Flavius Dan ~URIANU

COMPATIBILITATE
ELECTROMAGNETIC.A
"
APLICATII IN SISTEMELE
'
ELECTROENERGETIC.E

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romaniei

SURIANU,FLAVIUSDAN
Compatibilitate eledromagnetici : aplicalii ill illpleria
I-._,. :
sistemelor electroenergetice I flavius Dan Surianu. -
Orizonturi Universitare, 2006.
Bibliogr.
ISBN (10)973-631-244-3: ISB~ (D)971-9~
621316.1(075.8)
A EDITURA ORIZONTURI UNIVERSITARE
TIMISOARA 2005
 Prof.dr.ing. Flavius Dan ~URIANU
Universitatea "Politehnica" din Timi~oara
Facultatea de Electrotehnica ~i Electroenergetica
Catedra de Electroenergetica
E-mail: flavius.surianu@et.upt.ro
Referenti ~tiintifici•
Prof.dr.ing. Adrian BUTA - Universitatea "Politehnica"
din Timi~oara
Prof.dr.ing. ~tefan KILYENI - Universitatea "Politehnica"
din Timi~oara
Consilier editorial
Prof.dr.ing. ~tefan KILYENI
Tehnoredactare computerizata
Rodica PREDOI
Grafica ~i pregatire pentru tipar
Valentina ~TEF
Coperta
DanNITU
.Q llOS Uit1tra ORJZOm:llllDMJ•INll
Tr i111n
PREFATA
'
Aceasta carte reprezinta o extindere a cursului de "Compatibilitate electro-
magneticif', pe care autorul ii preda studentilor anului IV de la Specialitazarea
Electroenergeticii din cadrul Facultii(ii de Electrotehnicii # Electroenergeticii a
Universitiifii "Politehnica" din Timi~oara.
De ce "Compatibilitate Electromagneticii. Aplicafii in Ingineria Sistemelor
Electroenergetice", fiind cunoscuta ~i chiar imbrati~ata ideea ca domeniul compati-
bilitatii electromagnetice este, in principal, apanajul electroni~tilor? Pentru ca in
prezent, prin dezvoltarea sa impetuoasa, sectorul electroenergetic reprezinta ~i el un
domeniu in care compatibilitatea electromagnetica constituie o conditie majora
pentru buna functionare a elementelor componente ale marilor sisteme electrice de
putere ~i a interactiunii acestora cu mediul ambiant ~i cu fiintele vii aflate in mediul
lor proxim. intr-adevar, instalatiile de producere, transport, distributie ~i utilizare a
energiei electrice impun coabitarea armonioasa a sistemelor electromagnetice de
curenti tari cu sistemele electromagnetice de curenti slabi necesare pentru masurare,
protectie, automatizare, achizitie ~i prelucrare de date ~i conducere operativa a
gigantilor cunoscuti sub numele de sisteme electroenergetice.
Intelegerea fenomenelor intr-un mediu electromagnetic atiit de vast ~i de
variat, gasirea solutiilor corecte de atenuare, piina chiar la eliminare, a efectelor
perturbatiilor electromagnetice asupra elementelor sale componente reprezinta,
pentru inginerii electroenergeticieni, o provocare la care, aceasta carte incearca sa
raspunda prin abordarea problematicii Compatibilitii/ii Electroenergetice de la
simplu la complex cu descrierea in detaliu a fenomenelor ~i utiliziind un instrument
matematic accesibil.
Autorul multume~te ~i pe aceasta cale colegilor de la Catedra de Electro-
energeticii pentru sprijinul ~i sustinerea acordata in vederea realizarii acestei
lucrari.
Timi~oara, decembrie 2005
~~Z'a1e$~
 CUPRINS

PREFATA ........................................................................................................... 193

CUPRINS ............................................................................................................ 193
1. INTRODUCERE IN COMPATIBILITATEA ELECTROMAGNETICA
(CEM; EMC) ......................... ~ .......................................................................... 11
I. I . Scurt istoric .................................................................................................. 11
1.2. Notiuni generale. Definitii.. .......................................................................... 12
1.2.1. Decibeli ~i Neperi. ............................................................................... 14
1.2.2. Nivel de perturbatii. Interval semna1-perturbatii ................................ 16
I .2.3. Atenuarea perturbatiilor ..................................................................... 17
1.3. Studiul interferente1or electromagnetice in domeniul ti mp
~i in domeniu1 frecventJi .............................................................................. 17
1.3. I. Utilizarea seriei Fourier pentru reprezentarea functii1or de timp
period ice in domeniu1 frecventJi ......................................................... 18
1.3.2 Modul de reprezentare a functii1or neperiodice de timp
in domeniul frecventJi ........................................................................ 20
1.4. Compatibilitatea electromagneticii in sectorul electroenergetic ................... 26
2. NATURA INTERFERENfELOR ELECTROMAGNETICE ~I
CAI DE PROPAGARE. CUPLAJE ................................................................. 27
2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic) ............................................................... 28
2.2. Cuplajul capacitiv (electric) ......................................................................... 29
2.3. Cuplajul magnetic (inductiv) ........................................................................ 31
2.3.1. Cuplajul electromagnetic al liniilor electrice ..................................... 33
2.4. Cuplajul prin radiatie electromagneticii ....................................................... 37
2.5. Perturbatii de mod normal (diferential) ~i perturbatii de mod comun ......... .42
2.5.1. Circuite simetrice ~i nesimetrice ....................................................... .42
2.5.2. Perturbatii de mod normal (diferential) ............................................. .43
2.5.3. Perturbatii de mod comun ................................................................. .44
2.6. Piimant ~i masii
2.6.1. Piimant ............................................................................................... .48
2.6.2. Masii .................................................................................................. .49
3. SURSE DE PERTURBATII ............................................................................. 51
3.1. Surse de perturbatii de joasii frecventii ......................................................... 52
3 .1 .1. Perturbatii permanente (intretinute) prin conductie
la joasii frecventa· ............................................................................... 52
3 .1.2. Perturbatii tranzitorii prin conductie la joasii frecventa ..................... 57
3.1.3. Perturbatii intretinute (continue) prin radiatie de joasii frecventJi ...... 61
3 .1.4. Perturbatii tranzitorii prin radiatie de joasii frecventJi ........................ 64
 8 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
3 .2. Perturbatii de inaltii frecventft ...................................................................... 66
3 .2.1. Perturbatii intretinute de inaltii frecventii, prin conductie .................. 66
3.2.2. Perturbatii tranzitorii de inaltii frecventft prin conductie ................... 67
3.2.3. Perturbatii lntretinute prin radiatii de inaltii frecventii ....................... 72
3.2.4. Perturbatii tranzitorii prin radiatii de inaltii frecventft ....................... 73
4. METODE ~I MIJLOACE ANTIPERTURBATIVE
LA CUPLAJELE PRIN CONDUCTIE .......................................................... 75
4.1. Filtre ............................................................................................................. 75
4.1.1. Structura filtrelor CEM ...................................................................... 75
4.1.1. Frecventa de 1ezonantft a filtrelor ...................................................... 79
4.1.2. Dielectrici ~i materiale magnetice cu pierderi ................................... 80
4.1.3. Tipuri de filtre .................................................................................... 83
4.1.3.1. Filtru trece-jos ..... ·...................... , .......................................... 83
4.1.3.2. Filtru trece-sus ...................................................................... 83
4.1.3.3. Filtru trece-bandii ................................................................. 85
4.1.3 .4. Filtru taie-bandii ................................................................... 85
4.1.4. F'iltre de armonice in electroenergeticii .............................................. 85
4.1.4.1. Miisuri pentru limitarea regimului deformant ...................... 86
4.1.4.2. Tipuri de filtre de armonice .................................................. 88
4.2. Limitatoare de supratensiuni ........................................................................ 91
4.2.1. Diode in avalan~ii ............................................................................... 92
4.2.2. Varistoare ........................................................................................... 93
4.2.3. Eclatoare ............................................................................................ 94
4.2.4. Scheme hi bride .................................................................................. 96
4.3. Simetrizoare ~i rejectia de mod comun ........................................................ 97
,/ 4.3.1. Izolarea galvanicii ...................... ~....................................................... 98
-1:~ 5. ECRANAREA ELECTROMAGNETICA ................................................... 101
J .~l'/ · 5.1. Notiuni generale privind ecranarea electromagnetica ................................ 101
\(} ¥') '"' 5.1.1. Atenuarea ecranului ......................................................................... I 01
\_()\ ~~I
,·y .~.: 5 . I .~.
7 Mecantsme
. de ecranare ................................................................... . 103
. -~ 5.2. Ecranarea campurilor statice ...................................................................... 109
\;. 5.2.1. Ecranarea campurilor electrostatice ................................................. 109
~ 5.2.2. Ecranarea campurilor magnetostatice .............................................. 110
5.2.3. Ecranarea electrica ........................................................................... 110
5.2.3. Conectarea la masa a ecranelor electrice ......................................... 113
5.3. Ecranarea cuplajului parazit inductiv ......................................................... 116
5.3.1. Ecranarea cablurilor ~i cuplajul parazit inductiv ............................. 117
5.4. Ecrane electromagnetice ............................................................................ 121
5.4. l. Metoda impedantei pentru determinarea atenuarii ecranelor. .......... I 22
5.4.1.1. Atenuarea prin reflex.ie ....................................................... 123
5.4.1.2. Atenuarea prin absorbtie .................................................... I 26
Cuprins 9
5.5. Materiale pentru ecrane .............................................................................. 127
5.5.1. Accesorii ale ecranelor ..................................................................... 128
5.5.2. Filtre de retea ~i piimantari ............................................................... 131
5.5.3. indiperi ecranate :farii reflexii. Camere anechoice ........................... 131
6. ASPECTE ALE COMPATIBILITATII ELECTROMAGNETICE
iN ELECTROENERGETICA ......... .'............................................................. 133
6. I. Supratensiuni atmosferice produse de loviturile de trasnet ........................ 133
6.1.1. Mecanismul formiirii unei furtuni .................................................... 133
6.1.2. Descarcari negative nor - sol ........................................................... 136
6.1.3. Campul electromagnetic al unui trasnet ........................................... 138
6.1.4. Efectele unei lovituri directe de triisnet asupra
unei retele electrice .......................................................................... 138
6.1.5. Efectele unei lovituri indirecte de trasnet asupra ·
unei retele electrice .......................................................................... 141
6.1.5.1. Calculul campului electromagnetic ..................................... 141
6.1.5.2. Influenta conductivitatii finite a solului .............................. 143
6.1.5.3. Determinarea supratensiunilor ind use de triisnet ................ 144
6.2. Supratensiuni de comutatie ........................................................................ 148
6.2.1. Supratensiuni la conectarea ~i reconectarea liniilor electrice ........... 149
6.2.2. Supratensiuni la eliminarea unor defecte din reteaua electrica ........ 151
6.2.3. Supratensiuni la deconectarea brusca a sarcinii
de la sfiir~itul liniei ........................................................................... 152
6.2.4. Supratensiuni la deconectarea sarcinilor capacitive sau inductive
de valoare redusa ............................................... :............................. 15 3
6.2.5. Supratensiuni la lovitura directii de trasnet pe o linie electrica,
la distanta mare de statie .................................................................. 155
6.3. Supratensiuni cu front foarte rapid ............................................................. 156
6.3.1. Cauzele generatoare de supratensiuni cu front foarte rapid ............. 156
6.3.2. Supratensiuni cu front foarte rapid in instalatii capsulate
cu izolatie de hexafluorura de sulf (SF 6) .......................................... l 57
6.3.3. Supratensiuni cu front foarte rapid produse de comutatii cu
separatoare in instalatii in aer liber.................................................. 159
6.3 .4. Supratensiuni cu front foarte rapid produse de trasnet ..................... 160
6.3.5. Supratensiuni cu front foarte rapid produse de impulsul
electromagnetic nuclear (NEMP) .................................................... 160
6.4. Supratensiuni temporare ............................................................................. 160
6.4.1. Efectele supratensiunilor temporare asupra echipamentelor
din retelele electrice ~i metode de limitare a acestora ...................... 162
6.5. Pamantari ~i prize de piimant... ................................................................... 163
6.5.1. Prize concentrate in regim stationar ................................................. 163
6.5.2. Prize concentrate in regim tranzitoriu .............................................. 165
6.5.3. Prize de pamant extinse .................................................................... 165
 10 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
6.6. Coordonarea izolatiei retelelor ~i echipamentelor electrice ....................... 166
6.5 .1. Tensiunea de tinere .......................................................................... 167
6.5.2. Criterii de coordonare a izolatiei retelelor electrice
de inalta tensiune
168
6.5.2.1. Preciziiri privind coordonarea izolatiei liniilor electrice
conform normative1or CEI... ............................................... 170
6.5.2.2. Preciziiri privind coordonarea izolatiei statii1or electrice .... 170
7. RISCUL ELECTROMAGNETIC IN ELECTROENERGETICA ............ 173
7.1. Probleme generale privind riscul expunerii organismului uman
Ia campuri electromagnetice ......................... :: .......................................... 173
7.1.1. Definitia ~i proelematica riscului ..................................................... 174
7.1.2. Cronologia riscului .......................................................................... 174
7.1.2.1. Etapele de dezvoltare a riscului .......................................... 175
7.1.3. Stadiul actual al riscului electromagnetic ........................................ 176
7.1.3 .1. Surse de campuri electromagnetice .................................... 176
7.1.3 .2. Receptoarele, ca tinte sociale de campuri
• electromagnetice ................................................................. 178
7.1.4. Studii ~tiintifice asupra efectelor campurilor electromagnetice ....... 179
7.1.4.1. Multitudinea campurilor electromagnetice ......................... 179
7 .1.3 .2. Multitudinea functiilor biologice ........................................ 180
7.1.3.3. Mecanismele de actiune ale campurilor
electromagnetice ................................................................. 180
7.2. Supravegherea mediului electromagnetic in zona liniilor electrice
aeriene de inaltii tensiune destinate transportului energiei electrice ......... 181
7.2.1. Probleme generale ........................................................................... 181
7.2.2. Mecanismele de cuplaj ale campului electric ~i magnetic ............... 182
7.2.2.1. Cuplajul electric (capacitiv) ............................................... 182
7.2.2.2. Cuplajul magnetic (inductiv) .............................................. 185
7.2.2.3. Miisuri de preventie a cuplajului electric ~i magnetic ........ 187
7.3. Concluzii privind problematica riscului electromagnetic .......................... 189
BIBLIOGRAFIE .................................... 191
Capitolul 1
INTRODUCERE TN COMPATIBILITATEA
ELECTROMAGNETICA (CEM; EMC)
1.1. Scurt istoric
La inceputul anilor ' 30 ai secolului XX, aparitia ~i extinderea comunicatiilor
radio determinii ~i aparitia problemelor de interferente radio, cauzate de functionarea
motoarele electrice, a liniile electrice de transport ~i distributie a energiei electrice,
de electricitatea atmosfericii etc.
In 1933 se creeaza Comitetul International Special de Perturbatii Radioelectrice
(CISPR) de ciitre Comisia Electrotehnicii Intemationa1ii (CEI). Scopul CISPR era
stabilirea ~i dezvoltarea normelor privind evitarea interferentelor radio.
In timpul celui de-al II-lea riizboi mondial s-au dezvoltat aparatele e1ectronice
radio, de navigatie ~i radar ~i, odatii cu aceasta, au apiirut numeroase cazuri de
interferente intre sisteme1e de comunicatie radio ~i sistemele de navigatie aeriene.
Drept urmare, intervine CISPR care, in numeroase publicatii tehnice, prezinta tehnici
de masurare a perturbatiilor ~i recomandii valori limita pentru emisiuni. Numeroase
tari europene au adoptat acele valori limitii recomandate de CISPR;
Odata cu inventarea componentelor electronice de mare densitate, cum sunt
tranzitorii bipolari apiiruti 'in anii 1950, circuitele integrate aparute in anii 1960 ~i
microprocesoarele, apiirute 'in anii 1970, are loc o cre~tere semnificativa a problemelor
de interferenta, datoritii faptu1ui ca spectrul de frecvente utilizat devine foarte larg
in 1979, datorita sensibilitatii tot mai accentuate a circuitelor electronice "American
Federal Communications Commission (FCC) publicii norme limita de emisii
electromagnetice pentru toate aparatele electronice. Valorile limita definite de FCC
corespund in ansamblu celor recomandate de CISPR.
La inceputul anilor 1980, Comisia Electrotehnica Intemationalii (CEI) publica
Normativul CEI 801 care se referii la imunitatea materialelor la interferentele
electromagnetice, deschizand astfel calea spre ceea ce astiizi numim Compatibilitate
Electromagneticii.
Anii 1990 au adus "invazia" dispozitivelor electronice in toate domeniile vietii
economico-sociale. Aceastii proliferare a determinat generalizarea reglementiirilor
privind imunitatea electromagneticii pentru toate materialele. in fata acestei necesitiiti
tehnice, dar ~i a necesitiitii liberaliziirii pietei produselor, Comunitatea Economicii
Europeanii (CEE) a elaborat Directiva 89/336/CEE din 3 mai 1989 care contine
acordarea legislatiilor statelor membre ale Comunitatii Economice Europene (CEE)
cu privire la Compatibilitatea Electromagneticii. Dupii un report de aplicare decis in
1992 pentru a permite industriilor sa se organizeze, Directiva 89/336/CEE a intrat
in vigoare la I ianuarie 1996.
 12 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

B .
Cap. 1. lntroducere in compatibilitatea electromagnetic!! (CEM; EMC) 13
Aparitia acestei directive este un eveniment important pentru industriile din

B~
toate domeniile electrotehnicii, energeticii ~i electronicii, atit din punct de vedere Cuplaj Receptor Fcg. 1.2. Reprezentare
economic, cat ~i juridic ~i tehnic, cu privire la CEM. Toate produsele puse pe piata graficii a problemei CEM
europeana incepand din I ianuarie 1996 trebuie sa satisfaca in mod egal exigentele
normelor CEM de emisie ~i de imunitate. Existii, a~adar, trei mijloace de protectie contra interferentelor electromagnetice:
in acest curs se vor aborda numai aspectele tehnice ale CEM, care sunt foarte • sii se suprime emisia de la sursa:
variate. Ele cuprind atit caracteriz.area mediului electromagnetic in care echipamentele • sii se realizeze un cuplaj cat mai ineficace posibil;
~i sistemele sunt obligate sa functioneze, cat ~i metodele de calcul care sa permita • sa se faca receptorul cat mai putin susceptibil la emisiile sursei.
determinarea perturbatiilor intr-un punct al sistemului, modul de reducere a acestora, Prin Compatibilitate El~ctromagnetidi se infelege, deci, coexisten{a neconjlictuala
precum ~i metodele ~i mijloacele de testare a echipamentelor ~i sistemelor. a emifatoarelor $i receptoarelor de energie electromagnetica. Aceasta inseamna ca:
in fig.1.1 se prezinta. evolutia in timp a pragului energiei de distrugere a • emitiitoarele transmit informatia numai la receptoarele dorite;
componentelor electronice cele mai sensibile. • receptoarele reactioneazii numai la semnalele emitatoarelor alese de ele;
Anul • nu are Joe nici o interferentii reciprocii nedoritii.
1900 .,.....---------------------------- Notiunile de emitator ~i receptor sunt valabile in· sens larg, adica:
1910 • Emitatoare pot fi:
1920 l> antene radio ~i TV;
1930 l> instalatii de aprindere ale autovehiculelor;
1940' r-------------------- l> liimpi cu descarciiri in gaze;
1950 ,,_________ -- l> motoare electrice cu colector;
1960 l> electronica de putere;
1970 t - - - - · l> dispozitive de comutatie cu contacte;
1980 l> descarcari atmosferice etc.
1990 • Receptori sunt considerati:
2000
l> receptoare radio ~i TV;
9 8 7 6 l> sisteme de automatizare;
10- 1cr 10- 10- 1(r5 10 4 10-3 10-2 10- 1 1'0° E [Ws]
l> microelectronica de pe autovehicule;
Fig. 1.1. Evolufia valorii de prag a energiei de distrugere a componentelor electronice sensibi1e l> aparatele de masura, comandii ~i reglare;
l> instalatii de prelucrare a datelor;

1.2. Notiuni generale. Definitii l> stimulatoarele cardiace;

l> bioorganismele etc.

Compatibilitatea electromagnetica este un domeniu al ciirui scop este de a
face compatibila functionarea unui sistem electric sau electronic sensibil intr-un mediu
electromagnetic perturbat.
Un sistem electromagnetic compatibil trebuie sa respecte 3 criterii:
• sa nu produca nici o interferenta cu alte sisteme;
• sa nu fie susceptibil la emisiile altor sisteme;
• sa nu produca nici o interferenta cu el insu~i.
Norma gennana VDE 0870 define~te interferenta electromagnetic!, astfel:
Actiunea unor fenomene electromagnetice asupra circuitelor electrice,
aparatelor, sistemelor sau fiintelor vii.
Se vorbe~te de interferenta electromagnetica atunci cand energia transmisii
de la o sursa depQ§e$te WI nivel critic care impiedicii buna funcfionare a receptorului.
in figura 1.2 se preziota, descompusii, problema CEM.
Deoarece dispozitivele electrice pot fi in acela~i timp ~i emitatoare ~i receptoare,
in normativul VDE 0870 se define~te Compatibilitatea Electromagneticii prin:
"Capacitatea unui dispozitiv electric de a functiona satisfiiciitor in
mediul siiu electromagnetic fiira ca acest mediu, care apartine ~i altor
dispozitive, sii fie inadmisibil perturbat".
Un dispozitiv electric se considera compatibil electromagnetic daca in calitate
de emitator produce emisii tolerabile, iar in calitate de receptor are o susceptibilitate
acceptabila la emisii perturbatoare, adica are imunitate, respectiv rezistenta suficientli
la perturbatii.
Emifatorul care produce in mod parazit energie electromagnetica in mediul
siiu inconjurator se coosidera compatibil daca intensitatea campului perturbator produs
de el la o anumita distanta nu dep~e~te o valoare limita stabilitii de norme;
Receptorul se considera compatibil, daca este capabil sa receptioneze
semnalul util intr-un mediu perturbat cu un raport semnal-zgomot satisfacator ~i el
insu~i nu produce perturbatii incompatibile.
 Cap. 1. lntroducere in compatibilitatea electromagneticl! (CEM; EMC) 15
14 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

""101g[::]"10lg [ u~~ 1"20/g[~:l

Pentru obtinerea unei compatibilitatii electromagnetice satisracatoare trebuie
luate masuri specifice, astfel: (1.1)
• pentru emitatoare: ecranare, limitare de spectru, utilizare de antene directive etc.;
• pentru mecanisme de cuplaj: ecranare, filtrare, topologie specifica a retelei,
transmisie optica etc.; unde: U1 ~i U2 sunt tensiuniie asociate celor doua puteri P1 ~i P2, determinate Ia bomele
• pentru receptoare: ecranare, filtrare, proiectare specifica etc. aceieia~i rezistente R.
Motive economice impun - dacii tehnic este posibiI - ca sa se realizeze, in Daca raportul se refera Ia o valoare specifica de referinta, de exemplu
primul rand, compatibilitatea emitatoarelor (miisuri primare) ~i numai dupa aceea U2 = 1 µV, se spune ca tensiunea este exprimata In dBµV:
sa se actioneze asupra receptoarelor (miisuri secundare);
Inca din faza de ccmceptie a sistemelor complexe trebuie Iuate in considerare U1 (dBµV)=20/g(U 1µV) (1.2)
masuriie care sa asigure CEM, adica sa se reaiizeze proiectarea compatibilitatii Exemplu numeric:
electromagnetice. U1 =120 dBµV ~ U1 =106 µ\( = 1V
in figura 1.3 se prezinta curba cheltuieiilor totaie, K, pentru asigurarea CEM
in functie de probabilitatea de aparitie a interferentei electromagnetice PiEM· Generalizare: pentru o marime X exprimata In unitatea y, avem:
K X(dBy) = 20/g[X(y)J (1.3)

in TabeluI 1.1 sunt date valorile de referinta obi~nuite In problemele de

'. \(. ~ °\(.\.\- ¥..\>
Fig.1.3. Kp = f(PIEM) - cheltuieli
Compatibilitate Electromagnetica
' .,,,.,,,· preventive pentru o instala/ie
proiectatii din punct de vedere al
. '_... tfl' tfl' tfl' """"
KI
CEM; K1= f1 (P,EM )- cheltuieli de
Marimea
Tabelul 1. Valori de referintii in CEM
"Unitatea" Valoarea de referinta

__ .,,, .,,,.,,, .-
...._ imbuniitiifire a instalafiei din punct de

.Kp-
Tensiune dBµV µV
_,~ • -
vedere al CEM, dupii punerea in
funcfiune. Curent dBµA µA
Putere dBµW µW
P1EM
Camp electric µVim
dBµV/m
Din figura 1.3 se observa ca cheltuielile CEM totale K=Kp+K, prezintii un minim. (Intensitatea, E)
Eforturile de a obtine costuri minime pentru asigurarea CEM impun cuno~tinte Camp magnetic
dBµA/m µAlm
aprofundate privind aparitia, propagarea ~i cuplarea interferentelor electromagnetice, (Intensitatea, H)
care sa permita giisirea, Inca din faza initiala, a unor cai ascunse de interferenta, fapt
ce conduce la evitarea unor cheltuieli mari in exploatare pentru realizarea masurilor Daca In locuI logaritmilor zecimali, pentru exprimarea rapoarteior se utilizeaza
antiperturbative; logaritmi naturali (Neperieni), avem:

uNp = /n~NP respectiv

1
PNp ---ln-P
2
P1 N
p (1.4)
1.2.1. Decibeli ~i Neperi U2
2

Miirimile utilizate in CEM sunt adesea exprimate In cantitatea logaritmica I Neper corespunde raportului ~ =e
numitii decibel [dB]. Motivul este acela ca, in cele mai multe cazuri, calculele devin U2
mai simple (produsele se transforma in sume, iar caturile se transfonna in diferente), intre Neper ~i decibel exista relatia:
dar ~i cii, in problemele de interferente apare adesea necesitatea de a compara semnale
de foarte mare ~i de foarte mica amplitudine. Utilizand dB (deci folosind o sea/ii
u
1
ln- 1
NP = 20/g- dB
u (1.5)
logaritmicii) raportul amplitudinilor se transforma in diferenta lor, in dB; U2 U2
Decibelul reprezinta un raport logaritmic a doua valori. El este, deci, rara respectiv: 1 Np = 8, 686 dB
unitate de masura (este un simplu numar);
~i 1dB=0,115 Np
Initial, dB a fost utilizat pentru a exprima raportul a doua puteri, P 1 ~i P2, adica:
16 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 1. lntroducere in compatibilitatea electromagnetica (CEM; EMC) 17

