Sisteme automate cu eșantionare și Traductoare, interfețe și achiziție de date

1. Care este rolul unui traductor electric într-un sistem electronic de măsură
şi control?
Traductoarele electrice au rolul de a transforma informatia primara de la
obiectul de masurat in semnale electrice.
Semnalul electric de la ieşirea traductoarelor electrice este prelucrat cu ajutorul
circuitelor electronice de prelucrare.

2. Ce parametri pot modifica mărimea neelectrică de intrare la un traductor

capacitiv?

Traductoare capacitive – sunt traductoare de tip parametric la care mărimea

neelectrică de intrare produce modificarea valorii capacităţii unui condensator.
Variaţia de capacitate poate rezulta din modificarea distanţei dintre armăturile
condensatorului, a suprafeţei de suprapunere a acestuia sau a permitivităţii mediului
dintre armături.

3. Cum funcționează traductorul pentru măsurarea vitezei de curgere a unui

gaz?

Viteza de curgere a unui gaz se poate măsura pe principiul că un corp încălzit este
răcit de un gaz proporţional cu viteza acestuia. Pentru realizarea unei configuraţii
diferenţiale sau în punte se utilizează 2 respectiv 4 traductoare de temperatură care sunt
răcite în mod diferit de gazul în curgere.
În acest fel se obţine o diferenţă de temperatură în funcţie de viteza de curgere a
gazului.
a) Traductor integrat cu 2 traductoare de temperatură
 gaz

T1 T T2

Figura 2.19.
Tranzistoarele T1 şi T2 sunt utilizate ca şi traductoare de temperatură. T este
element de încălzire. Tranzistorul T2 este mai cald ca T1 deoarece gazul în curgere ajunge
încălzit la T2 de elementul de încălzit T. Tranzistoarele T 1 şi T2 sunt conectate în circuitul
de intrare al unui amplificator diferenţial la ieşirea căruia se obţine informaţia de viteză
de curgere.
Pentru a obţine o funcţie liniară între viteza de curgere a gazului şi diferenţa de
temperatură între T1 şi T2 este necesar să se menţină o diferenţă de temperatură
constantă între capsulă şi gaz.
În acest sens traductorul conţine două elemente sensibile la temperatură
(tranzistoare) unul plasat în gaz celălalt în capsulă şi ferit de curentul de gaz. Aceste două
tranzistoare comandă un amplificator diferenţial a cărui ieşire comandă elementul de
încălzire T, menţinându-se în acest fel o diferenţă de temperatură constantă între gaz şi
capsula traductorului.

b) O altă variantă constructivă cuprinde patru rezistenţe de tip p conectate în punte

 Al

gaz
p
n

Figura 2.20.

Rezistenţele plasate perpendicular pe viteza de curgere a gazului vor fi răcite mai

mult decât celelalte două obţinându-se astfel dezechilibrul punţii în funcţie de viteza de
curgere a gazului. Traductoarele de viteză de curgere pot fi adaptate şi pentru lichide
utilizându-se la măsurarea debitului în pompe şi sisteme de injecţie a combustibilului, la
măsurarea energiei în sisteme publice de încălzire, la măsurători în medicină referitoare
la respiraţie.

4. Explicați principiul de funcționare al amplificatorului cu modulare-

demodulare cu purtătoare sinusoidală (schema și diagramele semnalelor
aferente în domeniul timp).

Semnalul de intrare u i este aplicat modulatorului prin filtrul de intrare de tipul

trece jos. Rezultă limitarea superioară a domeniului de frecvenţe ale semnalului de
intrare corespunzătoare frecvenţei maxime de lucru a amplificatorului şi in concordanţă
cu frecvenţa f p a semnalului purtător. Sursa de semnal purtător generează tensiunea
sinusoidală u p , de frecvenţă f p , pentru comanda modulatorului şi demodulatorului.
Modulaţia utilizată este în amplitudine şi fază, funcţie de valoarea şi, respectiv,
polaritatea semnalului de intrare filtrat u if .

