AUDIT TERMOENERGETIC

Titular curs: Prof.dr.ing. Roxana PĂTRAŞCU

Aplicaţii: Ş.l.dr.ing. Ioan BITIR-ISTRATE

Seminar 2

BILANŢUL TERMIC AL UNUI CAZAN DE ABUR

Ecuaţia de bilanţ termic pentru un cazan de abur este:

Qac  Q fc  Q fa  Q fapa  Qab  Q pg  Q pachin  Q pmec  Q pma  Qrest [kW ] (1)

în care:

Qac reprezintă fluxul de căldură dezvoltat prin arderea combustibilului;

Qfc - fluxul căldurii sensibile a combustibilului;
Qfa - fluxul de căldură sensibilă a aerului care participă în procesul de ardere;
Qfpa - fluxul de căldură sensibilă a apei la intrarea în cazan;
Qab - fluxul de căldură conţinut în aburul livrat;
Qpg - fluxul de căldură pierdut prin gazele arse evacuate;
Qpachin - fluxul de căldură pierdut prin arderea chimică incompletă;
Qpmec - fluxul de căldură pierdut prin arderea mecanică incompletă;
Qpma - fluxul de căldură pierdut în mediul ambiant prin convecţie şi radiaţie de la pereţii
exteriori şi armăturile cazanului;
Qrest - restul bilanţului termic.

Termenii din stânga ecuaţiei sunt fluxurile de căldură intrate, iar cei din dreapta reprezintă
fluxurile de căldură ieşite din conturul de bilanţ. În cele ce urmează, fluxurile de căldură se
vor numi simplu călduri.

În cele ce urmează, se vor prezenta explicit şi detaliat fiecare termen.

Elementele bilanţului termic pentru un cazan de abur, utilizând pentru ardere gazul
natural

1. Căldura dezvoltată prin arderea combustibilului, Qac

Se determina cu relatia:
Qac = B . PCI (2)
unde: B este debitul de combustibil, Nm3/s sau în kg/s; PCI – cantitatea de căldură degajată la
arderea unităţii de combustibil (pentru gazul metan PCI = 9,79 kWh/Nm3).
Consumul de gaz se determină cu ajutorul contoarelor specializate pentru gaz natural.

1
2. Căldura fizică a combustibilului, Qfc
Se determină cu relaţia:
Qfc = B . cpg .tgn (3)
unde: cpg = 1,57 kJ/(Nm3.grd) este căldura specifică medie la presiune constantă a gazului
metan între 0 - 25oC; tg - temperatura gazului din conductă, în oC.

3. Căldura fizică a aerului care participa în procesul de ardere, Qfa. Aerul care participă în
procesul de ardere provine din aerul insuflat de către ventilator şi aerul fals (intrat prin
neetanşeităţi în incinta de ardere).
Din analiza compozitiei gazelor arse (utilizând analizorul de gaze) se va determina conţinutul
efectiv de bioxid de carbon CO2ef , iar coeficientul de exces de aer  pentru gazul metan se va
determina cu relaţia [4]:
11,787
 (4)
CO2ef
Cunoscând consumul de gaz metan B şi  se poate determina cantitatea totală de aer cu
relaţia:
Daer = B.  . Va0 [Nm3/s], (5)
unde: Va0 = 9,52 Nm3aer/Nm3gaz - este aerul teoretic (minim) necesar arderii a 1 Nm3 de gaz
metan.
În consecinţă:
Qfa=Daer. cpaer .taer (6)
în care: cpaer = 1,23 kJ/Nm3K şi taer – temperatura aerului la intrare în focarul cazanului, în oC.

