LEA de ÎT de 400kV suportă
în jur de 2000A. În industrie, însă,
unele bare de joasă tensiune suportă
curenţi superiori la 10kA (camp
magnetic 10A/m).

 Efecte: deformarea imaginile tuburilor catodice, inducerea de tensiuni

perturbatoare în buclele circuitelor electrice vecine şi de a perturba liniile
aeriene de comunicaţii etc.
Soluţii:
- Pentru distribuţia energiei electrice în industrie unde se utilizează
cabluri unipolare la frecvenţă joasă (50 Hz), montarea alăturată a 2,3 sau
chiar 4 cabluri reduce suprafaţa buclelor şi deci şi radiaţia magnetică.

d) Curenţii de scurgere (de fugă) la pământ
 În jurul unui conductor care este legat la pământ şi este parcurs de un

curent de fugă la pământ se generează un câmp magnetic care descreşte
cu distanţa după o lege de forma 1/D.
Soluţii:
Se adăugă un transformator de izolare care să alimenteze separat
echipamentele generatoare de curenţi de fugă (curenţi homopolari sau
armonice de rang 3; 9 etc.) îndepărtând astfel “victimele” prin mărirea
distanţei între ele şi sursele de perturbaţii.
 !!! pot declanşa protecţiile diferenţiale sensibile. De aceea nu trebuie

niciodată protejată alimentarea sistemelor informatice prin protecţii
diferenţiale sensibile.

3.1.4. PERTURBAŢII TRANZITORII PRIN RADIAŢIE

DE JOASĂ FRECVENŢĂ
Câmpurile tranzitorii de joasă frecvenţă nu sunt perturbatoare

decât dacă sunt de foarte mare amplitudine.
Ca şi în cazul tuturor impulsurilor şi în acest caz riscul esenţial
este de a perturba funcţionarea echipamentelor electronice mai
puţin cunoscute sau prost cablate.
 Scurtcircuite
 Conectarea (anclanşarea) LEA de ÎT
 Flash electronic produs de aparate foto
 Trăsnetul

a) Scurtcircuite
Scurtcircuitele pe liniile electrice se manifestă prin următoarele etape:
- prin conducţie, tensiunea liniei cade la zero cel puţin pe durata
necesară eliminării defectului;
- prezenţa curentului de scurtcircuit generează un câmp
magnetic tranzitoriu de valoare mult mai mare decât cea a
câmpului nominal;
- intrarea în funcţiune a întrerupătoarelor poate crea impulsuri
cu front abrupt (cazul întrerupătoarelor de la înaltă tensiune)
sau supratensiuni energetice (cazul topirii fuzibilului cu fir al
unei siguranţe).
 Pentru o reţea electrică de transport, un sc. generează un curent de 5 - 50

de ori mai mare decât In.
 În reţelele de JT, curentul de scurtcircuit nu depăşeşte, valoarea de 25 In,
iar un factor de 15 reprezintă un caz tipic realist.
.
b) Conectarea (anclanşarea) liniilor electrice aeriene de ÎT
 O linie lungă, în gol, determină apariţia la extremitatea în gol, a unei

supratensiuni care poate atinge valoarea dublă a tensiunii liniei (efectul
Ferrantti).
 În cazul unei linii defecte, la reanclanşare, între conductorul de dus şi
întors circulă un curent oscilatoriu, durata fiecărei treceri a curentului fiind
funcţie numai de distanţa până la defect şi având valoarea între 10μs şi
câteva milisecunde.
Efectul: apariţia prin inducţie, a

unei t.e.m. în toate buclele de masă
vecine liniei defecte.
Exemplu: Pentru o linie de 20kV
vecină, t.e.m. indusă poate depăşi
1kV, la vârf.

