Sunteți pe pagina 1din 14

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

Perturbatii provenite din reteaua de alimentare si solutii pentru reducerea lor

1.Scopul lucrarii: Se vor studia perturbatiile ce apar in aparatura electronica din cauza sau prin intermediul retelei de alimentare cu energie electrica. Se vor studia atat perturbatiile care provin direct de la reteaua de alimentare(brum), cat si perturbatiile care sunt introduse in retea de diferiti consumatori si care se propaga apoi pe toata reteaua. Se vor analiza caile de patrundere a acestor perturbatii in aparatura electronica si se vor stabili solutii pentru eliminarea sau reducerea lor. 2.Notiuni teoretice: Definiie: Perturbaiile reprezint semnale nedorite, provenite din cuplaje parazite, care se suprapun peste semnalul util. ntr-un sistem electronic va exista o surs de perturbaii, una sau mai multe ci de transmisie a perturbaiilor i un circuit perturbator (receptorul). Perturbaiile se pot clasifica dup urmtoarele criterii: 1. dup poziia sursei de perturbaii fa de receptor n cadrul sistemului electric; 2. dup caracteristicile semnalului perturbator; 3. dup modul n care intervin aciuni perturbatoare la receptor. 1. Dup poziia sursei de perturbaii fa de receptor se disting: - Perturbaii externe: produse de surse de perturbaii ce nu aparin aceluiai sistem electronic cu receptorul; - Perturbaii interne: n acest caz sursa de perturbaii i receptorul aparin aceluiai sistem. 2. Dup caracteristicile semnalului perturbator (n domeniul timp sau frecven) se clasific n: - Perturbaii cu caracter determinist - sunt semnalele deterministe crora li se cunosc, sau se pot cunoate, spectrul de frecven sau legea de relaie n timp; - Perturbaii cu caracter aleator - sunt semnalele la care nu se cunoate forma semnalului, nici momentul de apariie a semnalelor (exemplu: descrcrile electrice din atmosfer). 3. Dup modul n care intervin aceste perturbaii la receptor pot fi: - perturbaii aditive st zt ; - perturbaii multiplicative modific permanent un parametru al lanului de transmisie st zt .

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

Din cauza functionarii in curent alternativ, precum si din cauza tensiunilor si curentilor mari de lucru, reteaua de alimentare cu energie electrica este, prin camp electric si magnetic pe care-l creeaza, o sursa puternica de brum pentru multe din sistemele electronice. Reamintim ca brumul reprezinta un semnal parazit care vine direct sau indirect de la reteaua de alimentare si care are frecventa egala cu frecventa retelei sau cu un multiplu al acesteia(armonici pe frecventa retelei). De regula in sistemele electronice brumul apare ca urmare a stabilirii unor cuplaje parazite de tip capacitiv sau inductiv intre sistemele respective si reteaua de alimentare. Aceste cuplaje parazite cu reteaua pot sa apara fie direct fie indirect prin intermediul unor componente care prezinta capacitati parazite mari si/sau inductivitati de scapari (flux de dispersie mare). Astfel de componente sunt de exemplu transformatoarele de retea(ele prezinta capacitati parazite mari intre primar si miez ,intre primar si celelalte infasurari si au totodata un flux magnetic de dispersie mare) si motoare electrice (ele au atat capacitati parazite mari intre infasurari si carcasa, cat si un flux magnetic de scapari ridicat). Trebuie precizat totusi ca un brum puternic in sistemele electronice poate sa apara si din alte cauze ca de exemplu: filtraj insuficient sau incorect al tensiunii redresate, cablaj de masa incorect, dar aceste cauze nu fac obiectul lucrarii de fata deoarece in mod normal ele nici nu apar intrun sistem bine proiectat. In fig.1 se prezinta schema echivalenta pentru analiza brumului care apare la intrarea unui sistem prin cuplaj parazit de tip capacitiv cu reteaua. Capacitatea parazita Cp1 corespunde cuplajului direct, iar capacitatea Cp2 cuplajului indirect. Capacitatea Cp1 reprezinta capacitatea parazita existenta intre intrarea sistemului si faza retelei, iar Cp2 capacitatea parazita existenta intre faza retelei si masa electrica(carcasa) a sistemului. In structura lui Cp2 o pondere mare o au de obicei capacitatile parazite ale transformatorului de retea. Ca sistem analizat se poate considera un amplificator audio sau un osciloscop sau un milivoltmetru electronic de c.a. sau orice alt sistem de amplificare. Cp3 reprezinta capacitatea parazita dintre masa si pamant, iar Cp4 dintre intrare si pamant. Nulul retelei de alimentare este intotdeauna conectat la pamant. Comutatorul K simbolizeaza existenta sau inexistenta unei prize de pamant(eventual priza shuko) la care se conecteaza masa sistemului. Zp reprezinta impedanta prizei de pamant. In prima aproximatie se poate considera Zp0. O schema asemanatoare se poate desena si in cazul cuplajului inductiv cu reteaua. Din analiza acestor scheme se pot deduce si solutiile care permit obtinerea unui brum minim in sistemele respective. Aceste solutii au la baza ecranarea electrica si magnetica pe de-o parte, iar pe de alta parte, deoarece la 50 Hz ecranarea magnetica se realizeaza greu se poate realiza o dispunere convenabila a

