5.

6 Filtre de armonice

În sistemul electroenergetic curbele tensiunilor şi curenţilor electrici se pot abate

de la forma sinusoidală. Aceste curbe conţin pe lângă oscilaţia fundamentală, având
frecvenţa f1  50 Hz, o serie de oscilaţii suprapuse cu frecvenţele fk = k  f1 (unde
k = 2,3,4) numite armonice superioare şi uneori oscilaţii cu frecvenţe inferioare
frecvenţei f1, fracţionare, numite subarmonice.
Regimul energetic ale cărui curbe de tensiune şi de curent electric sunt periodice
dar cel puţin una dintre ele este nesinusoidală se numeşte regim nesinusoidal.
Pentru studiul mărimilor electrice nesinusoidale se foloseşte descompunerea în
armonice, pe baza analizei Fourier. Seria Fourier conţine un spectru discret de frecvenţe
format numai din multipli întregi ai pulsaţiei fundamentale. Caracteristicile amplitudine-
frecvenţă şi fază-frecvenţă sunt discrete iar reprezentarea lor grafica redă sugestiv com-
poziţia spectrala a curbelor nesinusoidale analizate.
5.6.1 Indicatorii caracteristici ai regimului nesinusoidal
Mărimile care caracterizează regimul nesinusoidal rezultă din forma curbei tensi-
unii u(t) şi/sau a curbei curentului electric i(t):
a) valoarea instantanee, u(t);
b) valoarea de vârf, Umax definită ca cea mai mare valoare care apare în curba
tensiunii la un moment t  0, T 2 ;
c) valoarea efectivă U (valoarea medie pătratică) a tensiunii:
T
1
U
T 0 
 u 2 (t ) dt ; (1)

d) coeficientul de vârf kv este raportul dintre valoarea maximă şi valoarea efectivă

a curbei:
k v  U max U ; (2)
e) coeficientul de formă kf este egal cu raportul dintre valoarea efectivă şi valoarea
medie a curbei pe un interval de o semiperioadă:
k f  U U med  1 ; (3)
f) amplitudinea fundamentalei U1max este valoarea de vârf a fundamentalei
obţinută pe baza analizei Fourier;
g) factorul de distorsiune armonică totală (Total Harmonic Distortion):
2
�
40U �
THDU  � � k �� 100 (4)
k 2 U
�1�
unde Uk este valoarea efectivă a armonicei de rang k, iar U1 valoarea efectivă a
fundamentalei (k = 1).
O curbă se consideră practic sinusoidală dacă THDU < 5%.
h) nivelul individual al armonicei k, k, definit ca raportul valorii efective a
armonicei de rang k la valoarea efectivă a fundamentalei (k = 1):
 k  U k U1 � 100 k  2,3,4... (5)
Relatiile anterioare au fost scrise pentru tensiune. În mod similar se pot defini
coeficienţii regimului nesinusoidal şi pentru curent.
 Utilizarea aparaturii clasice pentru măsurarea tensiunilor, intensităţii curenţilor
electrici, puterilor şi energiilor, în prezenţa regimului electroenergetic nesinusoidal,
determină erori. Pentru efectuarea unor măsurători de mare acurateţe trebuie folosite
aparate cu True RMS, capabile să ofere valoarea efectivă reală a tensiunilor şi curenţilor.
În tabelul următor se prezintă sintetic indicatorii de calitate ai energiei electrice şi
valorile admise de către unele norme de compatibilitate electromagnetică.

Tabelul 1. Indicatori de calitate ai energiei electrice
Nr.
crt. Indicator
1 Frecvenţa 50 Hz  1%
50 Hz  4%
2 Amplitudinea tensi-
unii (Un tensiunea
nominală, Uc tensi-
unea contractată)
3 Supratensiuni
temporare
4 Supratensiuni
tranzitorii
5 Goluri de tensiune
6 Întreruperi de scurtă
durată
7 Întreruperi de
lungă durată
8 Armonice
Norma
EN 50160 UNIPEDE Norme în
DISNORM 1289 România
Indicatori primari
PE 0261992;
în 95% din timp 50 Hz  2% RFUEE;
PE 93293
în 100% din timp 50 Hz  1%
în 100% din timp
50 Hz  0,5%
în 99% din timp
50 Hz  0,1%
în 90% din timp
Uc  10% Un  10% la JT STAS 93089
în 95% din timp Un  (510)% Un  10% la JT
la MT Un  (520)%
la MT şi IT
1,7Uc - -
- - -
Cele mai multe din- Amplitudinea golu-
tre goluri au durate lui (10100)%, cu
sub 1 s şi amplitu- durate 10 ms -
dine sub 60%. câteva secunde.
Nr = 10100  an
Zeci până la sute pe Durata sub 1 min. PE 12493; PE 013/94
an; 70% dintre între- Se definesc prin Se definesc prin număr
ruperi au o durată frecvenţa anuală de mediu şi maxim, cu un
sub 1 s. apariţie pe un fider. anumit nivel de risc.
Valorile se stabilesc cu
consumatorul.
Durata peste 1min. PE 12493; PE 013/94
1050  an Se definesc prin Se definesc prin număr
frecvenţa anuală mediu, durată medie,
de apariţie şi du- număr maxim, durată
rata medie. maximă, cu un anumit
nivel de risc. Valorile se
stabilesc cu consuma-
torul.
Limite de nivel de Limite de nivel de PE 14394
armonice şi coefici- armonice. Coeficient de distor-
ent de distorsiune pe Coeficient de dis- siune la JT şi MT
curba de tensiune, torsiune 8%. de 8%, la ÎT de 3%.
în 95% din timp. Valori limită pentru
nivel armonice până la
rangul 40.
 Indicatori de calitate ai energiei electrice (continuare)
Nr. Norma
crt. Indicator EN 50160 UNIPEDE Norme în
DISNORM 1289 România
Indicatori secundari
9 Interarmonice - - -
10 Fluctuaţii de tensi- Limite pentru indi- PE 1421980
une (efect de flicker) catorul de scurtă du- Limite în funcţie de
rată Pst şi indicatorul - curba de iritabilitate.
de lungă durată Plt
11 Fluctuaţii rapide de 4% din Uc 3% din Un -
tensiune (excepţional 6%) (excepţional 8%)
12 Nesimetrii Coeficient total de Coeficient total de PE 1431994
nesimetrie sub 2% în nesimetrie sub 2%. Coeficient total de
95% din timp. nesimetrie:
- sub 2% la JT şi MT;
- sub 1% la ÎT.