c) Flash electronic produs de aparate foto
 Câmpul magnetic radiant produs de flash-ul unui aparat foto

provoacă, prin inducţie, o tensiune electromotoare indusă în buclele de
cablaj ale echipamentelor electronice.
La distanţa de 2m de un flash câmpul magnetic

produs reprezintă un impuls magnetic sinusoidal
amortizat de intensitate de 0,1A/m, la vârf şi o
frecvenţă de câteva sute de kilohertzi.
Soluţii de protecţie a “victimelor”:

● Să nu se fotografieze cu flash
echipamentele electronice neautorizate CEM;
● Să se reducă suprafeţele buclelor de masă.
http://www.distek.ro/

d) Trăsnetul
 Pe lângă fenomenul de conducţie descris anterior, canalul ionizat al
trăsnetului se comportă ca un conductor lung care conduce curenţi de fugă
la pământ de zeci de kA, într-un timp mai scurt decât o microsecundă, între
două reamorsări.
 Câmpul magnetic radiant

descreşte cu distanţa după legea
1/D.
 T.e.m. parazite, de ordinul kV, în

buclele de masă ale instalaţiilor
electrice şi electronice . .
http://www.trombon.ro

3.2. Perturbaţii de înaltă frecvenţă
 Perturbaţii de ÎF = toate tipurile de “paraziţi” al căror spectru

semnificativ de frecvenţe se întinde dincolo de frecvenţa de 1 MHz.
.
 Perturbaţiile de ÎF sunt dificil de măsurat. .
 Fenomenele produse la înaltă frecvenţă sunt importante, foarte frecvente,

severe şi puţin intuitive. De aceea studierea lor este foarte dificilă.

3.2.1. PERTURBAŢII 3.2.3. PERTURBAŢII PERMANENTE

PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE) DE (ÎNTREŢINUTE), DE ÎNALTĂ
ÎNALTĂ FRECVENŢĂ, PRIN FRECVENŢĂ, PRIN RADIAŢIE
CONDUCŢIE Maşinile de tip ISM
“Zgomotul” de comutaţie al Emiţătoarele de comunicaţii
motoarelor cu colector
Convertizoarele statice

DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ, PRIN
3.2.2. PERTURBAŢII TRANZITORII RADIAŢIE
DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ, PRIN Descărcările electrostatice
CONDUCŢIE
 Arcurile electrice
Deconectarea bobinelor
Impulsul electromagnetic nuclear
Descărcările electrostatice

3.2.1. PERTURBAŢII PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE)

DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ, PRIN CONDUCŢIE
a) “Zgomotul” de comutaţie al motoarelor cu colector

 Motoarele cu colector generează scântei la colector în timpul funcţionării.
→ întrerupător foarte rapid → conductorii de alimentare devin suportul
curenţilor de ÎF, cu un front de creştere de ordinul câtorva zeci de ns, uneori
chiar mai puţin.
Efectul: perturbarea directă a sistemele de reglare precum şi a
conductoarelor vecine.
Soluţie de protecţie:
- De a filtra fiecare conductor în raport cu masa.
- La motoarele cu colector utilizate în echipamentele şi aparatele
electrocasnice este suficient, să se amplaseze un condensator de
antiparazitare cu capacitatea de câţiva nF între fiecare perie colectoare şi
statorul (masa) motorului.

b) Convertizoarele statice
 Toate convertizoarele statice generează curenţi de mod comun de înaltă
frecvenţă, cu care se închid între partea de alimentare şi partea de ieşire a
convertizoarelor
 Curenţii de MC sunt formaţi din

impulsuri sinusoidale amortizate
de valoare cuprinsă între câţiva mA
şi câteva sute de mA. Frecvenţa lor
proprie este de 5-50MHz;
Evacuarea curentului de mod comun lCM, la masă
Efecte: bruiajul echipamentelor electronice sensibile (camere video,

monitoare de mare rezoluţie, skanere, receptoare optice, etajele de frecvenţă
intermediară a radioreceptoarelor, aparatele de ecografie medicală etc.).
Soluţii: Filtrarea tuturor conductoarelor convertizorului prin filtre de ÎF care

să aibă, toate, aceeaşi referinţă de potenţial sau acelaşi plan de masă.