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

componentelor in circuit, astfel incat campurile magnetice perturbatoare sa induca tensiuni perturbatoare cat mai mici.

Majoritatea consumatorilor electrici conectati la retea induc in retea perturbatii. Aceste perturbatii pot fi pe frecventa retelei si/sau pe un multiplu al ei si/sau pe frecventa de lucru a sistemelor respective. Perturbatiile pe frecventa retelei sau pe un multiplu al ei sunt cu atat mai puternice cu cat forma de unda a curentului absorbit de la retea difera mai mult de o sinusoida. De exemplu un redresor monofazic cu condensator de filtraj va introduce in retea, datorita conductiei diodelor doar la varf de alternanta, perturbatii mari cu o frecventa de repetitie de 50Hz sau 100Hz, dupa cum redresorul este monoalternanta sau dubla alternanta. Rezulta deci ca practic orice sistem electronic, datorita blocului sau redresor, introduce perturbatii in retea proportionale cu amplitudinea curentului consumat. In mod similar rezulta ca orice motor electric cu colector si orice lampa de luminat cu descarcari in gaze, datorita curentului de lucru nesinusoidal introduce perturbatii in retea. (Astfel se va observa in cadrul lucrarii ca datorita iluminatului fluorescent, la bornele retelei apare o tensiune parazita destul de mare, cu frecventa de cca 0,81KHz).

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

Perturbatiile pe frecventa utila de lucru a sistemelor respective apare in retea ca urmare a unor cuplaje parazite directe sau indirecte. Cuplajele directe se produc de regula prin capacitatile sau inductivitatile parazite mutuale ce apar direct intre sistem si retea, iar cuplajele indirecte se produc de exemplu prin capacitatea parazita primar-secundar a transformatorului de retea, sau prin intermediul curentului consumat din retea, curent care prezinta intotdeauna o componenta ce variaza in ritmul semnalelor din sistem. Perturbatiile introduse in retea de diferiti consumatori se propaga apoi pe toata reteaua si patrund prin cuplaje parazite direct sau indirect in sistemele conectate la retea. Pentru a reduce patrunderea perturbatiilor in retea, cat si patrunderea perturbatiilor din retea in sistemele alimentate, o solutie eficienta consta in utilizarea filtrelor de retea. In mod evident acest filtru trebuie sa fie un filtru trece jos cu caracteristica de atenuare identica in ambele sensuri(atat spre retea cat si dinspre retea). De regula se folosesc filtre nedisipative de tip LC cu structura simetrica sau asimetrica; eficienta acestor filtre este puternic afectata de elementele parazite ale componentelor sale si de aceea trebuie utilizate numai componente de buna calitate(bobine cu capacitati parazite cat mai mici, condensatoare neinductive, etc.) si trebuie luate masuri(bazate pe ecranare) pentru blocarea cailor directe de cuplaj parazit cu reteaua. Posibiliti de reducere a perturbaiilor Exist trei ci de reducere a perturbaiilor: 1. Reducerea perturbaiilor direct la surs const n aplicarea unor metode electrice n schema electric ce au ca efect reducerea spectrului energetic al semnalului perturbator i eventual concentrarea lui n jurul unei frecvee joase; 2. Reducerea perturbaiilor prin blocarea cilor de transmitere reducerea cuplajelor parazite. Aceast metod const n luarea unor msuri de reducere a cuplajelor parazite, msuri ce au fost prezentate n capitolul precedent; 3. Reducerea perturbaiilor la receptor - Aceast metod se aplic pentru perturbaii cu caracter determinist. Reducerea perturbaiilor se realizeaz prin modificri ale schemei electrice a receptorului sau prin soluii bazate pe ecrane. Modificrile schemei electrice constau n introducerea pe intrrile receptorului a unor filtre de rejecie. Pentru a putea folosi filtrele de rejecie este necesar s fie cunoscut frecvena semnalului perturbator (s nu existe armonici) i aceast frecven trebuie s nu se afle n banda de lucru a receptorului. Dac banda de lucru conine frecvena semnalului perturbator, singura soluie este ecranarea.