Pentru rapoarte exista urmatoarele relatii: Observatii:

10:1 2,3 Np= 20 dB 1. Spre deosebire de nivelele absolute care rezultii din raportarea la o miirime de
referintii bine determinatii (Ex.: 1 µV), nivelele relative se determinl'i ca diferente
100:1 4,6 Np= 40 dB lntre nivele absolute.
1000: 1 6,9 Np= 60 dB 2. Pentru semnalele analogice din tehnica masurarii se acceptii un raport semnal -
zgomot de minim 40 dB, pentru radio ~i TV, valori intre 30 + 60 dB, iar pentru
In ambele reprezentiiri, un anumit nivel cre~te cu acee~i cantitate pentru fiecare
telefonie, cca. 10 dB.
ordin de miirime urmiitor. Atributele dB sau Np indica numai tipul logaritmilor utilizati
3. La sistemele de prelucrare numericii a semnalelor, sub un anumit prag de perturbatii
~i deci, ele nu sunt unitati de masurii, dar sunt folosite adesea in aceasta calitate.
(dependent de familia de circuite logice utilizate ), aceste sisteme nu sunt deloc
perturbate, iar peste acest prag perturbarea functioniirii este sigurii.
1.2.2. Nivel de perturbatii. Interval semnal-perturbatii
Rapoartele reprezentate la scara lo~aritmica poarta denumiri speciale, in functie 1.2.3. Atenuarea perturbatiilor
de semnificatia !or fizica sau tehnica. In cadrul CEM se deosebesc in acest sens Atenuarea perturbafiilor este un exemplu ti pie de raport de transfer.
nivele absolute ~i nivele relative. Observatie: Prin raport de transfer se 'intelege raportul logaritmic lntre marimea
a) Nivele absolute: de intrare ~i marimea de ie~ire ale unui sistem.
• Nivel de semnal util - valoarea nominalii raportata a semnalului util (100%) Atenuarea perturbatiilor serve~te la caracterizarea eficacitatii mijloacelor de
• Nivelul pragului de perturbafii -. Valoarea minima a semnalului util, care, antiparazitare ~i se dii, in majoritatea cazurilor, in functie de frecventa.
daca este depa~ita de nivelul de perturbatii, este pciceputa la locul de receptie Exemple de atenuare a perturbatiilor:
ca semnal perturbator • Logaritmul raportului dintre tensiunea inainte ~i dupii un filtru (factor de atenuare
• Nivel de perturbafii - Valoarea raportata a unei miirimi perturbatoare. al jiltrului)
Limita superioari a nivelului de perturbafii este stabila prin normative.
aF = 20/g-
u,
b) Nivele relative U2
• Interval semnal - perturbafii (raport semnal - zgomot)- diferenta dintre nivelul • Logaritmul raportului intensitatilor ciimpului magnetic fntr-un anumit punct
semnalului util ~i nivelul pragului de perturbatii. din spatiu lnainte ~i dupii utilizarea unui ecran (factor de atenuare al ecranului):
• Interval de siguranfii la perturbafii - diferenta dintre nivelul pragului de
perturbatii ~i nivelul de perturbatii. • He
as =20/g-
Hi
In figura 1.4 sunt prezentate rapoartele logaritmice exprimate sub forma de
nivele absolute ~i relative. Atenuarea perturbatiilor este, de regulii,pozitiva (atenuarea negativii = amplificare).
dB
Nivel de semnal
1.3. Studiul interferentelor electromagnetice in
util (100 %)
domeniul timp ~i in domeniul frecventa
Interval semnal - perturbatii
lnterferentele electromagnetice se manifestii In diverse moduri: sub fonna unor
frecvente discrete de tip zgomot sau de tip impuls, dar ~i ca fenomene tranzitorii In
Nivel prag
procesele de comutatie. Aceste moduri de manifestare fac posibile douii cai de studiu
de perturbatii a· interferentelor electromagnetice: In domeniul timp ~i In domeniul fi·ecven/a. Aviind
Interval de siguranta la perturbatii In vedere, lnsii, ca functiile de transfer ale cailor de cuplaj pot fi reprezentate mai
Nivel comod In domeniul frecventa, de cele mai multe ori se utilizeazii, chiar ~i pentru
perturbatii marimile perturbatoare din domeniul timp, reprezentarea In domeniul frecventii,
....._~~~~~~~~~~~~~~-+[ utiliziind pentru trecerea din domeniul timp In domeniul frecventa seria Fourier pentru
fenomenele periodice, respectiv integrala Fourier pentru fenomenele neperiodice
Fig. 1.4. Rapoarte logaritmice exprimate sub formii de nivele absolute $i relative
sau singulare.
18 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap 1. lntroducere in compatibilitatea electromagnetica (CEM; EMC) 19

in spectrul de linii, cea mai mica frecventa este frecventa oscilatiei fundamen-
1.3.1. Utilizarea seriei Fourier pentru reprezentarea tune tiilor
de timp periodice in domeniul frecventa. talei, adica f1 = ;~ = +. Frecventele armonicelor de ordin superior sunt multipli
Orice fenomen armonic (sinusoidal sau cosinusoidal) poate fi reprezentat direct, intregi ai frecventei fundamentale, adica fk = kf1 •
atat in domeniul timp, cat ~i in domeniul frecvente, a~a cum se vede in figura 1.5. Daca apar numaifunc/ii sinus inseanma ca in domeniul timp, functia respectiva
u(t)t • U este impara; daca apar numai June/ii cosinus, functia analizata in domeniul timp
u1(t) = U1 sin (l\t este o functie para. Daca apar ambele functii armonice (sinus ~i cosinus) lnseamna
U1
ca in domeniul timp, functia este oarecare.
Ofunc/ie de timp oarecare (de exemplu: u(t)) poate fi reprezentata printr-o
U1 ~-----------------
serie Fourier, care analitic se poate scrie In mai rnulte moduri ~i anume:
a) Forma normala
(J)I U.:
a) b) u(t) = U0 + _'L( Ak cos(k(I)1t) +Bk sin (k(I)1t)) (1.6)
Fig. I. 5. Reprezentarea unei func{ii armonice (sinusoidale); k=1
a) in domeniul timp; b) in domeniul frecvenfa. in care:
Observatie: in domeniul frecventa, marimile periodice se pot caracteriza fie prin ·2 T
Ak = - f u(t)cos(kw1t)dt
pulsatia (J), fie prin frecventa f = ; : . T Jo

Functiile periodice nesinusoidale (ex.: oscilatii dreptunghiulare sau ,,dinti de Bk= -2 iT u(t)sin(kw t)dt
T o 1
ferastrau") se pot reprezenta in domeniul frecventa, in mod indirect, prin sume infinite
de functii sinus ~i cosinus care formeaza seria Fourier~
Spre exemplu, in figura 1.6 se arata cum o oscilatie dreptunghiulara de tensiune U0 = -1 iT u(t):H
T o
se poate reprezenta printr-o suprapunere dintre o oscilatie sinusoidala fundamentala
u1 de frecventa, f1 = +, numita frecven/cl fundamentaW ~i o infinitate de a~nonice,
Coeficientii Ak ~i Bk reprezinta amplitudinile oscilatiilor componente, iar U0
este valoarea medie aritmetica a functiei de timp, cunoscuta ~i sub denumirea de
componenta continua.
uk, cu frecventele kf1 , kE N.
_., U1 b) Forma amplitudine(faza
U1fJ
u(t) I I/ \ \ 1
I \
I \ I \ u(t) = U0 +_Luk cos(kw1t +<ilk), (1.7)
I \ I \ U1
I \ I I k=1
I I I I
1t-/ 1
3 ;-~ :~-·\ t-\ :--~ .-.\
: m care: Uk =~A; +B;
._. 1t1J \ .f -, ·-· ·~j ... U3
I I Bk
I I
I '\
I I ~i <ilk = -arctg-,
'' I
' \
I
I W1 W1
Ak

T
' I
_,
I
f1= 27t f3=-z;-
iar Uk = f (kw1 ) mai poarta numele de spectrul de linii al amplitudinilor ~i din punct
de vedere fizic este tocmai marimea pe care o masoara, uzual, orice analizor de spectru.
a) b)
Functia <pk =g(k'"1) reprezinta spectrul de linii al faze/or ~i are o importanta
Fig.1.6. Reprezentarea unui impuls de tensiune, dreptunghiular periodic, printr-o suma de
tensiuni sinusoidale: a) Reprezentarea in domeniul timp; b) Reprezentarea in domeniul deosebita in tehnica reglajului automat pentru determinarea stabilitatii, dar este mai
frecvenfii printr-un spectru de /inii corespunziitor amplitudinilor oscilatii/or componente. putin importanta In tehnica CEM.
 Cap 1. lntroducere in compatibilitatea electromagnetica (CEM; EMC) 21
20 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

Din punct de vedere matematic, astfel de f~nomene reprezinta limita seriei

c) Forma (fomplexa
Fourier pentru perioada T, care tinde spre infinit. In aceasta idee, daca se porne~te
Completand ecuatiile cu o parte imaginara ~i lnlocuind functiile trigonometrice
de la seria Fourier In forma complexa, scrisa pentru o functie periodica cu limitele
cu functii exponentiala conform formulei lui Euler: cos x + j sin x =eix, se obtine
forma complexa a seriei Fourier, adica:

u(t) = U + ~ C eikm,t = C + ~(c eik"'1t + C e-ik"'1t) (1.8)

de integrare -T/2 ~i T/2, adica:

u(t)per -
= Lgk
-
eik"'1t +~[1T T/2 u(t)
=L
- -T/2
J l
e-ik"'1tdt .9ik"'1t ( 1.10)
0 £.i-k 0 £.i -+k --k '
- k;1 ~i se are in vedere ca in spectrul de linii al seriei Fourier distanta dintre liniile spectrale
In care: este:

C (kw ) = 2_ fT u(t) e-ik"'1ldt =IC lei'l'n = C ei<Pn

-k 1 T Jo -k k ,
(1.9)
M= dW - 1
21t = f1-:r (l.11)

rezulta ca:
unde: k = 0, ±1, ±2 +~ T 12
Functia reala u(t) se obtine luand in considerare ~i frecvente negative (care u(t)
per
1
= - "'[6w·
21t £.i
.
J u(t)e-Jk"'1 ]·eJk"'1t
1
. -
(1.12)
anuleaza termenii imaginari). Considerarea frecventelor negative face ca spectrul de - -T/2
amplitudini ~i spectrul de faze sa fie dispuse simetric fata de originea frecventelor, ca Cum, insa, prin definitie, o integrala reprezinta limita unei serii cand distanta
in figura 1. 7 ., incrementata (de cre~tere) tinde spre zero, adica:
ICkl ~ b nk
ft(w)dw= lim Lf(n6w)6w, (1.13)
a t.<0->0 n;

(!)
-2((\ -wt wt 2wt u; dacli T ~ oo, adica M ~ O, rezulta transformarile:
6w~dw; n6w~w,

Fig. I. 7. Spectrele de linii ale amplitudinii ~ifazei in cazul seriei Fourier iar suma devine integrala.
Se obtine, astfel, reprezentarea Fourier a uneifuncfii neperiodice, adica:
in cazul seriei Fourier complexa, o tensiune reala u(t) se obtine prin supra-
punerea a doi fazori ce se rotesc in sens contrar in planul complex ~i a caror parti u(t)neper = lim u(t)per =
T~~
_!__J-[J-
27t - -
u(t) · e-jmtdt] · ei"' dw
1
(1.14)
reale se aduna formand amplitudinea tensiunii, iar pfuiile imaginare se anuleaza e.1~0

reciproc. in care, functia:

In cazul CEM, de cele mai multe ori, in locul spectrului matematic bilateral
gk =g ( ±kw1) se folose~te spectrul fizic unilateral pozitiv, adica 2 lg+k I= g ( +kw1 )
~(w) = J.: u(t) · e-iwtdt, ( 1.15)

pentru care amplitudinile sunt duble fatii de spectrul bilateral.
Trebuie mentionat ca amplitudinile spectrului unilateral sunt masurabile
~i corespund coeficientilor formei in cosinus a seriei Fourier. Aceasta inseamna ca
seria Fourier este compatibila atat cu calculul in complex a marimilor alternative,
cat ~i cu masuratorile fizice.
1.3.2 Modul de reprezerftare a functiilor neperiodice
se nume~te transformata Fourier, cunoscuta ~i sub denumirile de funcfie spectra/a
sau densitate spectra/ii a lui u(t).
Modulul functiei ~(w), adica l~(w)I reprezinta densitatea de amplitudini.
Functia spectrala ~(w) fiind identica cu spectrul de linii, gk, raportat la
intervalul dintre liniile spectrale, M, rezulta cli dublul densitatii de amplitudini
2l~(w)I este o marime ,,fizic miisurabilii".

de timp in domeniul frecventa. Daca se inlocuie~te ~(w) in expresia reprezentarii Fourier a unei functii
neperiodice, rezulta: ~· !
Procesele de comutatie, descarcarile electrostatice, trasnetele, sunt fenomene
neperiodice in timp ~i nu mai pot fi reprezentate in domeniul frecventa de seria 1 J+~
u(t)= 7t -~(w)·e1w1 ctw, -
. ,1fr " fo
"'/tll.L(1LJ_t2ll
I .16)
Fourier, care descrie numai functii de timp periodice. 2
22 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap 1. lntroducere in compatibilitatea electromagnetica (CEM; EMC) 23

expresie cunoscutii sub numele de,. integrala Fourier". unui impuls perturbator standard dat, dar ~i transformarea graficii inversii, din
Spre exemplu, din integrala Fourier a unui impuls dreptunghiular cu durata '! "domeniul frecventii'' 'in "domeniul timp", obtinandu-se sinteza formei impulsului
~i amplitudinea U (figura 1.8,a), care are forma: echivalent, corespunziitor spectrului de perturbatii dat. Utilizarea acestei metode
grafice va fi exemplificatii, in continuare, pentru cazul unui impuls de tensiune de
_ 1 J+~ U sin w ·'!I 2 joit d forma trapezoidalii, cu durata '! ~i amplitudinea U, reprezentat 'in figura 1.9,a.
u(t) - - ·'!· ·e · w (1.17)
2n - w-r/2
u (I) dB
se obtine, In domeniul frecventii, densitatea de amplitudini:
.... I
.......... J
U(f) = 2U-r sin nfr , u(t) (2U't)dB I ...
(l.18)
nfr
a ciirei reprezentare este data in figura 1.8,b.
Nivcl dBµVs

u(t) A> 100

't I I logf
I'-.. ri=m fs= ITTr
80

' a) b)
/"\,
l"I ",. Fig. 1.9. /mpuls trapezoidal .yi info..yuriiloarea densitiifii de amplitudinifizice corespunziitoare
60
u----- 40
(f; - frecvenfa de frdngere inferioarii; f5 - frecvenfa de fr tingere superioarii);
a) - /mpuls trapezoidal, in domeniul limp; b) - fnfii.yuriitoarea densiliifii de amplitudini, in
domen iul frecvenfi'i.

,_ '!
~ 20 Utilizand transformata Fourier, densitatea de amplitudini pentru impulsul
t 0,01 0,1 f[MHz]
trapezoidal este:
a) b)
U(f) = 2U-r. sin nf-r . sin nf-r, (1.19)
Fig.1.8. Reprezentarea in domeniul limp .yi in domeniul frecvenfii a unui impuls nf-r nfr,
dreptunghiular neperiodic: a) 1mpulsul dreptunghiular singular;b) Densitatea de
amplitudini ale impulsului dreptunghiular singular. Se observii cii, pentru 1', = 0, impulsul trapezoidal devine impuls dreptunghiular,
iar pentru '! = '!" se transfonnii 'in impuls triunghiular, ceea ce lnseamnii cii un impuls
Se observii, cii spectrul continuu al impulsului dreptunghiular singular (functie
trapezoidal acoperii cea mai mare parte din formele de impulsuri perturbatoare standard
neperiodicii de timp) este o functie de tip sinus cardinal, adicii sin c( sin x ) ale ciirei care se uti 1izeazii In practicii.
x Din analiza cazului eel mai defavorabil de aproximare a 'infii~uratoarei densitiitii
puncte de zero sunt functie de durata T a impulsului, primul punct de zero fiind la de amplitudini a impulsului trapezoidal prin trei segmente de dreaptii, ca In figura
frecventa f1 = 2. Deoarece, la frecvente joase, functia sinus se poate lnlocui cu 1.9,b se constatii cii:
'! • la frecvente joase, f sf;, func~ia sinus se aproximeazii prin argumentul siiu, iar
argumentul ei, amplitudinea initialii a spectrului de frecvente este proportionala cu 'infii~uratoarea devine o p:.ralelii la abscisii:
dublul ariei impulsului, adicii cu 2 · U. -r. U(f) = 2U• = const 1 , ( 1.20)
Pentru axa frecventelor fiind stabilitii o axii logaritmicii, punctele de zero ale
ceea ce 'inseamna ca densitatea de amplitudini nu depinde de fonna ~i amplitu-
functiei sin c( sin x) nu mai sunt echidistante, ci tot mai apropiate pe miisurii ce dinea impulsi:lui ~i nici de frecventele considerate, fiind dependentii numai de
x
frecventa cre~te. suprafata impulsului.
De~i, analiza in domeniul frecventii este, In general, mai simplii existii ~i aici
Exprimarea sub formii de nivel logaritmic conduce la:
situatii In care giisirea unei solutii analitice poate fi deosebit de laborioasii ~i, de 2UT
u(f)ds "'20/g-dB; (1.21)
aceea, in practicii s-a dezvoltat ~i o metodii graficii de obtinere a transformatei 1µVs
~ourier. Metoda permite determinarea infii.$uriitoarei densitiitii de amplitudini a
24 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Ca!p_ L lntroducere in compatibilitatea electromagnetica (CEM; EMC) 25

• la frecvente med ii, I /m :5 f :5 1/m., consideriind cazul eel mai defavorabil, ciind 1
sin nft = 1 ~i raportul sin nft/nfr, = 1, infa~uriitoarea densitiitii de amplitudini de unde rezultii: f;=-;
1tt
devine:
1 • pentru a doua frecventii de friingere:
U(f) "'2UT·- = 2U/nf, ( 1.22)
nh 2U 2U
-f-=-2-2-,
adicii, densitatea de amplitudini este proportionalii cu l/f ~i, deci, va sciidea 1t s 1t fs t,
liniar cu 20dB/decadii.
1
Exprimarea sub forma de nivel logaritmic dii: de unde rezultii: f =-
$ nt,
u(f)ds "' 20 lg 2U Inf dB . ( 1.23) Transformarea inversii, din."domeniulfrecven/ii" in "domeniul timp"
1µVs '
presupune determinarea valorilor urmatoarelor marimi: U·t; U; U/'t'; t; 'tr·
• la frecvente inalte, f;;::: f,, dacii se considerii, la fel, cazul eel mai defavorabil, Ele se obtin prin determinarea functiilor inverse din ecuatiile segrnentelor de
adicii: sin nf't = 1, precum ~i sin nfi;, = 1; rezultii pentru densitatea de amplitudini, drepte din figura 1.10, astfel: ·
expresia: • Pentru a obtine supra/a/a impulsului, U·'t, din expresia logaritmicii a functiei
2U u(f)ds la frecvente joase rezulta:
U(f) = -2-2- ' (1.24)
1t f 'tr
- µVs
u(f)dB
-
din care'se observii cii densitatea de amplitudini este proportionalii cu 1/f, adicii U·t = 10 20 · - -
2
scade liniar cu 40dB/decadii.
La exprimarea prin nivel logaritmic, avem: Functia u(f)ds se obtine din graficul <lat in figura 1.10, ca distanta intre
dreptele paralele cu axa abscisei.
2U
U(f)dB "'20/g 2 2
dB. ( 1.25) • Amplitudinea impulsului, U, rezulta din expresia functiei u(f)d 8 scrisa pentru
n f 't,µVs frecvente medii, adicii:
Relatiile obtinute permit ca pentru orice impuls in formii de trapez, dreptunghi u(f; )dB 1t
sau triunghi, la care se cunosc U, 't' ~i 't',, sii se reprezinte inf"~uriitoarele densitiitilor u = 10 20 . -f · 10-6 v
de amplitudini, intr-o scarii dublu logaritmicii, a~a cum se exemplificii in figura 1.10. 2'
u(f) dB Valoarea lui u(f;)ds se ia nivelul corespunzator frecventei de friingere
inferioare.
(2U't)dB I ~
• Pantajlancurilor, Ult,, se obtine din expresia lui u(f)ds pentru frecvente inalte,
Fig 1.10. Reprezentarea din care rezulta:
schematica a densita(ilor de
amplitudini pentru impulsuri u(fs)dB 2 2
trapezoidale, dreptunghiulare ~=1020 _n fs 10-6 V
$i triunghiulare. t, 2 s

I log f
'valoarea lui u(fs)ds este nivelul corespunzator frecventei de friingere
ri=m f =-l- superioare, iar pentru impulsurile de tip dreptunghiular ~i triunghiular se ia f; = f•.
s m,
Observatie: Pentru impulsuri dreptunghiulare ~i triunghiulare, frecventele de friingere • Durata impulsului, 't' ~i timpul de cre:jtere, i-,, se determinii din frecventele de
sunt f; = f5 . friingere, cu relatiile:
Frecventele de friingere rezultii prin egalarea valorilor functiilor, in punctele 1
t=-,
de intersectie ale segmentelor de dreaptii, adicii: 1t. f;
• pentru prima frecventii de friingere:
respectiv:
2Ut = 2 U 1
nf; ' t, = 1t. fs
26 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll 1N SISTEMELE ELECTROENERGETICE

1.4. Compatibilitatea electromagnetica

in sectorul electroenergetic Capitolul 2

Sectorul electroenergetic reprezinta un domeniu in care problema Compati-

NATURAINTERFERENTELOR
.., '
bilitatii Electromagnetice constituie o problema de importanta majora pentru buna ELECTROMAGNETICE ~I CAI DE PROPAGARE.
functionare a sistemelor electrice de putere, avand in vedere ca:
a) Instalatiile de producere, transport, distributie ~i utilizare a energiei electrice
CUPLAJE
implica coexistenta atat a unor sisteme electromagnetice de curenti tari, cat ~i a
unora de curenti slabi (sisteme de masurare, protectie, automatizare, achizitie ~i
Pentru proiectarea corecta a Compatibilitatii Electromagnetice a unui siste1
prelucrare a datelor'l::tc.).
electric trebuie cunoscute:
b) Multe dintre instalatiile electroenergetice sunt distribuite pe teritorii relativ extinse
• Mediul electromagnetic perturbator (toate emitatoarele) su~ forma de : vale
(linii electrice, statii de transformare, centrale electrice ~i serviciile !or proprii),
de varf ale tensiunilor ~i curentilor, intensiti:iti' de campuri, spectre de frecven1
fiind direct expuse conditiilor de mediu, deci, inerent, supuse perturbatiilor
pante ale fronturilor impulsurilor;
electromagnetice externe (descarcari electrice atmosferice, variatii ale campului
• Mecanismele de cuplaj, sub fonna factorilor de atenuare ai filtrelor ~i ecranel
geomagnetic etc.), care le degradeaza functionarea.
sau functii de transfer complexe;
c) ActualeJe sisteme electromagnetice tehnice din circuitele secundare ale unor
• Susceptibilitatea (receptivitatea) dispozitivelor perturbate (receptoarelor), s1
centrale ~i unor statii electrice prezinta o susceptibilitate electromagnetica sporita
fonna de nivele de perturbatii admisibile (in domeniul frecventft ~i in domeni
datorita cre~terii ponderii echipamentelor ~i componentelor electronice.
timp).
d) Instalatiile electroenergetice de putere se manifesta, la randul lor, ca surse de
Daca emitatoarele ~i receptoarele pot fi caracterizate u~or prin masurar,
perturbatii electromagnetice conduse sau radiate (campuri electrice produse de
emisiilor, respectiv a nivelelor de perturbatii, identificarea mecanismelor de cup
instalatiile de inalta tensiune ~i campuri magnetice generate de circuitele parcurse
reprezinta o problema complexa care necesita cunoa~terea proceselor intime E
de curenti electrici de mare intensitate), la frecventa industriala.
electromagnetismului ~i o vasta experienta practica in tehpica circuitelor, deoare
e) Instalatiile electroenergetice de putere produc campuri electromagnetice de inalti:i
in majoritatea cazurilor apar cai de transmitere parazite (capacitati ~i inductivit
frecventa, in principal prin efect corona. Aceste campuri perturbatoare pot afecta
parazite) care se pun in evidenta numai prin interferentele electromagnetice pe cc
celulele vii sau pot degrada functionarea unor sisteme de curenti slabi cum sunt
le produc.
cele de transmitere ~i prelucrarea a informatiilor.
Modurile de cuplaj 'intre sursa de perturbatii ~i receptor pot fi clasificate du
Pentru rezolvarea acestor complexe probleme de Compatibilitate Electromag- tipul perturbatiei ~i suportul ei de propagare in:
netica, inginerului electroenergetician i se deschid urmatoarele directii principale de • Cuplaj prin conducfie, realizat prin propagarea unei tensiuni sau unui cun
cercetare: prin conductoare;
• Caracterizarea emisiilor electromagnetice produse de trasnet ~i de comutatii ~i • Cuplaj prin camp, produs prin propagarea unui camp electromagnetic intr-
a mecanismelor de cuplaj care se manifesta in instalatiile electroenergetice; mediu neconductor (aer, alte tipuri de materiale izolante) sau conductor (blind
• Asigurarea imunitatii instalatiilor de protectie, automatizare, masurare din metal ice).
instalatiile electrice, la actiunea perturbatiilor electromagnetice tranzitorii In figura 2.1 se prezinta, schematic, cele doua tipuri de cuplaje:
conduse sau radiate;
Cuplaj prin camp
• Identificarea surselor de perturbatii de inalta frecventa produse de liniile ~i
echipamentele de inalta tensiune ~i evoluarea prin masuratori a nivelului acestora; eiectromagnetic-
• Masurarea campurilor electrice ~i magnetice de frecventft industriala, produse I
Sursa de Receptor
de instalatiile electroenergetice;
perturbati i Cuplaj prin conductie U (.. (Victim a)
• Actiunea perturbatiilor electromagnetice asupra celulei vii.
Trebuie subliniat faptul ca, in prezent, emisiile electromagnetice sunt considerate
Fig.2.1. Tipuri de cuplaj electromagnetic
ca reprezentand o forma de poluare a mediului ambiant.
28 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE t:ap. 2. Natura interferentelor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 29

in figura 2.2 se prezintii mecanismele de cuplaj ale interferentei electro- It

magnetice.
Surse
Ciimpuri Conduc\ie

Campuri E& H z

II
upl~Ipnn U2
conduc\ie

Fig.2.3. Curentul din circuitul I (sistem perturbator) produce pe impedanfa comuna Z o

Modele laJF Modele Ia IF Modele la JF ~i IF
cadere de tensiune care se propaga peste semnalul util din circuitul II (sistem perturbat).

uren\i ~i tensmm
0 altii modalitate de realizare a cuplajului prin conductie o reprezintii cuplajul
ind use prin impedanfa de transfer, descris schematic in figura 2.4.