Semnalul u m la ieşirea modulatorului este aplicat la intrarea amplificatorului de

curent alternativ căruia îi revine practic sarcina amplificării de putere a semnalului.
Semnalul modulat şi amplificat u ma este apoi demodulat. Deoarece informaţia privind
polaritatea tensiunii de intrare este conţinută în faza semnalului modulat, rezultă că
pentru reconstituirea polarităţii este necesară funcţionarea sincronă a modulatorului şi
demodulatorului. În acest scop, comanda modulatorului şi demodulatorului se realizează
de la o singură sursă de semnal purtător. Semnalul demodulat u d este aplicat filtrului de
ieşire de tip trece jos care permite trecerea spre ieşire numai a componentelor din
domeniul de frecvenţe corespunzător semnalului de intrare filtrat u if . Rezultă că semnalul
u ma de la ieşirea amplificatorului cu modulare - demodulare are aceeaşi lege de variaţie
de timp cu semnalul de intrare filtrat, dar la un nivel de putere mult mai mare decât
acesta.

Fig. 3.2. Structura unui amplificator cu modulare – demodulare

cu purtătoare sinusoidală
Fig. 3.3. Diagramele semnalelor aferente funcţionării unui amplificator
 cu modulare – demodulare.

a)reprezentare în domeniul timp

5. Ce rol au modulatorul și demodulatorul în schema amplificatorului cu

modulare-demodulare cu purtătoare sinusoidală?

Semnalul de intrare u i este aplicat modulatorului prin filtrul de intrare de tipul trece
jos.
Semnalul u m la ieşirea modulatorului este aplicat la intrarea amplificatorului de
curent alternativ căruia îi revine practic sarcina amplificării de putere a semnalului.
Semnalul modulat şi amplificat u ma este apoi demodulat. Deoarece informaţia privind
polaritatea tensiunii de intrare este conţinută în faza semnalului modulat, rezultă că
pentru reconstituirea polarităţii este necesară funcţionarea sincronă a modulatorului şi
demodulatorului. În acest scop, comanda modulatorului şi demodulatorului se realizează
de la o singură sursă de semnal purtător.

6. Care este rolul filtrului de ieșire din schema amplificatorului cu modulare-

demodulare cu purtătoare sinusoidală?

Semnalul de intrare u i este aplicat modulatorului prin filtrul de intrare de tipul trece
jos.
Semnalul demodulat u d este aplicat filtrului de ieşire de tip trece jos care permite trecerea
spre ieşire numai a componentelor din domeniul de frecvenţe corespunzător semnalului
de intrare filtrat u if .

7. Ce rol au comutatoarele din schema unui amplificator cu modulare –

demodulare cu chopper?

Amplificatorul cu modulare-demodulare se utilizează pentru amplificarea cu 60  100 dB

a unor tensiuni de nivel foarte mic (microvolţi sau milivolţi) şi de joasă frecvenţă,
deoarece permit obţinerea unor valori reduse ale derivei tensiunii de decalaj în timp şi
cu temperatura.
De asemenea, utilizarea amplificatorului cu modulare - demodulare creează
posibilitatea izolării galvanice între intrarea şi ieşirea acestuia.
Amplificatorul cu modulare - demodulare cu chopper funcţionează cu semnal
purtător de forma dreptunghiulară, ceea ce conduce la realizarea modulatorului şi a
demodulatorului cu comutatoarele k1 şi respectiv k2 conform structurii din fig. 2.4.

Fig. 3.4.a) Structura unui amplificator cu modulare – demodulare cu chopper

8. Cum se realizează izolarea galvanică în schema unui amplificator de izolare

cu cuplaj optic şi modulaţie în intensitate luminoasă?

Structura amplificatorului de izolare cu cuplaj optic din fig.3.7, cuprinde două

circuite fotocuploare FC1 şi FC2. Fiecare circuit fotocuplor este construit dintr-o diodă
electroluminiscentă şi un fototranzistor. Fotocuplorul FC2 este utilizat pentru izolarea
galvanică între intrarea şi ieşirea amplificatorului, iar fotocuplorul FC1 este inclus în bucla
de reacţie negativă a amplificatorului de intrare.