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

3.Desfasurarea lucrarii: 3.1.Se studiaza cuplajele parazite de tip capacitiv si/sau inductiv cu reteaua de alimentare si se stabilesc solutii pentru reducerea lor. 3.1.1.Se studiaza(se noteaza forma de unda si amplitudinea) tensiunea perturbatoare ce apare la inntrarea unui osciloscop atunci cand pe borna sa calda de intrare s-a conectat un conductor electric cu lungimea de 20 50 cm, fig 2.a. Se vor considera urmatoarele situatii: a) Osciloscop alimentat din priza schuko cu contact de pamant in perfecta stare; b) Osciloscop alimentat din priza fara contact de pamant; c) Se repeta masuratorile de la 1a punctele a si b, dar se atinge intermitent carcasa osciloscopului cu mana. Se explica rezultatele obtinute folosind eventual si schema din fig.1. INDICATIE: Pentru o buna sincronizare a osciloscopului se poate utiliza sincronizare exterioara cu reteaua. NOTA: Osciloscopul este alimentat tot timpul dintr-o priza fara contact de pamant, iar conectarea carcasei sale la pamant se face cu un fir suplimentar legat la centura de impamantare a laboratorului, fig. 3a. 3.1.2.Se repeta masuratorile de la punctul 3.1.1 dar se conecteaza la intrarea osciloscopului un condensator de cca. (0,51)nF, fig.2.b.

Fig.2

3.1.3.Se studiaza tensiunea perturbatoare ce apare la intrarea unui osciloscop atunci cand intrarea sa este pusa in scurtcircuit printr-un conductor cu lungimea cca. 2050 cm, fig. 3c. Se considera situatiile a, b, c, anterioare cu si fara condensator de (0,51) nF. Se analizeaza rezultatele.

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

3.1.4.Se studiaza fluxul de dispersie al unui transformator de retea. Pentru aceasta se foloseste o bobina de masura care se plaseaza in diferite pozitii in vecinatatea transformatorului de studiat, si, cu ajutorul unui osciloscop, se vizualizeaza si se masoara tensiunea de brum indusa in bobina de fluxul de dispersie al transformatorului. Deoarece, conform legii lui Faraday, aceasta tensiune este proportionala cu derivata fluxului de dispersie, rezulta ca pentru a obtine forma de unda si nivelul fluxului de dispersie, aceasta tensiune trebuie integrata cu un montaj ca cel din fig.3.

Se vor explica rezultatele si formele de unda. Pentru aceasta se va avea in vedere ca miezul transformatorului este neliniar si ca fluxul de dispersie creste cand miezul se satureaza. De asemenea se va avea in vedere ca fluxul de dispersie este maxim pe directia coloanei centrale a transformatorului si minim pe directia perpendiculara. a)Se vor face masuratori in pozitiile indicate cu steluta in fig.4, la distante egale de centrul transformatorului si pentru urmatoarele doua pozitii ale bobinei de masura: -axa bobinei paralela cu coloana centrala a transformatorului; -axa bobinei perpendiculara pe coloana centrala a transformatorului.

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

b)Se plaseaza bobina de masura in pozitia de maxim a tensiunii de brum induse(pozitia centrala din fig.4). Cu un osciloscop cu doua canale se vizualizeaza simultan tensiunile 1-3, 4-6 si apoi 2-3, 5-6. Se deseneaza corelate in timp cele 4 forme de unda si se stabilesc relatiile de faza intre fluxul util in miez si fluxul de dispersie si respectiv intre fluxuri, tensiunea de brum indusa si tensiunea utila din secundarul transformatorului. Se explica rezultatele si se trag concluzii. 3.2.Se studiaza perturbatiile ce apar de la retea prin capacitatea parazita primarsecundar a transformatorului de retea si se stabilesc solutii pentru reducerea lor. Pentru aceasta se va studia forma de unda la iesirea unui simplu redresor in punte, alimentat de la retea prin transformator si avand o sarcina pur rezistiva. Rezultatele si concluziile acestui studiu fiind valabile pentru orice sistem alimentat la retea(cu sau fara redresor in punte) pot fi generalizate usor. Se identifica montajul din fig.5. Pentru masuratori se utilizeaza un osciloscop alimentat dintr-o priza schuko cu contact de pamant in perfecta stare.