~
Lf J ) :iup(w)
Fig.2.2. Schema mecanismelor de cuplaj electromagnetic I ,:
Fig.2.4. Cuplaj galvanic
La frecvente joase, ciind lungimea de undii este mare fatii de dimensiunile sursei prin impedanfa de transfer.
perturbatoare, interferenta electromagneticii se propagii, In principal, prin conduc{ie
fip(W) tlp(W)
sau prin cuplaj electric (capacitiv) sau magnetic (inductiv). Dacii frecventa este mare,
la lungimi de undii comparabile cu dimensiunile sursei perturbatoare, apare radiafia intr-adeviir, cand prin mantaua sau prin ecranul unui cablu circulii un cure111
electromagnetica. Limita de tranzitie este variabilii, dar In cele mai multe cazuri perturbator creat de o sursii de tensiune exterioarii, acest cureht produce o ciidere d(
practice este de cca. 10 m, corespunziitoare frecventei de 30 MHz. inseamnii cii: tensiune pe suprafata interioarii a ecranului, care se face simtitii ca o tensiune pertur·
• la frecvente radio 0, 1 + 30 MHz perturbatiile se transmit prin conductie; batoare in sistemul de conductoare ecranat de ecran sau de mantaua cablului. Ciiderei
• la frecvente ultrascurte ~i peste, perturbatiile se transmit prin radiatie. de tensiune interioarii ~i curentul perturbator sunt legate prin impedan{a de transfer
fk (co).
2.1. Cuplajul prin conductie (galvanic) Impedanta de transfer este o miirime complexii dependentii de frecventii
care are sens numai in domeniul frecventii. Impedanta de transfer este definitii ci
Cuplajul prin conductie sau cuplajul galvanic apare intre douii circuite care raportul amplitudinilor complexe ale tensiunii perturbatoare ~i a curentului perturbato
au o impedanfa comuna, care poate fi: cu conditia ca lungimea, I, a liniei sii fie mica in comparatie cu A./ 4.
• o portiune comunii de circuit conductor;
• o impedantii de transfer; fk (co) = up (co) (2.1:
IP (co )1
• un anumit tip de dipol.
in figura 2.3 se prezintii cuplajul galvanic dintre douii circuite care au o
impedantii comunii, ~- 2.2. Cuplajul capacitiv (electric)
Exemple de transmitere a perturbatiilor electromagnetice prin conductie:
• zgomotul (brumm) de 50 Hz transmis prin conduqie; Cuplajul capacitiv (electric) se manifestii intre douii circuite ale ciiro
• curenti perturbati prin ecranele cablurilor ~i prin carcasele aparatelor. conductoare se aflii la potenfiale diferite.
Trebuie precizat cii dacii cele douii circuite au puteri comparabile, ~i curentul In figura 2.5. se prezintii cazul unui cuplaj capacitiv a douii circuite pri1
circuitului II poate provoca perturbatii in circuitul I. intermediul unui camp electric quasistationar, respectiv prin capacitiiti parazite.
 30 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE c:i.:· Z NaWfa interferen\elor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 31

E iii raliz.area schemei echivalente s-a avut In vedere ca, datoritii unui nivel de tensiune
,,-, ,,-,
,_,
I [I
',-~) CP1 'l' 'J' Cp2 ll!lllllJl mai ridicat al sistemului I fatii de sistemul II, numai sistemul I perturbii sistemul II,
~i invers.
u Componentele pasive C11 u ~i Ru /Cu constituie un divizor de tensiune
,,-, ,,-, ~dent de frecventii, astfel !neat raportul dintre tensiunea perturbatoare, U1 a
I,_,
II I ZR ,_,
I1(1 ZR
mrsei ~i tensiunea perturbatoare UP, care ajunge la sistemul II este:

---+--~-
Ru
a) b) !:!1 - jro·C 11 n 1+ jro·RnCn
(2.2)
u= Ru
Fig.2.5. Reprezentare schematicii a cuplajului electric. -P ---
a) Model de camp; b) Model de re/ea.
1+ jro·RuCu

Dacii U1>> Uu , conductorul circuitului perturbator I se aflii la un potential mult 1

Dacii, insii, Rn<<-.- - , divizorul de tensiune' constii, in pri~cipal, din C11 u
mai ridicat decat conductorul circuitului perturbat II, iar lntre cei doi conductori existii jroCu
un camp electric a ciirui influentii se poate simula prin considerarea capacitiitilor ~i R11 , iar relatia de mai sus devine:
parazite Cp 1 ~i Cp 2 . Tensiunea U1 provoacii curenti altemativi (de deplasare) prin 1
~+Rn
capacitiitile p~azite, care se inchid prin legiitura comunii de punere la piimant. Curentii !:!1 jro · C11n
care striibat capacitiitile parazite produc o ciidere de tensiune pe impedantele ~E ~i u=--R-n (2.3)
-P
~R ale emitatorului ~i receptorului din circuitul II, care se suprapune peste semnalul adicii:
util sub forma unei tensiuni perturbatoare.
Avand in vedere cii teoria circuitelor nu lucreazii cu campuri, ci numai cu surse ~ =---- (2.4)
!dp jro · C11 nRu
de tensiune sau de curent ~i cu componente active ~i pasive de retea, cuplajul electric
se transforma, in modelul de retea, intr-un cuplaj prin conducfie care utilizeazii Rezultii cii tensiunea perturbatoare care ajunge la sisternul II este:
condensatoare ca impedanta de cuplaj ~a cum se observii In figura 2.5. Natura reala a !dp =jro·C11uRu ·Ui (2.5)
cuplajului, lnsii, este campul electric ~i acest lucru nu trebuie sii fie pierdut din vedere.
Un exemplu tipic de cuplaj capacitiv este cazul sistemului nesimetric de A~adar, tensiunea perturbatoare este proportionalii cu capacitatea de cuplaj
conductoare neecranate ale unei linii electrice aeriene. in figura 2.6 este reprezentat, C1111 , precum ~i cu rezistenta intemii totalii a sistemului II. Aceasta conduce la o
prin schema electricii echivalentii, modelul unei astfel de retele, conform teoriei serie de miisuri antiperturbative.
circuitelor electrice.

2.3. Cuplajul magnetic (inductiv)

Cvn
Fig. 2. 6. Schema echivalentii a unui
cuplaj capacitiv intr-un sistem
nesimetric de conductoare
Cn Up neecranate in care I - sistemul
perturbator -$i II - sistemul
perturbat.
~ perturbat II. Aceastii tensiune se suprapune peste semnalul util al circuitului II. Se
Ca urmare a diferentei de potential se produce intre conductoare, un camp
electric care se modeleazii in schema echivalentii printr-o capacitate parazitii, C11 u.
Cuplajul magnetic sau cuplajul inductiv apare intre douii sau mai multe
circuite parcurse de curenti.
in figura 2. 7 se considerii douii circuite parcurse de curenti altemativi, curentul
din circuitul I fiind mult mai mare decat eel din circuitul II.
Curentul electric 11 produce un camp magnetic variabil de-a lungul conduc-
torului activ al circuitului I, care induce o tensiune electromotoare in circuitul
observii ca in modelul de retea (fig.2.7,b) actiunea ciimpului magnetic al circuitului
I asupra circuitului ll este reprezentatii printr-o impedantii mutualii, M, care se exprimii.
In teoria circuitelor, printr-o sursii de tensiune electromotoare indusii, ca in figura 2.8.
32 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE - J: ~ mterferen\elor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 33

'~ .... este aria suprafetei buclei conductoare a circuitului IJ. in cele mai multe
H ,, ~ mdocfia magneticii 8 1 se considerii constantii in spatiu ~i rezultii:
,,-,I I :-.. ···1, M11n
........... <1> 1111 = 8 1 ·Au· cos a (2.9)
,_,
I

ad'lt a este unghiul dintre vectorii 8 1 ~i A11 •

U1 in practicii nu este atiit de important sii se calculeze inductivitatea mutualii
~ ~ V. cat sii se cunoascii fenomenul in sine, deoarece, chiar dacii M 1111 nu este
~--iicitata cuplajul magneti,1; existii ~i atunci ciind bucla circuitului II nu este lnchisii
phnic. ci numai printr-o capacitate parazitii. in acest din urmii caz, tensiunea indusii
m mai este divizatii prin divizorul fE (w )! fR (w), ci se regase~te In totalitate la
a) b)
Glpd'ele deschise ale buclei circuitului II.
Fig.2. 7. Cuplaj magnetic intre doua circuite. a) model de camp; b) model de refea
Tensiunea perturbatoare indusii este o tensiune.imprimatii, adica marimea ei
11 ale independenta de impedanfa buclei circuitului II. Prin mic~orarea impedantei
,,-, ~ + fR (w), curentul 12 poate lua valori oriciit de mari. Partea din tensiunea
,_,
I I I
.xmrrbatoare care se regiise~te la intrarea receptoarelor nu depinde, insii, de valoarea
Fig.2.8. Modelul de cuplaj magnetic mpedantelor, ci numai de raportul fE (w)/f.R (w).
u, ~ exprimat in teoria circuitelor electrice. Se observii ca tensiunea perturbatoare indusii este proportionalii cu inducti-
it.atea mutuala M1111 ~i prin aceasta, cu aria suprafetei Au . Acest lucru permite
;,ii.area mai multor miisuri antiperturbative.
Trebuie precizat ca interferenta prin camp electric nu este legata de prezenta
i<nui ciimp magnetic, iar prezenta unei anumite interferente electrice poate sii nu
Tensiunea indusii se calculeaza, In domeniul frecventfl, cu relatia: deranjeze cu nimic o interferentfl magneticii oriciit de puternicii. Tocmai de aceea,
i:r! prezentarile schematice din figurile 2.6 ~i 2. 7 s-a considerat acela~i ansamblu de
~P ( w) = jw· Mi 111 ·11(w), (2.6)
doua circuite cuplate.
iar In domeniul timp, cu relatia:
2.3.1. Cuplajul electromagnetic al liniilor electrice
Up (t) = di1 (t) (2.7)
dt M1111 In cazul liniilor electrice lungi tensiunile ~i curentii nu mai sunt miirimi
independente, ci sunt legate prin impedanfele caracteristice ale fiecarei linii.
Efectul inductor se manifestii, deci, prin tensiunea perturbatoare ~P, care se
0 linie electricii este consideratii lungii sau scurtii In functie de criterii diferite
regiise~te la intrarea receptorului, divizatii corespunziitor raportului divizorului atat in domeniul timp, ciit ~i in domeniul frecventii, astfel:
fE (w)/f.R (w) • in domeniul timp, 0 linie electricii este lungii cand timpul de cre~tere a impul-
sului transmis pe linie este de acela~i ordin de miirime cu timpul de propagare.
Inductivitatea mutuala M 1111 se poate calcula cu relatia:
Tensiunea ~i curentul sunt, astfel, funqii de ti mp ~i de spatiu u = u(t, x),
M _ <1>1111 ( w) (2.8) i=i(t,x);
I/II - 12 (w)
• in domeniul frecvenfa, o linie electrica este lungii cand valorile complexe ale
In care, <1> 1111 reprezintii partea din fluxul magnetic lnliintuit de curentul 11 ( w), care tensiunii ~i curentului depind de spatiu, adica ~ = ~ (x) ~i ! = !(x). Acest efect
apare atunci ciind lungimea de undii este de acela~i ordin de mi.irime cu lungimea
parcurge circuitul II. Fluxul <1> 1111 se determinii cu ajutorul integralei:
liniei.
<1>1111 = f B, . dA In cazul liniilor electrice care formeaza sisteme cu mai multe conductoare
A11 (sistem bifazat, trifazat etc.) descrierea cantitativa a cuplajului electric ~i magnetic
34 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE - 2. ~ interferen\elor electromagnetice l?i cai de propagare. Cuplaje. 35

dintre conductoare este, din punct de vedere matematic, foarte complicatii. De aceea,
in acest curs se va analiza numai cazul sistemului format din douii linii electrice, cu _ ii>::r,t) = (G; +G;2) u,(x,t)+(c; +c; 2)au1(x,t) G;2u2 (x, t)- c;2 au2 (x, t)
{fX, ~
conductoarele active paralele.
in figura 2.9 se prezintii modelul de camp ~i modelul de retea pentru cazul a (2.11)
douii linii electrice paralele cu linia de intoarcere comunii. Ca sistem perturbator se
considerii linia I ~i ca sistem perturbat - linia 2. Deoarece parametrii electrici al a;; x. t) = (G. +G. ) ( .
u2 (x,t)+ C2 +C 21
. ) au 2(x, t) -G. u (x,t)-C . -
au 1(x, t)
-
~
2 21 ~
21 21 - - ~
liniilor lungi sunt dati in functie de lungime se vor determina parametrii electrici
unitari: R' =R/1; x' =XII; G' =Gii ~i c' =C/1, care, apoi, se vor inmulti cu Pentru a elimina derivatele partiale in raport cu spatiul ~i cu timpul se trece in
lungimea ~ a tronsonului de linie pe care se face analiza. ~iul frecventii, unde: -
u(x,t); i(x,t)-7 !,!(x); !(x),
i 1 (x+~x.t)
1llici, prin limitarea la o variatie pur sinusoidalii ~i trecerea la marimi cqmplexe care
factorul eiwt se eliminii dependenta de timp. A~adar, inlocuind:

~ -7 jw ; _£__ -7 ~ ; u(x, t) -7 U ( x) ; i ( x, t) -7 I( x)
at ax dx - ·
tc obtin, in domeniul frecventa, urmatoarele sisteme de ecuatii :
• pentru tensiuni:
d !,! = ( R' + jwl' ) ! + jwld
- dx ' (2.12)
1 1 11 2

Fig.2.9. Re/ea cu douii conductoare paralele: a) model de camp; b) model de refea d '
- dx !:!2 = jwl21!1 + ( R2' + jwl2' )b
Diferenta fatii de cuplajele pur capacitive ~i pur inductive tratate anterior este
cii atat miirimile u ~i i, cat ~i miirimile E ~i H sunt functie ~i de spatiu ~i de timp ~i • pentru curenti:
existii un cuplaj prin impedan/ele caracteristice ale fieciirui sistem.
Pentru deducerea ecuatiilor diferentiale ale tensiunilor ~i curentilor pe liniile d
- dx!1 = [ G,' ' + jw ( c,' +C12
+G12 ' )] !:!, - ( G12
' + jwC12
' ) !:!2 (2.13)
cuplate se considerii o portiune din linie de lungime ~. Efectul de inductie al
cfimpului magnetic al sistemului perturbator se modeleazii in schema electricii de
d
- dxb = - (G21
' ' ) !:!1 + [ G2' +G21
+ jwC21 ' + jw ( C2' +C21
' )] !:!2
retea prin inductivitatea de cuplaj L12 ~, iar efectul de influenµ a campului electric
c; t.x.
l['i:]
al sistemu!ui perturbator, prin capacitatea de cuplaj 2 Sistemele de ecuatii obtinute se pot scrie sub forma matricialii, astfel:
Dacii se aplicii teorema lI - Kirchhoff (l: u = 0) pentru bucla formatii de fiecare
conductor cu conductorul de intoarcere (piimantul), dupii care se face divizarea cu d
- dx
[U]
0: =[(R;jwL+ jwl1) - jwl12
(R~ + jwl (2.14)
~ ~i se trece la limitii pentru t.x -7 0 , pentru cele douii linii rezultii relatiile: 21 2
) .

-
au 1(x, t) _ .. ( ) . ai 1(x, t) . ai 2 (x, t)
ax
au 2 (x, t)
~
-R 111 x,t +L1---+L 12 - - -
at
. . ( ) . ai 2 (x, t) . ai, (x, t)
-----=Rh x,t +L 2---+L
~ .
21 - -
~
-
at
(2.10) ~I

-~[!1 J= [G;2 + G~ + iw(c; + c; 2)

dx I.2 - (G21
' + jwC21
' )
-(G;2 + jroc;2)
G~ +G~1 + iw(c~ +C~1) .
l [u0: J (2.15)

In mod similar, dacii se aplicii teorema I - Kirchhoff (LI = 0) in nodurile P, in reprezentarea matriceala, matricele care contin parametrii electrici ai liniilor
~i P 2 (Fig.2.9,b) se obtin relatiile: sunt:
 j;:,.

COMPATfBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

--~~·- :i: . _ . ~ntelor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 37
36
·~ electromagnetic se manifestii prin matricele [A] ~i [BJ. in mod obi~nuit,

l
• matricea impedantelor specifice
._....nee nu sunt matrice diagonale ~i de aceea tensiunea ~i curentul unei linii
[z' J= [(R; + j,wl1) ,jwl12 , (2.16)
'Iii •* detensiunile ~i curentii celorlalte linii.

jwl 21 ( R2 + jwl 2 )
IA. Cuplajul prin radiatie electromagnetica
• matricea admitantelor specifice

. [G; + G; + iw( c~c; 2 )

2
[Y]= :-(G~ + jwC~ ) 1
-(G; + jwc;
+
2

G~ G~, + jw (c~ + C21 ')

2) l (2.17)
-llB2li Prill cuplaj prin radiafie electromagneticii se \'ntelege orice cuplaj care se
intr-un mediu dielectric, campurile electric ~i magnetic existand simultan
·1'\ Ii* legate unul de celiilalt prin impedanta de undii a mediului respectiv:

Cu notatiile de mai sus, sistemele de ecuatii diferentiale liniare care descriu

Zu = -E =
H
~-£ (2.24)

variatiile tensiunilor ~i curentilor se pot scrie sub forma simplificatii: Pentru calculul campurilor radiante electromagnetice, singura solutie ~tiintificii.
~-U are la baza ecuatiile lui Maxwell:
- ddx [~] = [ ~· J [!] (2.18)
-
rot E =-µ·-
oH
- dd)!J = [ y'] [~] (2.19) at
Dacii se mai face o diferentiere in raport cu spatiul ~i se fac 'inlocuiri reciproce,
div E' =.er. (2.25)
£
rezultii ecuatiile diferentiale de ordinul doi pentru tensiuni ~i curenti, adicii:
rot H= J +£. oE
d~2 WJ = [ ~·] [ l] [~J = [6] [~J (2.20) at
div H = 0

dd:2 CtJ =[r· J [i J DJ= rnJrn (2.21) Pomind de la ecuatiile generale se pot obtine expresii, utilizabile practic,
;de miirimilor de camp luandu-se in considerare posibilitii.tile de generare a campului
Introducand valorile corespunzatoare ~i conditiile de frontierii, cu aceste ecuatii dectromagnetic radiant. in acest scop, in tabelul 2.1 se prezintii semnificatia
se pot calcula tensiunile ~i curentii in orice punct al liniilor, in domeniul frecventa. parametrilor ~i variabilelor care se vor utiliza in continuare.

l
in cazul unui sistem format din n linii paralele cu o linie comunii de intoarcere, Tabelul 2. I Semnificafia variabile/or utilizate in expresiile campului radiant
matricele impedantelor ~i admitantelor specifice primesc o extindere formalii, astfel:
Parametrul sau variabila Semnificatia
, [(R; 1 + jwL11 ) jwl12 1 x, y, z Coordonatele sistemului cartezian
jwl n
[~ J= : : (2.22) r, e, cp Coordonatele sistemului sferic
jwln1 jwln2 (R~n +.jwlnn) f) = 2nl'A Constanta de propagare
(!) Pulsatia curentului I
n Permitivitatea vidului
L(G~k + jwc;k) ·· · -( G;n + jwc;n )
Eo
k=1 µo Permeabilitatea magneticii a vidului
[y']=\ n
I (2.23)
Ex Vectorul intensitate camp electric
-( G~ 1 + jroC~ 1 ) · ·· L(G~k + jroC~k) Hx Vectorul intensitate camp magnetic
k=1
38 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap 2. Natura interferen\elor electromagnetice !ii ciii de propagare. Cuplaje. 39

Campul electromagnetic poate fi generat fie de catre un dipol electric (tija), fie 11) Cazul campului indepiirtat (r » "Al2n)
de catre un dipol magnetic (spira). • deoarece pentru e = 0, unda electromagnetica nu exista, ea se va defini pentru
CJ Cazul campului electromagnetic generat de un dipol electric (antena tip tija): 9 = 90° (radiatie maxima) ~i avem:
• Se considera un conductor filiform de lungime eparcurs de un curent lo (figura Er =0
2.10). Lungimea, e a conductorului este mult mai mica decat lungimea de
unda a semnalului radiat, iar curentul lo care II parcurge este acela~i pe toata
Ee= jZu ·f3 -~-e-ifk
r
4n
(2.27)

Jungimea conductorului.
H- =~·lo ·f! -e-iP·r
z qi 4n r
Impedanta caracteristica a mediului de propagare Zu fiind definita ca raport
al componentelor transversale ale campului electromagnetic, rezulta: .

Fig.2.10. Radiafia electromagneticii a

Zu =l~:I=~ (2.28)

unui dipol electric (antenii tip tijii).

Ee Pentru vid µ 0 = 4n -10-7 Him ; £0 = 8, 85·10- 12 F/m ~i se obtine valoarea
y impedantei de unda a vidului:
Z0 = 120n =377 Q

b) Cazul climpului apropiat (r << N21t)

• Expresiile generate ale componentelor vectorilor camp se reduc la cele ale
unui regim static:
• Campul electromagnetic exprimat In coordonate sferice ~i calculat lntr-un punct
de observatie P situat la distanta r de origine este dat de ecuatiile: E =~-1 0 ·f!·cose -e-iPr
r j2n[3 r3
E =~·lo ·f!·COS e(1+-1-J·e-iP·r
r 2n r2 l j[3. r _ jZu 1 ·f!·sine -iPr
Ee - - - · 0 3 ·e (2.29)
4n[3 r

Ee_jZ · 0 ·f!-sin e[ 1+ 1- - - -
- - 0-[31 1 -J-iP·r
·e (2.26) H =-1__ 10 ·f!·sin 8 -e-iPr
4n r j[3 · r (f3. r )2 qi 4n r2
• Impedanta de unda este data de expresia:
H =~-1 0 ·f!·sin e( 1 +-.1-J·e-iP·r
l
zu =1§_1=~
qi 4n r Jf3·r
(2.30)
[3 · r
Hqi

unde : Zu = ~ - impedanta de unda (impedanta caracteristica a mediului de

u Cazul campului electromagnetic generat de un dipol magnetic (spira in
propagare). scurtcircuit, bucla).
• Se pot observa trei zone distincte: • Se considera o spira In scurtcircuit, avand raza R ~i parcursa de un curent de
i> r >> N21t sau B·r >> 1 numita zonii de radia(ie sau zona de camp indepiirtat; intensitate 10 (figura 2.11 ).
i> r << N21t sau B·r << 1 numita zona staticii sau zona de camp apropiat; • Pastrand notatiile anterioare ~i utilizand, de asemenea, reprezentarea In coordonate
= =
i> r N21t sau B·r 1 numitazona intermediarii sau zona de tranzi/ie a campului.
sferice, componentele vectorilor camp electromagnetic au lntr-un punct P,
oarecare, urmiitoarele expresii:
40 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE ~. 2. Natura interferen\elor electromagnetice ~i cc'ii de propagare. Cuplaje. 41

z 2
1 nR 10 sine -iP·r
He_- - · 3
·e (2.34)
4n r

Ee = Zul3. nR2lo sine. e-iP·r

4n r2
Ecp lmpedanta de unda devine:
Fig. 2. I I. Radiafia electromagneticii a unui
y
dipol magnetic.
Zu=
5. 0
=Za·l3·

in figura 2.12 se prezinta modul de variatie a valorii impedantei de unda in

(2.35)

funqie de distanta fatii de sursa de radiatie electromagnetica.

x
Zw (kn)
2
H =_£_· nR 10 ·cose( 1+-.1-J·e-ill·r
l
E~
r 27t r2 J13 . r

13
2
H0 - - - · nR
2
10 ·sine[.1+ _1___1_]·e-w·r
2 (2.31)
'
I i I
'ii :W
! ' •
I I
c'a;np de Ofigine ~lectri~ii
I l iil!1 '
I '
- 4n r jl3·r (13·r) 3 - . (dipol) I II • .
2 /.... ' . ..)...... •. 1:. i
2 2
nR 10 sine( 1 +-.1-)·e-iP·r
. !J . .
I .: I 1:::-
I' !I ;
'I
i :;r-..' I
E = Zu13 . 1I ' i..
'I' 4n r l Jl3·r
:~-~ - ..
I ,...,. __;_

-~- ~j··tsr::·"··-2~- 1

a) Cazul ciimpuluiindepiirtat (r >> A/2n) I ' I•

• pentru e = 90° avem: i,
l ili -
ti I

Hr =0, 0,2 !·-··· Ciimp apropiat

' . j:

--~--' ---~~mp indepartat

. ----,j
--1
!