4. Căldura sensibilă a apei la intrarea în cazan, Qfpa

Se determină cu relaţia:
Qfapa=Dapă. cpapă .tapă (7)
unde: cpapă = 4,186 kJ/kgK, tapai - temperatura apei la intrarea în cazan, în oC ; Dapă - debitul
mediu de apă intrat în cazan, în kg/s.
Se consideră pe durata unei ore că debitul de apă intrat în cazan este egal cu debitul de abur
livrat de cazan (se neglijează pierderile de abur şi scăpările de apă eventuale prin neetanşeităţi
şi în acest interval de timp, nu se face purjarea cazanului). În consecinţă, în funcţie de
aparatura de măsură folosită pentru măsurarea debitelor, fie pe conducta de alimentare cu apă,
fie pe conducta de livrare a aburului, se va determina fie debitul de apă, fie debitul de abur.
a) Cazul măsurării debitului de apă.
Alimentarea cu apă a cazanului nu este continuă. Din aceasta cauză, se vor citi datele de la
apometru la început şi după o oră, dacă este montat apometru. Daca este montată diafragma,
se va citi căderea de presiune pe diafragmă şi timpul de funcţionare a pompei de alimentare
(acest lucru se va repeta de câte ori va fi pornită pompa de alimentare în intervalul de o oră).
b) Cazul măsurării debitului de abur
Măsurarea se face cu ajutorul diafragmei, formula de calcul a debitului fiind:

  d ab
2
Dabur  Dapa   ab ab
4
 i 2abi pabi [kg/s] (8)
unde:  ab - coeficientul de debit al diafragmei de abur ( ab = 0,642);  ab - coeficientul de
expansiune al aburului; dab = 0,02875 m, este diametrul orificiului diafragmei de abur,  i -
timpul în secunde pentru fiecare perioadă de funcţionare a consumatorului de abur (dacă
funcţionarea nu este continuă pe un interval de o oră);  ab - densitatea aburului la condiţiile

2
de lucru, în kg/m3;  pabi - căderea de presiune pe diafragmă, în N/m2 (în aparat fiind mercur
se ia  pabi = 133,33. pi în N/m2 ).

5. Căldura conţinută în aburul livrat

Se determină cu relaţia:
Qab=Dabur. habur (8)
în care: habur este entalpia aburului, în kJ/kg, se determină în funcţie de presiune şi
temperatură.

6. Căldura pierdută prin gazele arse evacuate

Se determină cu relaţia:
t
Qpg=B. H ggev (9)
t
unde: H ggev reprezintă entalpia gazelor rezultate din arderea unui Nm3 de gaz metan la un
coeficient de exces de aer  şi la temperatura de evacuare tgev , măsurată la baza coşului, în
o
C.
7. Căldura pierdută prin arderea chimică incompletă,
Se determină cu relaţia:
r rH 
Q pachin  Vg  B   CO QiCO  2 QiH   f 103 QiC  (10)
 100 100 2 
în care: Vg este volumul total de gaze arse rezultate din arderea completa a unui Nm3 de gaz
metan, (Nm3gaze/Nm3gaz); B - consumul de gaz metan, în Nm3/s; rCO, rH2 - participaţia
volumică a CO şi H2 în gazele arse, în % ; QiCO = 12.642 kJ/Nm3 şi QiH2 = 10.760 kJ/Nm3
reprezintă puterea calorifică inferioară a CO şi respectiv H2; f - conţinutul de funingine din
gazele arse în g/Nm3gaze arse; QiC = 34.332 kJ/kg, reprezintă puterea calorifică inferioară a
carbonului.
Volumul total de gaze arse rezultate din arderea a 1 Nm3 gaz metan în funcţie de excesul de
aer  este dat în tabelul 1.

Tabelul 1 Volumul total de gaze arse rezultate din ardere.

 1,0 1,2 1,3 1,5 1,9 2,3 2,5

3 3 10,392 12,302 13,257 15,168 18,988 22,809 24,719

Vg[m N/m N]

Nota: pentru valori intermediare ale lui  se poate face interpolare. Conţinutul de funingine se
determină prin măsurători ale cifrei de fum (cu aparatul Bacharach cu tester de fum şi hârtia
de filtru cu trusa etalon pentru înnegrire), iar  f se citeste din diagrame.

Nota: Dacă din analiza compoziţiei gazelor arse rezultă un anumit procent de monoxid de
carbon, practic se poate lua rH2  0,5 rCO.

Informaţii foarte importante despre gazele de ardere şi excesul de ardere se pot obţine şi din
triunghiul arderii (Oswald).

