CEM Notiuni

Compatibilitate electromagnetic Noiuni generale
1. INTRODUCERE
1.1 Definiie
Compatibilitatea electromagnetic (CEM), reprezint capacitatea unui dispozitiv,
echipament sau sistem, de a funciona n mod corespunztor n mediul lui electromagnetic, fr a-
i induce perturbaii electromagnetice de natur a genera factori de poluare succeptibili de a afecta
buna funcionare a aparatelor sau sistemelor situate n imediata lor vecintate.
O perturbaie electromagnetic nseamn inducerea unui semnal electric nedorit peste
semnalul util, respective a unui semnal ce poate nrutii funcionarea unui echipament.
n ultima perioad, importana CEM este dictat de mai muli factori conjugai:
Perturbaiile importante legate de creterea tensiunii i a intensitii curentului electric;
Circuite cu nivele energetice tot mai reduse, deci din ce n ce mai sensibile (electronice);
Distanele dintre circuitele sensibile (electronice) i curenii perturbatori (de putere) sunt tot
mai reduse;
Explozia numeric a echipamentelor de telecomunicaii.
Dac problemele legate de CEM sunt binecunoscute astzi i integrate n construcia
echipamentelor, acestea rmn necunoscute pentru instalatori i utilizatori, cu toate c sunt
elaborate i operative o serie de acte normative i standarde care normeaz condiiile de
coexisten dintre elementele susceptibile de a emite perturbaii electromagnetice i cele de a fi
sensibile la influena acestora.
1.2 Caracteristicile perturbaiilor electromagnetice
Originile surselor de emisii electromagnetice pot fi:
naturale: atmosferice, galactice, solare, zgomotul termic terestru, ...
artificiale, care n funcie de surse pot fi:
intenionate: radioemitoare, cuptoare cu microunde, cuptoare cu inducie
electromagnetic, ...
neintenionate: sisteme de aprindere a motoarelor cu explozie, toate dispozitivele de
conectare i de deconectare a unui semnal electric, lmpile cu descrcare, ceasul sistemelor
informatice, ...
Totodat, perturbaiile electromagnetice pot fi clasificate dup frecvena semnalului
perturbator, n:
Perturbaii de medie i joas frecven, ntr-o plaj a frecvenelor < 5 MHz, frecvene care
se propag n principal prin conducie prin cabluri. Ele pot avea durate de pn la cteva zeci de
ms, sau pot fi chiar permanente n cazul armonicilor. Energia transferat fiind mare poate conduce
pe lng o disfuncionalitate, chiar la distrugerea echipamentelor sau materialelor.
Perturbaii cu frecven ridicat, ntr-o plaj de frecvene > 30 MHz, care se propag n
principal prin aer sub form de radiaie electromagnetic. Acestea sunt caradterizate printr-un
impuls cu durat foarte mic (<10ns), putnd fi ns i permanente ca n cazul redresoarelor sau
semnalelor de ceasornic. Energia transferat este redus i afecteaz n principal buna
funcionare a echipamentelor i materialelor din mediul nconjurtor.
1.3 Tipurile de perturbaii electromagnetice
Raportat la CEM, principalele fenomene perturbatoare ce se impugn luate n considerare,
sunt:
Armonicele surs de perturbaii ce poate fi permanent i care vor fi tratate separate
ntr-un capitol specific;
Cmpurile magnetice i electromagnetice Toi conductorii care sunt parcuri de un
current electric vor radia un camp magnetic H. Dac un alt conductor n form de bucl S este
intersectat de cmpul magnetic variabil H, n acesta se va induce o f.e.m. ceea ce va genera
circulaia unui current perturbator n acest conductor, dac bucla formeaz un circuit nchis.
Aceast perturbaie este proporional cu suprafaa buclei intersectat de liniile de cmp i cu
variaia n timp a cmpului
t
H
, i este cu att mai important cu ct fenomenul tranzitoriu este

mai rapid i cu ct suprafaa buclei este mai mare.
Fluctuaiile de tensiune n limitele standard de 10% i care sunt produse n principal
de mainile electrice cu current electric absorbit de intensiti ridicate. Consecinele sunt reduse,
1
dar n cazul anumitor aparate receptoare, precum lmpile de iluminat, acestea pot genera efecte
de flicker.
Scderile i ntreruperile de tensiune respective, o scdere a tensiunii cuprins ntre
10% i 100%, pe durat de la 10 ms (o semiperioad) pn la 1 min, care pot fi provocate fie de
punerea sub tensiune a receptoarelor mari de condensatori (20 In), fie de producerea unui
scurtcircuit n apropiere, fie de declanarea i reanclanarea automat a unui aparat de protecie.
Consecinele pot fi de decuplare a motoarelor asincrone cu iniializarea sistemelor automate chiar
la ntreruperea alimentrii.
Surtensiuni i ocuri provocate de trsnet respective, perturbaii sub form de
impulsuri cu amplitudine ridicat, a cror origine poate fi natural prin ocurile provocate de
trsnete (brute i foarte puternice), sau industriale provocate de ntreruperea sarcinilor inductive
sau manevre ale aparatelor de conexiune pe T (a cror consecin sunt mai numeroase asupra
echipamentelor i materialelor electrotehnice, dar pot conduce i la distrugerea unor dispozitive i
materiale electronice neprotejate).
Descrcri electrostatice caracterizate printr-un timp foarte redus al impulsului (< 1 ns),
prin natura izolat a descrcrii le caractre (< 60 ns), printr-o tensiune foarte ridicat (2-15 kV) i
printr-un spectru foarte larg de frecven (pn la 1 GHz). Importana descrcrii electrostatice
este normat prin asigurarea imunitii unui material i care trebuie testat printr-o und de current
standard. Dac un element are nmagazinat o sarcin electrostatic ea se poate decarca brusc
prin contact cu un alt element legat la mas sau pe un element aflat la un potenial diferit.
Consecinele sunt legate cel mai frecvent de distrugerea dielectric a componentelor, caz n care
se impune nlocuirea acestuia.
Variaii de frecven - care sunt foarte rare i pot fi observate pe durata puterilor de
scurtcircuit reduse.
Semnalele transmise prin reea ele pot perturba anumite componente foarte sensibile
la armonici i care sunt n principal transmise de cureni purttori utilizai prin:
Distribuitoarele de energie pentru transmisia ordinului de tarifare;
Componente de comand la distan (CAD);
2
Sistemele de comunicaie intern prin interfon asupra reelei.
Componentele continui din reeaua de distribuie generate n general de redresori i
fac obiectul unei analize speciale.
Dezechilibrele de faz respective o repartizare neconform a sarcinilor monofazate de
putere care conduc la un dezechilibru a tensiunilor ntre faze, ceea ce produce generarea unor
componente inverse ale curentului care conduc la formarea unor cupluri de frnare i de
supranclzire n motoarele de c.a.
1.4 Modaliti de propagare a perturbaiilor
Conducie
Radaie
1.4.1 Couplage par conduction
Aceste perturbaii sunt transmise prin cabluri (liniile de alimentare, collector de transmisie
date, cabluri de mas, pmnt, capaciti parazite, ...). Printr-o legtur bifilar semnalul
perturbator se poate deplasa n dou moduri:
Prin mod diferenial Prin mod obinuit
caz n care perturbaia este transmis
prin curent doar printr-un singur conductor
active, trece prin echipament i se nchide prin
cellalt conductor.
caz n care perturbaia este transmis
ansamblului de conductoare active, curentul
propaganda-se prin toi conductorii n acelai
sens i revine prin mas cu trecerea prin
capacitile parasite.
ntr-un cupaj prin conducie, n mod obinuit de propagare, se realizeaz n principal prin
circuitul masei i pmntului, putnd crea un cuplaj printr-o impedan comun. Conductoarele de
mas a plcilor electronice sunt toate conectate la masa instalaiei pus la mpmntare prin
conductori de impedan Z, a crei valoare depinde de frecvena perturbaiei. Consecina este
apariia unei diferene de potenial dintre diferite puncte de conectare la mas i ntre cele de
conectare la mas i pmnt.
3
1.4.2 Couplaj prin radiaie
Acest cuplaj este definit i ca diafonie, iar perturbaiile sunt transportate prin mediul
ambient (aer). Diafonia poate fi de natura unui:
Couplaj inductive o variaie de curent important printr-un conductor (de for)
genereaz un cmp magnetic ce radiaz n jurul acestiu conductor, fapt pentru care printr-un
circuit nvecinat se induce o tensiune perturbatoare.
Couplaj capacitiv ntre dou elemente conductoare exist o capacitate, fapt pentru care
orice diferen de potenial ntre aceste dou conductoare va genera circulaia unui current electric
ce va traversa aceast capacitate parazit, current parazit care va fi cu att mai mare cu ct
tensiunea i frecvena curentului vor fi mai ridicate.
U f k C U f C U
C
U
Z
U
I
p