3.2.2. PERTURBAŢII TRANZITORII DE ÎNALTĂ

FRECVENŢĂ, PRIN CONDUCŢIE
 Frontul de durată foarte scurtă (sub 10 ns) nu se propagă prea departe în

conductoare pentru că radiaţia în “mod comun” este amortizată.
 În “mod normal” (diferenţial), se produce o degradarea rapidă a
frecvenţelor foarte înalte, care se transformă în căldură.
→ Rezultă că cuplajele prin conducţie la înaltă frecvenţă sunt, în
mod esenţial, locale.
 Impulsurile de ÎF, prin conducţie, sunt, în mod particular, foarte grave

pentru electronica numerică. (Un semnal de câţiva volţi, chiar dacă durează
câteva nanosecunde, este comparabil cu un semnal real.)
 Deconectarea bobinelor
 Descărcările electrostatice

a) Deconectarea bobinelor
 În sistemul electroenergetic există foarte multe sarcini inductive: relee,
contactoare, bobina, electrovalve, motoare, transformatoare, etc.
 Sarcină inductivă alimentată cu energie

electrică → energia reactivă inductivă este
stocată în bobinaj
Un contactor întrerupe
curentul de alimentare
 Energia reactivă inductivă din bobinaj

încarcă capacităţile condensatoarelor în
serie formate între spirele bobinei, care
apoi se descarcă brusc
 Apare o supratensiune importantă la bornele bobinei,

care, practic, se manifestă între contactele contactorului.

 Frecvenţa de rezonanţă a circuitului oscilant L–C: câţiva kHz - sute de kHz

 Creştere lenta a tensiunii (kV)
 Între contactele care se deschid se amorsează un arc electric → apariţia

arcului electric generează un front rapid şi abrupt de câmp magnetic
într-un timp de ordinul ns → se acumulează în bobină sub formă de
energie reactivă inductivă.
 Tensiunea între contacte cade, dar când arcul se stinge, tensiunea

creşte din nou şi se produce o nouă amorsare a arcului electric.

 Fenomenele se succed de un număr mare de ori → salvă de impulsuri

(pe o durată de cca 1 ms) .
Efectul salvei de impulsuri:

perturbă puternic circuitele
numerice fără un plan de masă
sau prost conectate la masă.
Variaţia tensiunii în cazul unei salve de impulsuri

produse la deschiderea contactelor unui contactor.
Soluţii: plasarea unui limitator de supratensiuni în paralel cu bobina.

(varistor, diodă Zener, diodă supresoare etc.)

b) Descărcările electrostatice
Cauzele electrizării (deplasării sarcinilor electrice spre un corp izolat

de pământ):
– prin frecare (triboelectricitate);
– prin contact (transfer direct de sarcini electrice);
– prin influenţă (prin câmp electric);
– prin ionizare (emisii de ioni la tensiune înaltă);
– prin baloelectricitate (agitaţie de particule într-un gaz);
– prin clivaj sau prin fragmentare (când se sfărâmă zahărul
într-un mojar);
– prin congelare;
– prin efect termo- sau fotoelectric etc.

 În cazul corpului uman:

 Capacitatea faţă de mediul înconjurător este de cca 200 pF. → În câteva
secunde, o persoană care se deplasează se încarcă la câţiva kV.
Tensiunea maximă la care se poate încărca o persoană este de cca 20 kV. .
 Diferenţa de potenţial a corpului uman faţă de pământ fluctuează în

funcţie de sarcina electrică totală colectată:
 Energia electrostatică acumulată de corpul uman:
 Energie eliberată la o DES este de ordinul mJ (neglijabilă) → dar poate

provoca dezastre în cazul componentelor electronice miniaturale.

