Echipamente electrice

Curs 5
2018-2019
Izola&a aparatelor electrice
Izolator = dielectric
Sunt folosite in instala,ile electrice cu rolul de a susţine sau separa
conductoarele electrice împiedicând trecerea curentului (prin ele).

Izola,a aparatelor electrice realizeaza izola&a cailor de curent ale aparatelor:

• intre faze
• intre polii aceleiasi faze
• intre faze si par,le legate la pamant ale aparatelor

De asemenea, elementele izolatoare dintr-un aparat realizeaza si imbinarea

mecanica a diferitelor par, ale aparatelor.

Izolator de sticlă pentru LEA de IT
Izolator ceramic 10 kV
Aspecte generale
Izolatoarele mai sunt necesare:
• în cazul liniilor electrice aeriene,
• în punctele în care conductoarele sunt
susţinute de stâlpi,
• la intrarea intr-o clădire
• pentru izolarea conductoarelor de carcasa
echipamentelor electrice (transformatoare sau
întreruptoare etc.).
In construc)a aparatelor de inalta tensiune se folosesc, in principal,
urmatoarele materiale si medii izolante: aer, hexafluorura de sulf, ulei
de transformator, portelan, mase plas2ce, rasini epoxidice etc. precum
si diferite elemente izolante ca:
• Izolatoare suport, de suspensie si de trecere (a, b, c, d) care sunt
des)nate sa izoleze electric si sa sus)na mecanic caile de curent din
aparate;
• Carcase (e) formate din izolatoare tubulare si in care se aseaza par)
conductoare de curent ale aparatelor sau diferite alte elemente;
• Tije si parghii izolante care sunt des)nate pentru transmiterea miscarii
de la par)le legate la pamant la caile mobile de curent ale aparatelor.

Aceste elemente izolante trebuie sa suporte tensiunea necesara la

conturnare pe suprafata, precum si sarcina mecanica care li se aplica.

Transformator de tensiune, de tip capacitiv,

de 110 kV, cu izolator compozit tip carcasa.

e
Tipuri construc,ve de izolatoare de inalta
tensiune
1) Izolatoarele suport sunt des'nate sus'nerii mecanice a pieselor aparatelor,
a barelor colectoare etc. Construc'a acestor izolatoare poate fi simpla sau
compusa (formata din cateva elemente, iden'ce sau diferite).
• Un izolator suport de construc'e simpla, pentru instala0i interioare (a) este
compus din corpul izolatorului 2, si din armaturile metalice interioara 1 si
exterioara 3, armate in majoritatea cazurilor cu ciment.
• Izolatoarele suport pentru exterior sunt de 'pul 'ja, cu nervuri inelare (b), cu
nervuri elicoidale (c) sau de 'pul clopot (d).
 Tipuri construc,ve de izolatoare de inalta
tensiune
• Izolatoarele suport pentru instala+ile exterioare
cu tensiunea de 110kV sunt, de regula, compuse.
De exemplu, izolatorul pentru 110kV poate fi
compus din trei izolatoare +p clopot, pentru 35kV
(a) sau din trei izolatoare +p +ja pentru 35kV.
• Pentru marirea rezistentei mecanice, izolatoarele
compuse care func+oneaza la tensiuni mai inalte
se confec+oneaza sub forma de coloane duble sau
triple sau sub forma de contruc+i speciale (b).
Tipuri construc,ve de izolatoare de inalta
tensiune
2) Izolatoarele de suspensie se folosesc pentru suspendarea liniilor
aeriene care func.oneaza la tensiuni nominale peste 35kV si in condi.i
grele de exploatare cand nu se mai pot u.liza izolatoare rigide de /p
suport, care sunt sensibile la solicitarile mecanice.
3) Izolatoarele de trecere servesc la izolarea unui conductor care trece
printr-un capac sau separa.e din aparatul legat la pamant, precum si
printr-o separa.e sau un perete in instala.ile de distribu.e.
Izolatoarele de trecere ale aparatelor reprezinta niste construc.i
speciale, des.nate pentru anumite 3puri de aparate de inalta
tensiune ca intreruptoare, separatoare, transformatoare de curent si
altele.
 Aspecte generale
Rigiditatea dielectrica a izola&ei se caracterizeaza prin tensiunea de
strapungere si tensiunea de conturnare.
• Tensiunea de strapungere este tensiunea care strabate izolatorul şi
determina fenomentul de conducţie în interiorul acestuia. Căldura
rezultată în urma formării arcului de străpungere afectează izolatorul
intr-o manieră ireparabilă.