2
1
Valoarea capacitii parasite C va fi:
Proporional cu suprafaa S raportat la cele dou circuite;
Invers proporional cu distana d dintre cele dou circuite.
Aceste capaciti parasite pot fi neglijabile la 50 Hz, acestea devin de importan
considerabil la F, unde ele sunt la originea disfuncionalitii.
1.4.3 Coeficient de cuplare
Prin reglementrile CEM se impune reducerea cuplajului perturbaiei dintre surs i victim.
Pentru msurarea eficienei acestei atenuri se apeleaz la raportul dintre puterea transmis i
4
cea receptat
,
_
r
t
P
P
sau n cazul aceluiai circuit prin compararea tensiunilor
,
_
r
t
U
U
. Coeficientul
de cuplare este:
[ ] dB
U
U
P
P
k
r
t
r
t
,
_
,
_
log 20 log 10
1.5 Nivele de compatibilitate
Sunt definite:
Nivelul de susceptibilitate, pornind de la care exist susceptibilitatea unui material sau a
unui sistem;
Nivel de imunitate, suportat de un material sau un sistem;
Nivel de compatibilitate, respective valoarea maxim a perturbaiei care poate fi atins ntr-
un mediu dat;
Nivel de emisie, respective emisia maxim a perturbaiei ce nu poate fi depite de ctre
un material;
Domeniu de imunitate, respectiv ntre nivelul de compatibilitate i nivelul limit de imunitate;
Domeniu de emisie, respective dintre nivelul de compatibilitate i nivelul limit de emisie.
1.6 Reglementri europene
Aceste acte normative prevd ca:
perturbaiile electromagnetice generate trebuiesc limitate la un nivel care permite
aparatelor de radio, de telecomunicaii i a altor aparate care permit care funcioneaz n
conformitate cu destinaia lor;
aparatele trebuie s aib un nivel de imunitate intrinsic mpotriva perturbaiilor
electromagnetice care s le permit funcionarea n conformitate cu destinaia lor.
Aparatele declarate conforme trebuie s respecte directivele europene cu marca CE,
respective normele europene EN
Referitor la CEM exist dou norme cu valoare de directive:
Normes generice respectiv norme de mediu ambiant care se aplic tuturor produselor
electrice instalate ntr-un mediu ambient dat;
Norme de produs care definesc exigenele electromagnetice aplicabile produselor din
aceiai familie.
5
Marea varietate de produse i complexitatea fenomenelor de CEM induc o sarcin dificil
ce va trebui definitivat n viitor.
1.7 Consecinele CEM
Referitoare la fabricani
Conformitatea cu restriciile directivelor europene se fac dup articolele:
art. 10.1 : Aplicarea total a normelor armonizate;
art. 10.2 : Aplicarea parial a normelor armonizate;
art. 10.5 : Articol destinat exclusive aparatelor de radiocomunicaii.
Referitoare la instalaii
Conform normelor CEM, alegerea materialului este important, iar condiiile de instalare a
acestui material nu sunt mai puin importante. Stpnirea efectelor perturbatorii i asigurarea
compatibilitii electromagnetice se realizeaz cu respectarea normei NF C 15-100. Astzi CEM
implic noi investigaii, reguli noi i noi soluii de protejare a instalaiilor, luate n considerare n
principal pentru:
Cablurile de cnexiune la cureni slabi;
Pozarea cablurilor de for i a celor de cureni slabi;
Poziionarea aparatelor;
Analiza reelelor de punere la mas i la pmnt.
1.8 Soluii
Acestea se refer la:
Reguli practice de instalare i de cablaj ce conin:
Alegerea cablurilor
Semnalele ntlnite n mod obinuit ntr-o instalaie sunt grupate astfel:
6
Cablurile compatibile sub consideraii CEM sunt:
Rsucite mperechiat respective un conductor a crui parte de ducere este rsucit cu
partea de retur a conduciei pentru a fi anulat efectul cmpului magnetic asupra celor dou
conductoare;
Cablurile blindate Ecranul din jurul cablului, realizat din tres sau band din oel,
atenueaz influena perturbaiilor de F;
Rsucite mperechiat i blindate Cumuleaz avantajele celor dou soluii anterioare;
Cabluri blindate cu ecran din ferit Blindajul din ferit este constituit din elastomer
ncrcat cu pulbere de ferit. Cablul conine dou ecrane:
Unul din ferit la exterior eficace la perturbaii de F;
Unul classic la interior pentru a opri perturbaiile de JF.
Grupa Unifilar Perechi
rsucite
Perechi
rsucite cu
blindaj
Blindate
(ecran, tres
sau band de
oel)
Blindaje mixte
(tres sau band de
oel + ecran cu
ferit)
1
2
3
4
Nerecomandri Recomandat
Cost
acceptabil
Recomandare
redus
Cost ridicat
Pozarea cablurilor n canale
Calitatea execuiei canalului de cablu se impune a fi ireproabil pentru a nu ntrerupe
lanul de msurtori necesare conform reglementrilor CEM. Compatibile cu normele CEM sunt
numai jgheaburile i canalele de cabluri metalice ce vor fi conectate la masa instalaiei pentru
creterea buclei nchise globale a instalaiei i pentru mbuntirea echipotenialitii. Pereii
metalici formeaz un ecran fa de perturbaii. Repartizarea cablurilor n canalul de cabluri trebuie
s in cont de zonele ce trebuiesc protejate i a celor care sunt expuse.
Repartizarea cablurilor pe supori metalici se va efectua innd cont de grupele de semnal.
Cablurile poluante i cele sensibile vor fi pozate n zonele protejate pentru a nu polua a fi expuse
polurii. Se impune ca nlimea peretelui s fie mai mare dect cea a cablurilor sau a profilelor.
7
n cazul unei instalaii noi este preferabil utilizarea unui canal de cablu cu perei despritori,
sau i mai bine canale de cabluri separate.
Atunci cnd cablurile perturbatorii i cele sensibile sunt pozate n acelai canal metallic se
recomand acoperirea jghebului cu un capac metallic pentru evitarea diafoniei ntre circuitele
nvecinate. Deoarece cmpul
L
I N
H inexistena capacului conduce la lungirea liniilor de camp
i implicit reducerea valorii lui H.
Dac poluarea este de provenien exterioar canalului de cabluri, utilizarea unui capac
metalic permite atenuarea riscului de poluare.
Racordul canalelor de cabluri ntre ele trebuiesc realizate cu atenie special, realizndu-se
prin sudare, nurubare, tres sau cu tabl plat. Racordarea exclusive printr-un fir este interzis.
Extremitile canalelor de cabluri metalice trebuiesc ancorate pe dulapurile sau tablouri le
metalice. Eficiena conferit de jgheaburile i canalele de cabu metalice poate fi anulat de
nerespectarea acestei reguli.
8
Traversarea unui obstacol (perete) a unui canal de cabluri metallic trebuie realizat fr
ntreruperea continuitii planului de conectare la mas. Dac cablurile nu sunt pozate n canale de
cablu metallic se impune imperative ca distana de separaie dintre cablurile sensibile i cele
perturbatorii s fie mai mare dect distana critic minim dictat de grupa de cabluri.
Distana de separaie a cablurilor se impune a fi cu att mai mare cu ct lungimea canalului
va fi mai mare.
ncruciarea cablurilor incompatibile trebuie realizat sub un unghi drept.
Conexiuni
Pentru asigurarea unei compatibiliti electromagnetice corespunztoare, determinant
este calitatea conexiunilor, care trebuie s asigure contactul "metal pe metal" i cu o presiune pe
prile conductoare de contact corespunztoare. n cazul racordul masei pe o plac vopsit se va
respecta succesiunea ilustrat mai jos:
Blindajul cablului trebuie racordat perfect la mas, n caz contrar el poate devenii o surs
de perturbaie care recepioneaz i emite semnale parasite. n mod ideal se utilizeaz o
presetup metalic care asigur un contact circumferenial bun.
9
Utilizarea unor componente precum filtrele i feritele.
1.9 Structura unui dulap electric
Analiz
Amplasarea echipamentelor ntr-un tablou sau dulap se face dup investigarea i
cunoaterea tuturor componentelor pentru a determina cu anticipare:
Perturbatorii poteniali i tipul de emisii perturbatorii;
Echipamentele i materialele sensibile i nivelul lor de imunitate.
Reperarea cablurilor de intrare i a celor de ieire;
Determinarea naturii semnalelor i repartizarea lor pe grupe (1,2,3 sau4).
Sensibile Perturbatorii
Automate programabile Transformatori
Regulatoare Contactori
Plci electronice Disjunctoare, fuzibile
Cablurile de record a acestor elemente Alimentare cu ntrerupere
Cabluri din grupa 1, sau chiar 2 Convertizoare de frecven
Alimentare n c.c.
Ceasul microprocesoarelor
Cablurile de record a acestor
elemente
Liniile de alimentare
Cabluri din grupa 3, sau chiar 4
Construcia metalic
Acesta, fiind exclusive metalic, constituie un prim ecran mpotreiva perturbaiilor
electromagnetice provenite din exterior sau emise din interior. Uile i prile demontabile
trebuiesc legate electric de structura de rezisten a dulapului prin intermediul treselor cu
mbinarea conductorilor. Utilizarea ventilaiei forate a dulapului o deschidere prea mare a
ferestrelor de aerisire permite trecerea undelor electromagnetice.
Plan de masse
naintea realizrii amplasrii echipamentului se impune realizarea planului mesei de
referin, care trebuie s asigure fixarea tuturor tuturor elementelor, i care trebuie fabricat din
cupru sau tabl galvanizat. Acest plan va fi racordat n mai multe puncte cu batiul construciei
metalice. Jgheabul de cablu trebuie izolat fa de acest plan de mas
Intrarea cablurilor
10
Singura soluie de a evita captarea perturbaiilor de ctre cablurile neblindate este utilizarea
unui filtru antiparazit.
Pentru a asigura continuitatea electric ntre blindaj i peretele metallic al dulapului, a
cablurilor care intr, sunt mai multe soluii:
Cea clasic care const n legarea blindajului cablului la carcasa metalic cu ajutorul
unei strngeri a cablului, care este cea mai economic i acceptabil dac lungimea dintre intrare
i punctual de strngere a cablului este foarte redus (de ordinal cm).
O soluie mai eficient este cu presetup care asigur att etaneitatea ct i
continuitatea ntre blindaj i masa carcasei.
Iluminare interiorului
Trebuie asigurat prin lmpi cu incandescen. Lmpile fluorescente i tuburile cu
descrcare sunt generatoare de armonici.
Amplasarea componentelor
Aceast amplasare se realizeaz obligatoriu dup nivelul de sensibilitate sau de
perturbare, iar n conformitate cu normele CEM se impune o tabl de separaie racordat n mai
multe puncte la mas.
11
Reguli de cablare