Model electric al încărcării

electrostatice:
- capacitatea în raport cu pământul,
C=200 pF
- rezistenţa corpului uman R=1 kΩ
- diferenţa de potenţial faţă de

pământ în stare încărcată
electrostatic U=10 kV

3.2.3. PERTURBAŢII PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE),

DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ, PRIN RADIAŢIE
a) Maşinile de tip ISM

 Un ISM este un aparat Industrial, Ştiinţific sau Medical.
 Puteri de emisie de peste 1kW, depăşind uneori 100kW.
 Frecvenţa de funcţionare: 1MHz – 3GHz sau frecvenţe autorizate de

13,56MHz sau 27,12 MHz.
Soluţii: Aceste aparate trebuie să fie ecranate pentru a limita câmpul

radiativ.

b) Emiţătoarele de comunicaţii
 Instalaţii ce produc energie electromagnetică în mod intenţionat pe care o
radiază în mod controlat, în mediul înconjurător în scopul transmiterii sau
culegerii de informaţii. .
 Emisiile emiţătoarelor de comunicaţii sunt, de regulă, în bandă îngustă şi

constau dintr-o frecvenţă purtătoare, benzile laterale şi armonici de ordin
superior, inevitabile.
 Câmpul electric radiant al unui emiţător :

2.3.4. PERTURBAŢII TRANZITORII DE ÎNALTĂ

FRECVENŢĂ, PRIN RADIAŢIE
a) Descărcările electrostatice
 Simultan cu curentul de descărcare la pământ, un echipament electronic
trebuie să suporte şi un câmp electromagnetic intens de cca 8A/m şi 3kV/m
(câmp măsurat la distanţa de 25 cm de punctul de descărcare)
Soluţie de protecţie: un ecran bine echipotenţializat, în jurul

echipamentelor electronice.
b) Arcurile electrice
 Amorsarea unui arc electric între pantograf şi linia de contact în cazul
tracţiunii electrice reprezintă o sursă de perturbaţii tranzitorii de ÎF care
perturbă recepţia radio şi TV locală.
 Alte surse de perturbaţii: efectul corona al liniilor aeriene de înaltă
tensiune, posturile de sudură electrică şi tuburile catodice.

c) Impulsul electromagnetic nuclear (NEMP)

 Eliberarea bruscă a energiei nucleare printr-o explozie este însoţită de un
impuls intens de radiaţie, format din fotoni (radiaţie Roentgen de înaltă
energie în domeniul MeV), care se propagă în toate direcţiile cu viteza luminii.
 Dacă explozia are loc la mare înălţime (peste 400 km) faţă de Pământ,
fotonii care vin spre pământ ciocnesc atomii din straturile dense ale
atmosferei terestre, eliberează electroni Compton, care produc un mare
număr de electroni secundari. → Electronii formează un dipol electric
tranzitoriu împreună cu ioni pozitivi rămaşi;
 În acelaşi timp, datorită mişcării sarcinilor electrice în câmpul magnetic al

Pământului, sub acţiunea forţei Lorentz, se formează şi un dipol magnetic
tranzitoriu.
Un câmp electromagnetic tranzitoriu, care reprezintă impulsul

electromagnetic nuclear, Nuclear Electro-Magnetic Puls).

 Valoarea maximă a intensităţii câmpului electric este de cca 50 kV/m, iar

cea a intensităţii câmpului magnetic se determină conform relaţiei:
 Unda de NEMP este asemănătoare undei standard a trăsnetului, având

frontul de undă abrupt, cu durata de cca 5ns şi durata semiamplitudinii de
cca 200ns.
 Efecte similare apar şi la explozii nucleare în apropierea solului, dar aici

predomină efectele termice şi mecanice.
.