Ho = -~. nR2lo . e-iP·r, (2.32)

0.1 I--~-___,,....

4n r :-r=:-----==i
o.os1· I/ . , rt.:',. __l_LJ:_. I,:'. l
E = Zu132 . nR\ . e-W·r · ,A 1
i~, Camp de origine magnctica ;::=:::J
'I' 4n r (spiral ~
Ii I I

iar impedanta de unda este:

0.01 r -- r -'--1-" I=~ l
''
. '~
I I· .... iI
=l~:I =)¥
I ' t • 1'
0,01 ! I i ; I '
(2.33) 0,1 /..
Zu r/A.
2n
b) Cazul ciimpului apropiat ( r «A/ 2n) Fig.2.12. Zonele de camp apropiat $i de camp indepiirtat $i variafia impedanfei
Expresiile se reduc, ~i aici, la cele din regimul static: de undii in func/ie de tipul sursei de radia/ie electromagneticii
2 . $i de distan/a receptoruluifafii de sursii.
H = __!__. nR 10 cose. e-iP•r
r 2n r3
42 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE · ' - 2 Natura interferen\elor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 43

r------------1 I z
I ' •
2 r---------------1
! I
2.5. Perturbatii de mod normal (diferential) ~i
perturbatii de mod comun i
! Zs
:
:
i ~
2.5.1. Circuite simetrice ~i nesimetrice !Us•,_,
Orice circuit, prin simplificare la maximum, poate ft modelat printr-o sursii Z'
II I ! 1
1
2'
idealii (de tensiune sau de curent) cu impedanta internii ~i un receptor (impedanta de I •
L...S.llR_SA_____J _.... I I -:::::::- I I _, L_R~~-{;J?I.QlL
sarcina) interconectate, adicii cuplate, printr-o conexiune sau cale de semnal (figurile
2.13 ~i 2.14). Conexiunea este realizatii fizic prin conductoare de impedante Z ~i Z', z, Z\ Z2
nenule. •
r----------------1 z .------------------, ~ ~
l e I 1 i Element conductor (masa)
I .
I Fig. 2.15. Mode/area simplificatii a unui circuit cu evidenfierea impedanfelor
de cuplaj ale conexiuni/or.
I Il Fig.2. I 3. Mode/area
~ simplificatii a·unui circuit in cazul conexiunilor simetrice - ambele conductoare (de dus ~i de intors sunt
· cu sursii de tensiune. parcurse de aceia~i curenti ~i sunt identice din punct de vedere constructiv Z = z' ~i
I Z'
I Z, = z; ; Z2 = Z~ ( au acelea~i impedante proprii ~i acelea~i impedante de cuplaj
L__$_UR-
----------
CONEXIUNE
(CALE DE SEMNAL)
Us_I;;!;_i;_pTo~_j
parazite);
in cazul conexiunilor nesimetrice - prin conductoare circula curenti diferiti ~i
conductoarele nu sunt identice din punct de vedere constructiv, avand impedantele

r-----------------, z i-------------,
proprii ~i de cuplaj, diferite: Z *' z' ; Z1 "# ~i Z 2 Z~ . z; *'
I I

!'
i
I
I
I
. I 2.5.2. Perturbatii de mod normal (diferential)
I ' Perturbatiile de mod normal (engl. Normal Mode) sunt cele care determina
!
! ls Gs!
l I Fig.2.14. Mode/area aparifia la bornele receptorului a unei tensiuni, diferitii de tensiunea de semnal,
I ' ZR I simplificatii a unui circuit care se suprapune peste tensiunea de semnal. Acest tip de perturbatie se poate
l' II cu sursii de curent.
'' ' modela printr-o sursii de tensiune, UNM , In serie cu calea de semnal, ca In figura 2.16.
I' ''' Z'
I J

L_ __ S.VR.S..~ _____l ....._________, LREC_J;.PJ.QR_l

I Tensiunea perturbatoare, UNM, determinii in circuit un curent de mod normal, INM.

CONEXIUNE ·------.
' ' I NM ~------------------1
(CALE DE SEMNAL) I .----i
I I
0 modelare mai avansatii trebuie, lnsa, sii tinii seama ~i de impedantele
conexiunilor fatii de elementele conductoare exterioare, fatii de care existii cuplaje,
I: Zs
:
I
I
I I

~.
In primul rand fatii de masii sau fatii de elementele legate la masii. Aceste impedante i AU rs AUr
sunt, de regulii, impedante parazite datorate cuplajelor nedorite (figura 2.15). 'u' ,
I s ~
I [
Din punct de vedere al Compatibilitiitii Electromagnetice, conexiunile se
impart in: I [NM ~ ! l
l..S.llR.S.A_j .R~£-~..PTQ.B._
• conexiuni simetrice;
• conexiuni nesimetrice. Fig. 2. I 6. Mode/area perturbafiei de mod normal.
44 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Cap. 2. Natura interferen\elor electromagnetice ~i dii de propagare. Cuplaje. 4!

Curentul perturbator de mod normal, INM, are, pe traseul de ducere ~i de
intoarcere, acela~i sens ca ~i curentul produs de semnalul util. Curentul INM produce
atat la sursa de semnal util, cat ~i la receptor, caderi de tensiune pe impedantele acestora.
Cum, de cele mai multe ori, IZsl<< IZRI,tensiunea perturbatoare UNM se
regase~te practic, in intregime, ca tensiune perturbatoare la receptor (in serie cu
semnalul util).
Perturbafiile de mod normal apar, in majoritatea cazurilor,prin cuplaj magnetic
(inductiv) sau prin conversia mod comun /mod normal. Aceste perturbatii fiind in
serie cu sernnalul util, provoaca erori de masurare ~i .functionarea eronatii a receptoarelor.
Tensiunile de mod comun nu creeaza o tensiune perturbatoare in serie ct
semnalul util, dar ele pot sa produca conturnari intre conductoarele de semnal ~
carcasele aparatelor sau intre conductoarele de semnal ~i masa schemei, ceea cc
provoaca efecte distructive ireversibile.
Tensiunea de mod comun produce prin conductoarele de ducere ~i de intoarcere
paralele, curenti de mod comun (lcM) care au ace/a# sens ~i care se intorc la surs:
de perturbatii prin capacitatile parazite ~i prin masa de referinta, ca in figura 2.18.
z
IcM

2.5.3. Perturbatii de mod comun

'
Perturbatiile de mod comun (engl: Common Mode) au ca origine sursele de u{11zR ·
perturba/ii sub forma de diferenfe de potenfial ( tensiuni ~CM ), care apar intre fiecare

r--1
Z' lcM
din conductoarele de semnal fa/a de masa de referin/a a acestora, ca in figura 2.17.
r-------------1 z IcM =O
Cr *Cr

1
i Zs ~ ~\\
Masa de referintll
I!Us,....., ZR !
Fig.2.18. Formarea curenfilor de mod comun.
II
!
'
______________ J
SURSA I
Z'
lcM=O
I
L_RE£J;:.PI.QRJ
Daca impedanfele conductoarelor de ducere ~i de intoar~ere sunt egale l~I = jt
~i capacitiifile parazite sunt egale, CP = C~, atunci curenfii de mod comun sun
Zr Zr egali ca marime ~i au acela~i sens. In acest caz, intre borne/e receptorului nu apar
nici o tensiune perturbatoare.
Daca impedanfele circuitului nu sunt egale, tensiunile de mod comun produ
curenfi diferifi in conductoarele de ducere ~i de lntoarcere care provoaca caderi d
tensiune diferite pe impedantele respective. Conductoarele de ducere ~i de intoarcer
~
\\
primesc potentiale diferite fatii de masa de referintii ~i apare, intre bomele receptorulu
Masa de referinta o tensiune perturbatoare prin transformarea par(ialii sau totalii a tensiunii de mo
Fig.2.17. Mode/area perturbatiilor de mod comun.
comun in tensiune de mod normal (diferential). Rezulta, a~adar, o conversie mo
comun I mod normal de valoare egala cu diferenta potentialelor fata de masa d
Perturbafiile de mod comun sunt produse, in principal, prin cup/a) capacitiv referinta a conductoarelor de ducere ~i de intoarcere.
(electric). 0 masura a conversiei mod comun I mod normal pentru o schema data
In circuitele simetrice, tensiunea de mod comun apare intre "mijlocul electric" reprezintafactorul de conversie mod comun I mod normal, FCCN, ca raport dintr
al schemei ~i masa de referinta ~i in aceasta situatie, conductorii de ducere .yi de tensiunea perturbatoare rezultata de mod normal ~i tensiunea de mod comun:
intoarcere au aceea.yi tensiune fata de masa de referin/a.
In circuitele nesimetrice, apar tensiuni de mod comun intrefiecare conductor FCCN = l~M (w)I (2.36
in parte .yi masa de referin{a ~i aceste tensiuni sunt luate in considerare ca tensiuni l\:!cM (w)I
nesimetrice. Aceste tensiuni nesimetrice ale conductoarelor de ducere ~i de intoarcere
in cazul unei conversii totale FCCN=1, iar in cazul simetriei perfecte (inclusi
difera intre ele, ca valoare, cu valoarea tensiunii utile adica: l~cM 1-l~~M I= l~s I·
cu l~sl = l~RI ), avem FCCN=O.
46 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Factorul de conversie mod comun I mod normal se poate determina experimental
cu ajutorul schemei electrice prezentate in figura 2.19 in care se observii ca sistemul
se alimenteazii doar cu tensiunea de mod comun (sursa de semnal util, Us, este
scurtcircuitii).
z
Z'
Cr Cr
® numai prin ecranul cablului, iar ca perturbatie de mod normal apare atunci, ciiderea
Masa de refcrin\a
F.ig.2.19. Miisurarea conversiei mod comun I mod normal.
Factorul de atenuare mod comun I mod normal se define~te ca logaritm al
inversului raportului factorului de conversie mod comun I mod normal, adicii:
FACN = 20/g l\:!cM (w )j (2.37).
l\:!NM (w)j
Factorul de atenuare mod comun I mod normal permite o evaluare a valorii
absolute a unei tensiuni perturbatoare.
Perturbatiile de mod comun se intalnesc eel mai des in cazul buclelor de
piimantare care apar in tehnica miisurarii precum ~i in tehnica automatiziirii ~i
conducerii proceselor industriale. Spre exemplu, in cazul unei surse de semnal legatii
la un osciloscop printr-un cablu coaxial (figura 2.20) ambele carcase (a sursei ~i a
osciloscopului) sunt legate la piimant din considerente de protectie la atingere.
j / Ecran cablu j [~
Cablu de semnal
k intors, ca in figura 2.21.
Urn
*l ~ tensiune care sii-1 forfeze sii se scurgii la piimant.
Fig.2.20. Conversia mod comun I mod normal la o buclii de piimdntare.
0 tensiune de mod comun indusii in bucla de piimantare sau provocatii de
potentiale diferite in instalatia de piimantare produce un curent atat prin conductorul
interior, cat ~i prin ecranul cablului de semnal, ambele fiind conectate in paralel, din
Cap. 2. Natura interferen\elor electromagnetice ~i ciii de propagare. Cuplaje. 47
punctul de vedere al tensiunii de mod comun. Impedantele sursei ~i receptorului
(~s ~i ~R) formeazii, pentru tensiunea de mod comun, \:!cM, un divizor de tensiune,
astfel incat pe impedanta receptorului apare o ciidere de tensiune de mod normal,
\:!p. Factorul de conversie mod comun I mod normal al schemei va fi:
FCCN = l\:!p (w)I = J~RJ
l\:!cM (w)j l~s + ~RI
In majoritatea cazurilor practice j~R j>> l~s j ~i astfel, perturbatia de mod
comun se regiise~te in intregime, ca perturbatie de mod normal la receptor sau se
injumiitiite~te in cazul in care existii adaptare, de exemplu: l~s j =j~R j =50 Q (se
neglijeazii impedantele liniei). -
La frecvente inalte, datoritii refuliirii curentului, curentul perturbator circulii
de tensiune culeasii pe partea interioarii a cablului, a ciirei valoare se calculeazii din
impedanta de cuplaj.
Conversia mod comun I mod normal a unei bucle de piimantare se poate mic~ora
prin marirea impedantei buclei, prin simetrizarea impedantelor conductoarelor liniei
de semnal ~i prin tehnica ecranelor de protectie.
2.6. Pamant §i masa
lnginerii de curen(i tari inteleg prin "piimiintare", problemele legate de
securitatea din instalatiile electrice (de exemplu: evitarea tensiunilor de atingere
foarte mari) ~i de protectia la triisnet; inginerii de curen/i slabi, insii, au in vedere, in
primul rand compatibilitatea electromagneticii a schemelor electronice (evitarea
buclelor de piimantare, a zgomotului de 50 Hz, modul de tratare a ecranelor cablurilor
etc.). Scopurile diferite impun strategii de piimantare diferite, care fac ca notiunea
de "piimantare corectii" sii conducii uneori la discutii contradictorii.
Circuitele electrice nu au, de fapt, nevoie de piimantare, deoarece curentul
generat de sursa de alimentare este transmis receptorului prin conductorul de dus care,
dupii ce parcurge receptorul, revine la cealaltii bornii a sursei prin conductorul de
Din figura 2 .21 se observii ca 'curentul, I, nu are nici o intentie sii se scurgii la
piimant printr-o eventualii legiiturii de piimantare pentru ca nu existii nici o sursii de
Trebuie :facutii o distinctie clarii intre douii concepte:
• piimantarea de protecfie;
• masa (conductorul de referinfii).
De~i, piimiintul_~i masa sunt, de regulii, legate galvanic impreunii intr-un punct,
intre ele existii o mare deosebire:
48 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll lN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 2. Natura interferen\elor electromagnetice ~i cai de propagare. Cuplaje. 49

• Conductorul de piimdntare este parcurs de curent numai in caz de defect;

_____
( ,...- --
' .,., ........

I: E! , 11-~
• Conductorul de referinfii (masa) reprezintii, de cele mai multe ori, conductorul
comun de intoarcere, la sursii, a curentilor din mai multe circuite de semnal. I
,----------1 r----------------1 I
I' ----i' ' I IN. _ ·-PEN
I I ~"'-j---~-T
conductor de dus I
I
i
I
l
i
. Sta!ie de -j-•-
! transformare I r "Ra~;dulci;dlrii
I '
'
I
I
I
'
.
I R Fig.2.22. Punerea la pamdnt
IUs(t z I'1 •

ti-------- -----.---
' I
I I I kWh - S

I II R l . . , T intr-o re/ea electrici'i

PEN !
I Ij ! ----·-----·11-- -------r'·t· N
PE dejoasii tensiune.
conductor de intors I ! i -- '
! I
I '

IL__S_U.R.S.A_J
,__--..--.. . .i~---IE-----~-L_-R~J;.(:J;J:IQR_j
I l ·
! r-- •
------1
· I ,
i 'I
1'

, I
!

} legatura de pamantare
0!. R8
I
i Barii de egali-o'
c:S'zareponenfiale RA
. =;
U,
!
'-'---------1
.
Ll+
.;. Sistemul de Prii.il de I Echipan:ienl Pri?,~
conducte de prunant de electnc
Fig.2.21. Exemplul inutilitafii legarii la piimant a circuitelor electrice. alimentare cu apd actancime Carcasa

Datoritii barei de egalizare a potentialelor, conductorul N ~i conductorul PE

2.6.1. Pam'ant
Punerea la piimant are drcpt scop protectia persoanelor, animalelor ~i a bunurilor
materiale.
in retelele electrice de joasii tensiune de tip TN (T = punerea la piimant directii
a sursei; N = legiitura directii intre carcasele echipamentelor ~i borna de punere la
piimant a sursei) carcasele echipamentelor electrice ajlate in funcfiune trebuie sii
fie legate, printr-un conductor de protecfie, la punctul pus la piimdnt al refelei. Acest
conductor de protec/ie are indicativul PE (engl.:Protective Earth). Legiitura la piimdnt
mai poate fi realizatii ~i prin intermediul conductorului neutru utilizat ~i in calitate
de conductor de protecfie, in acest caz, aceastii /egiiturii avdnd indicativul PEN
(engl.:Protective Earth Neutral).
"Carcasa" unui echipament electric reprezintii o parte conductoare a echipa-
mentului care poate fi atinsii, dar care nu face parte din circuitul electric de lucru,
insii poate fi pusii sub tensiune in mod accidental, in caz de defect.
in figura 2.22 se prezintii modurile posibile de punere la piimant lntr-o retea
electricii de joasii tensiune de tip T.N.
Din figura 2.22. se observii ca la functionare normalii, prin conductorul PE,
nu trece curent. Conductorul N reprezintii conductorul de intoarcere pentru curentii
tuturor consumatorilor monofazati conectati intre conductoarele fazelor ~i neutru.
Curentii care ajung la "hara de egalizare a potenfialelor" circulii prin conductorul
PEN lnapoi la sursa de tensiune (reprezentatii prin tensiunile induse in secundarul
transformatorului) neafectati de existenta legiiturii cu "priza de piimdnt de addncime".
Observatie: Totu~i, este posibil ca o parte din curentul de functionare, monofazat,
sii circule prin RA spre piimantul de adancime, aceasta fiind o cale de retur posibilii
a curentului la transformator (sursii) prin piimant ~i R9 .
se aflii la potentialul piimantului (priza de piimant de adancime). Totu~i potentialul
conductorului N diferii mult de potentialul piimantului din cauza ciiderilor de tensiune
produse de curentii de functionare care ii parcurg.
Potentialul conductorului PE, datoritii lipsei curentului, ar trebui sii fie acela~i
pe toatii lungimea lui, dar acest lucru este un caz ideal pentru cii, pe de-o parte, pot
exista situatii in care intr-un tablou de distributie conductorii .N ~i PE sii fie legati
impreunii, iar pe de altii parte, in retelele moderne, prin utilizarea filtrelor de retea
pot sa aparii ~i prin conductorul PE, curenti, care nu mai pot fi neglijati. Ciiderile de
tensiune produse de ace~ti curenti actioneazii ca perturbatii de mod comun in buclele
de piimantare. in acest caz se discutii de ''piimdnt contaminat".
Piimantarea joacii un rol important ~i in protectia la triisnet a cliidirilor, pilonilor
~tenelor, liniilor electrice aeriene ~i a statiilor de transformare construite in aer liber.
In toate aceste cazuri piimantarea trebuie sa se realizeze cu o rezistenfii de punere la
pamant de valoare cat mai mica posibilii pentru limitarea cre~terii de potential produsii
de curentul de triisnet care se scurge la piimant.
2.6.2. Masa
Prin masii, in electronicii, se intelege o referinfii comunii, fatii de care se
masoarii tensiunile din diferite puncte ale unei scheme electronice (engl.: ground
sau circuit common}. '•
lntr-un circuit electronic simplu de semnal, masa o formeaza conductorul de
intoarcere, iar intr-o schema electronicii complexii, masa este conductorul comun
pentru toate circuitele, ca in figura 2.23.
. Masa poate sa aibii potenfialul piimdntului, dar nu este obligatoriu acest lucru.
In mod obi~nuit, insii, masa este legatii cu conductorul de protectie intr-un anumit
punct ~i, astfel, ea este pusii la piimant.
50 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

~~=---r--~Us
Capitolul 3
Fig.2.23. Definirea nofiunii SURSE DE PERTURBATll

~,
de masa comuna pentru
mai multe circuite.
'
u,1
uJ Rv
Sursele de perturbatii (surse de interferente electromagnetice) se giisesc in tot
spectrul electromagnetic ~i pot fi de origine naturala (cosmos, atmosferii, zgomot
termic etc.) sau create de om.
Existii mai multe moduri de clasificare a surselor de perturbatii:
Electroni$tii preferii clasificarea surselor de perturbatii dupii spectrul de
Masa circuitelor electronice are acela~i rol ca ~i conductorul neutru N al .frecvenfa, astfel:
sistemelor de alimentare cu energie ,electricii. Cu o bunii aproximatie, conductorul • surse de bandii ingustii;
neutru N poate fl considerat ca masa. Intr-adeviir, conductorul N reprezintii conductorul • surse de bandii largii.
de referintii p~ntru tensiunile din diverse noduri ale schemelor electrice de alimentare,
serve~te la inchiderea curentilor de functionare ~i este legat la piimant intr-un punct.
In figura 3.1 se prezintii, schematic, clasificarea surselor de perturbatii dupii
spectrul de frecvente.
Dacii masa unei scheme, extinsii In spatiu, este pusii la piimant in mai multe
puncte se obtin bucle de pamantare. La potentiale de piimant diferite, In acest bucle
pot sii aparii curenti de egalizare care produc pe impedantele legiiturilor de masii Mediul electromagnetic
ciideri de tensiune care reprezintii perturbatii de mod comun ~i care se suprapun peste
tensiunile existente in schema ca tensiuni perturbatoare de mod normal (conversia
mod comun I mod normal).
Indiferent de complexitatea unei scheme electronice existii douii moduri Surse de banda lngusta Surse de banda larga
I ~
I
topologice diferite de realizare a masei unei scheme:
• Punct de masa central, cu sau rarii legiituri radiate (engl.:single point ground);
• Masa distribuita, respectiv masa de supra/a/a (engl.:multi point ground).
Punctul de masii central se recomandii pentru legiituri de masii cu lungimi
t I I )f ~)f
f,<< )../4.
Dacii lungimea conductorului de masii este de acela~i ordin de miirime cu Surse tranzitorii
lungimea de undii ( f "'A) se trece la masa distribuita, ca in figura 2.24. ~
Fig. 3.1. Clasificarea surselor de interferenfe electromagnetice dupa spectrul de frecvenfe.
Subsistem I Subsistem II Subsistem III
Inginerii de curenti tari clasificii sursele de perturbatii electromagnetice dupii
trei criterii pe care le combinii intre ele, adicii:
_ . d ti t- { - Perturbatii de joasii frecventii;
• d upa mve 1u1 e recven a: p rt b ·.. d , It- fr ',,.
Fig.2.24. Masa distribuita - e ur atn e ma a ecven\<1;

Se obtin, astfel, legiituri de masii foarte scurte ciitre masa distribuitii, care la _ { - Perturbatii conduse;
• dupa suportul de propagare: p rt b .. d" t
randul ei, trebuie sii fie realizatii astfel incat sii aibii inductivitiiti minime posibile. - e ur atn ra 1an e;
Eventualele ciideri de tensiune de-a lungul masei distribuite se pot mentine la valori - Perturbatii permanente;
reduse prin miirirea suprafetei masei distribuite. • dupii duratii (timp): { - Perturbatii tranzitorii.
 Cap. 3. Surse de perturba\ii
52 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE 53