Pentru a se evita generarea de perturbaii se impugn respectarea urmtoarelor reguli:
Canalele de cabluri i ndoirile trebuie realizate n lungul pereilor metalici, lund n
considerare separarea curenilor slabi de cei puternici.
Semnalele din grupele sensibile 1 i 2 i cele din grupele perturbatoare 3 i 4 nu trebuie
cazai n acelai cablu sau jgheab.
Conductorii pentru semnalele analogice i numerice trebuiesc racordate prin
conductori dedicai, fiecare refrupat dup categorie de o parte i de alta i separate prin
conductorul de mas.
Conductorii de rezerv a unui cablu nelegai la un potenial de referin (de preferat
masa) pot recepiona i emite perturbaii.
Diferena de lungime a cablului nu trebuie s formeze o ondulare oarecare.
12
ntre conductorul de ducere i cel de return u trebuie s formeze o suprafa buclat,
care este susceptibil de a recepiona perturbaii de F.
n planul conectrii la mas se impune asigurarea continuitii ntre echipamente cu o
conectare echipotenial.
Echipamentele informatice care comunic ntre ele trebuiesc conectate la aceiai priz
de current pentru evitarea formrii unei bucle.
Conform CEM racordarea blindajelor trebuie examinat cu atenie:
Blindajul racordat la un singur capt:
Evit circulaia curentului de defect de JF prin blingaj;
Ineficiena raportat la F;
Poate devenii anten i rezonator. n acest caz se poate genera diferena de
potenial la captul nelegat la mas a blindajului. Deci dse impune protecia blindajului mpotriva
contactelor directe.
Curentul de defect Ip nu poate circula prin blindaj.
13
Prin traversarea capacitilor parasite Cp, prin blindaj poate circula parazii de F.
Blindajul racordat la ambele capete:
n cazul unui defect de izolaie prin blindaj poate circula un current de
JF;
Este foarte eficient mpotriva perturbaiilor exterioare de F;
Nu exist diferen de potenial ntre mas i blindaj.
Curentul de defect Ip poate circula prin blindaj.
Prin blindaj poate circula o perturbaie de F.
Raportat la CEM echipoteialitatea echipamentelor la JF i F nu constituie reguli principale.
Un blindaj conectat la mas n ambele capete constituie un ctig;
Dac lungimea cablului blindat este prea mare blindajul pierde din eficiena lui (se impugn
racorduri intermediare la mas la fiecare 10-15 m).
Pentru evitarea circulaiei curenilor de defect prin blindaj i pentru asigurarea proteciei
mpotriva perturbaiilor de F, se va utilize cablu triaxial cu blindaj dublu, dintre care:
Cel exterior, racordat la mas la ambele capete, reprezint barier pentru perturbaii
de F;
Cel interior racordat la mas la un singur capt.
1.10 Echipotenialitatea maselor. Definiii
Pmnt: Potenial de referin cu 0V.
Priz de mpmntare: Conductor n contact direct cu pmntul;
Rezistena prizei de pmnt: Rezistena dintre conductorul care constituie priza de
mpmntare i solul n adncime;
Reea de mpmntare: Ansamblul conductorilor de protecie legai la o priz de
mpmntare (PE i are rolul de a proteja personalul mpotriva defectelor de izolare;
Masa electric: Parte conductoare a unui material electric care poate fi pus n mod
accidental sub tensiune pe durata unui defect de izolare;
Masa funcional: Parte conductoare cu rolul de a meninere a unei referine de potenial
de 0V(materialele din clasa II nu au mas electric i nici funcional);
Mas de nsoire: Ca parte a unui material considerat n instalaie;
Reea de mase funcionale: Ansamblul conductorilor conectai la masele de nsoire i a
structurilor metalice ale confeciei, avnd rolul de echipotenialitate i de ecranare mpotriva
perturbaiilor
14
Pentru realizarea unui system ideal de mpmntare i de conectare la mas se
recomand separarea celor dou reele, astfel:
Cea de mpmntare racordat la masa electric cu rolul de a asigura protecia
personalului;
Cea de lagare la mas, cu rolul de combatere a perturbaiilor electromagnetice i unul
funcional de transmitere a informaiilor.
n practic, acestea sunt legate intim se impune verificarea echiponteialitii. Multiplicarea
conexiunilor permite compensarea problemei impedanelor ridicate a conductorilor fa de pmnt
n cazul F, care depinde de lungimea i topologia distribuiei (conectare n stea).
Pentru obinerea unei bune echipotenialiti cu minimizarea impedanelor ntre mase, se
impune multiplicarea conexiunilor i evitarea conexiunilor exclusive n stea. Creterea buclrii
circuitelor de mas crete capacitile parasite care sunt la originea curenilor de fug ce pot
genera declanarea DDR foarte sensibile.
1.11 Alegerea unui SLT n limitele de perturbaie
Dac pentru protecia personalului, multe dintre schemele sunt echivalente, sub aspectul
CEM cel mai convenabil este cel ce va genera cele mai reduse perturbaii:
Regimul TN-C interzis n locuri cu risc de incendiu i explozie, deoarece prin PEN circul
cureni puternici perturbnd echipotenialitatea;
Regimul TN-S curenii de defect cu mare intensitate pot perturba echipotenialitatea,
convenindu-se separarea circuitului de mpmntare (PE) de circuitul masei funcionale;
Regimul IT permite obinerea unei continuiti mai bune i un nivel de perturbaie foarte
redus datorit limitrii curentului de defect. n cazul unui dublu defect ntr-o instalaie cu o singur
priz de mpmntare prescripiile sunt identice ca la regimul TN-S;
Regimul TT genereaz puine perturbaii n cazul defectelor de izolare.
Filtrare
Acestea au ca principal funcie permiterea trecerii semnalelor utile i suprimarea
componentelor indezirabile ale unui semnal transmis.
Domeniul de utilizare
Sub prescripiile CEM se utilizeaz:
filtre antiarmonici;
Filtre mpotriva perturbaiilor RFI, pentru frecvene < 30 MHz.
Sensul aciunii
Filtru plasat la intrare pentru protecia unui circuit sensibil la perturbaii ce provin din
reea;
15
Filtru plasat la intrare pentru protecia reelei de perturbaiile generate de
echipament;
Filtru plasat la ieirea unui echipament pentru protecia sarcinii mpotriva
perturbaiilor generate de echipament.
Tehnologie
Filter passive, construite din condensatoare i inductane cu rolul de;
Crea un baraj mpotriva perturbaiilor cu
ajutorul unei bobine nseriate
De a canaliza perturbaiile cu un condensator
montat n paralel
L f Z 2
C f
Z
2
1
Acest circuit permite obinerea unei impedane variabil cu frecvena, i va avea o impedan
redus pentru o gam larg de frecvene (denumit band de trecere filtru).
Filter cu componente active, utilizate numai pentru filtrarea armonicilor;
Tipul de filtrare
n mod diferenial
n mod comun
16
Combinat n mod diferenial i mod comun
Precauii n exploatare
Acestea sunt tot mai des legate de curenii de fug la pmnt. Prin norma CEI 950 nivelul
de filtrare este de 3,5 mA la 50 Hz, care poate produce declanarea nedorit a DDR de mare
sensibilitate. haute sensibilit.Noile preocupri ale constructorilor de DDR sunt
Insensibilizare la perturbaii rapide i la cureni tranzitorii;
Capacitatea de a transfera la pmnt prin paratrsnet a supratensiunilor datorate
fulgerului, fr declanare, fr a altera caracteristicile circuitului prin consum i fr fenomene de
rezonan.
Alegerea unui filtru
Prin reglementrile CEM sw impugn filter adaptate:
La perturbaii generate de material;
La sensibilitatea materialului.
Instalarea filtrelor
Se impugn urmtoarele precauii:
Instalarea la intrarea i ieirea cablurilor;
Separarea conductorului de intrare i de ieire pentru a nu repolua linia;
Fixarea filtrului direct pe masa echipotenial.
17
Utilizarea feritelor
Acestea au o permeabilitate magnetic ridicat la frecvene nalte, putnd absorbii prin
effect Joule perturbaii de cteva zeci de MHz.
Utilizarea feritelor trebuie s in cont de unele probleme legate de perturbaie i
sensibilitate:
Parasubtensiunile pentru a reduce:
Supratensiunile de rupere;
Reziduri de F.
Scheme Comentarii
Fr acesta exist posibilitatea
apariiei unei supratensiuni la
bornele bobinei de tiere printr-
un contact
Utilizare pe aparate alimentatre n
c.a. Limiteaz F i atenueaz
impulsurile rapide.
18
Identic ca un circuit RC, dar care
permite eliberarea unei energii
mari.
Utilizare pe aparate alimentatre n
c.a. i n c.c.
Utilizare exclusive pe aparate
alimentatre n c.c.
1.12 Utilizarea transformatorilor de izolare
Un transformator standard se opune transmisiei perturbaiilor n mod comun la JF, ns
este inefficient la perturbaii de F care se propag prin effect capacitiv. Utilizarea transformatorilor
cu ecran poate reduce capacitatea parazit i evit astfel trecerea perturbaiilor n modul comun.
Prin utilizarea unui ecran triplu va atenua sau evita transmisia perturbaiilor de F n modul
diferenial.
2. Instalaiile electrice i armonicele
2.1 Notiuni privind sarcina
Energia electrica este distribuita sub fornma de 3 tensiuni sinusoidale componente ale retelei
trifazate echilibrate. In raport cu caracteristicile de intrare unele sarcini pot perturba aceasta
distributie.
Sarcina lineara Sarcina nelineara
19
Atunci cand curentul absorbit este sinusoidal si
sarcina alimentata cu o tensiune sinusoidala.
Acest tip de receptor nu genereaza armonici
(convertoare, motoare in regim stabilizat,..).
Atunci cand curentul absorbit nu este sinusoidal
iar sarcina este alimentata cu tensiune
sinusoidala. Acest tip de receptor este generator
de armonici (alimentare cu intrerupere, pornire
motoare, punerea sub tensiune a
transformatorilor,).
2.2 Definirea marimilor armonice
Descompunerea unui semnal periodic
FOURIER a demonstrat ca o functie periodica y(t) nesinusoidala, de frecventa f poate fi
reprezentata prin descompunere armonica sub forma unei sume din :
Un termen sinusoidal cu frecventa f cu valoarea efectiva Y1, numit fondamentala;
Termeni sinusoidali a caror frecvente sunt egale cu de n ori frecventa fundamentalei
(numite armonici) si cu valori efective Y ;
Eventual o componenta continua cu amplitudinea Y0.
Expresia acestor marimi este data de dezvoltarea in serie Fourier a functiei tensiune sau curent
y(t):
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
n
n
n
n n n
t n Y Y t n Y t Y t Y Y t y + + + + +