9. Realizați schema amplificatorului de izolare cu cuplaj optic şi modulaţie în

intensitate luminoasă. Explicați mărimile ce intră în relația funcției de
transfer a amplificatorului.
 Fig. 3.12. Structura amplificatorului de izolare cu cuplaj optic
şi modulaţie în intensitate luminoasă
În cele ce urmează se va deduce funcţia de transfer a amplificatorului de izolare pe
baza ipotezei privind identitatea caracteristicilor celor două fotocuploare. Din
structura amplificatorului, fig. 3.12, rezultă:

ui E1
I1   ,
R1 R2
( 3.1)

ue E2
I2   ,
R4 R3

unde I1 şi I2 reprezintă curenţii de colector corespunzători celor două

fototranzistoare. Deoarece diodele electroluminiscente ale celor două
fotocuploare sunt conectate în serie, rezultă:
 I1  I 2 ( 3.2)

Din relaţiile (3.1) şi (3.2) se obţine funcţia de transfer a amplificatorului de izolare:

R4 E E 
ue   ui  R4  1  2 
R1  R2 R3 

(3.3)

10.Ce rol are circuitul comparator din schema unui convertor tensiune-
frecvență?
Când tensiunea ui scade sub nivelul masei, circuitul comparator COMP comută şi se
declanşează circuitul basculant monostabil în stare cvasistabilă. Pe durata t r a acestei stări
se comandă cuplarea comutatorului K şi deci integrarea curentului de referinţă I r .

Se obţine variaţia liniară cu pantă pozitivă a tensiunii u i în intervalul t r .

11.Care este în general scopul utilizării convertoarelor numeric-analogice?

Un convertor numeric analogic are la intrare un semnal numeric si exprimat printr-o

secvenţă de variabile binare bk, k =1, 2, … , N şi dă la ieşire un semnal analogic se (curent
sau tensiune) funcţie de valoarea numerică a semnalului de intrare, în concordanţă cu
codul utilizat.

12.Redați principalele caracteristici ale convertoarelor numeric analogice, pe

baza cărora se alege un convertor numeric analogic pentru o aplicaţie.

Principalele caracteristici ale convertoarelor numeric analogice, pe baza cărora se

alege un CNA pentru o aplicaţie, sunt: codul semnalului de intrare, rezoluţia, precizia,
viteza, stabilitatea cu temperatura, natura şi domeniul semnalului de ieşire, cerinţele
privind referinţa şi consumul de putere.
 13.Scrieți funcţia de transfer a unui convertor numeric analogic liniar şi
unipolar.

Funcţia de transfer a unui CNA liniar şi unipolar este dată prin relaţia

se  K  U r  DCF , (4.11)

unde K este o constantă,Ur este tensiunea de referinţă şi DCF este valoarea numerică a
secvenţei de intrare bk, k = 1, 2, … , N în codificare fracţionară. Bitul b1 reprezintă bitul de
semnificaţie maximă (MSB, Most Significant Bit), iar bN reprezintă bitul de semnificaţie
minimă (LSB, Least Significant Bit).

14.Cum se stabilește rezoluția unui convertor numeric analogic?

Rezoluţia unui CNA este dată de numărul N de biţi care compun secvenţa de intrare şi
poate fi exprimată prin valoarea mărimii 1LSB.

15.Ce înseamnă FSR și LSB la un convertor numeric analogic? Scrieți relațiile

lor de calcul.
Se defineşte mărimea LSB(LSB, Least Significant Bit) ca variaţia minimă a valorii semnalului
de ieşire, variaţie care se obţine pentru modificarea semnalului de intrare între două
valori succesive corespunzătoare secvenţei (de exemplu: comutarea de la 0 la 1 numai a
bitului de semnificaţie minimă).