• Tensiunea de conturnare este acea tensiune care face ca aerul din jurul
sau de-a lungul izolatorului să devine conductor si as>el se formeaza un
arc de conturnare, la exterior, în lungul izolatorului. Izolatoarele sunt
as>el fabricate încât pot suporta tensiunea de conturnare fără a fi
avariate.

In func&onarea normala a instala&ei electrice, calea de curent a aparatelor

se afla sub tensiunea nominala de serviciu a retelei, a&ngand cel mult Flashed 230 kV porcelain insulator
valoarea tensiunii maxime de lucru.
In unele cazuri, tensiunea poate sa depaseasca aceste valori nominale si
anume pot sa apara supratensiuni, adica campuri electrice periculoase
pentru izola&e.
film
Aspecte generale
Supratensiunile se impart in trei mari categorii:
1. Supratensiuni externe sau atmosferice care sunt provocate de lovituri de
trasnet directe in instala3a energe3ca si care sunt si cele mai periculoase. Mai
pu3n periculoase dar mai dese sunt supratensiunile atmosferice induse,
produse de loviturile de trasnet in apropierea instala3ei electrice. Valoarea
acestor supratensiuni este intre 80 si 500 kV. (Valoarea acestor supratensiuni
nu depinde de tensiunea nominala a retelei, au o durata foarte scurta si o
forma foarte puternic amor3zata!)
2. Supratensiuni de comuta6e care se datoreaza manevrelor voite sau automate
din instala3ile energe3ce, avariilor etc. Aceste supratensiuni au o durata scurta
si o forma puternic amor3zata.
3. Supratensiuni temporare (ex.: cresteri de tensiune la descarcarea automata a
sarcinii, la iesirea din sincronism sau in procesul de sincronizare etc.) se
caracterizeaza printr-o durata rela3v lunga si o forma neamor3zata sau slab
amor3zata.
 Izola&a aparatelor suporta aceste solicitari in condi&i
variate.
In instala'ile de interior, izola&a este protejata de ac&unea
factorilor atmosferici, spre deosebire de izola&a aparatelor
montate in exterior care este solicitata la supratensiuni sub
ac&unea simultana a ploii, zapezii, poleiului, depunerilor de
Aspecte impurita& solide si lichide etc.

generale Aparetele de inalta tensiune se incearca la un nivel de

izola&e corespunzator tensiunii nominale pentru care au
fost construite.
Nivelele de izola&e, adica tensiunea la care se incearca
echipamentele, sunt reglementate prin standarde
na&onale si prin recomandari interna&onale.
Forma izolatoarelor
Forma exterioara a izolatoarelor depinde de condi(ile in care acestea trebuie sa
func3oneze.
Praful, poluarea, depunerile de sare şi apă pe suprafaţa izolatoarelor de înaltă tensiune pot
conduce la formarea unei căi conductoare în lungul acestora provocând curenţi de
scurgere şi fenomenul de conturnare.
• Forma izolatoarelor de înaltă tensiune de uz extern este al>el concepută pentru a
maximiza lungimea căi conductoare de la un capăt la altul, cunoscută şi sub denumirea
de linie de fugă.
• Scopul este de a minimiza efectele conturnării şi a curenţilor de scurgere.
• Pentru a obţine această suprafaţă ondulată (linia de fugă), izolatorul este realizat prin
suprapunerea de discuri concentrice. As>el suprafaţa dintre discuri rămâne uscată şi în
cazul intemperiilor. Linia de fugă minimă este de 16 – 20 mm/kV; această valoare este
mai ridicată în zonele poluate.
Izolatoarele instalatiilor interioare se realizeaza, in majoritatea cazurilor, cu proeminente inelare.