sin 2 sin 2 ... 2 sin 2 sin 2

1
0 2 2 1 1 0
Exemplu : Descompunerea unui semmnal periodic:
Valoare efectiva
Valoarea efectiva (RMS : Root Mean Square) conditioneaza incalzirea. Pentru o marime periodica
nesinusoidala expresia ei este :
( )
n
n
n ef
Y Y
1
2
Exemplu : Un semnal periodic a carui descompunere armonica da: I1 = 104 A, I3 = 30 A i I5 = 10 A
20
[ ] A I I I Y
ef
109 10 30 104
2 2 2 2
5
2
3
2
1
+ + + +
Nivelul individual al armonicii
Conform diferitelor norme se defineste ca :
Raportul dintre valoarea efectiva a unei armonici de rang n la valoarea efectiva a
fundamentalei, conform CIGRE :
1
Y
Y
H
n
n

Raportul dintre valoarea efectiva a unei armonici de rang n la valoarea efectiva a
semnalului, conform CEI :
( )
n
n
n
n
n
Y
Y
H
1
2
Nivel de distorsiune
Conform diferitelor norme se defineste ca :
Raportul dintre valoarea efectiva a armonicilor la cea a fundamentalei, conform CIGRE.
( )
1
2
2
Y
Y
D
n
n
n

Raportul dintre valoarea efectiva a armonicilor la cea a marimii alternative CEI

( )
( )
n
n
n
n
n
n
Y
Y
THD
1
2
2
2
Nivelul de distorsiune reprezinta parametrul care defineste global deformarea marimii sinusoidale.
Exemplu : Datele din exemplul anterior dau ca nivel de distorsiue :
Conform CIGRE :
[ ] % 30 3 , 0
104
10 30
2 2
1
2
5
2
3

+
I
I I
D
Conform CEI :
[ ] % 29 29 , 0
10 30 104
10 30
2 2 2
2 2
2
5
1
3
2
1
2
5
2
3

+ +
+
+ +
+
I I I
I I
THD
Spectrul de frecventa
Reprezinta amplitudinea armonicilor in functie de rangul lor.
Exemplu : Descompunerea spectrala a semnalului periodic definit anterior.
2.3 Puterea aparenta
Reprezinta produsul dintre valoarile efective ale tensiunii si curentului :
ef ef
I U S
21
Daca tensiunea si curentul sunt deformati se impune efectuarea sumei patrartice a valorilor
efective a fiecarui rang.
Valoarea efectiva a tensiunii poate fi exprimata in functie de fundamentala si de diferitele
nivele de armonici ale tensiunii, ceea ce face sa apara un nivel de distorsiune in tensiune
Du asupra coeficientului.
1
U
U
H
n
n
u

2 2
3
2
2 1
2
1
2
1
3
2
1
2
1
... 1 .. 1
u U U
n
n
ef
H H H U
U
U
U
U
U
U
U U + + + +
,
_
+ +
,
_
,
_
+
2
1
1
u ef
D U U +
Valoarea efectiva a curentului, demonstrata identic, care face sa apara un nivel de
distorsiune in curent Di asupra coeficientului.
2 2
3
2
2
2
1
...
n ef
I I I I I + + + +
2
1 1
1 D I I
ef
+
2.4 Factor de putere si factor de defazaj
In prezenta armonicilor nu trebuie confundat aceste 2 notiuni, care termeni nu sunt aceiasi atunci
cand tensiunea si curentul sunt sinusoidali.
Factorul de defazaj (cos 1) contine marimi
fundamentale
Factorul de putere este raportul dintre puterea
activa P si cea aparenta S
1
1
1
cos
S
P

S
P
FP
Remarca : Marind cos cu condensatori, factorul de putere creste cu ajutorul filtrelor.
2.5 Inter si infra armonici
Inter armonici Infra armonici
Componentele sinusoidale a unei marimi care
nu sunt multiplii intregi a fundamentalei
Componentele care sunt de frecvente < decat a
fundamentalei
22
Aceste categorii de perturbatii sunt datorate variatiilor periodice si aleatorii ale puterii absorbite de
unele masini (comanda prin tren de unde,).
2.6 Rolul impedantei sursei
Distorsiunea in tensiune
Gradul de distorsiune in curent depinde de nelinearitatea sarcinii. Curentul absorbit de receptor
nelinear, pentru fiecare armonica de rang n a curentului de linie In, va produce o cadere de
tensiune u prin toate impedantele situate in amonte. Fiecare impedanta ofera fiecarui rang
armonic o impedanta Zn in functie de frecventa f a rangului considerat, si in consecinta aceste
caderi de tensiune datorate curentilor armonici vor deforma tensiunea sinusoidala a sursei
provocand o perturbatie a celorlalti receptori alimentati de la aceiasi sursa.
n n n
I Z I Z I Z I Z E U U U U E U ..... ....
3 3 2 2 1 1 1 3 2 1
Cu cat impedanta sursei Z este mai mica cu atat tensiunea Un este mai mica. Toate aceste
tensiuni prezente in fiecare rang armonic vor antrena un grad de distorsiune a tensiunii de :
( )
1
2
2
U
U
D
N
N
n
u
Pentru ca distorsiunea in tensiune sa fie mica trebuie ca tensiunile Un sa fie mici, respectiv ca
impedanta sursei sa fie redusa.
2.7 Impedantele surselor obisnuite
Impedanta unui transformator
Schema echivalenta a unui transformator este :
Tensiunea de scurtcircuit a transformatorului este tensiunea Ucc care trebuie aplicata in primar
pentru a facilita trecerea prin infasurarea secundara in scurtcircuit a curentului nominal. Aceasta
tensiune este exprimata sub forma de procente din tensiunea nominala.
[ ]
primar
cc
cc
U
U
U 100 %
Aceasta tensiune de scurtcircuit Ucc are 2 termeni: Uccr si Uccx. Triunghiul lui Kapp a valorilor
remanente in secundar este:
23
On constate que d'un point de vue harmonique, seule l'impdance de l'inductance dpend de la
frquence. C'est donc l'inductance qui va dterminer le comportement du transformateur aux
harmoniques.
Impedanta alternatorului
Ca si in cazul transformatorului, un alternator poate fi reprezentat printr-o sursa de tensiune
inseriata cu o rezistenta si o impedanta de iesire > decat cea a unui transformator.
Impedanta de iesire a unui ondulator
Ele depind de tipul regulatorului utilizat si de impedanta de iesire a filtrului :
Ondulator clasic Ondulator MLI
Frecventa de comutare a mutatorului este
redusa, fiind necesara instalarea la iesire a unui
filtru puternic LC
Frecventa de taiere a mutatorului este ridicata,
fapt care permite diminuarea importantei filtrului.
Pentru un ondulator clasic impedanta de iesire va fi :
Egala cu L pentru frecvente
joase
Putin diferita de
C
1
pentru
frecvente inalte
Egala cu
LC 2
1
pentru
frecventa de rezonanta F0
24
In plus, filtrului LC, ondulatorul MLI are o impedanta de iesire care ia in calcul banda de trecre a
sistemului de reglare.
Impedanta liniei
Se compune in principal dintr-o inductanta L inseriata cu o rezistenta R, care regleaza impedanta
sursei si face sa creasca gradul de distorsiune a tensiunii. Trebuie tinut cont de efectul pelicular
pentru conductorii cu sectiuni mari care sunt parcursi de curenti armonici de rang mare.
2.8 Influenta impedantei sursei
Impedanta sursei Curenti armonici Distorsiunea in
tensiune
Scazuta Favorizeaza circulatia
acestora
Redusa
Ridicata Reduce circulatia acestora Ridicata
Daca gradul armonic in curent depinde de sarcina se constata ca gradul armonicelor in tensiune
depind de impedanta sursei. Urmatoarele oscilograme reprezinta tensiunea U si curentul I din
amonte fata de puntea redresoare si in functie de inductanta sursei L.
2.9 Identificarea surselor de perturbatii
Toate receptoarele care au caracteristici de intrare nelineare. In domeniul industrial, tertial si
casnic acestea sunt :
Sistemele care au inductante
cu miez de Fe in regim saturat
Cuptoarele cu arc Dispozitive electronice de
putere
Inductante cu miez de Fe
Aceastta este generatoare de armonici datorita :
Nelinearitatii inductiei B si a campului H,
generatoare de armonici de rang par
Prezenta ciclului de histerezis, generatoare de
armonici de rang impar
25
Se vede influenta ciclului de histereza asupra formei curentului absorbit prin inductanta, in
intarziere cu un sfert de perioada fata de tensiune si care nu este sinusoidal ci o functie periodica
ce va putea fi descompusa in serie Fourier. In lipsa saturatiei deformarea curentului poate fi
considerata ca neglijabila. Principalele generatoare de armonici care au o inductanta cu miez de
Fe, sunt :
Aparate casnice
(televizor..)
Sisteme de
iluminare cu
balast magnetic
Lampi cu
descarcare
Tuburi
fluorescante, care
genereaza
armonici de rang
3 cu un grad
armonic
individual H3 de
pana la 30%
Aparate care au
un circuit
magnetic saturat
(transformatori,..)
Cuptoare cu arc
Acestea pot fi de c.a. sau de c.c.. Arcul nelinear, asimetric si instabil va induce spectre care au
raze pare, impare si o componenta continua de frecventa oarecare care conduce la aparitia unui
spectru continuu.
Sisteme electronice
Toate dispozitivele electronice care contin o functie de redresare la intrare si cele preluate din
retea o parte a tensiunii. Conform functiei de redresare spectrul armonic poate varia in functie de
prezenta sau nu a a inductantei de netezire si al pozitiei acesteia. Principalele generatoare de
armonici sunt :
Variatoare
de viteza
pentru
motoare de
c.c.
Convertizoare
de frecventa
pentru
motoare
sincrone sau
asincrone
Alimentare
fara
intrerupere
Hasoare Demaroare
electronice
Alimentare
cu
intrerupere
Lampi
fluorescente
cu balast
electronic
integrat
26
Redresor cu inductante de linie izolata continuu
Prin descompunerea in serie Fourier se observa ca componentele armonice a acestor redresoare
au ca rang :
'
t
ui redresorul ale ramuri de numarul p
,.... , , , k
unde p k n
4 3 2 1
1
Componente armonice
Redresor p k=1 k=2 k=3 k=4
Monofazat 2 3 5 7 9
Trifazat 6 5 7 11 13 17 19 23 25
Aceste redresoare genereaza curenti armonici de rang impar pe banda larga. Redresorul trifazat
nu contine armonici de rang 3 sau multiplu de 3.
Redresor cu inductante de linie izolate alternativ
27
Inductantele de filtrare permit atenuarea pantei de crestere a curentului si consecintele reducerii
amplitudinii armonicelor de rang ridicat. Spectrul armonicelor depind de valoarea inductantelor.
Redresor fara inductante de linie
Este relativ raspandit in numeroase aparate inductriale si casnice deoarece este foarte economic,
dar foarte poluat pentru reteaua de energie.
2.10 Sisteme trifazate si armonicele
Dupa rangul lor, armonicele formeaza sisteme trifazate inverse, omopolare sau directe :
Armonicele de rang 3K-1
Ordinea fazelor este:
Fundamentala Armonici de rang 3k-1 (2, 5, 8, 11, 14, ...) care
formeaza sisteme trifazate inverse (cuplu de
franare)
L1, L2, L3 L1, L3, L2
Armonici de rang 3K
28
Fundamentala Armonicele de rang 3k (3, 6, 9, 12, 15, ...), care
sunt in faza si formeaza sisteme omopolare
pure (fara cuplu)
L1, L2, L3 Fara ordine
Armonici de rang 3K+1
Fundamentala Armonici de rang 1 3 + k (4, 7, 10, 13, 16, ...)
care formeaza sisteme trifazate directe (cuplu
motor, numit cuple pulsatorii care nu sunt in
faza cu cel generat de fundamentala),
generatoare de vibratii
L1, L2, L3 L1, L2, L3
29
2.11 Efectele armonicelor asupra aparatelor
Tensiunile si curentii armonici se suprapun undei fundamentale care produc receptorilor :
Efecte instantanee
Sunt evidentiate :
Perturbatia sistemelor
electronice
Zgomot si vibratii Perturbatii induce Diferente de potential
intre mese
-deranjarea comutatiei
tiristorilor prin marimile
armonice care
decaleaza trecerea
prin 0 a tensiunii
- cresterea marjei de
eroare la contorul de
energie cu inductie
-perturbarea
receptorilor cu
telecomanda din
distributoarele de
energie, cand
tensiunile armonice
sunt de frecvena
invecinate de cele ale
sistemului.
-eforturi
electrodinamice care
produc vibratii si
zgomot in aparatele
electromagnetice
(transformatori,..)
-cupluri mecanice
pulsatorii, datorita
campurilor armonice
invartitoare, care
produc vibratii in
masinile rotative
Efecte asupra liniilor
de curenti slabi, care
conduc la cuplaje prin
diafonie inductive, in
prezenta armonicelor
de rang ridicat
Circulatia curentilor
prin nul produce o
cadere de tensiune in
conductor. In cazul
SLT TN-C masele
diferitelor echipamente
nu mai sunt la acelasi
potential, care poate fi
periculos si de natura
perturbatoare la
schimbul de informatii
intre echipamentele
inteligente.
Efecte termice
Condensatorii
Impedanta armonica a unui condensator este (
n f C
Z
2
1 1