FSR
1LSB 
2N

Se defineste intervalul de variaţie a semnalului de intrare (FSR,Full-Scale Range), cu

valoare tipică de 10 V.
 16.Explicați ce reprezintă neliniaritatea integrală și neliniaritatea diferențială
la un convertor numeric analogic?
Neliniaritatea integrală (INL) a unui CNA este dată de diferenţa maximă între valorile
corespunzătoare rezultate din funcţia de transfer liniară care trece prin punctele extreme
ale caracteristicii reale.

Neliniaritatea diferenţială (DNL) a unui CNA este dată de diferenţa maximă faţă de
variaţiile de 1LSB ale semnalului de la ieşire corespunzător variaţiilor între două valori
succesive ale secvenţei de intrare. O neliniaritate diferenţială mai mare de −1LSB conduce
la o comportare nemonotonă a CNA. Utilizarea unui CNA nemonoton într-un sistem de
achiziţie şi control poate conduce la instabilitate.

17.Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării unui convertor numeric

analogic cu rețea de rezistențe ponderate binar.
Avantaj: variantă constructivă simplă

Dezavantaj: necesită o gamă largă de valori de rezistenţe dificil de realizat cu precizie

ridicată.

18.Realizați schema unui convertor numeric analogic cu rețea de rezistențe R-

2R. Care este relația de calcul a curentului de ieșire în funcție de biții din secvența
de intrare și curentul de referință?

R1
b1 b2 bk bN-1 bN

AO
Ue
+
K1 K2 Kk KN-1 KN

2R 2R 2R 2R 2R 2R

I1 I2 Ik IN-1 IN
R R R R

Ir I1 I2 Ik IN-1 IN
 Ur U
I e   bk   r   bk  2 k
2 R R
k

19.Ce este circuitul integrat DAC 08?

DAC 08 este un circuit integrat monolitic cu funcţia de CNA de 8 biţi, cu ieşiri de curent
complementare şi de tipul multiplicator. Astfel, la utilizarea circuitului DAC 08 în aplicaţii
de CNA multiplicator, tensiunea de referinţă poate fi modificată în domeniul 1 la 40, cu
respectarea condiţiei de monotonie.

20.Ce rol au tranzistoarele din schema internă a circuitului integrat DAC 08?

La bornele rezistenţei R, conectată la emitorul tranzistorului T, rezultă o tensiune care

alimentează reţeaua R-2R. Deoarece potenţialele emitoarelor tranzistoarelor T1, T2 , … ,
T8 sunt egale cu potenţialul emitorului tranzistorului T, rezultă divizarea cu doi a curenţilor
în nodurile reţelei.

21.Caracteristici ale convertoarelor analog numerice.

Fig.5.1. Caracteristica de transfer a unui CAN unipolar

 Se [bk]
11...111
11...110

10...010
10...001
-2N-1 1-2N-1 2-2N-1 ui
10...000
-(FSR/2) -2 -1 0 1 2
2N-1-2 2N-1-1 2N-1 [LSB]
01...111
01...110 (FSR/2)

00...010
00...001
00...000

Fig.5.2. Caracteristica de transfer a unui CAN bipolar

22.Ce se înțelege prin timpul de conversie a unui convertor analog numeric?

Timpul de conversie al unui CAN reprezintă intervalul între momentul declanşării unui
proces de conversie şi momentul stabilizării secvenţei de ieşire conţinând rezultatul
conversiei.

23.Realizați schema și diagrama de timp a unui convertor analog numeric cu

aproximații successive
 REGISTRU DE u0 GENERATOR DE
ui C
IMPULSURI
APROXIMAŢII SUCCESIVE
b1
b2
.
.
bk
.
.
... ... .
bN
a)
.
uc
Ur
CNA

u0

t
b1

t
b2

bk
b)

bN

t
 Fig. 5.4. CAN cu aproximaţii succesive :
a – structura de principiu ; b – funcţionarea pe bază de diagrame de timp .