3.2.1.Se vizualizeaza tensiunea la bornele 1-2 si se noteaza forma si amplitudinea ei, pentru cele doua pozitii ale stecherului in priza. 3.2.2.Se conecteaza pe rand borna 1 cu bornele 11, 12, 13 si se vizualizeaza tensiunile pe rezistentele R1=1K, R2=100K, R3=1M. Stecherul va fi introdus in priza in pozitia care asigura maximul acestor tensiuni. Rezultatele se trec in tabelul 1.

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

3.2.2.1.Se noteaza amplitudinea si forma de unda pentru cazurile: -bornele 8, 9, 10 neconectate; -borna 8 conectata la borna 9; -borna 8 conectata la borna 10. ATENTIE: Osciloscopul se va fixa pe c.c. Eventual se va asigura sincronizare externa cu reteaua. Legaturi Ecran 8-9 8-10 Forma de La borne Neconectat unda 1-11 UR1 1-12 UR2 1-13 UR3 Se repeta masuratorile conectand pe rand borna 2 cu borna 11, 12, 13. Rezultatele se trec intr-un tabel de forma tabelului 1. 3.2.3.Se repeta masuratorile de la pct. 3.2.2 inversand pozitia stecherului in priza. 3.2.4.Se studiaza efectul conectarii osciloscopului la o priza fara contact de pamant. 3.2.5.Se refac toate masuratorile de la pct. 3.2.2, 3.2.3 si 3.2.4 inversand rolul bornelor 1-2 cu bornele 9-10 adica conectand pe rand 9 cu 11, 12, 13 etc. 3.2.6.Se explica rezultatele obtinute la pct. 3.2.1-3.2.5 avand in vedere ca osciloscopul are o rezistenta de intrare Ri=1M si ca dispunerea infasuratorilor pe miezul transformatorului este cea din fig.6.

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

3.2.7.Se conecteaza bornele 1-3 si se vizualizeaza tensiunea la bornele 6-7 in gol si apoi, conectand pe rand cele 3 rezistente de sarcina, se noteaza forma si amplitudinea tensiunii. Se studiaza efectul cuplarii bornei 8 cu una din bornele 9, 10 si efectul cuplarii bornelor 9 sau 10 cu nulul din primarul transformatorului, sau cu contactul de pamant al prizei schuko. Stecherul montajului va fi introdus in priza in pozitia care asigura maximul acestor tensiuni. Rezultatele se trec in tabelul 2. Legaturi borne 1-3 Ugol UR1 UR2 UR3 Ugol UR1 UR2 UR3 Ugol UR1 UR2 UR3 la Amplitudinea tensiunii masurate Forma tensiunii Observatii masurate

1-3 8-9

1-3 8-10

3.2.8.Se repeta masuratorile de la punctul 3.2.8 conectand bornele 2-4 si intrerupand legatura 1-3. 3.2.9.Se conecteaza bornele 1-3 si se vizualizeaza tensiunea le bornele 6-7 in gol. Se asigura osciloscopului o sincronizare foarte stabila si se conecteaza 2 cu 4 urmarind pe osciloscop modificarea formei de unda. In continuare se repeta masuratorile de la pct. 3.2.8. Rezultatele se trec in tabelul 3. Tabelul 3 Legaturi la borne

Amplitudinea tensiunii masurate

Forma tensiunii Observatii masurate

1-3 2-4

Ugol UR1 UR2

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

1-3 2-4 8-9 1-3 2-4 8-10

UR3 Ugol UR1 UR2 UR3 Ugol UR1 UR2 UR3

3.2.10.Alimentand puntea de la bornele 9-10 se repeta masuratorile de la pct. 3.2.7, 3.2.8, si 3.2.9 conectand pe rnd borna 8 cu 1 sau cu 2. Se explica rezulatele.

3.3.Analiza perturbatiilor care se propaga pe retea. O analiza simpla a perturbatiilor de mod diferential, existente la bornele retelei se poate realiza cu montajul din fig. 7.