3
8. Căldura pierdută în mediul ambiant,
Se determina cu expresia:
 
i m
Q pma    i  Si  t Si  tamb 103 (11)
i 1

unde: i reprezintă coeficientul de transfer termic de suprafaţă, în W/(m2.K); Si - aria

suprafeţei care are o temperatură medie tSi, în m2, tSi, tamb - temperatura suprafeţei Si (valoare
medie) şi respectiv a mediului ambiant, în oC.
Pentru un cazan de abur luat ca exemplu, se pot considera trei suprafeţe de temperaturi medii
diferite: suprafaţa de lângă arzător Si = 0,8 m2; suprafaţa cilindrică verticală S2 = 8,156 m2 şi
suprafaţa boltei S3 = 0,9 m2, iar i se calculeaza cu:

 4,8  t S  273  4  t  273  4  
 4,1863
 i  2,8  t Si  tamb 
4   i    amb    (W/(m2.K)) (12)
 t  t amb  100   100    3,6
 Si
 
Temperatura suprafetelor tSi se măsoară cu un termometru cu laser.

9. Restul bilanţului termic (eroarea de bilanţ),

Se determina prin diferenţă între cele două tipuri de fluxuri termice calculate. Se recomandă
ca valoarea acestui termen să fie  3 % din suma căldurilor intrate în conturul de bilanţ
termic.

4
Aplicaţie numerică:

Să se realizeze bilanţul energetic pentru un cazan de abur de 30 t/h, cu caracteristicile p = 4,5

bara, t = 2150C. Cazanul este alimentat cu apă demineralizată, la temperatura de 800C.

Valori calculate din datele de intrare:

Pentru abur p = 4,5 bara, t = 2150C, din tabele termodinamice rezultă că hab = 2.844,78 kJ/kg

Pentru apă p = 4,5 bara, t = 800C, din tabele termodinamice rezultă că hapa = 335,039 kJ/kg

Conţinut căldură abur: qab= Dab*hab= 30.000*2.844,78 = 85.343.400 kJ/h = 23,706 MWt

Conţinut căldură apă: qapă= Dapa*hapa= 30.000*335,039 = 10.051.170 kJ/h = 2,79 MWt

Debit de căldură cedat de cazan către abur: ΔQabur = Dabur*(hab-hap) = 30.000*(2.844,78-

335,039) = 30.000*2.509,74 = 75.292.200 kJ/h = 20,91 MWt.

Putere calorifică inferioară a gazului natural: PCI = 9,79 MWh/1.000 Nm3

Valori măsurate sau din literatură:

Debit gaze naturale la intrarea în arzătoare: B = 2,6 miiNm3/h

Temperatura gazelor naturale: tgn = 200C

Temperatura gazelor de ardere: tgda = 2000C

Compoziţia gazelor de ardere: CO2 = 9,5%, O2 = 3,6%, CO = 0,0182%, SO2= 0%, NO =

0,0058%, N2 = 86,876%.

Excesul de aer de ardere: λ = 1,15

Temperatura admisie aer în arzător: 100C

Umiditate absolută aer: 10 gr.apă/kgaer

Căldura specifică la presiune constantă a gazelor de ardere cp=1,4403 kJ/Nm3*grd

Calcul combustibil

Puterea chimică conţinută în combustibil: qac = B*PCI = 2,6*9,79 = 25,45 MWc

Puterea fizică conţinută în combustibil: qfc = B*cp*tgn = 2.600*1,57*20 = 81.640 kJ =

22,67kW = 0,0226 MW

Puterea termică totală gaze naturale: qc = qac + qfc = 25,47 MWt

5
Calcul aer necesar arderii

Debit specific teoretic aer uscat: Va0 = 9,52 Nm3aer/Nm3combustibil

Debit specific real de aer umed: Vau = (1+0,00161*x)*λ*Vao = (1+0,00161*10)*1,15*9,52 =

11,13 Nm3aer/Nm3combustibil

Debitul absolut real de aer umed de ardere: Da = Vau*B = 11,13 *2,6 = 28.938 miiNm3aer/h