24.Realizați structura de principiu și diagrama de timp a unui convertor analog

numeric cu integrare în două pante.
UI
tr tx
t

a)

K2

ui

C
K R
UI
AO
COMP
-Ur

DISPOZITIV U0 GENERATOR
NUMĂRĂTOR
DE DE
(f0)
 b)

5.5. CAN cu integrare în două pante

25.Câte intervale de integrare sunt necesare procesului de conversie la un

convertor analog numeric cu integrare în două pante?

Conversia analog numerică prin integrare în două pante se bazează pe integrarea

tensiunii de intrare ui, un interval de timp constant tr, urmată de integrarea tensiunii de
referinţă Ur de polaritate opusă tensiunii Ui, un interval de timp tx necesar anulării efectului
de integrare a tensiunii de intrare de intrare ui .

26.Redați structura de principiu și diagrama de timp a unui convertor analog

numeric cu integrare în trei pante.

tx2 UI tr tx tx2
t
 C
ui R
K1 K2 C1
- UI
A0
R/k
+
-Ur
-Uc C2

U0 Generator de
Numărător Disp. commandă
f0 impulsuri

Fig. 5.6. CAN cu integrare în trei pante :

a – diagrama de timp a integrării în trei pante ; b – structura de principiu.

27.Care sunt avantajele utilizării unui convertor analog numeric cu integrare

în trei pante față de un convertor analog numeric cu integrare în două
pante?

În cazul unui CAN cu integrare în două pante, reducerea intervalului de integrare a

tensiunii de referinţă se poate obţine prin mărirea curentului de referinţă corespunzător
(de exemplu prin utilizarea unei rezistenţe R/K numai în intervalul de integrare a tensiunii
–Ur). În acest caz această modificare este echivalentă cu utilizarea unei tensiuni de
referinţă de valoare –KUr.

tr
tx   ui (5.23)
k U r

Nr
D u i
k U r

Fapt care indică reducerea de k ori a intervalului t x respectiv a valorii numerice a

rezultatului conversiei.
 Rezultă că reducea timpului de conversie s-a obţinut cu preţul reducerii de k ori a
rezoluţiei analog numerice. Integrarea în trei pante permite reducerea timpului de
conversie faţă de cazul integrării în două pante şi menţinerea rezoluţiei conversiei.

28.Realizați structura de principiu și diagrama de timp a unui convertor analog

numeric cu integrare în patru pante.

UI
K2 (Ur1) ( ) (Ur1) (Ur1) K2
(ui)
cuplat cuplat
(-uimax)

Ur2

(+uimax)
t1 t2 t3 t4 t5 t6 t7 t
N1T0 NT0 DT0
4N1T0

N3T0

a)
 K2

Ui
K1 R C
Ur1 GENERATOR
-
AO COMP DE

+
u0
Ur2
(f0)

DISPOZITIV DE COMANDĂ

NUMĂRĂTOR NUMĂRĂTOR NUMĂRĂTOR NUMĂRĂTOR

1 2 3 4

b)
Fig.5.7.CAN cu integrare în patru pante : a - diagrama de timp a integrării în patru pante;
b – structura de principiu .
 29.Explicați funcţionarea de principiu pe bază de diagrame de timp a unui
circuit de eșantionare și memorare.

E/M

ui ue
CEM t

ue
E/M ui
ue

a) b)

Fig. 6.1. Circuit de eşantionare şi memorare: a-reprezentare funcţională ;

b-funcţionare de principiu pe bază de diagrame de timp.

În stare de eşantionare, impusă prin nivelul logic 1 al semnalului de comandă E/M

circuitul de eşantionare şi memorare (CEM) funcţionează ca repetor. Frontul de coborâre
al semnalului de comandă E/M determină memorarea valorii tensiunii de intrare ui de la
momentul corespunzător frontului. Această valoare a tensiunii de intrare este menţinută
la ieşirea circuitului de eşantionare şi memorare în intervalul corespunzător stării de
memorare impusă prin nivelul logic 0 al semnalului de comandă E/M.