Acest montaj cuprinde doua filtre trece sus. Primul filtru are practic rol de separare galvanica fata de retea. Al doilea filtru are frecventa de taiere reglabila in trei trepte cu ajutorul rezistentelor respective. Se vor calcula frecventele de taiere corespunzatoare filtrelor de mai sus si masurand valoarea semnalului perturbator la iesirea montajului se va calcula valoarea acestui semnal la bornele retelei. Semnalul la iesirea filtrului va fi vizualizat cu un oscilosop de banda larga. Daca va fi necesar se va face o conectare suplimentara la pamant a osciloscopului cu un fir

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

scurt intre borna de impamantare si centura prizei de pamant. Pentru a vedea mai clar perturbatiile de joasa frecventa se vor elimina perturbatiile de inalta frecventa introducand un condensator de 10nF la bornele retelei ( se scurtcircuiteaza bornele 7-8). Eventual se conecteaza la retea un consumator echipat cu un astfel de condensator. Pentru o imagine stabila pe osciloscop se poate lucra cu sincronizare exterioara cu retea. In continuare pentru simplificare vom numi montajul anterior MAP ( montaj pentru analiza perturbatiilor). ATENTIE a) MAP prezinta pericol de electrocutare b) MAP se introduce in priza numai cu nulul la masa. Este interzisa conectarea osciloscopului daca faza este la masa. Fiecare conectare deconectare de la retea implica obligatoriu si deconectarea sondei osciloscopului si verificarea fazei montajului cu creionul de tensiune. 3.3.1. Se studiaza timp de 15 minute perturbatiile care apar pe retea, notand forma, frecventa si amplitudinea lor. 3.3.2. Se lasa sonda osciloscopului in gol. Eventual pe borna calda a sondei se conecteaza un conductor de 1020 cm lungime. Se studiaza perturbatiile ce apar pe ecranul osciloscopului atunci cand o persoana aflata in vecinatatea sondei osciloscopului atinge faza retelei prin intermediul creionului de tensiune. Se explica rezultatele. 3.3.3. Se alimenteaza de la aceiasi retea o sursa de c.c. si o bormasina electrica. Se studiaza perturbatiile produse de ele. 3.3.4. Pentru reducerea perturbatiilor se va utiliza in filtru de retea. Se ridica schema filtrului de retea si se verifica eficienta lui in ambele sensuri: - dinspre retea spre aparat; - dinspre aparat spre retea. 3.3.5. Se studiaza perturbatiile la iesirea filtrului in urmatoarele situatii: - filtrul lucreaza in gol; - prin filtru alimentam o sursa de c.c.; - prin filtru alimentam o bormasina electrica. 4.Probleme si intrebari 1. Dintre cauzele ce determina aparitia brumului intr-un sistem amintim: cuplaj capacitiv parazit cu reteaua, flux mare de dispersie al transformatorului de retea, filtraj insuficient al tensiunii redresate, cablaj de masa incorect realizat. Se pot recunoaste aceste cauze dupa forma de unda a brumului care apare in sistem? Cum?

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

2. Se considera sistemul din fig. 1, cu intrare in gol. Sa se calculeze tensiunea de brum care apare la intrarea sistemului atunci cand masa sistemului este conectata la o priza de pamanat (K inchis) si respectiv atunci cand masa nu este conectata la pamanat (K deschis). Aplicatie numerica pentru Cp1 = 0,1 pF, Cp2 = Cp3 = 10 nF, Cp4 = 10 pF, Zin = Rin = 1 M. CE concluzii se desprind? 3.Sa se refaca problema anterioara daca la intrarea sistemului se conecteaza in generator de semnal cu impedenta interna Zg . Aplicatia numerica pentru Zg = Rg = 100 K. Ce concluzii se desprind? 4.Se considera sistemul din fig. 1. Presupunand ca la bonele retelei exista o tensiune perturbatoare armonica Urp cu frecventa unghiulara sa se calculeze tensiunea perturbatoare de frecventa p care apare la intrarea sistemului cand avem si respectiv nu avem priza de pamant. Aplicatia numerica penru Urp = 1 V si fp = 100 KHz, Cp1 = 0,1 pF, Cp2 = Cp3 = 10 nF, Cp4 = 10 pF, Rin = 1 M 5.Se considera ca sistemul din fig. 1 este prevazut cu carcasa metalica conectata la masa de intrare a sistemului. Stiind ca priza de pamant a sistemului se conecteaza la carcasa, se cere: a) sa se reprezinte pe schema calea pe care circula curentul Ip2; b) notand cu rm rezistenta zonei de masa de intrare parcursa de curentul Ip2, s considerand ca rm = 0,1 si Cp2 = 10 nF, sa se evalueze tensiunile perturbatoare pe care le poate introduce Ip2 in ochiul de intrare in functie de frecventa si de amplitudinea posibila a perturbatiilor la bornele retelei; c)- considerand ca la bornele retelei apare un impuls perturbator dreptunghiular cu aplitudinea de 5 V si durata de 100 s sa se reprezinte grafic tensiunea perturbatoare pe care o introduce Ip2 in ochiul de intrare daca rm = 0,1 si Cp2 = 10 nF, rezistenta totala a ochiului pe care circula Ip2 (masa plus priza de pamant) este R = 1 iar inductanta ochiului respectiv este neglijabila; d)- sa se refaca punctul anterior dak inductanta ochiului pe care circula I p2 (masa plus priza de pamant) este L = 1 H; e)- sa se analizeze daca perturbatiile de la punctele c) si d) sunt periculoase pentru sistem; f)- sa se indice solutii pentru reducerea sau eliminarea perturbatiilor introduse de Ip 6. Folosind problema anterioara sa se explice cele trei observatii din finalul introducerii teoretice (paragraful 2.2 din indrumarul la laborator);