Căldura conţinută în aerul de ardere: qa = Da*cpa*ta = 28.938*1,23*10 = 355.937 kJ/h =

98,87kW = 0,09887 MWt

Randament calculat direct: ηdirect = qabur/(qc+qa+qapa) = 23,706/(25,47+0,098+2,79) =

0,836 = 83,6%

Calcul gaze de ardere

Debit specific teoretic gaze de ardere uscate: Vgda0 = 8,52 Nm3gda/Nm3combustibil

Debit specific teoretic apă în gaze de ardere: Vapă0 = 2,17 Nm3apă/Nm3combustibil

Debit specific teoretic gaze de ardere umede: Vapă0 = 10,69 Nm3gda/Nm3combustibil

Debit specific real gaze de ardere uscate: Vgdaru = Vgda0 +(λ-1)* Va0 = 8,52 + (1,15-1)*9,52 =

= 9,95 Nm3gda/Nm3combustibil

Debit specific real apă în gaze de ardere umede: Vapăr = Vapa0 +0,00161*x*(λ-1)* Va0 = 2,17
+0,00161*10* (1,15-1)*9,52 = 2,19 Nm3apă/Nm3combustibil

Debit specific real gaze de ardere umede: Vgdar = Vgdaru + Vapăr = 9,95+2,19 =
12,14Nm3gda/Nm3combustibil

Debitul absolut real de gaze de ardere umede: Dgda = Vgdar*B = 12,14 *2,6 = 31,564
miiNm3gda/h

Debitul absolut real de apă în gaze de ardere: Dapă = Vapăr*B = 2,19 *2,6 = 5,694
miiNm3gda/h

Puterea termică inclusă în gazele de ardere prin raportare la 200C se calculează astfel:

qgda = Dgda*cp*Δt = 31.564*1,4403*(200-20) = 8.183.093 kJ/h = 2,27 MWt

Valoarea raportată a pierderilor de căldură prin gazele de ardere va fi:

q2 = qgda/(qc+qa+qapa) = 2,27/(25,47+0,098+2,79) = 8%

6
Calcul pierderi ardere incompletă

Valoarea raportată a pierderilor de căldură prin arderea incompletă va fi:

q2 = 0,026*(λ-1)*126,4*CO% = 0,026*(1,15-1)*126,4*0,0182 = 0,0089

q3 = 0,89%

Valoarea absolută a pierderilor prin ardere incompletă este:

q3 = 0,25 MWt

Calcul pierderi pereţi exteriori

i
tS,i (ºC) Si (m2) Qp,i (W)
(W/m2grd)
Fata 220,0 70,00 23,2 322677,8
Spate 200,0 70,00 21,9 274165,3
Lat. dr. 110,0 150,00 16,0 214065,2
Lat. stg. 100,0 150,00 15,4 182955,3
Sus 120,0 150,00 19,6 291063,4
Jos 100,0 150,00 12,6 149605,5

q5 = 1,434 MWt, q5 = 1,434/(25,47+0,098+2,79) = 0,05 = 5%,

Randament calculat indirect: ηindirect = 1-(q1+q2+q5) = 1-(0,08-0,0089-0,05) = 0,86 = 86%

Calculele au avut o eroare de aproximativ 2,5%, acceptabilă.

Tabel de bilanţ cazan abur

Căldură intrată MWt, % Căldură ieşită MWt, %

Comb.chimică 25,45 89,9 Abur 23,706 83,6
Comb.fizică 0,02 0,07 Gaze ardere 2,27 8
Apă alim. 2,79 9,86 Incomplete 0,25 0,89
Aer ardere 0,099 0,35 Pereţi 1,434 5
Eroare bilanţ 0,698 2,51
Total 28,358 100 Total 28,358 100

Din cauza valorilor scăzute de randament, este indicat să se identifice metodele de creştere a
eficienţei energetice.

7
Metoda I: preîncălzirea aerului de ardere prin recuperarea căldurii disponibile în gazele de
ardere.

Căldura conţinută în aerul de ardere: qa = 0,09887 MWt

Căldura conţinută în gazele de ardere: q2 = 2,27 MWt

Disponibilul de căldură care poate fi cedat către aerul de ardere se calculează prin analiza
răcirii gazelor de ardere până la temperatura de 1000C.