Izolatoarele pentru instalatiile exterioare se realizeaza cu distante de conturnare marite, prin cresterea suprafetei
laterale, prin dezvoltarea nervurii.
Nervurile se fac sub forma de umbrela pentru a asigura prelingerea usoara a apei provenite din ploaie.
In acest scop, marginile nervurilor se indoaie in jos pentru a obtine asa numita picuratoare, astfel ca apa se scurge pe
marginile nervurii de jos, fara a forma un circuit conductor inchis de-a lungul suprafetei izolatorului, intre armaturi.
Cu scopul de a proteja suprafata portelanului impotriva diferitelor actiuni atmosferice si chimice, aceasta suprafata se
acopera cu un strat subtire de glazura.

! In cazul in care distanta de conturnare a izolatoarelor suport depaseste 2m se utilizeaza armatura de protectie sub
forma de inele.
Tensiunea de conturnare in stare umeda a izolatoarelor depinde de:
• tipul si forma izolatoarelor,
• de caracteristicile ploii, de forta acesteia, de conductivitatea ei,
• de unghiul de inclinare a jetului etc.,
• de natura tensiunii aplicate.
 Materiale construc-ve
Izolatoarele u*lizate la tensiuni înalte sunt fabricate din
materiale compozite, porţelan şi s/clă.
Izolatoarele de poţelan sunt realizate din argilă, cuarţ,
alumină sau felspat şi acoperit de un strat fin de smalţ sau
cauciuc siliconic cu rolul de a îndeparta apa (pentru a nu Electrical insulator – Silicone rubber coated
permite infiltrarea apei).
Izolatoarele de porţelan cu un conţinut ridicat de alumină
sunt u*lizate in punctele cu rezistenţă mecanică mare.
Rezistenţa dielectrică a porţelanului este de 4–10kV/mm.

S*cla are o rezistenţă dielectrică mai mare, dar în cazul

izolatoarelor de s*clă apare fenomenul de condensaţie, iar
forma iregulată a acestora este greu de obţinut fără solicitări
interne.
Mulţi producători au renunţat, din aceste considerente, la
fabricarea izolatoarelor din s*clă în favoarea celor de
portelan.
Glass insulator string for high voltage overhead
transmission line
Materiale construc-ve
În ul%mii ani, se folosesc tot mai des izolatoare din materiale compozite.
Acestea sunt alcătuite dintr-un miez din fibre de plas%c ramforsat învelit în straturi de silcon rezistent la
intemperii (condiţiile meteo).

Aceste izolatoare compozite prezintă o serie de avantaje printre care:

• costul redus;
• greutate mai mică;
• capacitatea hidrofobă excelentă.
Aceste trei caracteris%ci le transformă în %pul de izolator ideal pentru a funcţiona în zonele cu grad
ridicat de poluare. Prezintă însă dezavantajul că nu sunt rezistente pe termen lung (durata de viaţă mai
scurtă) fata de cele din s%clă sau porţelan.
Alte avantaje:
• rezistenta mult mai buna la factorii poluan% reflectata prin opera%i de mentenanta redusa
• rezistenta mecanica mult superioara, datorita fibrelor de s%cla
• rezistenta la soc termic si dinamic
• rezistenta la vibra%i
• usurinta în prelucrare, cu abateri (tolerante) dimensionale mult mai reduse
• comportarea incomparabil mai buna la acte de vandalism.
 Pentru inlaturarea strapungerii izola/ei, valoarea
tensiunii de strapungere prin grosimea ei se ia cu 10-15%
mai mare decat valoarea tensiunii de conturnare sau decat
valoarea tensiunii de strapungere dintre spa7ile de aer.

Valoarea tensiunii de descarcare pe suprafata izolatorului

Aspecte depinde de distanta minima prin aer dintre electrozii

izolatorului, adica de distanta de conturnare; din acest

generale mo7v inal/mea izolatorului se determina in func7e de

tensiunea de conturnare pe care izolatorul trebuie sa o
suporte.