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

7. Campul magnetic de dispersie al unui transformator depinde de sarcina acestuia?De ce? Verificati practic acest lucru conectand in secundarul transormatorului studiat la punctul 1.4 fig. 4 o rezistenta de cca. 20 /5 W. 8. Explicati de ce in metodele de compensare a brumului cauzat de fluxuri magnetice de dispersie, tensiunea de compensare se culege de la bornele unei bobine plasate in fluxul respectiv de dispersie si nu se culege din secundarul unui transformator de retea dupa o eventuala defazare cu un circuit RC. 9. Explicati de ce tensiunea de brum si celelalte perturbatii introduse de un transformator de retea intr-un sistem depind in general de de pozitia stecherului in priza. 10. Pentru montajul din fig. 5 raspundeti la urmatoarele intrabri: a) De ce tensiunile parazite masurate de la punctele 3.2 depind de pozitia stecherului in priza? b) Ce defazaj aproximativ aveau tesniunile parazite masurate la punctul 3.2.1 fata de tensiunea retelei? c) Ce valoarea are capacitatea parazita echivalenta dintre primarul transformatorului si secundarul S2 ? d)De ce efectul de ecranare produs de S1 depinde de capatul sau (9 sau 10) care se leaga la masa (borna 7 sau 8) ? e) Ce efect ar avea introducerea unei rezistente de 0,1; 1; 10; 100 k intre bornele 9 sau 10 si 8? Efectul de ecran va depinde in acest caz de frecventa sau nu? De ce? Verificati practic. f) Utilizand S1 ca ecran electrostatic, aratai cand se obtine cea mai buna ecranare: cand se leaga 9 la 9, sau cand se leaga 9 la o priza de pamant (de exemplu contactul de pamant al prizei schuko). De ce? g) Din masuratorile efectuate deduceti capacitatile parazite dintre infasurarile transformatorului. h) Care este schema echivalenta a redresorului analizat daca tineti cont si de capacitatea parazita primar secundar a transformatorului. Explicati rezultatele anteriaore pe baza acestei scheme. i)De ce conectand doar bornele 1 3 si 2 4, la iesirea redrezorului dubla alternanta se obtine o forma de unda apropiata de cea teoretica, ideala, numai la valori mici ale rezistentei de sarcina? j) Avand in vedere ca tensiunea la iesirea redresorului (bornele 5 7) are doua componente, una utila si una perturbatoare cauzata de capacitatea parazita primar secundar, analizati avantajele si dezavantajele inlocuirii redresorului in punte cu un redresor dubla alternanta cu priza mediana. Pentru aceasta desenati mai intai forma

Constructia si tehnologia aparatelor electrice

lucrarea nr.3

de unda a tensiunii la iesirea unui asemenea redresor tinand cont si de capacitatea parazita a transformatorului de retea. 11. De ce nulul trebuie conectat la masa MAP ? 12. Care este amplitudinea semnalelor perturbatoare la bornele retelei pentru valorile masurate la pct. 3.3.1? De unde credeti ca provin perturbatiile? 13. Este recomandabila alimentarea mai multor consumatori prin acelasi filtru de retea? De ce? 14. Ce conditie trebuie sa satisfaca condensatoarele si bobinele utilizate intr-un filtru de retea? 15. Eficienta unui filtru de retea depinde de curentul cerut de consumator? De ce? 16. Pe ce cale se transmiteau perturbatiile aparute la punctul 3.3.2? 17. De ce condensatorul C1 = 10 nF din MAP este un condensator placheta? Ce conditii trebuie sa satisfaca el?