5.6.2 Cauze ale regimului electroenergetic nesinusoidal

a) Echipamente generatoare de tensiuni armonice Uk sunt, de exemplu,
transformatoarele şi bobinele cu circuit magnetic saturat, mutatoarele în regim de invertor
etc. În schema electrică echivalentă, sursa de tensiuni armonice se defineşte prin t.e.m. ek,
impedanţa internă Zik şi sarcina exterioară Zk.
b) Echipamente generatoare de curenţi armonici Ik ,de exemplu, cuptoarele cu arc
electric, instalaţiile de sudare cu arc electric, bobinele cu miez din fier, lămpile cu
descărcare în gaze şi vapori metalici, descărcarea corona pe liniile electrice, mutatoarele
în regim de redresor, cuprind procese cu caracter neliniar. Schema electrică echivalentă a
sursei de curenţi armonici cuprinde sursa de curent Ik, impedanţa internă Zik şi sarcina
exterioară Zk.
c) Echipamente amplificatoare de regim nesinusoidal
 Condensatoarele conectate în paralel cu reţeaua electrică prezintă, pentru fiecare
armonică k o admitanţă Yk proporţională cu frecvenţa:
Yk  k   1  C , (6)
unde C este capacitatea condensatorului iar  1  2    f1 este pulsaţia armonicei
fundamentale. Dacă tensiunea aplicată u(t) conţine componente armonice, curenţii
armonici Ik care parcurg condensatorul C şi deci se propagă în reţea pot avea valori
importante:
Ik  U k  Yk  k   1  C  Uk . (7)
Este posibilă, în acest fel, o amplificare a regimului deforrmant ca şi o
suprasolicitare termică (în curent) a bateriei de condensatoare. Aceste situaţii pot
interveni la compensarea factorului de putere prin conectarea unei baterii de
condensatoare, neluând în considerare prezenţa armonicelor de tensiune. Nu este deci
recomandată utilizarea de baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de
putere dacă tensiunile pe bare ar putea fi nesinusoidale. Dacă tensiunile pe bare sunt
deformate, se urmăreşte limitarea puterii fictive (complementară): F  S 2  P 2 .
 Bobinele parcurse de curentul electric i(t) care cuprinde şi componente
armonice determină componente armonice şi în curba tensiunii la borne care se
suprapune peste tensiunea aplicată u(t) şi rezultă o amplificare a regimului nesinusoidal.
 5.6.3 Atenuarea regimului electroenergetic nesinusoidal
Pentru limitarea propagării armonicelor în reţeaua de alimentare şi pentru a
reduce astfel efectele negative ale acestora se pot utiliza mai multe soluţii:
(1). separarea consumatorului deformant de restul reţelei electrice;
(2). amplasarea consumatorului deformant în zone de reţea cu puteri mari de
scurtcircuit;
(3). folosirea filtrelor electrice absorbante şi/sau refulante.
Utilizarea condensatoarelor în reţeaua electrică în prezenţa regimului nesinusoidal
este admisă numai în schema filtrelor de armonice, asigurându-se limitarea puterii fictive
(complementare).

a). Filtrul electric absorbant cuprinde mai multe circuite formate fiecare dintr-un
condensator conectat în serie cu o bobină fără miez de fier.
Filtrul de armonice este conectat în paralel cu reţeaua, respectiv cu generatorul de
curenţi armonici.
Fiecare circuit este dimensionat la rezonanţa de tensiune pentru una din
armonicele semnificative din reţeaua electrică.