Astfel, prin combinarea celor trei criterii poate rezulta, spre exemplu: o perturbatie
de joasii frecventa condusii ~i permanentii sau o perturbatie de inaltii frecventa radiantii
~i tranzitorie sau celelalte combinatii posibile. In continuare se va adopta acest mod
de clasificare a surselor de perturbatii ~i se vor analiza in acest sens principalele surse
de interferente electromagnetice. 0 astfel de analizii a surselor de perturbatii permite
o evidentiere mai clarii a miisurilor antiperturbative care pot fi luate.
Atentie! Toate miisurile antiperturbative care se aplicii la inaltii frecventa sunt
delicate, ele necesitand materiale performante care au costuri ridicate ~i sunt foarte
fragile.
3.1. Surse de perturbatii de joasa frecventa
Prin perturbatii de joasii frecventa se inteleg toate tipurile de "paraziti" a ciiror
gamii de frecventii este inferioarii la 1 MHz. Frecventa de 1 MHz nu este o limitii
absolutii, ci este o limitii conventionalii sub care fenomenele electrice se comportii
intr-un mod suficient de intuitiv, ele putand sii fie analizate pomindu-se de la scheme
electrice echivalente simple ~i cunoscute, formate din rezistente, inductivitiiti proprii
~i mutuale ~i capacitiiti.
Limita de 1 MHz se justificii prin faptul cii, panii la aceastii frecventii, cuplajele
prin radiatie sunt incii foarte slabe, izolatiile se comportii Inca foarte bine, lungimea
cablurilor de masii nu se apropie de valoarea critica ~i echipotentialitatea de pozitie
Toate perturbatiile permanente (intretinute) prin conductie la joasii frecventii
afecteazii reteaua de alimentare cu energie electricii ~i echipamentele electronice de
joasa tensiune.
Cateva perturbatii permanente (i'ntretinute) prin conductie, la joasii tensiune,
vor fi prezentate in continuare:
a) Flickerul
Acesta este un fen omen de sciidere u~oarii, dar frecventii, de (0, 5 + 12) % Un
a tensiunii retelelor electrice de-alimentare a unor consumatori datoritii unor scurt-
circuite (tiiieri rapide) ale curentului insotite de o absorbtie masivii de putere reactivii,
provocate de functionarea normalii sau in avarie a altor consumatori invecinati.
in industrie, sursele fenomenului de flicker sunt, in general, pornirile marilor
motoare electrice, pomirea cuptoarelor electrice cu rezistoare ~i cuptoarelor "de inductie,
functionarea cuptoarelor cu arc electric in faza de topire, sudarea cu arc electric,
functionarea laminoarelor, a pompelor ~i compresoarelor cu piston etc.
in figura 3 .2. este prezentatii variatia tensiunii retelei de joasii tensiune in cazul
iillui flicker.
u
Un""' 230 V 1------
_____________. I
~

uflicker""' 220 v f
reprezintii obiectivul fundamental spre care se tinde. De asemenea, pentru conductoarele I I'
de lungime obi~nuitii, curentul care le striibate poate fi considerat constant. I .
Peste limita de 1 MHz totul se complicii in mod progresiv. Conductoarele devin j flicker I
antene eficace, ciimpurile devin puternic perturbatoare, cablurile incep sii intre in
rezonanta etc. I< 1
Pentru conductoarele cu lungimi de ciiteva sute de metri trebuie sii se reducii 0
limita conventionalii a frecventei joase. Spre exemplu, pentru un conductor cu lun- ~ secunde ~
gimea de l 00 m, limita piinii la care se considerii joasa frecventa este de 100 kHz
deoarece peste aceastii valoare, convers ia mod co mun I mod normal nu mai are sens fizic. Fig. 3.2. Exemplu de varia/ie a tensiunii in cazul unuiflicker.
Flickerul poate fi un fenomen aleator sau periodic.
3.1.1. Perturbatii permanente (intretinute) prin conductie Efectele fenomenului de flicker asupra receptoarelor sunt urmiitoarele:
la joasa frecventa • Variatia vizibilii a fluxului luminos emis de liimpile de iluminat, fenomen ce
se produce, in special, in domeniul frecventelor de 1 + 20 Hz ~i care determinii
Prin definitie, o perturbatie la joasii frecventii are o duratii lungii (de ciiteva o senzatie de jenii fiziologicii a ochiului omenesc care conduce la obosealii,
zeci de microsecunde ). Caracteristic pentru o perturbatie de joasii frecventii este sciiderea randamentului muncii, cre~terea riscului de eroare in procesele
faptul cii ea poate fi miisuratii cu mijloace conventionale. intr-adeviir, se miisoarii productive etc.);
u~or o diferenta de potential sau un curent de joasii frecventii, care are o abatere de,
• Deformarea imaginii televizoarelor;
aproximativ, 0,2 %.
• Deranjamente in funqionarea echipamentelor electronice.
Prin perturbatii permanente (intretinute) se intelege ansamblul de "paraziti" a
ciirui duratii depii~e~te 1 secundii, spre deosebire cu fenomenele tranzitorii, sub formii In studiile ~i proiectele care vizeazii racordarea intr-un .nod al retelei electrice
de impuls, care se manifestii intr-un interval de timp foarte scurt ~i cu pauze relativ a unor receptoare perturbatoare (generatoare de flicker) trebuie sii se determine
lungi intre douii aparitii succesive. probabilitatea aparitiei fenomenului de flicker ~i sii se prevadii miisuri ~i mijloace
54 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
tehnice pentru eliminarea sau limitarea acestui fenomen, astfel incat sa nu afecteze
buna functionare a celorlalte receptoare ( consumatori) racordate in ace! nod sau
nodurile vecine.
b) Variap.i de frecventa ale retelei electrice
Originea acestui fenomen este producerea energiei electrice de catre un grup
electrogen a carui frecventa de antrenare (data de viteza de rotatie a ma~inii primare)
nu este perfect constanta. Cele mai multe cazuri le reprezinta grupurile electrogene
ale caror sarcina este variabila. Motoarele diesel obi~nuite care antreneaza grupurile
electrogene sunt mai putin stabile in frecventli ca turbinele cu gaz sau cu abur.
Normativele prevad ca toate echipamentele electronice trebuie sa suporte variatii
de frecventa de ±4% pe o durata de 10 minute.
Trebuie remarcat ca echipamentele electronice moderne alimentate de la surse
de alimentare de tip chopper sunt insensibile la variatii de frecventa.
intr-o retea electrica puternica ~i buclatii, puterea electrica este practic, infinitii.
La o astfel de retea frecventa instantanee are intotdeauna o abatere mai mica de 1 %,
iar in mod ,curent, aceasta abatere este chiar mai mica de 0, I%, ceea ce face ca
echipamentele electronice moderne sa nu fie afectate.
c) Armonice
Se ~tie ca, orice sarcina neliniara consuma un curent nesinusoidal care este
compus dintr-un curent fundamental (la 50 Hz in Europa) ~i din mai multi curenti
armonici avand frecventele multipli intregi ai frecventei curentului fundamental.
Sunt Iuate .in considerare pana la 40 de armonici, armonica de rang 40 avand frec-
venta de 2 kHz.
Intr-un sistem electroenergetic, sursele de armonici pot fi grupate 'in:
• Surse interne, reprezentand neliniarita/ile anumitor parametrii electrici, ai
elementelor sistemului electroenergetic, cum ar fi: fenomenul corona fo cazul
liniilor electrice de inalta tensiune ~i saturafia circuitelor magnetice ale
transformatoarelor ~i ma~inilor electrice.
• Surse externe, cauzate de neliniaritafile impedanfelor unor receptoare sau
consumatori electrici ca: atelierele de sudura electrica, transportul electrificat,
cuptoarele cu arc electric, electronica de putere, instalatiile de electroliza
cuprului, calculatoarele electronice, televizoarele, lampile fluorescente etc.
Pentru consumatorii de mica putere, efectul armonicelor de curent asupra formei
sinusoidale a tensiunii este neglijabil, dar pentru marii consumatori neliniari, efectul
de distorsiune a undei de tensiune poate deveni foarte important. Distorsiunea undei
de tensiune se exprima in procente ~i este deranjanta pentru celelalte echipamente
electrice din zona.
Distorsiunea undei de tensiune este proportionala cu curentii armonici (sursa
de perturbafii) ~i cu impedanta retelei (cuplajul galvanic) care se comporta ca o
impedantli comuna a sursei ~i a receptoarelor. Distorsiunea tensiunii In retelele de
inalta tensiune este slaba (sub I%). Ea, lnsa, nu mai poate fi neglijata in aval de
Cap. 3. Surse de perturba\ii 55
transfonnatoarele MT/JT Efectul distorsiunii de tensiune este incalzirea suplimentara
a marilor motoare electrice la care, de exemplu, o distorsiune de (3 + 4)% poate crea
serioase probleme. in cazul unor sali echipate cu calculatoare electronice, insa, o
distorsiune de tensiune de 5% poate fi considerata normalii, deoarece toate echipa-
mentele electronice sunt astfel construite incat sa suporte un factor global de
distorsiune de 8%.
Armonicele pare de curent sunt slabe ~i sunt, in principal, generate de sarcinile
care consuma o componentli continua a curentului. Trebuie avut in vedere ca prezenta
unei componente continue a-curentului produce saturarea rapida a transformatoarelor.
lntr-adevlir, circuitul magnetic al unui transformator de putere clasic ajunge la saturatie
pentru un curent continuu de valoare mult mai mica decat cea a curentului alternativ
nominal. Astfel, un transformator mic, avand puterea < I 0 kW se satureaza pentru
un curent continuu avand valoarea de I% din valoarea curentului alternativ nominal,
iar un transfonnator mai mare, avand puterea > I 00 kW se satureaza Ia un curent
continuu cu valoarea de numai 0, 1% din valoarea curentului alternativ nominal al
transfonnatorului. Un transfonnator saturat de un curent continuu genereazii o multime
de annonici pare.
Cea mai mare parte a sarcinilor neliniare nu genereazii decat armonice impare.
Aici se remarca faptul ca sarcinile trifazate echilibrate ~i alimentate rara conductor
neutru nu genereaza armoncia de ordinul 3 ~i nici armonice multipli de 3.
Curentii armonici de ordinul 3 ~i multipli de 3 pun o problema speciala : chiar
~i In cazul de echilibru a sarcinilor monofazate pe cele 3 faze ale retelei trifazate de
distributie, curentii armonici de rangul 3 se aduna in conductorul neutru. Se poate
spune ca curentii armonici de rang 3 se comporta ca ~i com'ponentele homopolare
de curent. in aceasta situatie, valoarea curentului prin conductorul neutru poate sa
depa~easca valoarea curentului din faze. Frecventa curentilor armonici de rang 3
fiind de 3x50Hz=l50 Hz, ei produc in conductorul neutru o lncalzire suplimentara
(datorita efectului pelicular) care poate deveni periculoasa. De aceea, la proiectarea
instalatiilor electrice ale birourilor, salilor de calculatoare ~i a iluminatului fluorescent
trebuie sa se prevada pentru conductorul neutru o sectiune adecvata trecerii acestor
curenti de tip homopolar rara sa genereze efecte nedorite.
in figura 3.3 se prezinta modul In care curentii armonici de rang 3 ai celor trei
faze se comporta In conductorul neutru ca ni~te curenti homopolari (se insumeazii).
Un alt tip de problema care poate sa apara in retelele electrice de distributie
datorita prezentei curentilor armonici este legata de existenta bateriilor de conden-
satoare pentru compensarea circulatiei de putere reactiva ~i imbunatatirea factorului
de putere in intreprinderi. Bateria de condensatoare - cu un pronuntat caracter capacitiv
- este legata in paralel cu transformatorul de MT/JT care alimenteaza cu energie
electrica 'intreprinderea. Ansamblul transformator-baterie de condensatoare fonneaza
un circuit oscilant paralel de tip L-C, care are o impedantii foarte mare la frecventa
de rezonanta. Daca un curent annonic este generat Ia frecventa de rezonanta a circuitului
oscilant L-C paralel, se produce o distorsiune de tensiune deosebit de periculoasa.
56 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll fN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Pentru a se evita acest fenomen exista doua solutii: fie se mare~te sau se mic~oreaza
numarul de condensatoare ale bateriei (cu riscul de a se realiza o compensare
imperfecta), fie se adauga o bobina in serie cu bateria de condensatoare realiziindu-se
un filtru refulant.
Faza R Faza S
.
Fig. 3.3. Curenfii armonici de rang 3 fn cele treifa:::.e ale sistemului trifazat.
Observa(ii: - curentul armonic de rang 3 oscileazii de 3 ori mai repede deciit curentul
fundamental;
- armonicele de rangul 3 sunt in faza;
- armonicele de rang 3 se aduna in conductorul neutru ca ~i componentele
de secventa homopolara ale curentului;
- in conductorul neutru, curentul armonic de rang 3 devine, astfel, mai
mare ca valoarea efectiva a curentului de faza;
- curentul armonic de rang 3 incalze~te cablurile de alimentare.
d) Interarmonice
Un curent interarmonic este un curent a carui frecventa nu este multiplu
intreg al frecventei retelei electrice. Se <listing doua tipuri de interarmonice:
• interarmonice adevarate, care sunt generate la frecvente discrete;
• interarmonice cu frecvente in spectru continuu.
Interarmonicele adevarate sunt create de anumite convertizoare de frecventa
statice (convertizoare ciclice cunoscute sub denumirea de cicloconvertizoare ~i utilizate
pentru antrenarea motoarelor electrice la viteze reduse). Unele motoare asincrone
cu rotorul cu poli aparenti (proeminenti) produc interarmonice de frecvente multipli
ai frecventei de rotatie.
Pe termen lung, interarmonicele pot conduce la incalziri excesive ale instalatiilor
~i echipamentelor electrice, dar nu perturba in mod periculos echipamentele electronice.
Riscul principal al interarmonicelor este acela de a perturba sistemele de telecomanda
centralizate in banda de frecvente de 110 Hz - 2 kHz. in acest caz, nivelul de interarmo-
n ici, in general tolerat la 0,5 % din Un, trebuie sa fie redus la mai putin de 0, I % din Un.
Cap. 3. Surse de perturba\ii 57
3.1.2. Perturbatii tranzitorii prin conductie la joasa frecventa
Perturbatiile tranzitorii de joasa frecventa sunt mult mai putin deranjante deciit
perturbatiile intretinute (continue) de aceea~i amplitudine. Principalele tipuri de astfel
de perturbatii sunt:
a) Fluctuatii de tensiune
0 fluctuatie de tensiune este o variatie rapida a tensiunii de alimentare, cuprinsa
in plaja normala de variatie aacesteia (±6%+10%)Un, in timpul functionarii normale
a retelei electrice de alimentare (distributie ).
Fluctuatiile de tensiune sunt, in principal, produse de variatiile de sarcina:
porniri de motoare electrice mari, functionarea cuptoarelor cu arc electric, reglajul
de tensiune cu ploturi la transformatoare etc. Ele nu sunt permanente, dar au adesea,
amplitudini mai mari ca ale flicker-ului.
Perturbatiile produse de fluctuatiile de tensiune sunt, in general, slabe. Ele
pot, uneori, afecta buna functionare a echipamentelor electronice sensibile, cum ar
fi: regulatoarele de putere de mare precizie, calculatoarele din generatiile mai vechi
~i tuburile fluorescente de mare randament. Un echipament electronic modem poate
suporta fluctuatii de tensiune de ±8% Un.
b) Goluri de tensiune
Un gol de tensiune reprezinta scaderea brusca a amplitudinii sau a valorii
efective a tensiunii intr-un anumit nod al retelei electrice piina.la o valoare ce poate
atinge 20% din Un ~i care dureaza mai putin de 3 secunde. Limita minima de 0,2 Un
s-a ales in functie de pragul de sensibilitate al aparatelor de masura, iar limita maxima
de timp, de 3 secunde, ia in considerare performantele echipamentelor electrice care
asigura revenirea tensiunii la valoarea normala.
Orice go! de tensiune este un proces tranzitoriu in timp, intre momentul aparitiei
sale ~i momentul revenirii tensiunii la valoarea sa nominala.
Cauzele golurilor de tensiune sunt fie diferite defecte care apar in instalatiile
sistemului electroenergetic (De exemplu: viint puternic, furtuni, defecte pe· liniile
electrice sau in sistemele vecine etc.), fie conectari directe in retea a unor agregate
care necesita curenti mari de pornire. De aceea, golurile de tensiune pot aparea
oriciind ~i oriunde in retelele electrice, ele fiind inevitabile ~i aleatoare. Aceasta
impune ca studiul !or sa se faca pe haze statistice.
Golurile de tensiune nu afecteazii intotdeauna toate cele trei faze ale sistemului
trifazat. De aceea, existii goluri de tensiune simetrice ~i nesimetrice (mono- sau bifazate).
Deoarece cauzele aparitiei golurilor de tensiune sunt multiple, ~i alura curbei
tensiunii in timp difera de la un go! la altul. De aceea, pentru simplificarea studierii
golurilor de tensiune s-au conceput ciitevaforme idealizate ale acestora, ale caror
expresii matematice sunt simple ~i cunoscute. Astfel de forme idealizate, mai des
intiilnite, sunt date in figura 3.4.
58 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 3. Surse de perturba\ii 59

u u u
Umax
Un - Un-
I I
I I
I I Uvarf
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
Umin -+--------
'
I
--~--
I
I
Umini- ,
I
I
I
I
I ·'
'I

tg
a) b) Fig. 3.5. Supratensiuni la anclan$area unei baterii de condensatoare in re/ea.
u u
Topireafuzibilului unei siguranfe. Lao siguranta fuzibilii de 6,3 A, in cazul
Un ---l:lir
I
I
I
I
I
I
unui scurtcircuit net, fuzibilul se tope~te intr-o milisecundii cand curentul atinge
I
I
I
I
I
I
cativa kA. Supratensiunea care urmeazii intreruperii fuzibilului depii~e~te, adesea,
I I I
I I I i 000 V. Aceastii supratensiune, avand o energie de cateva sute de joule poate
I I I
I
I
I
I
I
I
distruge un echipament electronic sensibil aflat intr-un circuit paralel cu eel afectat
I
I
I
I
I
I de defect. Astfel, de~i curentul a fost intrerupt, un echipament s-a distrus.
I
I
I
J.j ,
I
I u
Umin -'---
'
I
I
-------------~---
I
FHH' -------------------+------
' I ~ 1000 v ~-------
I I I
I I I

tg
325
c) d)
Fig. 3.4. Forme rea/e $i idealizate ale unor go/uri de tensiune: a) go/ de tensiune
dreptunghiular, real; b) idealizat; c) gal de tensiune exponential, real; d) idealizat.
Consecinta cea mai gravii a unui gol de tensiune poate fi pierderea alimentiirii
cu energie electrica a consumatorilor racordati la linia electricii in care acesta apare.
De aceea, distribuitorii de energie electricii fac eforturi pentru a limita nivelul de
scadere a tensiunii golurilor de tensiune ~i pentru a reduce riscurile de intreruperi
bucland reteaua de medie tensiune. Fig 3.6. Supratensiune produsii de topireafuzibilului tip fir a unei siguranfefuzibi/e.
c) Supratensiuni lente 0 supratensiune lentii este o supratensiune lungii, iar o supratensiune lunga
Supratensiunile care afecteazii reteaua de alimentare se manifestii ca perturbatii este ~i energeticii. 0 supratensiune a ciirei energie depii~e~te sute de joule poate
de mod normal (diferential) la bornele consumatorilor. Cauzele aparitiei acestor produce explozia condensatoarelor chimice, sau poate distruge tranzistoare ~i de
supratensiuni sunt multiple, dintre acestea vom exemplifica urmiitoarele: aceea trebuie luate miisuri de limitare a acestor supratensiuni.
Anclan$area unei baterii de condensatoare la reteaua de alimentare. In
d) Supratensiuni sinusoidale amortizate
momentul anclan~iirii se formeazii un circuit L-C paralel care are o frecventii de
rezonantajoasii. Tensiunea tranzitorie are, dupii anclan~are, o valoare de varf de peste Orice manevra in reteaua electrica de M.T (inchiderea sau deschiderea
douii ori mai mare fatii de valoarea de varf a tensiunii retelei. De exemplu, la un lntrerupatoarelor, contactoarelor, disjunctoarelor) produce ceea ce se nume~te "~oc
circuit monofazat de 230 V, tensiunea de varf atinge peste 500 V, dar are energia de de manevra" ~i care perturba linia printr-un impuls de tensiune cu front abrupt, ca
doar cateva sute de joule. In figura 3.7.
60 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll lN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 3. Surse de perturba\ii 61
u u
Umax
0'~ :~-~::t:::::::::···

to µs I
I
i
0 5 ··-·t··f-+..·--·--··--·-··---····-..·-·-···-·--··--········-····
' i - '
' I
lo,s µs i i
l--- i i
1
! I
I '
. I I
I

O,J··· 11
I.••!
il,2 µs I
!
Fig. 3. 7. Unda sinusoidalaamortizata
kl
I
50µs
~
i
'
In con~ecinta, apare o unda de tensiune sinusoidala, amortizata. Frecventa Fig. 3.8. Tensiunea de trasnet normalizata.
oscilatiilor acestei unde este frecventa proprie a liniei. Acest fenomen este asemanator
celui de anclan~are a unei baterii de condensatoare, dar cu o frecvenfii de rezonanta Frecventa zilelor de furtuna, pe an, intr-un anumit loc, permite sa se determine
superioara ~i cu mai putina energie. Riscul de distrugere de echipamente este foarte nive/ul isokeraunic, care une~te prin curbe de nivel, toate zonele de pe pamant cu
redus, mult mai redus ca eel datorita supratensiunilor lente, dar exista riscul de aceea~i frecventa a furtunilor.
disfunctionalitate. f) Curentii tranzitorii
~i in cazul proceselor de comutatie la JT (In special la cabluri) apar unde
sinusoidale amortizate, dar energia vehiculata este mult mai mica decat la undele de Conectarea sarcinilor genereaza un impuls scurt de curent cu caracter de
~oc, 'insa la frecventa mai mare. perturbatie de mod normal, care afecteaza u~r ~i tranzitoriu, tensiunea de alimentare.
Efectul unui ~oc de manevra este, prin componenta sa de mod comun, perturbarea Astfel, conectarea unui simplu tub fluorescent cu balast genereaza un impuls de curent
echipamentelor electronice sensibile. Solutia de protectie este de a utiliza filtre pentru de peste 10 A la varf.
astfel de echipamente. Mai periculos este, insa, impulsul de mod comun care insote~te conectarea.
Un astfel de proces tranzitoriu, chiar daca are o amplitudine redusa (varful de cativa
e) Trasnetul
amperi) este perturbativ pentru ca frontul sau este foarte abrupt ~i se ~tie ca toate
Trasnetul este o descarcare electrica de mare energie intre nor ~i pamant. perturbatiile de mod comun care au frontul abrupt se cupleaza electromagnetic in
Fenomenul, privit din unghi de vedere electric, se manifesta ca un generator de mod eficient cu conductoarele circuitelor vecine. De aceea, pentru a evita astfel de
curent perfect. Amplitudinea medie a curentului de trasnet este de cca. 25 kA, dar perturbatii este bine sa se pastreze o distanfii mai mare de 30 cm intre conductoarele
pentru calcule de protectie, in 95% din cazuri se ia in considerare un curent de I 00 kA, de semnal ~i conductoarele de alimentare de la retea.
iar pentru o ~i mai mare sigurantii, in 99% din cazuri se considera un curent de trasnet
de 200 kA.
In figura 3.8 se prezinta unda de tensiune normalizata care se utilizeaza pentru 3.1.3. Perturbatii intretinute (continue) prin radiatie
studiul fenomenului de trasnet. de joasa frecventa
Pentru un coeficient de lncredere de 95%, panta curentului de triisnet se adopta
de All At = 160 kA I µs, iar pentru un coeficient de inc red ere de 99%, se alege La joasa frecventa numai campul magnetic poate crea probleme ~i numai in
vecinatatea imediata a "victimei". Ecra:narea campului magnetic la joasa frecventa
Al/ At= 300 kA/µs. Fenomenul de trasnet ramane ca fenomen perturbativ dejoasa
fiind foarte dificila (sub I 0 kHz), reducerea cuplajului magnetic ramane singura
frecventa deoarece, frecventa sa este inferioara megahertz-ilor. solutie practica.
62 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETIC.A.. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 3. Surse de perturba\ii 63