):
30
Se vede ca impedanta unei baterii de condensatoare scade cu frecventa, fapt ce conduce la
cresterea intensitatii absorbite de condensatori cu producerea de caldura. Normele CEI 871
(domeniul IT-A), CEI 831 si NF C 54-104 (domeniul JT) impun utilizarea condensatorilor atunci
cand :
1,1 ori tensiunea nominala 1,3 ori intensitatea nominala in regim permanent
12h pe zi in IT-A
8h pe zi in JT
Rezonanta paralela
Bateriile de condensatori fac posibila aparitia riscurilor de rezonanta cu inductantele de linie si
sursa pentru un anumit rang armonic. Schema de mai jos reprezinta o retea cu un echipament
electronic de putere, poluant :
Schema trifazata unifilara Schema echivalenta a unui model monofazat
care contine un generator de curenti armonici
care moduleaza echipamentul electronic de
putere
Sub forma unui circuit paralel cu o singura inductanta echivalenta inductantelor din circuit.
Impedanta retelei vazute din TGBT este :
( )
2 2
2 2 2 2
2
2 2
1 1
1 1 1 1
,
_
+
,
_

,
_
+
,
_

,
_
+
,
_
+
C
L R
Z C
L R Z
UC
L
U
Z
U
I I I I
c l r h
La frecventa de rezonanta F0 (0), impedanta este :

31
R
R
Z
,
_
2
1
1
La rezonanta, intensitatea I0, de rang n genereaza perturbatie in circuit la trecerea prin rezistenta
R. Deci, aceasta intensitate este absorbita de sarcinile care consuma puterea activa. In acest caz
exista o tensiune armonica U0 de rang n.
0 0
RI U
Curentiii cu frecventa de rezonanta prin inductante si bateriile de condensatori sunt :
RC
L
RI
C U
L
U
I I
c l 0
0
0
0 0
0
0

Inlocuid :
RC
L
R
k
0
0

Se constata ca inductantele si bateriile de condensatori sunt parcurse de un curent de rang
rezonant care este multiplicat prin coeficientul k. Daca k>1 (caz frecvent) prezenta condensatorilor
va amplifica curentii armonici injectati prin poluatii din instalatie. Riscul creste daca reteaua este
incarcata putin cu receptori activi, caz in care rezistenta echivalenta R creste, antrenand o crestere
a coeficientului k. Curentii armonici de rangul rezonantei din retea devin mari prezentand un risc
pentru condensatori. In mod general, cunoasterea puterii de scutcircuit Scc la bornele unei baterii
de condensatori de putere Q, rangul rezonantei n0 va fi :
Q
S
n
CC
0
Pierderi in transformatori si in masini
Curentii armonici antreneaza pierderi suplimentare in transformatori si masini, astfel :
Din pierderi Joule proportionale cu patratul intensitatii efective reala, deci cu integrarea
armonicelor.
Pierderi care se decompun in :
Pierderi prin histerezis
Pierderi prin curenti Foucault care sunt proportionale cu patratul frecventei (de unde
consercintele nefaste ale armonicilor).
32
'
ui materialul atea rezistivit

benzii latimea d
unde f B
d
P
ef Foucoult

2 2
2 2
6
Ansamblul acestor pierderi conduce la o descalificare a transformatorilor si masinilor de a suporta
armonici. Factorul de descalificare este :
'
rangul n
individual armonic grad h
unde
n h ,
k
n
n
,
2
6 1 2
1 0 1
1
Pierderi in conductori
Pierderile in cablurile parcurse de curenti armonici cresc cu :
Cresterea rezistentei aparente cu frecventa,
datorita efectului pelicular
Cresterea pierderilor dielectrice cu frecventa in
materialele izolatoare
3. Norme si reglementari
3.1 Definirea nivelelor de perturbatii
Nivel de
susceptibilitate
Nivel de
imunitate
Nivel de
compatibilitate
Nivel de
emisie
Marja de
imunitate
Marja de
emisie
Pornind de la
care exista
disfunctionalitati
a materialelor
sau sistemului
Nivelul
perturbatiei
suportate de
un material
sau sistem
Nivelul maxim
de perturbatie
la care se
poate ajunge
intr-un mediu
dat
Nivelul
maxim de
emisie a
perturbatiei
care nu
trebuie
depasita
pentru un
material
Marja care
exista intre
nivelul de
compatibilitate
si cel de
imunitate
limita
Marja care
exista intre
nivelul de
compatibilitate
si nivelul de
emisie limita
3.2 Standardizare
Pentru a asigura coexistenta intre echipamente si consumatori, au fost eleborate norme intre :
Abonatii care genereaza distorsiunea in curent Distributori care dezvolta si transmit distorsiuni
in tensiune
Nivel de compatibilitate
Retea sau instalatie Norma
33
Retea publica de JT CEI 1000-2-2
Retea publica de IT Proiect in curs
Instalatii industriale CEI 1000-2-4
Nivelele de compatibilitate preconizate sunt :
Rang armonic Grad armonic individual (%)
Retea publica Instalatii industriale
JT IT Material
clasa 1
Material
clasa 2
Material
clasa 3
2 2 1,5 2 2 3
3 5 2 3 5 6
4 1 1 1 1 1,5
5 6 2 3 6 8
6 0,5 0,5 0,5 0,5 1
7 5 2 3 5 7
8 0,5 0,2 0,5 0,5 1
9 1,5 1 1,5 1,5 2,5
10 0,5 0,2 0,5 0,5 1
11 3,5 1,5 3 3,5 5
12 0,2 0,2 0,2 0,2 1
13 3 1,5 3 3 4,5
Taux de
distorsion
global (%)
8 3 5 8 10
Nivel de emisie
Autorizarea puterilor perturbatoare proportionale cu puterea pe fiecare utilizator. Aceasta solutie
este dificil de realizat in JT, in special in aplicatii casnice, deoarece normele limiteaza emisia
curentului armonic au fost stabilite pe produs. In prezent normele de emisie existente privesc doar
aparatele de JT de uz industrial:
CEI 1000-3-2. care se aplica tuturor materialelor, altele decat cele industriale, care sunt
supuse la < 16 A.
Rang armonicii Curent armonic
maxim
Rang armonicii Curentul armonic
maxim
Armonici impare Armonici pare
3 2,3 A 2 1.08 A
5 1,14 A 4 0,43 A
7 0,77 A 6 0.30 A
9 0,4 A 8 40
11 0,33 A
13 0,21 A
15 39
Pentru materiale, altele decat cele industriale, supuse la > 16 A, este in curs de elaborare
norma CEI 1000-3-4.
Calitatea electricitatii
34
Ranguri Hn (%)
Pare Impare
2 2
3 4
4 1
> 4 0,5
5 5
7 5
9 2
11 3
13 3
>13 2
3.3 Solutii
Inductanta antiarmonica de protectie condensatori
Rolul este de protejare a bateriei de condensatori impotriva suprasarinilor armonicelor :
Inductanta L trebuie calculata in cazul in care frecventa de rezonanta nu corespunde niciunei
armonici prezenti in instalatie. Aceasta regula permite suprimarea riscurilor de curenti armonici
puternici prin condensatori.
Schema echivalenta arata ca acest circuit prezinta :
O rezonanta paralela numita antirezonanta
pentru frecventa :
O rezonanta serie in latura L C, pentru
frecventa :
( ) L L C
F
cc
ar
2
1
LC
F
ar
2
1
Alegerea lui Far depinde de impedanta de scurtcircuit a retelei (Lcc) si a circuitului L C, asa incat
de Fr nu depinde decat de L si de C. Variatia impedantei in functie de frecventa este
35
Alegerea frecventei de acordare se situeaza sub primul rang semnificativ al armonicii prezente in
circuit, solutie care permite plasarea rezonantei in afara domeniului de spectru al curentilor
armonici. Frecventele de acordare tipice sunt :
135 Hz (rang 2,7) 225 la 240 Hz (rang 4,5 la rang 4,8)
daca primul rang semnificativ este 3 Daca primul rang este 5
Trebuie asigurat ca aceasta rezonanta nu este plasata peste o frecventa de telecomanda a
distribuitorului (175 Hz si 188 Hz).
Inductanta de netezire a curentilor
Aceasta bobina se monteaza in serie la intrare in receptor, solutie care nu elimina nici un rang dar
limiteaza toate rangurile prezente. Daca inductanta de linie creste, distorsiunea in tensiune la
bornele sarcinii va creste.
Invecinarea armonicilor
Se refera la limitarea circulatiei curentilor armonici la minimul posibil al instalatiei. Daca montajul
este unul echilibrat armonicele de rang 3k sunt in faza. Absenta nulului va anula circularea acestor
curenti.
Prin racordarea nulului armonicele de rang 3k pot circula prin fiecare faza si se insumeaza in nul.
36
Prezenta in nul a acestor curenti de rang 3k obliga la supradimensionarea conductorului. In unele
cazuri (iluminat fluorescent, alimentari electronice,) curentii put fi > decat fundamentala. Pentru
evitarea acestor curenti de rang 3k prin ansamblul retelei se efectueaza decuplarea
transformatorului.
Transformateur Yzn
Utilizarea unui transformator cu primarul conectat in Y si secundarul in Zig-Zag permite eliminarea
circulatia in primar a curentilor cu pulsatia 3k..
Curentul prin prima infasurare din primar este :
( )
3 1
1
2
1
is is
n
n
ip
Iar cei cu pulsatia 3k :
t k I is
k s k
3 sin
13 3