Dupa evolutia in timp
1. Perturbatii stationare, produse de:
- Circuite magnetice saturate (transformatoare, autotransformatoare si bobine cu miez de Fe)
- Circuite pe semiconductoare (tiristoare triacuri, tranzistoare, diode)
- Masini electrice sincrone si asincrone
- Arcuri electrice (cuptoare cu arc electric, sudarea electrica, lampi cu descarcare in arc)
- Cuplaje parazite intre linii electrice paralele
- Surse de alimentare in comutatie (sursele de la calculatoare)
- Surse de emisie (radio TV)
2. Perturbatii cvasistationare, constau in:

- Variatii de sarcina, inverse de sens, limitare de curse (pornirea directa sau stea-triunghi,
oprirea motoarelor electrice de actionare, inversoare sau schimbarea de sems de rotatie la
strunguri si masini de gaurit, limitatoare de cursa folosite la podurile rulante, lifturi)
- Bruiajul statiilor radio
3. Perturbatii tranzitorii (fugitive), cele mai importante sunt:

- Anclansarea – declansarea de contactoare, relee, tuburi fluorescente, sigurante, aparate de
sudura
- Fenomene naturale (fulgere si trasnete)
- Impulsuri electromagnetice nucleare (IEMN)
- Bruiajul electronic al armelor de lupta
- Descarcarile electrostatice etc.

Dupa locul de producere

1. Interne (generate de componentele proprii ale echipamentelor: surse,
apmlificatoare etc.)
1.1. Zgomote cauzate de temperatura si de procesele din semiconductoare
(circuite electonice)
1.2. Cuplaje parazite, capacitive, inductive, galvanice (condensatoare electrice)
2. Externe (generate de alte surse din mediul inconjurator (motoare electrice, linii sau
cabluri electrice, emitatoare radio, descarcari electrostatice etc.)
Dupa caile de transmitere

1.a. Perturbatii de mod diferential (simetrice sau transversale)
2.a. Perturbatii de mod comun (nesimetrice sau longitudinale)
1.b. Perturbatii transmise prin fir (cuplaj perturbator galvanic)
2.b. Perturbatii transmise prin camp electromagnetic (cuplaj perturbator prin
camp apropiat sau prin inductie si prin camp indepartat sau prin radiatii:
conductoare si cabluri, antene de emisie)

Dupa dispunerea lor in domeniul frecventa
1. Perturbatii de banda ingusta (emitatoare de comunicatii, generatoare de IF pentru

industrie, cercetare, medicina, receptoare radio, receptoare video, sisteme de calcul,
surse de comutatie, efecte perturbatoare asupra retelei de alimentare)
2. Perturbatii de banda larga

2.1. Perturbatii de banda larga intermitente (nivelul zgomotului de fond in
aglomerari urbane, instalatii de aprindere pentru autovehicule, lampi cu
descarcari in gaze, motoare cu colector, LEA de IT)
2.2. Perturbatii de banda larga tranzitorii (descarcari electrostatice, comutarea

inductivitatilor, fenomene tranzitorii in retele de JT, fenomene tranzitorii in
retele de IT. fenomene tranzitorii in tehnica incercarii la tensiuni inalte si in
fizica plasmei, traznetul – impulsul electromagnetic de trasnet, impulsul
electromagnetic nuclear)

Bibliografie
1. A. Ignea, “Compatibilitatea electromagnetica”, Editura de vest, Timișoara, 2007
2. F.D. Surianu, “Compatibilitate electromagnetica. Aplicatii in ingineria sistemelor
electroenergetice”, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005;
3. G. Hortopan, “Principii si tehnici de compatibilitate electromagnetica”, Editura
Tehnica, Bucuresti, 1998;
4. A.J. Schwab, “Compatibilitatea electromagnetica”, Editura Tehnica, 1996.
5. Eugen Coca, Curs de CEM, Universitatea Ştefan cel Mare Suceava, Facultatea
de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor
6. http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileU1318247974file4e92de2666117.pdf
1. Care sunt deosebirile dintre sursele funcționale si sursele nefuncționale?
2. In câte moduri se pot clasifica perturbațiile electromagnetice?
3. Exemplificați câteva tipuri de perturbații naturale și artificiale și menționați-le principalele
caracteristici.
4. Explicați care sunt motivele pentru care aparatele electronice sunt mai putin afectate de
distorsiunile armonice.
5. Exemplificați, din propria experiență câteva perturbații de regim tranzitoriu.
6. Care este diferența dintre fluctuațiile de tensiune și căderile de tensiune ale rețelei și care
dintre ele sunt mai periculoase pentru echipamentele electronice?
7. Care este diferente dintre lficker si fluctuatii ale tensiunii?
Dați exemple de jucării care pot fi surse de PEM.
8. Clasificati PEM dupa natura lor. Clasificați PEM după evoluția lor în
timp etc.
9. Din ce cauză sunt considerate mai periculoase, din punct de vedere al
CEM, exploziile nucleare produse la o înălțime mare comparativ cu cele
produse la o înălțime mică?