a) Campul de dispersie al transformatoarelor

Transfonnatoarele de forta functioneaza, in cele mai multe situatii, in apropiere
de zona de saturatie magneticii a fierului. Valoarea de varf a inductiei magnetice in
fier depii~e~te 1,5 T, iar in unele cazuri (la transformatoarele care functioneazii in centura i'nchsa din
regim intennitent) poate sii atingii 2 T. La un astfel de nivel al inductiei magnetice,
fiend este saturat, iar intensitatea campului magnetic poate depii~i l 00 Alm in apropierea
transfonnatorului.
Consecinta cea mai frecventii a unui astfel de camp magnetic este deformarea
imaginii tuburilor catodice (jocul imaginii, ondularea imaginii cu frecventa de baleiaj,
modificarea culorilor imaginii etc.,). Trebuie precizat ca tuburilor catodice neecranate
suportii intensitiiti ale ciimpului magnetic de valori injurul a I Alm, lajoasii frecventa.
Alte consecinte ale prezentei unui astfel de camp magnetic intens sunt: o inductie
de zgomot in capetele magnetice de citire (magnetofoane, derulatoare de bandii,
cititoare de discuri) ~i inductii in buclele de cuplaj.
Campul magnetic de joasii frecventii radiat de un transformator ~i, in general,
de toate surseJe localizate, descre~te foarte rapid cu distanta. Descre!Jlerea urmeazii o
/ege a lui JID 3 • Spre exemplu: in cazul unui transformator de sector care are la
distanta de 25 cm de el, o intensitate a campului magnetic de dispersie de 3Alm, Ia Fig. 3.9. Reducerea cdmpului de dispersie la un transformator de alimentare.
distanta de 1 m campul magnetic va avea o intensitate de 0,05 Alm. Un camp atat In toate cazurile, campul magnetic radiant al unei linii fungi echilibrate
de slab nu va putea perturba nici un circuit electronic. Rezultii cii cea mai simplii ~i
descre~·te cu distan/a dupii o /ege deforma JID 2 . Aceasta descre~te, de~i rapidii, este
mai eficientii metodii de protectie este aceea de a depiirta echipamentele electrice ~i totu~i mai lentil. ca cea corespunziitoare unei surse de camp localizatii.
electronice sensibile de sursa de perturbatii magnetice. in aceastii idee, niciodatii nu
Efectul acestui camp radiant, in afarii de a defonna imaginile tuburilor catodice,
trebuie instalat un tub catodic la o distantii mai mica de 5 m de un transformator de
este de a induce tensiuni perturbatoare in buclele circuitelor ele~trice vecine ~i de a
fortii dintr-un post de transformare.
perturba liniile aeriene de comunicatii. Acest ultim efect este deranjant pentru liniile
In cazul curentilor slabi, transformatoarele de alimentare genereaza, ~i ele, de telecomunicatii.
ciimpuri magnetice de dispersie la joasii frecventa (frecventa retelei de alimentare
~i in acest caz, solutia cea mai eficientii este de a distanta posibilele "victime"
de 50 Hz sau de 60 Hz). in acest caz, o solutie de protectie a circuitelor electrice ~i
de linia perturbatoare. Sub o linie de 220 kV sau de 400 kV, campul magnetic la sol
electronice vecine este de a blinda (ecrana) campul de dispersie printr-o centurii din
a:tinge 10 Alm sau chiar mai mult. Pentru a nu se depii~i 1 Alm este necesarii o
cupru care sii placheze infii~uriirile transfonnatorului la exterior ca in figura 3.9. Prin
depiirtare de cateva sute de metri.
aceasta se realizeazii o reducere a campului radiant de dispersie de panii la 10 ori.
Pentru distributia energiei electrice in industrie, care utilizeaza cabluri unipolare
Dacii pentru transformatorul de alimentare al circuitelor (schemelor) electronice
k frecventii joasii (50 Hz), montarea aliituratii a 2; 3 sau chiar 4 cabluri reduce suprafata
se folose~te o constructie toroidalii, campul de dispersie riimane intre bobinaje, in
buclelor ~i deci ~i radiatia magneticii. Este bine, insii, sii se grupeze cablurile 3 cate
interiorul torului. Ciimpul magnetic de dispersie la un transformator cu miez magnetic
3 faze ~i nu sii se grupeze pe faze, ca in figura 3 .10.
toroidal este foarte slab, dar capacitatea lnfii~uriirii primare fatii de cea secundarii
este mai mare ca a unui transformator obi~nuit (de cca. 10 ori).
b) Radiapile liniilor aeriene de transport a energiei electrice
Liniile de alimentare a tractiunii electrice, precum ~i liniile electrice aeriene
de inaltii tensiune reprezintii antene lungi ~i eficace de camp magnetic. Bucla radiantii I 11222333 23123123
este suprafata cuprinsii intre conductoarele de dus ~i de intors. 0 linie aerianii de
a) de evitat b) recomandabil
medie tensiune de 20 kV suportii in mod constant un curent de 500 A, o linie de 110 kV
suportii peste 1000 A, iar o linie de 400 kV suportii in jur de 2000 A. In industrie, Fig. 3.10. Repartifia eelor trei faze pentru cabluri de for/a unipolare,
insii, unele bare de joasii tensiune suportii curenti superiori la I 0 kA. in cazul gruparii cablurilor.
64 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Cazul a) din figura 3 .10 trebuie evitat pentru ca in caz de scurtcircuit, apar
forj:e electrodinamice care indepii.rteazii. cablurile care au curenti de acela~i sens.
c) Curentii de scurgere (de fuga) la pamant
Intr-o instalatie industriala, anumite echipamente ca microscoapele electronice
sau spectrometrele de masa sunt foarte sensibile la campul magnetic de joasa frecventa:
ele nu suporta nici mil.car 0,25 Alm. Sursa cea mai putemicii. de camp radiant este,
insa, curentul homopolar al cablurilor de alimentare. Bucla de masa este adesea de
suprafata mare ~i curentul de fuga la piimant poate atinge valori de ordinul amperilor.
Un echipament instalat in apropierea u~ui conductor care suporta un curent
de fuga este supus unu1 camp magnetic care descre:jte cu distan{a dupa o lege de
forma JID. Din acest motiv indepartarea cailor de cabluri nu este, adeseori, eficientii..
in acest caz, o solutie mai eficienta este de a se adauga un transformator de izolare,
care sa alimenteze separat echipamentele generatoare de curenti de fugii. (curenti
homopolari sau armonice de rang 3; 9 etc.) indepii.rtand astfel "victimele" prin marirea
distantei intre ele ~i sursele de perturbatii.
0 alta problema grava a curentilor de fuga este acc ..,a ca ei pot declan~a protectiile
diferentiale sensibile. De aceea nu trebuie niciodata prot<~jatii alimentarea sistemelor
informatice prin protectii diferentiale sensibile.
d) Cuptoarele de inductie
0 sursi'i locala foarte intensi'i de camp magnetic o reprezintii inductorul cuptoarelor
de inductie industriale de mare putere. Aceste cuptoare se utilizeaza pentru topirea
~i mentinerea In stare caldi'i a metalelor feroase ~i neferoase in vederea turnarii in
forme sau pentru tratamente termice de suprafata ale otelurilor. Frecventa curentului
prin bobina inductoare este cuprinsa intre frecventa industriali'i ~i cateva zeci de
kilohertzi, iar puterea for variazi'i intre 10 kW ~i cativa megawatt.
Descre~terea intensitatii campului magnetic se face ca ~i la transformatoare,
3
dupi'i curba corespunzi'itoare legii 1/0 , deci foarte rapid cu distanta fata de inductor,
iar efectele campului magnetic de dispersie sunt cele cunoscute: perturbatii vizuale
ale tuburilor catodice, modificarea culorii imaginilor TV etc. Ecranarea sursei fiind
imposibili'i, iar cea a "victimei" fiind, ~i ea, dificila, cea mai buni'i solutie de evitare
a efectelor campului magnetic este departarea "victimei" de sursa de perturbatii.
Trebuie precizat ca cuptoarele modeme utilizeazi'i pentru reglaj semiconductoare
de mare putere care genereaza perturbatii prin conductie.
3.1.4. Perturbatii tranzitorii prin radiatie deJ·oasa frecventa
' ' '
Campurile tranzitorii de joasi'i frecventa nu sunt perturbatoare decat daca sunt
de foarte mare amplitudine. Ca ~i in cazul tuturor impulsurilor ~i in acest caz riscul
esential este de a perturba functionarea echipamentelor electronice mai putin cunoscute
sau prost cablate. Principalele perturbatii de acest tip sunt:
Cao. 3. Surse de perturba\ii 65
a) Scurtcircuitele
Scurtcircuitele pe liniile de alimentare se manifesti'i prin mai multe fenomene.
in primul rand, prin conductie, tensiunea liniei cade la zero eel putin pe durata
aecesara eliminarii defectului. Apoi, curentul de scurtcircuit genereazi'i un camp
magnetic tranzitoriu de valoare mult mai mare decat cea a campului nominal. in
sf"~it, intrarea in functiune a intrerupatoarelor poate crea impulsuri cu front abrupt
tcazul intrerupii.toarelor de la inalti'i tensiune) sau supratensiuni energetice (cazul
topirii fuzibilului cu fir al unei sigurante).
Pentru o retea electrica, un scurtcircuit genereaza un curent de 5 piina la 50
de ori mai mare decat curentul nominal. in retelele de joasi'i tensiune, curentul de
scurtcircuit nu depa~e~te, insa, valoarea de 25 I0 , iar un factor de 15 reprezinta un
caz tipic realist.
Campul magnetic radiant pe durata scurtcircuitului nu este, probabil, deranjant
decat pentru echipamentele electronice sensibile la care timpul de raspuns este
mferior catorva milisecunde la joasa tensiune, respectiv cateva sute de milisecunde
~ medie tensiune, adica corespunzi'itor timpului de interventie a protectiei retelei
dectrice.
b) Conectarea (anclan~area) liniilor electrice aeriene de inalta tensiune
Se ~tie ca o linie lungi'i, in gol, detennina aparitia la extremitatea in gol, a unei
mpratensiuni care poate atinge valoarea dubla a tensiunii liniei (efectul Ferrantti).
in cazul unei linii defecte, la reanclan~are, intre conductorul d~ dus ~i intors circula
I.Ir! curent oscilatoriu, durata fiecii.rei treceri a curentului fiind functie numai de distanta
pana la defect ~i avand valoarea intre I 0 µs ~i cateva milisecunde. Efectul unui
astfel de curent este aparitia prin inductie a unei tensiuni electromotoare in toate
buclele de masii vecine liniei defecte. Pentru o linie de 20 kV vecini'i, tensiunea
electromotoare de varfinchisa poate depa~i I kV, la varf.
c) Flash electronic produs de aparate foto
Campul magnetic radiant produs de flash-ul unui aparat foto provoaca prin
induqie o tensiune electromotoare indusa in buclele de cablaj ale echipamentelor
electronice. Astfel, la distanta de 2 m de un flash campul magnetic produs reprezinti'i
un impuls magnetic sinusoidal amortizat de intensitate de 0, I Alm la viirf ~i o frecventa
de cateva sute de kilohertzi. in acest caz, existii. doua solutii de protectie a "victimelor":
• Sa nu se fotografieze cu flash echipamentele electronice neautorizate CEM;
• Sa se reduca suprafetele buclelor de masa.
d) Trasnetul
Pe langa fenomenul de conductie descris anterior, canalul ionizat al trasnetului
se comportii. ca un conductor lung de fuga care suporta curenti de zeci de kA, intr-
un timp mai scurt decat o microsecunda, intre doua reamorsari. Campul magnetic
66 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll TN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
radiant desi;;re~te cu distanta dupa legea l/D, ca in cazul tuturor curentilor de
scurgere Ia piimant.
Acest' fenomen induce tensiuni electrornotoare parazite, care au valori de ordinul
kilovoltilor, in buclele de rnasii ale instalatiilor electrice ~i electronice. Aceste tensiuni
induse pot distruge cornponentele de interfatii ale acestor instalatii. S-au observat
astfel de distrugeri ~i la o distantii de I km fatii de locul de impact al triisnetului.
3.2. Perturbatii
' de inalta frecventa
,,
Prin pert:urbatii de inalta frecventii se inteleg toate tipurile de "paraziti" a ciiror
spectru sernnificativ se intinde dincolo de frecventa de 1 MHz.
La aceste frecvente ale perturbatilor electrornagnetice izolatiile galvanice devin
ineficiente, lungimile conductorilor de masii sunt critice, toate conductoarele devin
antene eficace ~i chiar ~i conductoarele scurte pot intra in rezonantii. Aici predominii
perturbafiile de. mod comun, fapt ce perrnite o intelegere mai facilii a fenornenelor.
Perturbatiile de inalta frecventa sunt dificil de rnasurat, ele fiiind sensibile la
erori superioare celor de la joasa frecventa. Este interesanta, in acest sens, evolutia
pragului de sensibilitate a rnasuriirilor la inalta frecventii odata cu dezvoltarea tehnicilor
de masurare. Astfel, In anii 1970 se considera ca perturbatiile industriale la inalta
frecventa sunt semnificative pana la frecventa de 30 MHz. In anii 1980, odata cu
aparitia osciloscoapelor de peste 100 MHz, s-a generalizat ideea ca perturbatiile
industriale sunt semnificative din pun ct de vedere al CEM panii la l 00 MHz. (Este
de remarcat faptul ca in 1981, cu ajutorul unui osciloscop de 350 MHz, s-a masurat
tirnpul de amorsare a arcului electric, inferior unei nanosecunde). in prezent se
considerii cii pentru perturbatiile la inalta frecventii, limita de 7 GHz este suficientii
pentru a intelege problemele CEM.
Fenornenele produse la inaltii frecventii sunt importante, foarte frecvente, severe
~i putin intuitive. De aceea sunt dificil de studiat.
3.2.1. Perturb~tii intretinute de inalta frecventa, prin conductie
Fenomenele de conductie se cornplica rnult dincolo de pragul de l MHz.
Notiunea de echipotentialitate de pozitie devine iluzorie.
Dacii se detecteaza infii~uriitoarea unui semnal de inaltii frecventii intretinut,
acest semnal "se vede" ca un semnal continuu.
a) "Zgomotul" de comutape al motoarelor cu colector
Motoarele cu colector genereazii scantei la colector in timpul functioniirii. 0
scanteie se comportii ca un intrerupiitor foarte rapid. Conductorii de alimentare devin
suportul curentilor de inaltii frecventii, cu un front de cre~tere de ordinul catorva
zeci de nanosecunde, uneori chiar mai putin. Efectul acestor perturbatii de inalta
Cap. 3. Surse de perturba\ii 67
frecventii, de mod comun, este de a perturba direct sistemele de reglare precum ~i
oonductoarele vecine
Solutia cea mai buna de protectie este de a filtra fiecare conductor in raport
cu masa. Pentru motoarele cu colector utilizate in echipamentele ~i aparatele
dectrocasnice este suficient sii se amplaseze un condensator de antiparazitare cu
apacitatea de cativa nanofarazi intre fiecare perie colectoare ~i statorul (rnasa)
motorului.
It) Convertizoarele statice--
Toate convertizoarele statice genereazii curenti de mod comun de inaltii frec-
\\'C'llta, curenti care se inchid intre partea de alimentare ~i partea de ie~ire a converti-
:IOarelor, ca in figura 3. l l.
Convertizor
Fig. 3.11. Evacuarea curentului de mod comun lcM ,la ~asiu(masii)
.
Curentii de mod comun sunt formati din impulsuri sinusoidale amortizate de
1•aloare cuprinsa intre cativa miliamperi ~i cateva sute de miliamperi. Frecventa !or
1
proprie este de 5 + 50 MHz. Efectul acestor curenti este bruiajul echipamentelor
dectronice sensibile (camere video, monitoare de mare rezolutie, receptoarelor optice,
aajelor de frecventa intermediara a radioreceptoarelor, aparatelor de ecografie
'Bedicala etc).
Solutia cea mai buna de eliminare a acestor bruiaje este de a filtra toate
conductoarele convertizorului prin filtre de inaltii frecventii care sii aiba toate acee~i
referintii de potential sau acela~i plan de masa.
3.2.2. Perturbatii tranzitorii de inalta frecventa
'
prin conductie
.
Trebuie remarcat faptul ca efectul fenomenelor impulsive de 'inalta frecventii
a.supra electronicii numerice este statistic. Aceasta inseamnii ca impulsurile avand
srrict aceea~i formii vor produce efecte diferite in functie de momentul apliciirii !or
in raport cu ciclul de functionare al circuitelor numerice.
Frontul de durata foarte scurtii (sub 10 ms) nu se propagii prea departe in
conductoare pentru ca radia\ia in "mod comun" este amortizatii. In "mod normal"

68 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
(diferential), pierderile in dielectrici determina degradarea rapida a frecventelor
foarte inalte care se transforma in caldura. A~adar se poate afirma ca cuplajele prin
conductie Ia inalta frecventa sunt, In mod esential, locale.
Impulsurile de lnalta frecventa prin conductie sunt, In mod particular, foarte
grave pentru electronica numerica. Un semnal de cativa volti, chiar daca dureazii
cateva nanosecunde, este comparabil cu un semnal real.
a) Deconectarea bobinelor
Acest fenomen este, practic, inevitabil deoarece exista foarte multe sarcini
inductive In sistemul electroenergetic: relee, contactoare, bobina, electrovalve, motoare,
transformatoare etc.
Fenomenul este simplu ~i poate fi descris astfel: cand o sarcina inductiva este
alimentata cu energie electrica, energia reactiva inductiva este stocata in bobinaj.
Daca un contact uscat intrerupe curentul de alimentare, energia reactiva inductiva
din bobinaj lncarca capacitatile condensatoarelor in serie formate intre spirele bobinei.
A pare o supratensiune importanta. in figura 3.12 se prezinta, schematic o bobina
deconectatii printr-un contactor uscat ~i schema electrica echivalentii corespunziitoare
fenomenului. Cre~terea tensiunii este lenta, iar frecventa de rezonan\ft a circuitului
oscilant L - C este cuprinsa intre cativa kilohertzi ~i sute de kilohertzi. Teoretic,
tensiunea care apare la bornele bobinei, practic, la bornele contactorului este de
ordinul kilovoltilor. La aceasta valoare a tensiunii, intre contactele care se deschid
se amorseazii un arc electric. Aparitia arcului electric genereazii un front rapid ~i abrupt
de camp magnetic intr-un timp de ordinul nanosecundelor.
Contactor
Sursa de
Bobina
alimentare
L • prin congelare;
c • prin efect termo- sau fotoelectric etc.
R Singura triboelectricitatea, adica frecarea unui obiect izolant nelegat la piimant,
Fig. 3.12. Schema electrica echivalenta pentru o bobina comandati:i
printr-un contactor uscat.
I
, - ::!. Swse de perturba\ii 69
Tensiunea cade, dar cand arcul se stinge, tensi1:1nea cre~te din nou ~i se produce
e!IO!li amorsare a arcului electric. Fenomenele se succed de un numiir mare de ori
-~ se genereazii o salva de impulsuri pe o durata de aproximativ o milisecunda
•flllliR cind contactele se i'ndeparteazii suficient de mult unul de celiilalt !neat, tensiunea
!ID'.du.ala sa nu mai fie suficient de mare ca sa reionizeze spatiul de arc ~i acesta sa
• • mai poata reaprinde. in figura 3.13 se prezinta variatia tensiunii lntr-o salva
• mpulsuri la bomele contactelor care se deschid.
Acest fenomen este normalizat de CEI prin norma 1000-4-4.
Efectul salvei de impul:suri perturba putemic circuitele numerice Iara un plan
a masii sau prost conectate la masa. Pentru a limita acest efect este suficient sa se
~ un !imitator de supratensiuni In paralel cu bobina. (varistor, dioda Zener,
~ supresoare etc.).
u
""2 kV
""I ms
Fig. 3.13. Varia/ia tensiunii in cazul unei salve de impulsuri produse la deschiderea
contactelor unui contactor.
r.) Descarcarile electrostatice
Fenomenele electrostatice sunt cunoscute Inca din antichitate.
Cauzele electrizarii, adica a deplasarii sarcinilor electrice spre un corp izolat
., piimiint, sunt multiple ~i anume:
• prin frecare (triboelectricitate);
• prin contact (transfer direct de sarcini electrice)
• prin influenta (prin camp electric)
• prin ionizare (emisii de ioni la tensiune lnaltii);
• prin baloelectricitate (agitatie de particule intr-un gaz);
• prin clivaj sau prin fragmentare (ciind se sfliriimii zahiirul i'ntr-un mojar);
este suficienta pentru a explica cea mai mare parte a fenomenelor de descarcare
electrostatica (DES) care apar in mediile industriale. Aceste fenomene sunt, practic,
inevitabile.
70 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
In cazul corpului uman, capacitatea acestuia fata de mediul inconjurator este
de cca. 200 pF. In ciiteva secunde, o persoana care se deplaseaza se incarca, astfel,
Ia ciitiva kilovolti. Tensiunea maxima la care se poate incarca o persoana este de
cca. 20 kV. Aceasta tensiune depinde, insa, de umiditatea relativa a aerului, de natura
solului ~i de materialul incaltamintei.
Diferenta de potential a corpului uman fata de pamiint fluctueaza in functie
de sarcina electrica totala colectata, adica:
U=Q (3.1)
c distrugerea, prin atingere, a unui card. Fenomenul este reciproc, adicii o persoanii
Daca se ridica un plcior, capacitatea corpului uman scade de la 200 pF, la 140 pf,
la sarcina electrica, Q, constanta ~i astfel, diferenta de potential in raport cu pamantul
cre~te in medie de la 2,5 kV la 3,5 kV. ·
Energia totala eliberata la o DES este egala cu energia electrostatica stocata
in condensatorul format intre obiectul izolat incarcat electric ~i pamant, adica:
W=~CU 2 (3.2)
2
In cazul corpului uman, aceasta energie eliberata la o DES este de ordinul
milijoule, deci este neglijabila, dar ea poate provoca dezastre in cazul componentelor
electronice miniaturale.
Din punct de vedere al incarcarii electrostatice, corpul uman se modeleaza
printr-o schema electrica ce contine trei parametri: capacitatea in raport cu pamiintul,
rezistenta corpului uman ~i diferenta de potential fatii de pamant in stare 'incarcata
electrostatic. in medie, ace~ti parametri .au urmatoarele valori inaintea unei descarcari:
C=200 pF; R=l k.Q; U=IO kV. In figura 3.14 se prezinta schema electrica echivalenta
a unui corp uman lncarcat electrostatic.
U = 10 kV
R = 1000 .Q
:::::::
C = 200 pF
Fig. 3. I 4. Valori tip ice pentru modelul DES a corpului uman.
Cap. 3. Surse de perturba\ii 71
in aceste conditii, in momentul descarcarii electrostatice, DES, se produce un
curent electric de desciircare de cca. I 0 A, intr-un interval de timp de descarcare de
200 ns. Frontul curentului de descarcare este, insa, foarte abrupt ~i se desra~oara in
cca I ns, mai ales atunci ciind persoana tine in mana un obiect metalic (o cheie) prin
intermediul careia are Joe desciircarea electrostatica. In figura 3 .15 se prezinta forma
undei de curent de descarcare a corpului uman prin intermediul unui obiect metalic.
0 persoana incarcata electrostatic se poate descarca complet prin atingerea
unui corp conductor chiar d~ca acesta este izolat de pamant. Astfel este posibila
desciircata, prin atingerea unui card inciircat, dar izolat, se poate inciirca electrostatic
generand o DES care descarca cardul.
I
10 A········
unda de curent de descarcare
I
5A ... ..i··-·-········--······-···········--········-···
I
Ins 200 ns
Fig.3. I 5. Forma undei DES a unei persoane prin intermediul unui obiect metalic.
Protectia impotriva DES este, in primul rand o problemii de conceptie a
instalatiilor industriale. Miisurile care trebuie luate sunt: ecraniirile conductoarelor
~i ale cardurilor, filtraje etc. Riscul DES se poate limita ~i mentiniind in inciiperi o
umiditate relativii in jurul a 50%. Acest lucru este posibil in siilile de informaticii, in
siilile de testiiri ~i verificiiri (control), in laboratoarele de electronicii etc.
c) Manevre la inalta tensiune
Timpul de cre~tere a curentului intr-un disjunctor cu SF6 sau in vid este mai
mic deciit o nanosecunda. In cazul unei manevre intr-o retea electricii de 2()" kV
curentii de impuls pot depii~i 100 A. Impulsurile generate sunt echivalente pentru
contactoarele ~i intrerupiitoarele de medie tensiune cu SF6 sau in vid. Lao astfel de
unda cu front abrupt toate legiiturile slabe din retea, in veciniitatea locului de manevrii,
pot colecta o perturbatie suficient de putemica, inciit sii distrugii echipamentele slab
conectate (cu rezistente mari de contact la conexiuni).
...
:,;ft __,_~'
~·.
72 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll 1N SISTEMELE ELECTROENERGETICE - 3 Surse de perturba\ii 73

E= ~30PG (3.3)
3.2.3. Perturbatii intretinute prin radiatii de inalta frecventa D
Toate perturbatiile radiante sfar~esc dupii cuplaj sub forma de perturbatii prin mll1ik E - campul electric in [V/m]
conductie. Sursele acestui tip de perturbatii pot fi: P - puterea radiantii a emitiitorului, in [W]
G - ca~tigul numeric de putere al antenei (in mod obi~nuit G = 1,5)
a) Ma~inile de tip ISM D - distanta intre antenii ~i punctul de miisurii, In [m]
Un ISM este un aparat Industrial, $tiintific sau Medical. in industria modernii
se utilizeazii astfel de echipamente, care emit ra,diatii electromagnetice de putere l.2.4. Perturbatii tranzitorii prin radiatii de ioalta frecventa
pentru a ceda ciildurii in materialele care trebuie prelucrate. Este vorba de instalatii
cu jet de plasma, ma~ini ae
sudat plasticul, de uscare a lemnului, de polimerizare a Principalele surse de astfel de perturbatii sunt:
rii~inilor plastice, de deshidratare a legumelor etc. Toate aceste ma~ini au puteri de a) Descarcarile electrostatice
emisie de peste 1 kW, depii~ind uneori 100 kW. Frecventa lor de functionare este
Simultan cu curentul de desciircare la piimant, se produce ~i un camp electro-
cuprinsii lntre 1MHz - 3 GHz ~i numeroase ISM-uri utilizeazii frecvente autorizate
aagnetic intens de cca. 8 Alm ~i 3 kV/m (camp miisurat la distanta de 25 cm de
de 13,56 MHz sau 27, 12 MHz. Aceste aparate trebuie sii fie ecranate pentru a limita
pmictul de desciircare), pe care trebuie sii ii suporte echipamentele electronice. Metoda
campul radiativ.
.
b) Emitatoarele de comunicatii
de protectie fatii de un astfel de camp perturbator este aceea~i ca ~i in cazul pertur-
~tiilor prin conductie ~i anume: un ecran bine echipotentializat, in jurul echipamen-
11::1or electronice respective.
Aceste instalatii produc energie electromagneticii in mod intentionat pe care
o radiazii in mod controlat, in mediul inconjuriitor in scopul transmiterii sau culegerii h) Arcurile electrice
de informatii. in figura 3 .16 se prezintii modul de clasificare a emitiitoarelor de Amorsarea unui arc electric intre pantograf ~i linia de contact in cazul tractiunii
telecomunicatii. e~trice reprezintii o sursii de perturbatii tranzitorii de inaltii frecventii care perturbii
receptia radio localii.
Emiµitoare de telecomunicatii Alte surse de perturbatii tranzitorii de inaltii frecventii sunt posturile de sudurii
L e~tricii ~i tuburile catodice.
l l l l l
Emi\atoare Radio <) lmpulsul electromagnetic nuclear (NEMP)
Radio relee Naviga\ie Radar
comerciale telefonie
Eliberarea bruscii a energiei nucleare printr-o explozie este insotitii de un impuls
Aerian
Auto Comunica\ii Aeriana
Naval mtens de radiatie, format din fotoni y (radiatie Roentgen de inaltii energie in domeniul
Poli\ie satelit Navala
Radio TV
Amatori Comunica\ii Radio far
Auro \ileV), care se propagii in toate directiile cu viteza luminii. Dacii explozia are loc la
Supraveghere :nare iniiltime (peste 400 km) fatii de Piimant, fotonii care vin spre piimant ciocnesc
Industrie terestre LORAN
spa\iu
atomii din straturile dense ale atmosferei terestre ~i prin efect Compton, elibereazii
Fig. 3. I 6. Clasificarea erni{iitoarelor de cornunica{ii (LORAN= LOng RAnge Navigation). eiectroni Compton, care, mentinandu-~i directia, datoritii ioniziirilor prin ciocnire,
Puterile de emisie pennise pentru diferite frecvente de emisie sunt stabilite in produc un mare numiir de electroni secundari. Electronii formeazii un dipol electric
functie de zona geograficii, de timpii de emisie ~i directivitatea radiatiei in intelegere !:ranzitoriu cu ionii pozitivi riima~i ~i in acel~i timp, datoritii mi~ciirii !or in campul
magnetic al Piimantului, sub actiunea fortei Lorentz,
cu Uniunea Intemationalii de Telecomunicatii (ITU) ~i cu organismele nationale
pentru managementul spectrului electromagnetic. F=O(vx8), (3.4)
Emisiile emitatoarelor de comunicatii sunt, de regulii, in bandii ingustii ~i constau
dintr-o frecventii purtiitoare, benzile laterale ~i armonici de ordin superior, inevitabile. se formeazii ~i un dipol magnetic tranzitoriu. Apare, a~adar un camp electromagnetic
Campul electric radiant al unui emitiitor de comunicatii se poate estima lranzitoriu, care reprezintii impulsul electromagnetic nuclear, NEMP (Nuclear
printr-o relatie simplii, independentii de frecventii, ~i anume: ElectroMagnetic Puls).
74 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

Valoarea maxima a intensitatii ciimpului electric este de cca 50 kV/m, iar cea
a ciimpului magnetic se determina conform relatiei:

H
max
= Emax = SO kA
Zo 377 Q
=133 Alm. (3.5) Capitolul 4
METODE $1 MIJLOACE ANTIPERTURBATIVE
Unda de impuls, NEMP, este asemanatoare undei standard a trasnetului, aviind
frontul de unda abrupt, cu durata de cca. 5 ns !?i durata semiamplitudinii de cca. 200 ns. LA CUPLAJELE PRIN CONDUCTIE
Efecte similare apar !?i la explozii nucleare in apropierea solului, dar aici
'
predomina efectele termice ~i mecanice.
Cele mai multe probleme de CEM pot fi rezolvate utiliziind metode ~i mijloace
Caracteristica principala a NEMP este ca are actiune intr-un spatiu larg care
antiperturbative pentru cuplajele prin conductie, deoarece este mult mai u~or, pentru
poate sa acopere un continent intreg. Cele mai afectate sunt sistemele electrice de
un echipament dat, sa i se adauge componente de protectie pe conductoarele de
mare intindere cum sunt sistemele electroenergetice nationale sau internationale, alimentare sau pe cele de semnal deciit sa i se cons!ruiasca sau sa· i se modifice un
precum !?i retelele telefonice, in care, prin cuplajul distribuit pe intreaga lungime a blindaj.
conductoarelor ~i prin formarea undelor progresive se acumuleaza energii enorme Metoda principala de protectie consta in posibilitatea de a combina intre ele
care distrug instalatiile ~i echipamentele. trei mijloace antiperturbative ~i anume: filtre/e, limitatoarele de supratensiuni $i
simetrizoare/e care realizeaza separarea galvanica.
in toate situatiile, aceste mijloace antiperturbative se amplaseaza pe o linie
electrica (de putere sau cablu de semnal) pentru a proteja circuitele din aval. Toate
aceste mijloace de protectie au performante ~i limite de utilizare relativ u~or de
masurat, fapt ce permite o buna cunoa!?tere a comportarii !or in timpul functionarii.