Circuitele de eşantionare şi memorare se utilizează în sisteme de achiziţie şi

distribuţie de date. Astfel, într-un sistem de achiziţie de date ieşirea CEM este conectată
la intrarea CAN. În intervalul corespunzător efectuării unei conversii analog numerice,
circuitul de eşantionare şi memorare este comandat în stare de memorare pentru a
menţine constantă tensiunea la intrarea convertorului analog numeric. Astfel, se obţine
mărimea valorii limitei superioare a domeniului de frecvenţe ale semnalului de intrare la
care CAN este utilizat la rezoluţia maximă dată de numărul de biţi ai acestuia. Se
precizează că acest deziderat este atins dacă tensiunea de la intrarea CAN nu se modifică
în intervalul efectuării conversiei cu mai mult de  1/2 LSB. În sistemele de distribuţie a
datelor, circuitele de eşantionare şi memorare sunt utilizate pentru reconstituirea
semnalelor multiplexate în timp.

30.Ce reprezintă timpul de apertură, timpul de conversie, timpul de stabilizare

și timpul de achiziție la un circuit de eșantionare și memorare?

Timpul de apertură tap, figura 6.2, reprezintă intervalul între frontul de comandă a
stării de memorare pentru CEM şi comutarea efectivă a circuitului în stare de
memorare.
Timpul de stabilizare la comutarea CEM în starea de memorare tS, figura 6.2,
reprezintă intervalul între momentul de sfârşit al timpului de apertură şi momentul
reducerii amplitudinii oscilaţiilor de la ieşirea CEM sub valoarea ½ LSB.
Timpul de achiziţie tac, figura 6.2, reprezintă intervalul de timp între frontul de
comandă a stării de eşantionare şi momentul când ieşirea CEM urmăreşte intrarea cu o
precizie dată ( eroare mai mică de ½ LSB ).
1
f  . (6.7)
 2 N 1
 t iap

Se precizează că în cazul achiziţiei fără CEM, pentru utilizarea unui CAN la rezoluţia
maximă, se deduce o relaţie similară cu (6.7) în care tiap se înlocuieşte cu timpul de
conversie Tc al convertorului analog numeric.

31.Explicați ce sunt alterarea și diafonia la un circuit de eșantionare și

memorare.

Modificarea tensiunii ue de la ieşirea CEM în stare de memorare este caracterizată

prin panta de variaţie a acesteia Δue/Δt, numită viteză de alterare. Alterarea tensiunii de
la ieşirea CEM în stare de memorare până în momentul terminării conversiei analog
numerice trebuie să fie mai mică decât ½ LSB.
Diafonia, figura 6.2,caracterizează variaţiile tensiunii ue de la ieşirea CEM în starea
de memorare datorate variaţiilor tensiunii de intrare ui. Diafonia se determină pentru o
tensiune de intrare sinusoidală de amplitudine şi frecvenţă maxime de funcţionare
pentru CEM şi trebuie să fie mai mică decât ½ LSB.

32.Principii de construcție a circuitelor de eșantionare și memorare.

Pentru construcţia circuitelor de eşantionare şi memorare se utilizează

amplificatoare operaţionale, condensatoare, ca elemente de memorare şi comutatoare prin
care se realizează comanda în stările de eşantionare şi, respectiv, memorare, figura 6.4.
Amplificatorul operaţional de intrare AO1, figura 6.4,asigură o impedanţă mare de
intrare a CEM şi impedanţă mică pentru încărcarea condensatorului C în starea de
eşantionare, ceea ce conduce la un timp de achiziţie redus. Amplificatorul operaţional de
ieşire AO2 este cu tranzistoare cu efect de câmp în circuitul de intrare, ceea ce conduce la
descărcarea lentă a condensatorului C în starea de memorare şi deci la o viteză de alterare
redusă. Valoarea capacităţii condensatorului de memorare C se alege în funcţie de
caracteristicile aplicaţiei în care se utilizează circuitul de eşantionare şi memorare. Astfel,
creşterea valorii capacităţii condensatorului de memorare conduce la creşterea timpului
de achiziţie al CEM şi la scăderea vitezei de alterare a tensiunii de ieşire în starea de
memorare.
Reducerea erorilor de decalaj ale CEM se poate obţine prin includerea celor două
amplificatoare operaţionale AO1 şi AO2 într-o buclă de reacţie globală, figura 6.5.