Surse de PEM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Surse de PEM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

http://users.utcluj.

Disciplina: COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 2/71

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 3/71

Reprezentarea semnalelor în domeniul timp și în domeniul frecvență

Un impuls perturbator poate fi caracterizat prin elementele:

- Amplitudinea impulsului (arată comportarea dinamică a semnalului);

- Timpul de creștere (caracterizează banda de frecvență a semnalului);

- Durata impulsului – timpul la jumătate (face referire la nivelul energetic al

- Perioda oscilației de bază;

- Durata totală a impulsului;

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 4/71

Semnalele de testare in CEM pot fi:

 Impulsuri dublu exponențiale (cu fronturi de creștere sau scădere

Denumirea impulsului se compune din:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 5/71

 Oscilații amortizate: timp de creștere al primului vârf și frecvență

Denumirea impulsului se compune din:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 6/71

Când este necesar a se face distincție între semnalul de regim

Frecvența de repetiție a semnalului

Lățimea impulsului la 50% din amplitudine (timpul la jumătate)

Perturbație de regim tranzitoriu

Impuls (în cadrul zgomotului continuu)

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 7/71

Caracteristicile regimului tranzitoriu/zgomotului produs de unele echipamente

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 8/71

Caracterizarea în domeniul frecvențe a semnalelor are la bază

Amplitudinea componentei spectrale/armonicii de ordinul k:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 9/71

Explicativa la seria Fourier

Reprezentare a nivelului componentelor spectrale

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 10/7

Efectul modificării nivelului unei componente spectrale

CIRCUIT REZONANT DERIVATIE

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 11/71

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 12/71

Componentele spectrale pentru trenuri de impulsuri utilizate în CEM [1]:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 13/71

 La frecvențe ridicate nu se mai pot aplica “metodele clasice” → se ține

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 14/71

Perturbatii electromagnetice (PEM)

SURSE FUNCTIONALE (Intentional sources)

 Perturbatii intentionate (ex: bruiajul electronic, impulsul

SURSE NEFUNCTIONALE (Unintentional sources)

 Perturbatii neintentionate in curenti tari:

 Perturbatii neintentionate in curenti slabi:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 15/71

Electroniştii preferă clasificarea surselor de

Zgomot aleator care are

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 16/71

Inginerii de curenţi tari clasifică sursele de perturbaţii electromagnetice

 După nivelul de frecvenţă:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 17/71

3.1. Surse de perturbaţii de joasă frecvenţă

Perturbaţii de joasă frecvenţă (JF) = toate tipurile de “paraziţi” a căror

O perturbaţie la joasă frecvenţă:

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 18/71

3.1.1. PERTURBAŢII 3.1.3. PERTURBAŢII PERMANENTE

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 19/71

3.1.1. PERTURBAŢII PERMANENTE (ÎNTREŢINUTE, CONTINUE) PRIN

Perturbaţii întreţinute (continue, permanente) = ansamblul de semnale

Toate perturbaţiile întreţinute, prin conducţie la joasă

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA – curs 3 20/71