( ) t k Is k t k k Is
k
t k k Is t k Is is
k k k k k

3 sin 3 4 3 3 sin 3
3
12
3 3 sin 3
3
4
3 sin 3 3
3 3 3 3 3

,
_

,
_

Deci, curentul in primar este :
( ) 0 3 1 1
3 3
1
2
3

k k k
is is
n
n
ip
Transformateur Yn
Armonicele de rang 3k fiind in faza nu pot circula prin reteaua din amontele transformatorului.
Este posibil de eliminat in linie anumite ranguri armonice prin defazare. Prin calcule rezulta ca
aceastia au rangul 6k1 unde k este impar, respectiv rangurile 5 si 7 care sunt mai importante in
amplitudine. Pentru aceasta trebuie :
Ca receptorii poluanti sa aiba aceiasi putere si
sa utilizeze aceiasi tehnologie
Ulitlzarea:
-fie a unui transformator DYn11
- fie un transformator cu 2 infasurari defazate cu
30.
Exemplu : Utilizarea unui transformator Dyn11
37
Insensibilizare prin structura
Aceasta programeaza receptorii pentru a evita conectarea unui receptor sensibil la bornele unui
receptor poluant. Prin ajustarea impedantei ZL natural sau artificial se va produce o diminuare a
gradului de distorsiune in tensiune in punctul A.
Distributia in Y permite decuplarea prin impedantele de linie sau daca este suficient prin
impedantele aditionale, receptorii poluanti si cei sensibili.
In prezenta unui poluator de putere mare, se indica alimentarea separata printr-un transformator
IT/JT.
Filtre de armonici pasive
Acestea permit reducerea armonicilor, si sunt de doua categorii :
Sunt rezonant
Acesta este constituit dintr-un condensator in serie cu o inductanta, plasate in paralel in instalatie
si reglate pe domeniul armonicilor de eliminat. Impedanta ansamblului este redusa si se compporta
ca un scurtcircuit pentru armonica considerata.
Functie de rangul armonicii de eliminat, frecventa de acordare (Fr) este:
LC
F
r
2
1
Atentie : Aceasta finalitate difera total de cea a inductantei antiarmonice care nu este in acord cu
unul dintre rangurile armonicelor si a caror rol este de protectie a bateriei de condensatori
38
impotriva suprasarcinilor armonice. Sunturile rezonante participa si ele la compensarea energiei
reactive din instalatie. In principiu, se vor gasi tot atatea sunturi rezonante pe cate armonici
trebuiesc eliminate. Greutatea a acestei solutii este practica, precum si riscul aparitiei rezonantelor
cu alte inductante ale retelei pe alte frecvente care conduc la limitarea la aceste 2 tipuri de filtre.
Intr-o retea echipata cu sunturi rezonante pentru ranguri armonice 5 si 7 :
Utilizarea acestor filte rezonante impun ca precautii :
Frecventa antirezonanta trebuie sa fie suficient
de indepartata de rangul armonic pentru a
amplifica deformarea tensiunii la aceasta
frecventa
Existenta armonicelor preexistente in retea
poate antrena o incalzire suplimentara a
condensatorilor.
Filtre amortizate
Montarea unui numar mare de sunturi rezonante in baterie nu este economica, fapt pentru care
solutia este de a utiliza filtru cu banda larga. Filtrele amortizate de ordinul 2 este format dintr-un
sunt rezonant la care este adaugata o rezistenta de amortizare.
Pentru un astfel de filtru frecventa de rezonanta (Fr) este:
( )LC R r
Rr
F
r
1 2
1
2
Se va studia ca Fr sa coincida cu prima raza caracteristica spectrului filtrului (mai mare).