4.1. Filtre
Un filtru de CEM functioneaza eliminiind partile inutile ale spectrului de
frecvente din semnalele electrice.
Se vor prezenta numai filtre utilizate in scopul CEM. Un filtru de CEM este
compus din condensatoare, bobine !?ilsau rezistoare. Acesta este un dispozitiv liniar
atiita timp ciind inductivitatile sale nu sunt saturate. In cazul unei tensiuni mari se
observa o U!?oara cre!?tere a capacitatii condensatoarelor.

4.1.1. Structura filtrelor CEM

Modul obi~nuit de clasificare a filtrelor evidentiaza patru tipuri de filtre:
a) trece - jos
b) trece - sus
c) trece - banda
d) taie - banda
Aceste filtre sunt compuse din inductivitati (bobine), condensatoare ~i uneori,
din rezistoare.
Daca un filtru suporta pierderi mici (in rezistentele sau in miezurile sale
feromagnetice), el functioneaza, in principal, prin dezadaptarea de impedanfa, adica
prin reflexie ~i poarta, in energetica, numele de filtru refulant.
76 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll lN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode !?i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 77

Dacii filtrul contine componente care suportii pierderi mari, el functioneazii

prin absorb/ie ~i, In energeticii, se nume~te filtru absorbant.
Un filtru se caracterizeazii prin pierderea sa de inseqie, numitii ejicacitatea
filtrului .. Aceasta reprezintii, prin definitie, raportul dintre nivelul semnalului rezidual
masurat dupii montarea jiltrului fa/a de nivelul semnalului miisurat flirii jiltru. Pierderea
de insertie a unui filtru depinde de impedantele circuitelor amonte ~i aval de locul
~:L
Faza de etalonare
. ui.l 9,,
~
de montare a sa. = 2 0 lg
8 Fi
Nu trebuie confundatii pierderea de inseqie a unui filtru cufunc{ia sa de transfer
care reprezintii amplitudinea semnalului la ie~ire raportatii la amplitudinea semnalului
la intrare. ·
in figura 4.1,a,b se-prezintii diferenta dintre pierderea de inser{ie (ejicacitatea
FILTRU
CEM u,.l ZR

filtrului) ~ifunc/ia de transfer a unuifiltru.

Zs Zs

f~:.-u,.Iz,~ FILTRU
CEM ui z, Fig. 4.2. Explicativa la definireafactorului de atenuare de inserfie.
in figura 4.3. se reprezintii scheme de filtre elementare ~i expresiile matematice
ale atenuiirilor reale corespunziitoare acestora.
Faza de etalonare tara filtru Zs FILTRU

Zs
Zs=ZR
I .ilJ I ;z + z-R z-1 I
Zt= ·we
.I ) Up,I IZR
aF, =201gf::'.'- =20lg1-s ;1'.R +Z~,
Functia de transfer UR jl,JPRI I '1'.Rb I
FILTRU Ubs !;1:R +;1'.,I
ZR

""1
CEM
(4 2)

a) tiltru cu impedanta transversala

Zs FILTRU
Faza de comparare - cu filtru
Pierderea de inser(ie a filtrului= lJ2 R
a) UIRs b)
Ze=jwL :l,Jpl IZ
aFi =201Q,'-'c =2019-=.!' +~R +~11
Fig. 4.1. Pierderea de inserfie ~i func/ia de transfer a unui filtru. )ur,I IZ• )!JPR! l~;r·---
(4.3)
Corespunziitor pierderii de insertie a unui filtru se define~te factorul de atenuare
de inserfie al filtrului, aF; , ca logaritmul raportu/ui dintre tensiunile perturbatoare
b) filtru cu impedanta longitudinala
pe impedan/a receptorului, flirii ~ i cu filtru, adicii:

_ iu~RI
-20/g-I-
I (4.l)
Zs FILTRU

ifs+~+~·?;,\
aF; I
UpR 1 iul
) Ur,I IZR a,,=20ig(P!,=201gi - fR+?t
in figura 4.2. se prezintii, explicit, tensiunea perturbatoare dintr-un circuit care il,ki 1~~-~1
se manifestii la bornele receptorului ca o tensiune de mod normal, f'arii filtru ~i cu filtru. 1~+?'.,
Deoarece componentele pasive ale filtrelor formeazii, impreunii cu impedantele (4.4)
surselor ~i ale receptoarelor divizoare de tensiune, raportul de divizare, dependent c) filtru cu impedanta transversala ~i longitudinala
de frecventii, al acestora se define~te ca fiind atenuarea rea/ii. a jiltrelor.
Fig. 4. 3. Scheme de filtre elementare $i atenuarile re ale corespunzatoare.
 78 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 79

Avand in vedere cii un filtru trebuie sii aibii o impedantii mult diferitii de
impedantele circuitului In care el se monteazii, valorile impedantelor amonte ~i aval
de locul de montare sunt esentiale pentru alegerea filtrului. Astfel, un jiltru instalat
intr-un circuit cu impedanfa mica trebuie sii aibii o impedan/a mare. De aceea, la
inaltii frecventii pentru o impedantii a circuitului mai mica decat I 0 .Q , filtrul se va
monta cu bobina spre amonte, ca in figura 4.4.
Reciprocitatea unui filtru nu inseamnii $i reversibilitatea sa (adicii sii aiba
aceea$i atenuare $i dacii este montat invers). Un filtru este intotdeauna reciproc, dar
nu este reversibil decat dacii are o structurii simetricii sau dacii impedantele amonte
~i aval sunt egale. in figura 4.7 se prezintii cazul unui filtru reciproc, dar ireversib.il.
Zs L

--r
Invers, pentru un circuit cu impedanfa mare, filtrul trebuie sii aibii o impedanfa Zs:;t:ZR
redusa. Astfel, pentru un circuit care, la inaltii frecventii are o impedantii mai mare U <<Us
decat 100 .Q, filtrul trebuie montat cu condensatorul spre amonte, ca in figura 4.5.
~l
?:Q:
ZR

~", 9 0
Filtru montat in sens corect -eficinta mare

u,£:
L fC : I
~z~,·~~~
c
dw IC }
Fig. 4.4. Montar?!afiltrului pentru un circuit Fig. 4.5. Montareafiltrului intr-un circuit cu
cu impedanfa mica. impedanfa mare.
Filtru montat invers - mai multi paraziti decat farli filtru
Un filtru pasiv este reciproc atata timp cat riimane Iiniar. Aceasta inseamnii
cii pentru impedante amonte ~i aval date, pierderea de inserfie este aceea.$i atdt de Fig. 4. 7. Filtru ireversibil.
la intrare catre ie.$ire, cat $i de la ie$ire catre intrare. In figura 4.6 se prezintii cazul
unui filtru pasiv ~i reciproc. 4.1.1. Frecventa de rezonanta a filtrelor
' '
Zamonte I Prezenta componentelor de tip reactiv (bobine ~i condensatoare) in structura
2
unui filtru creeazii un sistem oscilant care, 'in apropierea frecventei proprii de rezonanfii,
~
poate sii producii o atenuare negativii, adicii o amplificare de inser{ie. Totodatii se

]'
FILTRU
Ju Zaval
pot produce fenomene de rezonantii ~i prin combinarea reactantelor proprii ale
emifiitoarelor ~i receptoarelor cu componentele reactive ale filtrului. Aceste probleme
pot fi eliminate utilizand rezistoare sau bobine ~i condensatoare cu pierderi miirite,
pentru amortizarea rezonantelor.
Fiecare componentii reactivii a filtrului are, in parte, o frecventii proprie,
individualii, datoritii prezentei unor elemente reactive parazite. in figura 4.8 se prezintii
~aval efectele de rezonantii ale componentelor reactive ale filtrelor.

{
~ Bobina functioneazii ca o inductivitate purii numai sub valoarea frecventei
proprii de rezonantii, iar peste aceastii frecvenfii este scurtcircuitatii (~untatii) de
Zamontc FILTRU capacitatile parazite, CP, care apar intre spire.
2' Condensatorul actioneazii ca o capacitate purii numai sub valoarea frecventei
proprii de rezonantii, fc , peste aceastii frecvenfii curentul fiind limitat de inductivitiitile
parazite ale conductoarelor de legiiturii ~i ale armiiturilor
Fig. 4. 6. Filtru liniar pas iv :ji reciproc are aceea:ji atenuare in ambele sensuri.
Pentru contracararea acestor efecte, bobinele trebuie realizate intr-o constructie
Observa{ie: Ca sii fie liniar, un filtru trebuie sii i~i conserve impedanta nesaturatii care sii asigure capacitiiti parazite cat mai mici, iar condensatoarele trebuie legate
(liniarii). prin conductoare cat mai scurte.
80 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETIC.A. APLICATll !N SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 81

L
IZcl respectiv, permitivitatea complexii relativii (dupii divizarea cu £ 0 ):
/
£ £. . i:(
I
//' -=-=--J-, (4.6)
I / bobina ideala Eo Eo £0
I I
L-----11:----J sau
Cp £ . £#
-=- = £, - J- (4.7)
Eo £0

lg f Partea realii a relatiei corespunde pennitivitiitii relative obi~nuite, care repre-

fL
zintii miisura cre~terii capacitatii in prezenta unui dielectric, adicii:
C = c,C 0 (4.8)
IZtl
unde: C0 - capacitatea geometrica rara dielectric
Partea imaginara reprezinta rezistenta de pierderi In curent alternativ:
Tc condensator
x~
:...; I ideal R= R~ (4.9)
. r=· .1p £

respectiv conductanta de pierderi:

lg f G = £*-G 0 (4.10)
fc
a) b) Condensatoarele cu pierderi se pot reprezenta printr-o schema echivalentii
Fig. 4.8. Efectele de rezonanfii ale componentelor reactive ale unuifiltru. produse de obtinutii prin conectarea in paralel a unui condensator ideal cu un rezistor cu pierderi,
miirimile parazite: a) modul de manifestare a miirimilor parazite: b) varia{ia realii a ca in figura 4.9.
impedanfelor corespunziitoare, ~ - impedan(a longitudinalii; ~t - impedan/a transversalii.

4.1.2. Dielectrici §i materiale magnetice cu pierderi.

Atat rezonantele filtrelor cat ~i rezonantele proprii ale componentelor lor reactive
se pot atenua utilizand dielectrici cu pierderi cat ~i materiale magnetice cu pierderi. G =G • CH = W·G Q ·€ H C = C0 ·Er = C0 -
c:
0
Acestea pot fi obtinute fie prin combinarea unor materiale diferite, fie prin proprietatile £0 Eo
intrinseci ale unor materiale, care prezinta permitivitiiti complexe (in cazul dielec-
tricilor) ~i penneabilitiiti complexe (in cazul materialelor fero - ~i ferimagnetice).
a) Dielectrici cu pierderi l(w)
Datorita oscilatiilor periodice ale ionilor ~i dipolilor din structura materialelor
electroizolante solicitate la tensiune alternativa, acestea prezinta, pe langa conducti- Fig.4.9. Schema echivalentii a unui condensator cu pierderi.
vitatea rezidualii care apare in curent continuu ~i pierderi de putere acti\a suplimentare
A tat capacitatea, cat ~i conductanta celor doua elemente de circuit sunt dependente
cunoscute sub numele de pierderi de polarizare ~i care pot dep~i, ca valoare, de
cateva ori pierderile produse de conductivitatea rezidualii. de frecventii, adica C = C( w) ~i G = G( w).
Pentru a defini proprietatile dependente de frecventii ale dielectricilor cu pierderi in domeniul frecventii se poate scrie relatia:
se introduce notiunea de permitivitatea complexii: (4.11)
!(w) = 'f_(w) ·\J(w) = (G(w)+ jwC(w ))· U(w)
~ = c' - j£*' (4.5)
82 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode !?i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 83

Se define~tefactorul de pierderi ca fiind raportul: Lp

fg8 = E' (4.12)
E' Fig. 4. 10. Schema e/ectricii echivalentii a unei
Cu ajutorul factorului de pierderi se calculeaza pierderile de putere activa in RFe bobine cu pierderi (Lp- inductivitatea idea/ii;
RFe- rezisten/a echivalentii pierderilor infier).
dielectric, adica:
P = U2 wCtg8 (4.13)
lnversul factorului de pierderi se nume~te factor de calitate, Q. La In domeniul frecvenfii expresia curentului se scrie sub forma:
dielectricii cu pierderi, Q=l ;.adicii curentii activi ~i reactivi au valori comparabile.
!(W) = IR + IL = \::! (W). y (W) (4.19)
b) Materiale fero- ~i fetomagnetice cu pierderi sau
La aceste materiale, pierderile active in campul magnetic sunt produse de 1 1
curentii turbionari, de fenomenul de histerezii magneticii ~i de viscozitatea magneticii. !(w) = l::!(w)(- +.
RFe j W
l
Lp)
(4.20)
Pierderile In miezul feromagnetic pot depii~i cu mult pierderile in in~urfuile bobinelor
filtrelor. Factorul de pierderi se exprima prin raportul:
Proprietatile, dependente de frecventa, ale unui material magnetic cu pierderi w Lp µ'
tgBp = - - = - ; (4.21)
se exprima prin permeabilitatea complexii~ RFe µ
µ = µ' -jµ'' (4.14) Cu ajutorul factorului de pierderi se calculeaza pierderile active produse in
sau, dacii se divide expresia de mai sus cu µ 0 , prin permeabilitatea complexii relativa, materialul magnetic:
adicii: P =wll 2 tg8p (4.22)
µ µ' .µ' Si in acest caz, inversul factorului de pierderi se nume~te factor de calitate.
-=-=--J- (4.15)
µo µo µo Q care, la materialele magnetice cu pierderi, are valoarea de aproximativ 1, fapt ce
sau aratii ca curentii activi ~i cei reactivi sunt comparabili ca valoare.
µ ,
-=-=µ, -j~ (4.16) 4.1.3. Tipuri de filtre
µo µo
Partea realii a permeabilitatii complexe relative reprezinta tocmai permeabili- 4.1.3.1. Filtru trece-jos
tatea relativa obi~nuitii ~i este o miisurii a cre~terii efective de inductivitate in prezenta Acesta este eel mai utilizat tip de filtru in CEM.
materialului magnetic, adica: Cel mai simplu filtru trece-jos este format dintr-un condensator conectat lntre
L =La ·µr (4.17) conductorul de semnal ~i masa. Eficacitatea lui, este, insa, mediocra, In primul rand
datoritii prezentei inductivitatii parazite in serie cu condensatorul.
Partea imaginara este o masura a rezistentei corespunzatoare pieroerilor in
0 imbuniitatire a eficacitiitii unui condensator se realizeazii montand, in amonte
tier, adica:
de acesta, o rezistentii ~i obtinand astfel un filtru R-C.
RFe = wµ'Lo , (4.18) Toate intriirile analogice trebuie sa fie filtrate la inaltii frecventii printr-un filtru
µo pasiv trece-jos de tip R-C (eel putin) a ciirui frecventa de tiiiere ~i impedanfii sunt
unde L0 este inductivitatea geometrica a bobinei in aer. alese in functie de banda de trecere ~i de impedanta sursei. In figura 4.11 sunt date
exemple de filtre trece-jos tip R-C pentru intriiri analogice.
Bobinele cu pierderi se pot reprezenta printr-o schema echi..,,aknta care
Toate ie~irile analogice spre exterior trebuie, de asemenea, sa fie filtrate de un
are in paralel cu o bobinii idealii, un rezistor corespunziitor pierderiJcir in tier, ca
filtru trece-jos format dintr-un circuit L-C. Alegerea impedantei unui astfel de filtru
in figura 4.10.
trebuie sii se facii in functie de curentul fumizat ~i de impedanta circuitului comandat.
 Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 85
84 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

R=lOO Q 4.1.3.3. Filtru trece-banda

Fe= 1,6 MHz Acest tip de filtru este utilizat, in principal, in receptia radioelectricii sau la
transrnisiunile cu curenti purtiitori. El se comportii ca un analizor de spectru de inaltii
C =I nF frecventii la care frecventa "gliseazii" (alunecii) in timp.
Un filtru trece-bandii de emisie radio va fi amplasat, intotdeauna, la ie~ire, in
aval de circuitele de putere. Un astfel de filtru serve~te la reducerea emisiilor
neesentiale produse de circuitele de putere.
a) lntrare asimetrica Toate filtrele trece-bandii trebuie sii aibii, in plus, o bandii de trecere cat rnai
slaba, suficientii doar pentru a transrnite numai sernnalul util.

Amplitudi~H~~~~~~~=~
R=IO kQ

C= I µF
R=IO kQ F = B 3 dB Fig. 4.13. Definirea factorului
B60dB deformii al unuifiltru trece-
bandii.
b) Intrare simetrica
Fig. 4.11. Exemple de filtre de intrare R-C.

4.1.3.2. Filtru trece-sus Frecventa

Acest tip de filtru poate fi eficient pentru cablurile coaxiale de inaltii frecventa. Se define~te factorul de formii al unui filtru trece-bandii. raportand banda sa
Astfel, in cazul transrniterii unui sernnal unic de inaltii frecventii (cea rnai mica de trecere la -60 dB fata de cea la - 3 dB. Cu cat un filtru este rnai selectiv, cu atat
frecventii fiind superioarii la I 0 kHz), filtrul trece-sus conserva inforrnatia utilii ~i factorul de formii este rnai slab, adicii se aflii In veciniitatea Jui 1.
elirninii perturbatiile de joasii frecventa pe care cablul nu este capabil sii le taie. Un in figura 4.13 se prezintii rnodul de definire a factorului de formii al unui filtru
astfel de filtru in serie cu un cablu coaxial este rnai ieftin decat un sistern de separare trece-banda.
galvanicii. In figura 4.12 se prezinta rnodul de legare a unui filtru trece-sus la capiitul 4.1.3.4. Filtru taie-banda
unui cablu coaxial.
Acest tip de filtru este utilizat, in special in emisia ~i receptia radio. Un filtru
Cablu coaxial C1 C2 taie-bandii serve~te la elirninarea unei frecvente parazite
[-----:.
---- e p • II • I Singurele tipuri de filtre taie-bandii utilizate in mod curent in CEM sunt filtrele
de foarte joasii frecventa in mod diferential (mod normal)- numite ~i filtre de armonice.
Ri R2 Ele sunt compuse, in sisternul trifazat, din trei circuite L-C serie instalate direct intre
faze. Ele scurtcircuiteazii, in general, armonicele de rang 5 ~i, eventual de rang 7.
Astfel de filtre sunt utilizate cu succes in dorneniul curentilor tari.

4.1.4. Filtre de armonice in electroenergetica

Fig. 4.11. Modui de legare in serie la un cablu coaxial a unui filtru trece-sus.
Trebuie evitatA transmiterea de sernnale de joasii frecventa prin cabluri coaxiale.
Pentru transmilerea semnalelor de joasa frecventa este de preferat utilizarea conduc-
toarelor bifilare sa.u a cablurilor trifilare.
Regirnurile deformante (nesinusoidale) ale sistemelor electroenergetice produc
o serie de efecte nedorite, care afecteazii buna functionare a echipamentelor energetice.
in principal, aceste efecte sunt:
86 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 87

cre~terea pierderilor de putere in materialele conductoare, dielectrice ~i magnetice

• unde: L - inductivitatea bobinei, determinata pentru frecventa fundamentalei;
din componenta echipamentelor electrice; C - capacitatea condensatorului (bateriei de condensatoare ).
• aparitia supratensiunilor ~i supracurentilor de rezonanta armonica in retelele w = 2nf1 - pulsatia undei de curent la frecventa f 1 a fundamentalei.
electrice; ,,..--,\
• cre~terea solicitarilor de durata a bateriilor de condensatoare; I

• cre~terea pierderilor tehnologice in retelele electrice de transport ~i de distributie;

lSEE) Xs
' .... ~,,
• aparitia de pierderi suplimentare, de cupluri parazite ~i mic~orarea randamentelor
ma~inilor electrice asincrone ~i sincrone;
• accentuarea fenomenului de saturatie ~i aparitia unor pierderi suplimentare in Xe
transformatoare;
• perturbatii in function.area convertoarelor, puntilor redresoare ~i a tehnicii de
Xr Idt zk Xs+XT
calcul;
• producerea unor declan~ari intempestive ale circuitelor de protectie;
xb
• mic~orarea sensibilitatii ~i degradarea c\asei de precizie a contoarelor de inductie
~i a altor instrumente de masura;
Prezenta acestor efecte negative impune adoptarea unor masuri de atenuare a
1-Xc
regimurilor defof!11ante prin reducerea nivelului armonicelor din sistemul electroenergetic. ~xb
z
4.1.4.1. Masuri pentru limitarea regimului deformant
a) b)
Masurile de limitare a regimului deformant urmaresc: Fig. 4. I 4. Montarea unui jiltru de armonice pentru limitarea curentului deform ant:
• reducerea curentilor armonici produ~i de anumiti consumatori neliniari; a) montarea fn para/el afiltrului de armonice cu consumatorul deformant Zk;
• modificarea raspunsului in frecventa a sistemului in nodurile in care sunt b) schema electricii echivalentii.
racordati consumatorii neliniari, prin realizarea unor scheme electrice de
alimentare speciale; pe
in practica, intereseaza cum se comporta un fi!tru acordat frecventa armonicei
• limitarea circulatiei curentilor armonici prin utilizarea unor instalalii specializate *'
de rang k fata de o altii armonica, de rang m k, adica pentru o unda de curent
in reducerea sau chiar eliminarea acestor curenti. Dintre aceste instalafii cele armonic de frecventii mai mica sau mai mare decat frecventa armonicei de rang k.
mai eficiente suntfiltrele de armonice. • Fata de armonica de rang m, un filtru rezonant pe armonica de rang k va avea:
Filtrele de armonice sunt filtre de tip taie-banda, formate din baterii de conden- 1
satoare montate in serie cu o bobina ~i aduse la rezonanta pe frecven'3 anumitor
mwl *' --
mwC
(4.25)
armonice care urmeaza a fi diminuate sau chiar eliminate. adica:
Un filtru acordat pe frecventa unei armonice constituie un scurtciTcuit trifazat 1
pentru curentul armonic respectiv, in punctul in care este montat fiitrul. De-oarece mwl---=A¢0 (4.26)
mwC
filtrul realizeazii in punctul in care este montat, un potential nul, el anuleaza ~i
armonica de tensiune generata de curentul armonic respectiv. unde: A - un numar diferit de zero.
Filtrele de armonice se monteazii in paralel cu consumatorul defurmant, ca in • Exprimand capacitatea filtrului in functie de inductivitatea sa ~i introducand-o
figura 4.14. in relatia de mai sus, avem:
La rezonanta, pentru armonica de rang k, filtrul trebuie sii satisfaca relatia: 1
c = _2_2_ ( 4.27)