RL RD

(a)

(b)
Fig. 1 Filtre electrice absorbante (a); schema electrică echivalentă .

În mod obişnuit filtrul absorbant cuprinde circuite rezonante pe armonicele 5, 7,

11 şi 13, care sunt cele mai importante în sistemul electromagnetic (armonicele de rang
par, în mod uzual sunt nesemnificative).
La rezonanţă în circuitul dimensionat pentru armonica de rang „i” (fig. 2) este
valabilă relaţia:
1
i�1 � Li  , unde : 1  2 f1 este pulsaţia fundamentalei.
1 �
i� Ci
 Impedanţa Zi a circuitului rezonant pe armonica „i” variază
cu pulsaţia  k a tensiunii aplicate ωk=kω1, conform relaţiei:
2
 1 
Z i (k )  Ri2    k Li  
  k Ci 
Valoarea minimă a acestei impedanţe este Z i (i )  Ri şi se
obţine pentru armonica „i”, care are pulsaţia ωi=iω1.
Fig. 2

Reactanţa circuitului rezonant pe armonica „i” este:

1 � 1 �
Xi( k )  k �1 � Li  k� 1 �Li �1 2 2 �.
1 �
k� Ci � k � 1 � Li �
Ci �
1
Dar din condiţia de rezonanţă i � 1 �Li  se obţine:
1 �
i� Ci
1
12 �Li �Ci  2 ,
i
iar expresia reactanţei circuitului rezonant pe armonica „i” devine:
� i2 �
Xi( k )  k �1 � Li �1 2 �
� k �
Se constată că:
 pentru armonice de rang k < i regimul este capacitiv:
� i �
Xi( k ) < 0 � deoarece  1 �;
� k �
 pentru armonice de rang k > i regimul este inductiv:
� i �
Xi( k )  0 � deoarece < 1 �;
� k �
 pentru armonica de rang „i” se obţine rezonanţa de tensiune, iar regimul este
rezistiv X i ( i )  0

Fig. 3 Variaţia impedanţei filtrului absorbant şi a reactanţei acestuia funcţie de rangul

armonicei.
 Concluzie:
Circuitul rezonant pentru armonica de rang „i” conectat în paralel într-o reţea la
bornele generatorului de curenţi armonici, scurtcircuitează curentul armonic de rang „i”
deoarece pentru această armonică impedanţa filtrului, Zk(i), este minimă.
Orice filtru rezonant pe o anumită frecvenţă, va amplifica armonicele de frecvenţe
mai mici şi va absorbi, parţial, armonicele de frecvenţe mai mari decât frecvenţa pe care a
fost acordat.
Cum fundamentala are rangul 1, adică are frecvenţa cea mai mică (50 Hz), orice
filtru se va comporta ca un condensator faţă de fundamentală, adică va produce putere
reactivă, contribuind la compensarea necesarului de putere reactivă a consumatorului
deformant (deci, creşte factorul de putere al consumatorului).
De aceea, când se montează un filtru de armonice într-un nod de consum din
sistemul electroenergetic, trebuie să se facă o corelare a capacităţii sale de a debita putere
reactivă cu celelalte măsuri adoptate în acel nod pentru îmbunătăţirea factorului de
putere.
Filtrul va descărca reţeaua de alimentare de o parte din puterea reactivă cu care ar
fi trebuit să se încarce, reducând astfel pierderile de putere şi de tensiune pe reţeaua de
alimentare şi mărind tensiunea la bornele consumatorului.

b) Filtrul electric refulant cuprinde un circuit compus dintr-un condensator

montat în paralel cu o bobină.

Fig. 4 Filtru electric refulant.

Circuitul este dimensionat la rezonanţa de curent pentru o anumită frecvenţă

armonică „fi” şi conectat în serie cu generatorul de curenţi armonici.
Impedanţa filtrului refulant este:
C
R  j k L(1   k2 LC  R 2 )
Z (k )  L .
 k R C  (1   k LC )
2 2 2 2 2

La rezonanţă, pentru ωk=ωi , X(k) →∞.

Se constată că:
 pentru k = i (armonica de rang „i” pentru care a fost dimensionat filtrul), filtrul
are o impedanţă foarte mare, care tinde la infinit, asigurând separarea sistemului
de alimentare de sursa de armonică de rang „i”.
 pentru k < i filtrul prezintă caracter inductiv;
 pentru k > i filtrul prezintă caracter capacitiv.
 Fig. 5 Variaţia impedanţei filtrului refulant şi a reactanţei acestuia funcţie de rangul
armonicei.
Filtrul refulant permite limitarea amplitudinii curenţilor armonici transmişi în
reţeaua electrică de alimentare şi reducerea solicitării altor consumatori neliniari din
reţea.
Dacă f1≠50Hz (datorită furnizorului de energie electrică), eficienţa filtrelor
electrice absorbante/refulante este redusă (se modifică şi frecvenţa armonicelor
superioare odată cu f1 şi nu mai corespund cu frecvenţele pentru care a fost dimensionat
filtrul).