Impedanta retelei contine un filtru amortizat de ordinul 2.
Exista filtre de ordinul 3, dublu amortizat, de tip C.
Filtre active
Filtrele pasive nu fac decat sa modifice impedantele sau fac sa se opuna anumitor curenti
armonici. Depoluarea armonica poate fi tratata prin utilizarea convertizoarelor statice. Un filtru activ
este un convertizor static care permite injectarea in retea a armonicelor opusa faza si amplitudine,
astfel ca unda rezultanta sa fie sinusoidala. Pentru asta va fi generat un curent compus numai din
armonici a curentului de sarcina (cu aceiasi amplitudine si in opozitie de faza) :
Daca curentul absorbit de receptor are
aliura
Curentul
generat de
Curentul de linie, egal cu cel absorbit de
receptor plus cel generat de filtru, va fi
39
filtrul activ
va fi
sinusoidal
Structura unui filtru se descompune in 2 subansamble :
De putere De comanda
Care contine :
-Filtru de intrare
-Ondulator reversibil
-Element de acumulare
Functie de natura elementului de acumulare, compensatorul activ va fi :
Cu acumulare capacitiva
Cu acumulare inductiva
Acest filtru poate fii montat :
Direct la bornele receptorului poluator pentru
depoluare locala
La nivelul TGJT pentru depoluare globala
Prin conectarea in paralel a unui compensator activ se poate considera depoluarea pe fiecare nivel
al ramificatiei distributiei. Modul de compensare poate fi global, semiglobal sau local dupa alegerea
punctului de insertie (a captatorilor de curent).
40
Principalele caracteristici ale compensatoarelor active iau in considerare :
O banda de trecere (h2 la
h23), suficienta pentru a
garanta suprapunerea
componentelor majoritatii
armonicilor
Un timp de raspuns pentru ca
compensarea sa fie efectiva
atat in regim permanent cat si
in cel tranzitoriu
O putere care permite
atingerea obiectivelor fixate de
depoluare, care nu inseamna o
compensare totala a
armonicelor generate
Compensare cu structura hibrida
Asocierea filtrelor pasive cu un filtru activ este o combinatie frecvent utilizata. Filtrul pasiv va
elimina rangurile cele mai importante, eliberand putere pe filtrul activ pentru a contracara celelalte
ranguri armonice.
3.4 Prelevarea sinusoidala
O tehnica care permite convertizoarelor statice de a absorbi un curent foarte apropiat de o
sinusoida. Exista o identitate tehnologica intre compensatorul activ si prelevarea sinusoidala, prin :
Daca consemnul de comanda impune
generarea curentilor armonici pentru
compensarea efectelor unei sarecini
perturbatoare (compensator activ)
Daca contrar strategiei de comanda se impune
circulatia unui curent redus la fundamentala lui
(prelevare sinusoidala)
41
Cu o aceiasi topologie de putere, este posibil sa fie satisfacute cele 2 necesitati de depoluare si de
nepoluare, prin comanda diferita :
Convertizoarele care utilizeaza tehnica MLI (Modulation de Largeur d'Impulsion), sunt numite si
PWM (Power Width Modulation).
Evolutia in timp a curentului poate fi fortata in functie de starea tranzistorului, astfel :
Daca tranzistorul T este conductor, curentul prin
inductanta (cel de linie) va creste
Cand tranzistorul este blocat, acest curent
scade
Forma temporala a curentului absorbit de convertizor are aliura :
Frecventa de taiere a convertizorului este de 20 kHz. Armonicele curentului absorbit sunt foarte
atenuate prin forma undei de curent apropiata de o sinusoida. Suexista numai armonicele legate
de frecventa de hasare (foarte inalte, > 20 kHz), deci cu amplitudini reduse si tratarea cu costuri
reduse. Convertizoarele trifazate sunt rare pe piata din motive de cost ridicat, dar evolutiile
standardizarii le pot impune in viitor.
4. Protectia instalatiilor electrice impotriva descarcarilor electrice naturale
4.1 Formarea furtunii
42
Norul de furtuna este in general de tipul acumularii (in forma de nicovala, culoare intunecoasa la
baza), care se constituie intr-o masina termica gigantica cu baza de 2 km si cu varful la
aproximativ 14 km altitudine, constructie posibil de intretinut datorita elevatiei aerului cald
provenind de la pamant. In timpul accensiunii masa de aer se incarca cu umiditate pana devine
nor.
Inceputul mecanismului de electrizare
Curentii puternici de aer care asced si descend antreneaza coliziuni intre particulele de apa si
cristalele de gheata, fapt ce produce crearea de sarcini pozitive si negative
Inceputul fazei active
Sarcinile cu semn opus se separa, cele pozitive situandu-se in partea superioara iar cele negative
in partea superioara a norului. Apar primele strafulgerari intre nori
Maturizarea fazei active
Norul formeaza un condensator enorm cu pamantul. Dupa primele strafulgerari intre nori, se vor
forma fulgere (trasnete) intre nor si pamant si apare primele ploi
Finalizarea fazei active
Activitatea norului scade pe masura ce fulgerarea solului se intensifica, insotite de precipitatii
puternice si de rafale de vant (scaderea innourarii)
4.2 Fenomenul de trasnet
Campul electric
Pe vreme normala campul electric al pamantului este de 120 V/m, in timp ce pe durata unui nor
incarcat electric acesta poate atinge 15 la 20 kV/m. Campul electric este accentuat de asperitatile
solului (relief, pomi, locuinte) care creaza un efect de punte ce poate accentua local de mai multe
sute de ori acest camp. Acest fenomen denumit Corona favorizeaza aparitia fulgerului local.
43
Clasificarea fulgerelor
Acestea se clasifica dupa:
Partea pozitiva sau negativa a norului care se
decarca
Sensul formarii traseului care se dezvolta intre
nor si pamant, traseu creat de un canal ionizat
prin care circula arcul. Functie de origine acesta
poate fi ascendent sau descendent
S-a observat ca in tarile cu climat temperat majoritatea fulgerelor sunt de tip negativ, descendent.
La munte sau in prezenta unei proeminente se pot fezvolta fugerele negative ascendente.
Principiul unei descarcari
Principiul descarcarii fulgerului negativ descendent este:
1 2 3 4 5 6
Pornind de la
nor se
dezvolta un
traseu
Traseul
progreseaza
spore sol in
salturi. El este
format din
particule
electrice
extrase din sol
de campul
electric format
In
proximitatea
solului se
pornesc
(emanatii)
scantei din sol
Emanatiile
intra in
contact cu
tintele din
traseu
Se creaza un
arc electric
care circula
prin canalul
ionizat creat
de traseu, un
arc foarte
luminos care
permite un
schimb de
Urmeaza o
suita de arcuri
cu intensitate
tot mai mica,
intre careva
subzista
traseul
continuu care
lasa sa circule
un curent
44
intre nor si
pamant
sarcini
electrice intre
nor si sol.
Traseul nu
mai
progreseaza
si devine
continuu,
unda de soc
se transforma
in unde
sonore (tunet)
Reprsentation temporelle de l'onde de courant
Forma curentului din fulger este:
Caracteristicile fulgerului
Probabilitatea
de depasire
Varful de
curent
Sarcina
electrica
PENTE Restrictii
termice
Durata
totala
Numarul de
descarcari
% KA C kA / s kA.s s
50 26 14 48 0,54 0,09 2
10 73 70 74 1,9 0,56 5
1 180 330 97 35 2,7 12
4.3 Efectele fulgerelor asupra instalatiilor electrice
Fenomenele electrice de IF vor provoca in plus fata de inductie si de supratensiuni, si efecte
similare curentilor de JF:
Efecte termice
Topirea elementelor in punctele de impact cu
fulgerul
Riscul incendiului datorat circulatiei unui curent
mare
Efecte electrodinamice
Daca curentii din fulger vor circula in conductorii paraleli, apar forte de atractie sau de respingere
ce pot antrena deformari mecanice si rupturi.
Efecte de aprindere
Canalul fulgerului produce o dilatare a aerului si o suprapresiune. Efectul de suflu poate sparge
materialul de protectie a personalului. Aceste unde de soc se transforma simultan in unde sonore.
Supratensiuni conduse
Survin la locul de impact asupra liniilor aeriene de alimentare electrica sau de telefonie.
45
Impulsurile de curent generate se propaga pe linie, fiind amortizate pe lungimea acesteia si in
transformatori. Daca impactul se produce in retele IT-A, supratensiunile se vor reteza prin
eclatoare sau paratrasnete (de la 22 la 75 kV). Transmisia undei de supratensiune ramase spre
reteaua de JT se realizeaza prin cuplajul capacitiv al infasurarilor transformatorului, ramane mai
putin de 4% din amplitudinea supratensiunii de varf in JT.
Supratensiuni induse
Un trasnet indirect care tinteste pamantul este echivalentul unei antene de mare lungime care
radiaza un camp electromagnetic, radiatie care este cu atat mai mare cu cat frontul de crestere
este mai rapid (20 la 100 kA/s), cu efecte resimtite la mai multi m pana la mai multi km.
4.4 Montarea la potentialul prizei de impamantare
Un fulger loveste solul provocand circulatia unui curent care se propaga in pamant dupa o lege
dependenta de natura solului si de priza de pamant. Va aparea o diferenta de tensiune ce apare
intre 2 puncte ale solului (tensiunea de pas), care produce cresterea potentialului echipamentelor
prin prizele de impamantare.
46
4.5 Modalitati de propagare a supratensiunilor
Modul comun
Atunci cand perturbatia este transmisa ansamblului de conductori activi, va apare supratensiune
intre fiecare conductor activ si pamant.
Supratensiunile sunt periculoase prin riscul distrugerii dielectricului in echipamentele cu masa
legata la pamant.
Mod diferential
Atunci cand perturbatia este transmisa numai consuctorilor activi. Supratensiunile apar intre
conductorii activi fiind periculoase pentru echipamentele electronice.
4.6 Protectia impotriva supratensiunilor
Fata de cele luate de fabricant privind tensiunea de soc electric, pentru limitarea supratensiunilor
dse aplica:
Protectii primare care trateaza direct fulgerele Protectii secundare care le completeaza pe cele
anterioare permitand tratarea indirecta a
fulgerelor
Protectii primare
47
Permit captarea, conductia si divizeaza fiulgerul spre sol, prin:
Paratrasnet
O tija amplasata pe o clodire cu prtectir, legata la pamant prin una sau mai multe fire de Cu. Priza
de pamant realizata in picior in forma de ochi executat ingrijit, conform normei NF C 17-100.
Alegerea va fi determinata pornind de l acurentul maxim al fulgerului acceptat de instalatie.
Valoarea de varf a primului soc de curent permite determinarea distantei de amorsare critica sub
forma razei unei sfere fictive, in care doar zona situata dedesupt va fi protejata.
Fire intinse
Cabluri intinse deasupra obiectelor de protejat, cum ar fi firele de garda din liniile aeriene de IT.
Cusca Faraday
Aplicat pe cladirile sensibile, constand intr-o tesatura multipla in exteriorul cladirii in mod simetric,
cu formarea unui grilaj echipotential vcare tinde de a anula campul electromagnetic in interiorul
incintei.
Protectii secundare
48
Se instaleaza in paralel cu echipamentul de protectie si adaptat puterii echipamentului.
Principalele componente de protectie impotriva supratensiunilor sunt:
Eclatoare Varistor (MOV) cu oxid de zinc (ZNO).
Principalele caracteristici ale componentelor sunt:
Componenta Simbol Caracteristica
Curent
de fuga
Curent
Tensiune
reziduala
Energie
disipata
Timp de
conductie
Ideal 0 0 nul infinit nul
Eclator 0 continuu ridicat ridicat important
Varistor redus 0 redus ridicat mediu
Principalele caracteristici sunt:
Tensiunea
nominala de
alimentare a
protectiei trebuie
sa fie cea a
retelei de protejat
Curentul de fuga
care traverseaza
protectia in lipsa
supratensiunii
Pragul de
tensiune
admisibila a
instalatiei de
protejat la aparitia
unei
supratensiuni
Timpul de
raspuns al
protectiei la
aparitia unei
supratensiuni
Energia scursa
datorita
supratensiunii
Curba caracteristica U = f(I) a unui paratrasnet cu varistor, depinde de caracteristicile acestuia:
Uc : tensiunea maxima in reguim permanent de 440 V.
Up : nivel de protectie la In : 2 kV.
Ic : curentul de fuga permanent la Uc : < 1 mA.
In : posibilitatea de scurgere pentru 20 socuri (8/20s) : 5 kA.
Imax : posibilitatea de scurgere maxima pentru 1 soc (8/20s) : 15 kA.
4.7 Standardizare
Sunt 2 categorii:
De instalatii care contin realizarea diferitelor
materiale (NF C 15-100, sectiunile 443 si 534)