Distanta minima dintre muchiile interioare ale armaturii

izolatorului se numeste inal/me ac/va. Pentru
izolatoarele de portelan raportul dintre diametrul exterior
si inal7mea sa totala se ia, de obicei 1:5.
 Tipuri construc,ve de izolatoare de inalta
tensiune
Pentru alegerea economica a izolatiei, supratensiunile care au loc in
exploatare trebuie limitate in masura posibilitatilor.
In practica, acest lucru nu poate fi realizat pe deplin si izolatia aparatelor
se alege cu o anumita rezerva.
In prezent, se obisnuieste sa se aleaga izolatia aparatelor pana la 220 kV,
astfel incat aceasta sa suporte supratensiuni interne, posibile in
exploatare, de aproximativ (2,5-3,0)Uf, iar izolatia aparatelor pentru 330-
500kV de 2,5Uf.
Valoarea supratensiunilor atmosferice de impuls se limiteaza pana la
valori corespunzatoare cu ajutorul descarcatoarelor.
 Conturnarea izolatoarelor poluate şi umezite
Poluarea sau contaminarea reprezintă depunerea unor impurităţi pe suprafaţa
izolatorului, în 3mpul exploatării. Cele mai importante surse de poluare sunt:
• sărurile din atmosfera zonelor marine,
• industriile chimică, metalurgică sau a materialelor de construcţii (fabrici de ciment),
• centralele termoelectrice care folosesc cărbuni etc.

În starea uscată a izolatorului, depunerile de impurităţi nu au prac3c influenţă asupra

tensiunii de conturnare.
! Prezenţa umidităţii pe suprafaţa izolatorului poluat creează pelicule conductoare
care şuntează parţial linia de fugă a izolatorului, micşorând tensiunea de conturnare;
influenţa este cu atât mai mare cu cât pelicula conductoare este repar3zată mai
neuniform pe suprafaţa izolatorului.
! Tensiunea de conturnare este cu 50 % mai mică atunci când izolatorul este ud.
 Conturnarea izolatoarelor poluate şi umezite
• Prin pelicula conductoare apar curenţi de scurgere care provoacă, prin
efect termic, uscarea locală mai întâi în zonele cu densitatea maximă de
curent, de pe suprafaţa izolatorului.
• Pe porţiunile uscate creşte căderea de tensiune, ceea ce determină
apariţia unor descărcări prin care se şuntează porţiunea uscată având şi
efect de creştere a curentului de scurgere, pe linia respec<vă de curent,
deci uscarea suprafeţei izolatorului în alte zone, respec<v apariţia altor
descărcări locale.
• În cele din urmă, dacă tensiunea aplicată este suficient de mare,
diferitele descărcări locale se contopesc, determinând formarea unui
canal de conturnare.
Conturnarea izolatoarelor poluate şi umezite
• În acelaşi mod se produce şi conturnarea izolatoarelor udate de precipitaţiile
atmosferice. În acest caz însă, intensitatea proceselor descrise este mai redusă la
aceeaşi tensiune aplicată, deoarece repar6ţia conduc6vităţii peliculei superficiale
de pe suprafaţa izolatorului nu mai este atât de neuniformă.

! Din acest mo6v tensiunea de conturnare a izolatoarelor curate în stare umedă

este mai mare decât aceea a izolatoarelor poluate şi umezite, ambele fiind
inferioare tensiunii de conturnare a izolatoarelor în stare uscată.

• Întrucât procesele de formare a conturnării izolatoarelor poluate sau umezite

decurg rela6v lent, tensiunea de conturnare va depinde de durata de aplicare a
tensiunii şi ca urmare în cazul aplicării tensiunii de impuls, mărimea tensiunii de
conturnare va fi egală cu cea determinată la izolatorul în stare uscată.
Conturnarea izolatoarelor poluate şi umezite
Pentru mărirea tensiunii de conturnare, în cazul când izolatoarele se află în zone cu
poluare intensă, se pot lua următoarele măsuri:

• mărirea lungimii liniei de fugă prin mărirea numărului de nervuri sau a lungimii
izolatorului;
• folosirea izolatoarelor cu capacitate mare de autocurăţire (autolavabile) la care
ploaia asigură spălarea izolatorului, deci îndepărtarea depunerilor solubile în apă;
• acoperirea izolatoarelor (în staţiile de transformare) cu unsori care absorb
depunerile poluante, împiedicând formarea pe suprafaţa izolatorului a peliculelor
conductoare;
• u?lizarea izolatoarelor compozite, cu anvelopă din cauciuc siliconic, care se
comportă mult mai bine în prezenţa poluării decat izolatoarele din s?clă sau
porţelan.
film