Xbk -Xck = 0, (4.23) k wL

~i, dupa 'inlocuire:
sau
1
kwl = kwC ' (4.24) A=wl[ m-~J (4.28)
88 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICii. APLICATll fN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
• Analizand aceasta expresie se constata urmatoarele:
~ Pentru m < k, rezulta A< 0, adica pentru armonice de rang mai mic, care au
frecvente mai reduse decat frecventa pe care a fost acordat filtrul, acesta se
comporta ca un condensator (are caracter capacitiv);
~ Pentru m > k, rezulta A > 0, adica pentru armonice de rang mai mare, care
au frecvente mai mari decat frecventa pe care a fost acordat filtrul, el se
comportii ca o bobina (are caracter inductiv).
Rezulta ca, orice filtru rezonant pe o anumita frecvenfa va amplifica armonicele
de frecvenfa mai mici $i va absorbi, parfial, armonicele de frecvenfe mai mari deceit
frecvenfa pe care a Jost acordat.
Cum fundamentala ar~ rangul 1, adica are frecventa cea mai mica, orice filtru
se va comporta ca un condensator fata de fundamentala, adica va produce putere
reactiva inductivii contribuind la compensarea necesarului de putere reactiva a
consumatorului deformant. El va descarca reteaua de alimentare de o parte din puterea
reactiva cu care ar fi trebuit sa se incarce, reducand astfel, pierderile de putere ~i de
tensiune pe reteaua de alimentare ~i marind tensiunea la bomele consumatorului.
Totodatii va cre~e ~i valoarea factorului de putere al consumatorului. Altfel spus,
orice filtru va juca, fatii de fundamentala, rolul unei baterii de condensatoare pentru
compensarea necesarului de putere reactiva a consumatorului. De aceea, cdnd se
monteaza unfiltru de armonice intr-un nod de consum din sistemul electroenergetic
trebuie sa se faca o core/are a capacitafii sale de a debita putere reactiva cu celelalte
masuri adoptate in ace! nod pentru imbuniitafireafactorului de putere.
4.1.4.2. Tipuri de filtre de armonice
Filtrele de armonice sunt de trei tipuri:
• filtre pasive;
• filtre active;
• filtre mixte (hibride).
a) Filtre pasive
Aceste filtre sunt compuse din elemente pasive de circuit (condensatoare ~i
bobine) care prezinta un factor de atenuare mic pentru anumite intervale de frecvente
numite "benzi de trecere" ~i un factor de atenuare foarte mare pentru celelalte intervale
de frecvente, numite "benzi de taiere". Filtrele pot fi realizate din una sau mai multe
sectiuni de filtrare, legate in serie.
Dupii principiul de functionare, aceste filtre pot ti grupate in doua categ~-ii:
• filtre refulante; ·-
• filtre absorbante.
Filtrele refulante se utilizeaza pentru protejarea anumitor consumatori de la
medie tensiune sau de la joasa tensiune, care au, deja, instalata o baterie de conden-
satoare pentru compensarea necesarului de putere reactiva ~i i'mbunatatirea factorului
de putere.
Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduclie 89
Un filtru refulant se obtine, in majoritatea cazurilor, legand in serie cu bateria
de condensatoare utilizatii pentru compensarea necesarului de putere reactiva, o
bobinii fiira miez defier (in aer), de reactanta Xb astfel aleasa incat reactanta totalii
a circuitului serie realizat, X=(Xb - Xe) sa aiba caracter capacitiv pentru frecventa
fundamenta!a, iar pentru frecventele mai mari decat cea fundamentala, reactanta totalii
X sa aibii caracter inductiv. in figura 4.15 se prezintii modul de realizare a unui filtru
refulant.
Xe
zk Xe) X = (Xb- Xe)
zk
xb
a) b)
Fig. 4. 15. Modul de realizare a unui jiltru refulant; a) Consumatorul Zk previizut cu baterie
de condensatoare pentru compensarea necesarului de putere readtivii; b) Realizarea
filtrului refulant prin montarea, in serie cu bateria de condensatoare, a unei bobine.
Filtrele absorbante sunt construite din condensatoare legate in serie cu bobine,
elementele filtrului calculiindu-se astfel inciit sa se realizeze o rezonanta serie pentru
una sau mai multe armonice de rang superior. Pentru armonicele respective, aceste
filtre au o impedanta foarte mica, astfel inciit scurtcircuiteazii curentii armonici
corespunzatori. Filtrele absorbante reduc numiirul curentilor armonici care circula
prin retelele electrice, dar pentru a se putea utiliza astfel de filtre trebuie, in prealabil,
cunoscute suficient de precis rangurile armonicelor de curent din retelele electrice.
in figura 4.16 se prezintii un filtru absorbant pentru armonicele de rang 5 ~i 7.
Filtrele absorbante se monteaza, de obicei, independent de bateria de conden-
satoare pentru compensarea necesarului de putere reactiva.
Dimensionarea filtrelor absorbante se face, uzual, incepiind de la armonica de
rangul eel mai mic (In mod obi~nuit, armonica de rang 5). De exemplu: pentru un
consumator deformant care produce armonica de curent de rangurile 5;7; 11 ~i 13,
mai intai se dimensioneaza filtrul pentru armonica de rang 5, care se monteaza in
paralel cu consumatorul ~i apoi, se face analiza spectrului de armonice stabilindu-se
ce fel de filtru mai trebuie instalat. Procedeul se repeta piinii sunt eliminate toate
armonicele.
 90 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 91
,...--..,
I \ b) Filtre active
I SEE I
\ ,..,.._,,,I Filtrele active functioneaza diferit de filtrele pasive, filtrarea armonicelor
realiziindu-se in timp, nu in frecventa. Aceste filtre se cunosc sub denumirea ALPC
Fig 4.16. Filtre absorbante (Active Power Line Conditioners) sau AHC (Active Harmonic Conditioners).
montate in para/el cu Principiul lor de functionare consta in injectarea in sistemul electroenergetic a unor
consumatorul deformant ~i cu unde armonice de curent de valoare egala, dar de semn contrar celor existente.
bateria de condensatoare Din punct de vedere constructiv, filtrele active au in componenta lor un
pentru compensarea condensator ~i o bobina (elemente de inmagazinare a energiei electromagnetice), un
necesarului de putere reactivii. convertor static de frecventii-~i un filtru de adaptare la regimul de functionare.
Filtrele sunt acordate pe Filtrele active se amplaseaza in serie sau in paralel cu sursa de perturbatii

l, x?' "lx~1> armonicele de rang 5 ~i, armonice fie liinga consumatorii deformanti, fie la furnizorul de energie electrica.

r
xcompensare respectiv de rang 7. Eficienta filtrarii se mare~te daca se utilizeaza simultan filtre in serie ~i in paralel.
zk
xi" '1,xi''
c) Filtre mixte sau hibride
Aceste filtre se realizeaza prin asocierea filtrelor active cu filtre pasive, in
special de tip absorbant. Prin adoptarea unei astfel de solutii tehnice se reu~e~te
Pentru filtrarea simultana a doua sau trei armonice se construiesc filtre absor- eliminarea din reteaua electrica a armonicelor care au efecte importante, ~i anume;
bante de ordin 'n ~i de ordin III, ca in figura 4.17. armonicele de rang 3; 5 ~i 7 ~i de asemenea se produce o puternica atenuare a
celorlalte armonice.
1 Si din punct de vedere economic, filtrele mixte sunt mai ieftine deciit filtrele
active care, in prezent, au preturi foarte mari.

4.2. Limitatoare de supratensiuni

Aceste dispozitive, cunoscute ~i sub numele de "descarcatoare de supratensiuni"
Fig 4.17. Filtre absorbante pentru au rolul de a proteja echipamentele electrice ~i electronice "agresate" prin conductie
eliminarea simultanii a douii sau de catre supratensiuni de mare energie (adica, de relativ lunga durata ~i mare ampli-
trei armonice: a) filtru de ordin 11; tudine).
b) filtru de ordin III. Limitatoarele de supratensiuni sunt protectii de tip paralel, adica sunt montate
in paralel cu echipamentul pe care ii protejeaza. Ele trebuie sa aiba o constitutie
a) robusta pentru a permite sa fie parcurse de curenti electrici de valori foarte mari in
intervale de timp relativ mari, uneori de ordinul milisecundelor.
Principalele caracteristici ale acestor dispozitive sunt, in general, urmatoarele:
tensiunea de amorsare, tensiunea reziduala dupa o perturbatie, timpul de raspuns,
T
curentul de scurgere (de fuga) la tensiune nominala, capacitatea parazita proprie,
b)
robustetea la perturbatiile energetice ~i, nu in ultimul rand, pretul de cost.
Diminuarea regimului deformant ~i compensarea necesarului de putere reactiva Din punct de vedere electric, limitatoarele de supratensiuni reprezinta rezistoare
sunt striins dependente lntre ele pentru un consumator electric dat. De aceea, dimen- puternic neliniare, care in domeniul tensiunilor de lucru au valori foarte ma~i inciit
sionarea filtrelor trebuie fiicuta pornindu-se de la stabilirea necesarului de putere pot fi considerate, practic, ca nu exista in schemele electrice, iar in timpul manifestarii
reactiva pentru compensare, Qk, care trebuie instalata in bateria de condensatoare supratensiunilor rezistenta tor scade rapid pana la valori foarte mici.,Limitatoarele
de supratensiuni formeazii impreunii cu impedanfa sursei de perturbafii un divizor
de compensare. Aceasta putere reactiva poate fi impartita in doua: o parte sa fie de tensiune cu raport de divizare neliniar care reduce supratensiunile la va/ori mai
instalata in filtre ~i cealalta parte in bateria de condensatoare, dar exista ~i posibilitatea mici ca valoarea rigiditafii dielectrice a izo/afiei echipamentului care trebuie protejat.
ca intreaga putere sa se instaleze numai in filtre. In figura 4.18 se prezinta modul de lucru al unui !imitator de supratensiuni.
 92 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll IN SISTEMELE ELECTROENERGETICE
Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 93
Zs ip(t)
-+- Diodele in avalan~a sunt, In mod obi~nuit, elemente unipolare, dar prin conectarea
Fig. 4.18. Limitarea supratensiunilor cu ciite doua in serie - opozitie se obtine o caracteristica simetrica. in figura 4.19 se
ajutorul unui divizor de tensiune, care are prezinta modul de montare ~i comportarea unei diode In avalan~a la o supratensiune
ZR latura de joasii tensiune, neliniarii. rapida, respectiv la o supratensiune lenta.
Diodele in avalan~a sunt u~or de montat pe circuitele imprimate din electronica.
Tensiunea pe rezistorul neliniar Rv este: Ele protejeazii liniile de semnal sau sunt utilizate ca protectii secundare in aval de
eclatoare.
u~ (t) =up ( t)- ip ( t) · Z5 (4.29) Pentru protectia semnalelor rapide, capacitatea !or mare impune adaugarea in
Exista trei tipuri importante de limitatoare de supratensiuni care difera intre schema a unei diode de redresare de mica capacitate polarizata invers.
ele atat ca structura constn1ctiva, cat ~i ca parametrii (caracteristici). Aceste tipuri
vor ti analizate in continuare. 4.2.2. Varistoare

4.2.1. Diode in avalan§a
Acestea sunt diode cu siliciu in avalan~a de tip Zener cu jonctiuni pn de suprafata
mare pentru curentii de blocare foarte mari. Ele prezinta un timp de amorsare foarte
mic, de sub 1 n~, dar care, in practica cre~te la valori de ordinul nanosecundelor din
cauza inductivitatilor conexiunilor. Au capacitati de valori mari (pana la 15000 pF),
fapt ce exclude posibilitatea utilizarii lor la sistemele de inalta frecventa.
Varistoarele sunt rezistoare neliniare puternic dependente de tensiune, realizate
din oxizi metalici (In principal din ZnO) ~i sunt cunoscute sub indicativele VDR
(Voltage Dependent Resistors) sau MOY (Metal Oxid Varistors). Ele au o carac-
teristica curent-tensiune care se poate aproxima, in domeniul de functionare, prin
relatia:
I== KU" (4.30)

f'
unde K - este un factor care tine seama de geometria pastilei ceramice care formeazii
Fuzibil varistorul (diametrul discului ~i grosimea sa), iar a> 25 este un exponent dependent
de materialul din care este constituit varistorul..
• E3 Variatia 'in functie de tensiune a rezistentei varistorului se determina din relatia:
Dioda in avalansa
R =~=~=~-u 1 -a (4.31)
v l(u) KU" K

u Supratensiue u Schema electrica echivalenta a unui varistor ia in considerare atat inductivitiitile

Uv rapida parazite ale conexiunilor, cat ~i capacitatea parazita a discurilor, ca 'in figura 4.20.

lli
2
Reziduu ureziduala

ll
ns
~

Fig. 4.20. Schema electrica echivalenta simplificatii a

unui varistor cu considerarea inductivitiifii parazite,
u u LP' a terminalelor :;i capacita/ii parazite, cp a
Uv Cp::: discurilor.
Scurtcircuit
Uv cu topirea
2 ureziduala fuzibilului

Fig. 4.19. Comportarea unei diode in avalam;ii la impulsuri de supratensiuni.

Capacitatea parazita cp , la Er = 1200 ' este cuprinsa intre 100 pF ~i ciiteva
zeci de mii de pF. Datorita capacitatii proprii de valoare mare varistoarele nu pot fi
 94 COMPATIBILJTATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 95

utilizate la sistemele de inalta frecventa. Pentru protectia la supratensiuni, insa,
capacitatea mare a varistoarelor reprezinta un avantaj.
In figura 4.21 se prezinta modul in care un varistor limiteazii impulsurile de
supratensiuni rapide, respectiv lente.
Principalul dezavantaj al utilizarii varistoarelor este acela ca ele imbiitriinesc
in functie de numarul ~i de energia impulsurilor de supratensiuni pe care le limiteazii.
Spre exemplu: un varistor poate rezista la I impuls de I 00 J sau la I 00 de impulsuri
de 30 J, dupa care se distruge prin explozie.
Ciind un varistor imbatriine~te se comporta tot mai mult ca o rezistenta liniara
sfar~ind prin a lua foe datotitii curentului mare care II parcurge.
Eclatoarele, spre deosebire de varistoare ~i de diodele in avalan~a, sunt
considerate desdircatoare "hard", deoarece comportarea !or in functie de tensiune
este asemanatoare cu cea a unui comutator.
in cazul eclatoarelor folosite la protectia echipamentelor din sistemul
electroenergetic la solicitare dinamica, tensiunea de amorsare a eclatorului depa~e~te
cu mult tensiunea de amorsare staticii.
Observatie: prin tensiune de amorsare statica se intelege tensiunea de amorsare
masurata la o viteza de cre~tere a tensiune de 100 V/s.
Dupa un timp, eclatoml amorseazii ~i rezistenta sa se reduce cu aproximativ
zece ordine de miirime, iar tensiunea scade la 70 + 130 V , corespunzatoare tensiunii

i=fatoc de mentinere a descarcarii luminiscente. Daca insa, sursa de perturbatii are o impedanta
intema suficient de mica, tensiunea scade in continuare piina la tensiunea de arc
electric :5 (20 + 25) V. Acesta este un mare dezavantaj. deoarece, in curent continuu,
dupa incetarea fenomenului tranzitoriu, arcul electric nu se mai stinge :)i reprezintii
un curent de scurgere de valoare foarte mare (ca un curent de scurtcircuit), care
distruge arat eclatorul, cat ~i elementul protejat de acesta.
u Supratensiue u Acelea~i fenomene, dar la o scara mult mai redusa, apar ~i la folosirea ecla-
Uv rapidil . toarelor cu gaz in domeniul curentilor slabi. La eclatoarele cu gaz, tensiunea de
amorsare depinde de panta supratensiunii. La un impuls de tensiune avand un front
lli abrupt, tensiunea de amorsare poate sa atinga o valoare de cca 10 ori mai mare
2 Reziduu
~
decat tensiunea de amorsare statica. Avand in vedere ca tensiunea !or statica de
amorsare este de cca 100 V, o cre~tere rapida a tensiunii mult peste aceasta valoare
ns µs t
poate sa distruga circuitele electronice pe care ar trebui sa le protejeze.
in figura 4.22 se aratii caracteristica de functionare a ectatorului.
Uv

Uv
u

J_________ i
u

Explozia
varistorului
tensiunea de
u
amorsare ·1--
dinamica
- , ',
.....
2
I: I' ~
',
µs ms tensiunea de.
amorsare
'
tensiunea reziduala
statica pe arcul electric
Fig. 4.21. Comportarea unui MOV la impulsuri de supratensiuni rapide $i Lente.
Majoritatea varistoarelor sunt realizate din ZnO, dar existii ~i varistoare din
carbura de siliciu (SiC) utilizate la protectia de medie tensiune. Carbura de siliciu Fig.4.22. Caracteristica de tensiune a unui eclator.
prezintii avantajul unei calduri masice mai ridicate, dar nu are o comportare atat de
ferma ca ZnO la taierea supratensiunilor. In figura 4.23 se prezinta modul de comportare a unui eclator fata de diferite
tipuri de impulsuri de supratensiuni.
4.2.3. Eclatoare Dezavantajele mentionate mai sus sunt msii, compensate de urmatoarele avantaje:
• Capacitate mare de trecere a curentului;
Eclatoarele au un domeniu foarte larg de utilizare. Ele protejeazii arat echipa- • Influenta neglijabila atilt rezistiva, cat ~i capacitiva asupra retelei, 'in regim
mentele ~i instalatiile sistemului electroenergetic impotriva loviturilor directe de normal de functionare a sistemului electric in care este montat. Spre exemplu:
trasnet, cat ~i retelele de curenti slabi (la tensiuni de amorsare de peste 80 V). rezistenta de izolatie a eclatoarelor este de 1010 Q ~i capacitatea de sub 10 pF.
96 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll !N SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conduc\ie 97

0 I ) scurti, de ordinul nanosecundelor la nivelul tensiunii sale de prag, care trebuie sa fie
T Eclator aleasii mai mare ca valoarea tensiunii de amorsare a eclatorului. Dupa ce trece timpul
de intiirziere statica, eclatorul amorseazii ~i tensiunea lui scade la cca 20 V. Curentul
prin varistor ajunge la valori mai mici deciit curentul de scurgere din regim permanent,
iar eclatorul preia singur impulsul de curent.
u Supratensiue u
Uv rapida 10 x Ustatic

lli:
2 Reziduu
~
(10-+50) v
ns µs
Fig. 4.25. Conectarea in para/el a unui eclator "hard" cu un varistor ."soft".
u Acest principiu de impiirtire in protectie grosiera ~i fina se poate extinde in
Uv cazul unor necesitiiti deosebite, realiziindu-se o protectie in cascadii divizatii in trei
sau mai multe trepte, ca in figura 4.26.
Uv
2 Z1 ~
x U:;tatic

f = §= f I;';!f,%~' I
2

Fig. 4.23. Comportarea unui eclator fafii de diverse tipuri de impulsuri de supratensiuni Ju.
4.2.4. Scheme hibride
12kVUpf(\L:kvuiA~oovufbo~vuL·
1
6 61
Capacitatea mare de descarcare a eclatoarelor pe de-o parte ~i lipsa curentilor
de insotire la varistoare ~i la diodele in avalan~e, pe de alta parte, au condus la ideea
utiliziirii !or impreunii in diferite combinatii ale celor douii tipuri de desciirciitoare:
hard ~i soft.
in cazul protectiei la desciirciiri atmosferice se pot utiliza, astfel, un eclator Fig. 4.26. Protecfia in cascadii, la supratensiuni.
legat cu un varistor care sa impiedice aparitia unui curent de insotire in retelele cu
impedanta intemii mica. 0 astfel de conectare, serie, este reprezentatii in figura 4.24. Desciirciitoarele de supratensiuni ~i diferite scheme hibride de protectie Ia

0 I ) supratensiuni se giisesc in comert intr-o mare varietate de forme, de la prize de

~ Eclator Fig. 4.24. Conectarea in serie a unui
eclator cu un varistor pentru protecfia
la supratensiuni atmosferice.
~ Varistor
in mod special, pentru protectia Ia trasnet, pentru constructia varistorului se
folose~te carbura de siliciu care are o foarte buna stabilitate in timp. Combinatia lntre
un eclator ~i un varistor se cunoa~te sub numele de desciirciitor ventil . .;'.
Pe langii conectarea in serie se pot realiza ~i conectiiri in paralel ale eclatoarelor
~i varistoarelor. in figura 4.25, varistorul limiteaza supratensiunile in timpi foarte
alimentare protejate, cabluri coaxiale protejate, adaptoare de protectie pentru transmisii
de date, piinii la desciirciitoare de medie ~i de inaltii tensiune.
4.3. Simetrizoare §i rejectia de mod comun
Se nume$fe rejec(ie de mod comun raportul dintre tensiunea aplicatii unei
intriiri de mod comun $i tensiunea aparent "viizutii ", de mod normal (deferenfial),
ca in figura 4.27.
Cu cat rejecf ia de mod comun are valoare mai mare cu atat conversia mod
comun I mod normal este mai redusii, adicii cu atiit mai putin se transformii tensiunea
perturbatoare in tensiune de semnal la receptor.
 !
98 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll ]N SISTEMELE ELECTROENERGETICE Cap. 4. Metode ~i mijloace antiperturbative la cuplajele prin conductie 99

---------- o UNM ~ZR REJ-!6;:1 a ecranului poate fi fiicuta cu rezultate mai bune fie la sursa, fie la receptor, in funqie

-----------
~~,~~
I UcM
de pozitia sursei de tensiune de mod comun ~i de amplasarea transformatorului de
separare.

Fig. 4.27. Rejec(ia de mod comun.

in cazul circuitelor de joasa frecventa eliminarea conversiei mod comun/mod
normal se poate face rell!.tiv simplu prin simetrizarea circuitului (impedantele
conductoarelor de dus ~i de intors egale) sau prin separare (izolare) galvanica.
Sursa

': R
La inaltii frecventii, rejectia de mod comun poate fi imbunatatitii prin utilizarea
efectului reductor al cablurilor blindate (ecranate) sau utilizand o inductivitate cuplatii
in mod comun.
Fig. 4.29. Ecran montat intre infiiJuriirile transformatorului de separare, Ji pus la piimant.
.
4.3.1. lzolarea galvanica
b) Optocuploare ~i cabluri din fibra optica
Izolarea galvanica se asigura utilizand transformatoare de separare, optocuploare
~i cabluri din jibra optica. Optocuploarele ofera o inalta rejectie de mod comun ~i de aceea sunt utilizate
pentru intreruperea buclelor de pamiintare, in special la intrarile ~i ie~irile automatelor
a) Transformatoare de separare programabile, respectiv la interfatele sistemelor de conducere a proceselor. in figura
Transforrnatoarele de separare permit separarea galvanica a circuitelor de curent 4.30 se prezinta modul de functionare a unui optocuplor.
alternativ, ca in figura 4.28. ----1-'----_------------...--_--_.,_____

~ ZR
Sursa Receptor

I...._ _____________________ .)i

... Fig.4.30. Madu! defunc(ionare a unui optocuplor.

Fig. 4.28. Separarea galvanicii a circuitelor de curent alternativOoasiifrecvenfii} printr-un
transformator de separare.
Transformatoarele de separare asigura fntreruperea buclelor de pam<intare,
realiziind o foarte buna rejectie de mod comun. Pentru tensiuni alternative de 50
Hz, rejectia de mod comun este aproape totala. La frecvente inalte, insa, rejectia de
mod comun este mai redusa din cauza capacitatilor parazite dintre inta.~urarile
primara ~i secundara ale transformatorului. Imbunatatirea rejectiei in acest caz se
poate obtine prin introducerea, intre cele doua inia.~urari, a unui ecran pus la pamiint,
ca in figura 4.29. Acest ecran asigura inchiderea directii a curentilor de mod comun
la sursa de tensiune de mod comun. . oferitii de optocuploare scade foarte mult din cauza capacitatilor parazite dintre intrare
Eficacitatea ecranului depinde foarte mult de valoarea i~pedantei, ZP, a
conductorului de intoarcere la sursa de tensiune de mod comun. Legarea la pamiint
Functionarea unui optocuplor se bazeaza pe urmatorul proces: o dioda
luminiscenta sau o dioda laser transforma semnalul electric in semnal luminos, care
dupa transmiterea printr-un mediu electroizolant, transparent optic, este transformat
din nou in semnal electric printr-o fotodioda sau un fototranzistor. Nivelele de
izolatie obi~nuite ale optocuploarelor sunt cuprinse intre 500 V ~i 10 kV.
Optocuploarele sunt folosite mai ales in tehnica numerica, unde asigura o
transmitere foarte buna a semnalelor numerice. Pentru transmiterea semnalelor
analogice, ele asigura, insa, numai o precizie satisfiicatoare.
Pentru semnalele de mod comun de inalta frecventa, rejectia de mod comun
~i ie~ire.
0 rejectie de mod comun oriciit de mare, chiar ~i la cele mai inalte frecvente,
se poate obtine folosind o transmisie prin fibre optice, ca in figura 4.31.
 '~!

100 COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA. APLICATll iN SISTEMELE ELECTROENERGETICE

iI
L
!
ZGI
1-----------------------i

Us~ ~~
________________ _j
iI fibra opticll
----------------------1

{}·I
-----------------------.J
ECRANAREA ELECTROMAGNETICA
Capitolul 5

Fig. 4. 31. Transmisie pr in fibrii opticii.

Datoritii. rejectiei de mod comun foarte mari, cablurile optice (care pot asigura
orice diferentii. de potential, panii. in domeniul MV) se folosesc ca Iinii de transmitere
de date rezistente la perturbatii, spre exemplu: retelele de comunicatie cu fibre optice
pentru calculatoarele folosite in sistemul electroenergetic.
5.1. Notiuni generale privind ecranarea
electromagnetica
In cazul cuplajului parazit realizat prin radiatie, energia electromagneticii. se
transferii de la sursa perturbatoare la "victimii" atilt prin camp electric, cat ~i prin
camp magnetic, ansamblul celor douii campuri propagandu-se 'in spatiu sub formii
de unde electromagnetice.
Metoda care se utilizeazii. pentru protectia 'impotriva cuplajului electromagnetic
este cunoscutii sub numele de ecranare electricii, ecranare magneticii, respectiv
ecranare electromagneticii, 'in functie de natura campului perturbator, iar mijloacele
corespunziitoare se numesc ecrane electrice, ecrane magnetice ~i ecrane (blindaje)
e/ectromagnetice.
Un ecran electromagnetic este o anvelopii conductoare care separii spatiul 'in
douii regiuni, una care contine sursele de camp electromagnetic ~i alta, care nu contine
astfel de surse. Functia ecranului este, deci, sii izoleze cele douii regiuni, una fatii. de
cealaltii, din punct de vedere al prezentei campului electromagnetic. Pentru a-~i
'indeplini aceastii functie, rolul ecranului este de a oferi o aceea~i referintii. de potential
atilt pentru circuitele exteme, cat ~i pentru circuitele inteme (din interiorul anvelopei).
Problema ecraniirii comportii., a~adar, douii aspecte:
• proiectarea, constructia ~i determinarea efectelor ecranului;
• modul de conectare a ecranului la masii.
Cele douii aspecte sunt la fel de importante pentru cii practica demonstreazii
cii un ecran bine construit, dar legat gre~it la masii conduce la aparitia unor perturbatii
mai mari decat 'in lipsa ecranului.
Efectul de ecranare este reciproc, adicii. este indiferent dacii campul care trebuie
atenuat se aflii 'in interiorul sau in exteriorul anvelopei de ecranare, a~a cum se
observii 'in figura 5.1.

5.1.1. Atenuarea ecranului

Miirimea care face legiiturii dintre intensitatea campului 'in interiorul unui ecran
~iintensitatea campului existent 'in exterior in absenta ecranului se nume~te factor
de ecranare, Q ~i se exprimii prin raportul:
Q = intensitate camp interior ecranului
(5.1)
- intensitate camp exterior, in absent a ecranului