-
- M
AO2
K E
AO1 ue

ui
C

E/M
 Fig. 6.4. Structura de principiu a unui circuit de eşantionare şi memorare

-
- M
AO2
R K E
AO1
ue

ui C
Cd

Fig. 6.5. Structura de principiu a unui circuit de eşantionare şi memorare

cu buclă de reacţie globală.
 33.Ce rol are bucla de reacție globală într-un circuit de eșantionare și
memorare?

Efectul principal al utilizării reacţiei globale constă practic în eliminarea erorilor de

decalaj corespunzătoare amplificatorului operaţional de ieşire AO 2.Rezultă că, în cazul
structurii de principiu din figura 6.5, erorile de decalaj ale CEM sunt date de amplificatorul
operaţional de intrare AO1, care trebuie ales cu derivă redusă de decalaj. Se precizează că
în starea de memorare cele două amplificatoare operaţionale lucrează separat în
configuraţii de repetoare.

34.Ce elemente intră în structura unui sistem de achiziţie de date cu un semnal

analogic de intrare?

Structura unui sistem de achiziţie de date cuprinde circuite analogice cu funcţii de

prelucrare necesare pentru conversia datelor, circuite pentru conversia analog numerică
şi circuite de interfaţă pentru transferul numeric rezultat din achiziţie la sistemul de
prelucrare numerică, SPN. De asemenea, prin circuitele de interfaţă se poate realiza
controlul funcţionării SAD de către SPN.

ui FILTRU AMPLIFICATOR b1, b2, ... , bN

CEM CAN
DE CU CÂŞTIG
START
G E/M
CONV. STARE

CONV.

SISTEM DE PRELUCRARE NUMERICĂ

Fig.7.1. Structura unui sistem de achiziţie de date cu un semnal analogic de

intrare

Structura unui SAD cu un semnal analogic de intrare, figura 7.1, cuprinde un filtru de
intrare de tipul trece jos, cu funcţia de eliminare a erorilor de aliere care pot rezulta în
urma reprezentării numerice analogice. Amplificatorul cu câştig programabil din structura
SAD permite mărirea gamei dinamice corespunzătoare semnalului analogic de intrare,
pentru care se poate utiliza un sistem de achiziţie de date. Gama dinamică (GD) a
semnalului de intrare ui este exprimată în funcţie de valoarea maximă a semnalului de
intrare uimax şi de valoarea minimă impusă a se detecta uimin.det.

35.Realizați schema de principiu și explicați diagramele de timp ale semnalelor

de control pentru un sistem de achiziţie de date cu multiplexarea a 8
semnale analogice de intrare.
36.Ce rol are multiplexorul în schema unui sistem de achiziție de date cu
multiplexarea semnalelor analogice de intrare?

Pentru achiziţia cu un sistem a mai multor semnale analogice de intrare se impune

utilizarea unui circuit multiplexor. Acest multiplexor poate fi conectat în structura
sistemului de achiziţie de date în mod diferit, obţinându-se variantele de SAD care se
prezintă în cele ce urmează, în ordinea creşterii complexităţii structurii ca număr de
componente utilizate şi cu consecinţa creşterii frecvenţei de achiziţie.

Structura sistemului de achiziţie de date cu multiplexarea semnalelor analogice de

intrare, figura 7.2.a, cuprinde un ansamblu CEM-CAM la intrările căruia se conectează
succesiv semnalele analogice de intrare, prin multiplexare în timp.

37.Ce rol are ansamblul CEM-CAN în schema unui sistem de achiziții de date?
Explicați.