Căldura conţinută în gazele de ardere după răcirea la 1000C: q2* = Dgda*cp*Δt =

31.564*1,4403*(200-100) = 4.545.216 kJ/h = 1,26 MWt

Disponibilul de căldură cedată către aer ţine cont şi de o pierdere de 10% la transferul de
căldură, astfel:

Δq2 = (q2-q2*)*0,9 = (2,27-1,26)*0,9 = 0,91 MWt

Pe baza acestui aport de căldură, se calculează creşterea de temperatură a aerului de la nivelul

mediului exterior, până la nivelul de preîncălzire:

Δq2 = Da*cpa*(tpr-ta), tpr = ta+ Δq2/Dacpa = 10+ 0,91*1.000*3.600/ 28.938*1,23 = 1020C

Aşadar, aerul se poate încălzi până la temperatura tpr = 1020C

La acest nivel termic, conţinutul de căldură al aerului va fi:

qapr = Da*cpa*tpr = 28.938*1,23*102 = 3.630.561 kJ/h = 1,01 MWt

Plusul de căldură conţinută de aerul de ardere va fi:

Δqapr = Da*cpa*(tpr-ta) = 28.938*1,23*(102-10) = 3.274.624 kJ/h = 0,909 MWt

Reducerea de debit de combustibil datorită preîncălzirii aerului de ardere va fi:

ΔB=Δqapr *τ/PCI= 0,909*1/9,79 = 0,093 miiNm3/h

ΔBrap=ΔB/B= 0,093/ 2,6 = 0,0357 = 3,57%

Tabel de bilanţ cazan abur după preîncălzire

Căldură intrată MWt, % Căldură ieşită MWt, %

Comb.chimică 24,54 86,5 Abur 23,706 83,6
Comb.fizică 0,019 0,07 Gaze ardere 2,27 8
Apă alim. 2,79 9,84 Incomplete 0,25 0,89
Aer ardere 1,01 3,56 Pereţi 1,434 5
Eroare bilanţ 0,698 2,51
Total 28,358 100 Total 28,358 100

8
Metoda II: izolarea pereţilor pentru reducerea pierderilor prin radiaţie.

Căldura pierdută prin radiaţie: q5 = 1,434 MWt. Prin izolarea pereţilor se pot atinge
următoarele valori:

i
TS,i (ºC) Si (m2) Qp,i (W)
(W/m2/K)
Fata 148,8 70 18,8 165719,9
Spate 153,8 70 19,1 175044,9
Lat. dr. 70,5 150 13,5 97476,3
Lat. stg. 65,5 150 13,2 85065,3
Sus 84,0 150 17,1 157459,2
Jos 66,8 150 10,8 71992,6

Căldura pierdută prin radiaţie după izolare va fi: q5 = 0,753 MWt

Reducerea de căldură pierdută prin radiaţie va fi: Δq5 = 1,434-0,753 = 0,681 MWt

Toată căldura care nu se mai pierde se va regăsi sub formă de abur, aşadar, pentru păstrarea
debitului de căldură conţinut în abur, se va reduce debitul de combustibil introdus în cazan.

Reducerea de debit de combustibil datorită izolării cazanului va fi:

ΔB=Δqaiz *τ/PCI= 0,681*1/9,79 = 0,069 miiNm3/h

ΔBrap=ΔB/B= 0,069/ 2,6 = 0,0357 = 2,67%

Tabel de bilanţ cazan abur după izolare

Căldură intrată MWt, % Căldură ieşită MWt, %

Comb.chimică 23,88 86,2 Abur 23,706 85,8
Comb.fizică 0,018 0,065 Gaze ardere 2,27 8,22
Apă alim. 2,79 10,1 Incomplete 0,25 0,9
Aer ardere 1,01 3,66 Pereţi 0,753 2,7
Eroare bilanţ 0,626 2,27
Total 27,605 100 Total 27,605 100