Semnalele de control ale CAN , figura 6.3.a, sunt : START conversie, care permite
declanşarea proceselor de conversie analog-numerică prin fronturile de ridicare
corespunzătoare acestui semnal şi STARE conversie, care indică prin nivelul logic 1
efectuarea de către CAN a unei conversii şi deci prin frontul de coborâre indică sfârşitul
conversiei analog numerice.
În scopul achiziţiei unui eşantion (realizării unei conversii analog numerice),
circuitul de eşantionare şi memorare este comandat în stare de memorare la momentul
t1, figura 6.3.b. Declanşarea conversiei analog-numerice se realizează la momentul t2,
după stabilizarea ieşirii CEM , adică :

t 2  t1  t ap  t s . (6.8)

Momentul t3 reprezintă sfârşitul conversiei analog numerice şi este precizat de

comutarea la nivel logic 0 a semnalului STARE conversie. Rezultă :
 t3 – t2 = Tc, (6.9)

unde Tc este timpul de conversie al CAN . La momentul t3, CAN încarcă liniile de ieşire
b1,b2,…,bN cu rezultatul conversiei şi se comandă circuitul de eşantionare şi memorare în
stare de eşantionare. Această stare este menţinută până la momentul t4,astfel încât :

t4 – t3  tac , (6.10)

unde tac este timpul de achiziţie al CEM.

Perioada de achiziţie minimă caracteristică ansamblului CEM-CAN, Tacmin, reprezintă

intervalul de timp minim între momentele de prelevare a două eşantioane consecutive.
Din relaţiile (6.8), (6.9) şi (6.10) rezultă :

Tacmin = (t4 - t1)min = tap + ts +Tc + tac. (6.11)

38.Cum variază viteza de achiziție a unui sistem de achiziții de date cu

multiplexarea ieşirilor CEM față de un sistem de achiziții de date cu
multiplexarea semnalelor analogice de intrare? Cum variază complexitatea
schemelor de principiu ale celor două sisteme de achiziții de date?

Din punctul de vedere al complexităţii structurii, se precizează că SAD cu

multiplexarea ieşirilor CEM conţine K circuite de eşantionare şi memorare, în comparaţie
cu SAD cu multiplexarea semnalelor de intrare care conţine unul singur. Pentru
compararea celor două variante constructive de sisteme de achiziţie de date din punctul
de vedere al vitezei de achiziţie este necesară analiza relaţiilor (7.8) şi (7.13). Deoarece,
în cazurile practice, tsm << tac , rezultă că SAD cu multiplexarea ieşirilor CEM permite
obţinerea unei perioade de achiziţie mai mică, adică a unei viteze de achiziţie mai mare.

39.Cum se realizează prelevarea de eșantioane din semnalele analogice de

intrare la un sistem de achiziții de date cu multiplexarea ieşirilor CEM?

Din structura SAD cu multiplexarea ieşirilor CEM rezultă posibilitatea prelevării de

eşantioane la aceleaşi momente de timp din cele K semnale analogice de intrare. Această
posibilitate se obţine prin comanda cu acelaşi semnal a intrărilor E/M ale circuitelor de
eşantionare şi memorare şi este utilă pentru analiza numerică a relaţiilor de fază dintre
semnalele analogice de intrare.

40.Care sunt avantajele și dezavantajele utilizării unui sistem de achiziții de

date cu multiplexarea ieșirilor convertoarelor analog numerice?

Structura sistemului de achiziţie de date cu multiplexarea ieşirilor convertoarelor

analog numerice, figura 7.5, cuprinde câte un ansamblu CEM – CAN pentru fiecare din
cele K semnale analogice de intrare. Rezultă că procesele de eşantionare şi conversie
analog numerică se pot desfăşura independent şi simultan pentru toate semnalele de
intrare.
Transferul rezultatelor conversiilor analog numerice la echipamentul de prelucrare
numerică se realizează în intervalele corespunzătoare stărilor de eşantionare ale CEM,
prin comanda multiplexorului. Astfel, intervalul de timp corespunzător achiziţiei a câte
unui eşantion din cele K semnale de intrare reprezintă perioada de achiziţie minimă
Tac min  t ap  t s  Tc  t ac . (7.21)

Rezultă că sistemul de achiziţie de date cu multiplexarea ieşirilor convertoarelor

analog numerice permite obţinerea unei viteze de achiziţie maxime.