De produs pentru conceptia si fabricarea
paratrasnetelor(NF C 61-740)
NF C 15-100
Sectiunea 443 precizeaza
Este recomandata protectia impotriva
supratensiunilor la originea instalatiilor
alimentate total sau partial in conductori
Diferite categorii de materiale
49
Tensiunea
nominala a
instalatiei (V)
Tensiunea desemnata pentru rezistenta la socuri (kV)
Retele
230 / 440 V
Material rezistent la
socuri foarte
ridicate
(calculatoare
electrice, aparate
de telemasura, ...)
socuri ridicate
(disjunctor,
contactor,
intrerupator,
material
industrial, ...)
socuri normale
(aparate
electrostatice,
utilaj portabil, ...)
Material rezistent
la socuri reduse
(material cu circuit
electronic, ...)
6 kV 4 kV 2,5 kV 1,5 kV
Sectiunea 534 precizeaza
Amplasarea paratrasnetului si nivelul de
protectie:
-la protectia ansamblului instalatiei, ele vor fi
dispuse in avalul unui separator
- nivelul de protectie corespunde cu tensiunea
de rezistenta la socuri ale materialelor de
protejat si cu curentii de descarcare
- pentru un material sensibil, va fi instalata o
protectie suplimentara in avalul acestui material
cu respectarea reglementarilor de coordonare a
mai multor paratrasnete in cascada
Realizarea paratrasnetului:
-se conecteaza intre faze si PE si intre nul si PE
(schema TT si TNS), intre faza si PEN (schema
TNC) si intre faza si PE (schema IT)
- conductorii activi la bornele paratrasnetului si
la bara de impamantare trebuie sa fie foarte
scurte (< 0,5m).
Norma NF C 61-740
Au fost definite pentru testarea paratrasnetelor, doua tipuri de unda:
Unda de tensiune (1,2 / 50 s) Unda de curent (8 / 20 s)
Norma garanteaza:
Paratrasnetul suporta fara a se
deteriora un numarde 20 socuri
de trasnet la curent nominal
Curentul de defect rezultat
dintr-un scurtcircuit a unei
componente este eliminat prin
deconectare externa
(disjunctor sau fuzibil)
Ambalarea termica va fi
stopata in cazul imbatranirii
componentelor interne, prin
deconectare termica interna.
4.8 Instalarea paratrasnetelor
Instalarea paratrasnetelor dupa S.L.T.
Un paratrasnet bipolar instalat in mod comun pentru protectia instalatiei alimentate de la reteaua
publica de JT (SLT : TT), este:
50
Rezistenta echivalenta Rn de legare la pamant a nulului la nivelul transformatorului si piloanele
este cu mult mai mica decat Ru de legare la pamant a maselor din instalatie. Curentul din trasnet
traverseaza varistorii inseriati V1 si V2, care face sa apara la intrarea instalatiei ( in punctele B si
D) o tensiune reziduala diferentiala Vd egala cu de 2 ori tensiunea de protectie a paratrasnetului in
cazul extrem. Daca paratrasnetul contine o protectie in mod diferential V3, tensiunea va fi limitata
la cea de protectie a paratrasnetului.
.
Din acest exemplu se vede ca exista un risc de propagare in mod diferential, pentru SLT TT et TN-
S. Protectiile pentru SLT sunt:
Schema de legare la pamant
Mod TT TN-S TN-C IT
Comun Faza -
Pamant
da da da da
Comun Nul - Pamant da da da (daca
nulul este
distribuit)
Diferential Faza - Nul da da
Mise en cascade de parafoudres
Instalatia va contine:
Un prim paratrasnet P1 amplasat la capatul
instalatiei cu rolul de a scurge la pamant o
energie maxima cu un nivel de protectie
suportabil de echipamentele electrice clasice
(2000 V).
Un al doilea paratrasnet P2 amplasat cat mai
aproape de receptorii sensibili, care are o putere
de scurgere redusa dar un nivel de protectie
redus pentru limitarea supratensiunilor puternice
Daca distanta L dintre paratrasnete este prea mica, P2 cu nivel mai scazut de protectie decat P1
va functiona inaintea celui din urma si nu va rezista scurgerii unui curent prea mare. Pentru
coordonarea protectiilor asa incat P1 sa functioneze inaintea lui P2, se va intarzia functionarea lui
P2 prin introducerea unei inductante care se va opune trecerii curentului spre P2, creand astfel o
intarziere care permite ca P1 sa functioneze. Cunoscand ca 1 m de cablu are o inductanta propie
de aproximativ 1 H si ca o unda de curent 8/20s conduce la o cadere de tensiune de
100V.m.kA, trebuie sa ne asiguram ca lungimea cablului dintre cele doua paratrasnete este
suficienta (>10 m). Influenta distantei de separare a paratrasnetelor in cascada pentru o unda de
curent 8/20s, este:
Socul
trasnetului
Distanta
dintre
Curentul
prin P1
Curentul
prin P2
51
paratrasnete
I = 10 kA 1m 7,4 kA 2,6 kA
I = 10 kA 10m 9,2 kA 0,8 kA
I = 10 kA 50m 9,7 kA 0,3 kA
I = 20 kA 1m 16,7 kA 3,3 kA
I = 20 kA 10m 19 kA 1 kA
I = 20 kA 50m 19,7 kA 0,3 kA
Dconectarea paratrasnetelor
Prin norma NF C 15-100 se impun:
O protectie interna impotriva
imbatranirii
O protectie externa impotriva
curentilor de scurtcircuit
Protectie impotriva contactului
indirect
Protectie impotriva imbatranirii
Paratrasnetele cu varistori au un curent de fuga foarte redus (<1mA) care are tendinta de a creste
la fiecare soc de trasnet, crestere care antreneaza o incalzire ce produce o imbatranire prematura
a componentelor si ulterior o distrugere prin ambalare termica. Pentru asta se va monta un sistem
de deconectare termica cu semnalizare vizuala sau prin contact pentru transmitere la distanta a
starii de deconectare. Daca paratrasnetul a fost corect ales durata de viata este comparabila cu
celelalte produse instalate.
Protectia impotriva scurtcircuitelor
Daca valoarea curentului maxim (in unda 8/20s) suportabila de paratrasnet este depasita, acesta
se va distruge si va fi pus in scurtcircuit permanent. Se impune instalarea unui deconector extern
(fuzibil sau disjunctor) in amonte pentru eliminarea curentului de scurtcircuit. Aceste elemente
trebuie:
Sa reziste la socul trasnetului
fara declansare la 20 socuri la
In (unda nominala)
Sa nu fie distrus la Imax. Sa asigure deconectarea in
caz de scurtcircuit in
paratrasnet
52
Deconectarea interna nu poate functiona in caz de scurtcircuit in paratrasnet, deoarece nu este
sensibil decat la incalzire lenta dupa socuri repetate.
Protectia impotriva contactului indirect
Pentru SLT se vor respecta regulile in vigoare.
Coordonarea protectiilor
Se refera la coordonarea intre protectia generala a instalatiei si cea externa a paratrasnetului pe
durata scurgerii curentului de trasnet si la sfarsitul duratei de viata a paratrasnetului. Protectia
generala va fi insensibila la perturbatii pentru a asigura continuitatea in serviciu. Functie de
prezenta sau nu a unui sistem DDR si de tipul acesteuia (G, S sau temporizat), paratrasnetul se va
amplasa in amonte sau in aval de DDR-ul general.
Reguli de cablare
Regula n1 : lungimea maxima trebuie sa fie de 50 cm pentru racordarea paratrasnetului si
disjunctorul asociat, iar sectiunea conductorului:
4 mm 10 mm
In absenta paratrasnetului In prezenta paratrasnetului
Regula n2 : Plecarea conductorilor protejati trebuie sa fie racordata la bornele aceluiasi
disjunctor de deconectare
Regula n3 : Conductorii de faza, nulul si Pe trebuiesc cuplate strans pentru reducerea
suprafetei buclei la intrare
53
Regula n4 : Conductorii care intra in paratrasnet si conductorii de plecare trebuiesc
indepartati pentru evitarea amestecarii cablurilor poluate cu cele protejate
Regula n5 : cablurile vor fi placate impotriva structurilor metalice ale tabloului sau
dulapului pentru minimizarea buclelor de masa.
4.9 Alegerea paratrasnetelor
Pentru alegerea protectiilor impotriva riscurilor la supratensiuni de origine atmosferica se utilizeaza
catalogul Schneider Ghidul UTE 15-443.
Evaluarea riscurilor
Diagnosticul receptorilor de protejat
Acesta este dat prin relatia:
I C S R + +
Sensibilittea materialului relativ la tensiunea de izolare a materialului
S = 1 S = 2 S = 3
Material cu rezistenta
ridicata la socuri
(4 kV)
normala la socuri
(2,5 kV)
redusa la socuri
(1,5 kV)
Disjunctoare, motoare,
transformatori, ...
Aparate electrice,
casnice, utilaj portabil ,
...
Aparate cu circuite
electronice
Costul materialului
C = 1 C = 2 C = 3
Cost redus Cost mediu Cost ridicat
< 10 kF 10 la 100 kF > 100 kF
Consecintele indisponibilitatii materialului
I = 1 I = 2 I = 3
Fara incidenta pentru
activitate
Intreruperea partiala
a activitatii
Intreruperea totala sau
foarte importanta a
activitatii (consecinte
economice inacceptabile).
Diagnosticul platformei industriale de protejat
54
Dat de formula:
( ) [ ]
'
1
]
1
+ + +
instalatie si aeriana linia pentru coeficient d
JT / ITA de pos din entat lim a ITA reteaua de functie IT
km JT de aeriene liniei lungimea JT
an km
impacturi
erului lg fu densitatea N
unde d HT BT Ng E
g
2
1
BT = 0 BT = 0,2 BT = 0,4 BT = 0,6 BT = 0,8 BT = 1
Cablu
subteran
sau pozate
pe fatada
100 - 199
m
200 - 299
m
300 - 399
m
400 - 499
m
>500 m
HT = 0 HT = 1
Alimentare din postul
ITA / JT Subteran
Alimentare din postul
ITA / JT aeroian sau
majoritar aerian
d = 0 d = 0,5 d = 0,75 d = 1
Situatia cladirii
sau unei linii de
JT, IT sau de
telefonie
Complet
inconjurat de
structuri
Cateva
structuri in
proximitate
Teren plat
sau
deschis
Pe o creasta,
prezenta unui
luciu de apa,
prezenta
paratrasnetului
Grile de alegere paratrasnete
Se efectueaza in raport cu valorile din grila de alegere furnizate de constructori.
Exemplu:
Paratrasnet monobloc din gama PF-Schneider.
E 1 1 < E 2 2 < E 4 E > 4
R = 8 sau 9 PF15 + PF8 PF15 + PF8 PF30 + PF8 PF65 + PF8
R = 6 sau 7 PF15 PF15 PF30 PF65 + PF8
R 5 PF15 PF15 PF15 PF30
Alegerea disjunctorului de deconectare
Paratrasnet Disjunctor Curba Calibru
PF65 NC100 sau C60 C 50A
PF30 C60 C 20A
PF15 C60 C 20A
PF8 C60 C 20A
5. Protectia impotriva socurilor electrice
5.1 Decrete si normative
La protection des personnes dans une installation BT doit tre ralise conformment:
au dcret de protection des travailleurs n 88-1056 du 14/11/88 complt par toute une srie
d'arrts et notes techniques regroups dans la norme UTE C 12-100.
la norme NF C 15-100.
55
aux directives de la norme UTE C 18-510 qui rend obligatoire l'habilitation du personnel.
5.2 Contacte directe si indirecte
Electrocutarea poate proveni:
Prin atingere directa Prin atingere indirecta
Cu o parte activa aflata in mod normal sub
tensiune (faza, nul)
Cu o masa pusa accidental sub tensiune ca
urmare a unui defect de izolatie
5.3 Sensibilitatea corpului uman
CEI a studiat efectele curentului electric asupra corpului uman. Prin trecerea curentului sunt
afectate functiile respiratorii si circulatorii, si pot produce arsuri. Gravitatea afectiunii este in functie
de intensitatea curentului care trece prin corpul uman, de traiectoria lui si de timpul de expunere.
Norma (CEI 479-1) prezinta in sinteza aceste afectiuni:
5.4 Protectie impotriva contactelor directe
Principalele masuri sunt:
Izolarea partilor active a
materialului electric (manta,
cutie borne,..)
Protectie prin incinte inchise (cutii, tablouri,..) care fac inaccesiubil
materialul electric. Corespund acestei cerinte echipamentele care
au:
Grad de
protectie
IP 2X
Grad de
protectie
IP XXB
Transformator
de FJT
< 25 V
Instalarea
unui DDR
cu
sensibilitate
mare
30 mA
5.5 Protectia impotriva contactelor indirecte
Daca masele sunt separate de partile active cu o izolatie principala, ele pot fi puse accidental sub
tensiune ca urmmare a unui defect de izolatie. Masurile de protectie consta in intrerupere
automata a alimentarii circuitului care prezinta un defect de izolare, care sunt aplicate astfel:
Limitarea tensiunii de protectie in locul
considerat
Utilizare schema de legare la pamant
Tensiunea limita de protectie
Norma C 15-100 prezinta o clasificare a diverselor locatii, functie de care sunt definite 2 tensiuni de
protectie (25 si 50V). Aceste tensiuni nepericuloase genereaza in corpul uman un curent < 30 mA.
56
Pericolul trecerii curentului este functie de durata trecerii, fapt ce impune timpul maxim de
intrerupere a dispozitivului de protectie in functie de tensiunea de defect:
Ul = 50 V Ul = 25 V
Tensiune
de contact
(V)
Timp maxim
de intrerupere
(s)
Tensiunea
de contact
(V)
Timp maxim
de intrerupere
(s)
< 50 - < 25 -
50 5 25 5
75 0,6 50 0,48
90 0,45 75 0,3
120 0,34 90 0,25
150 0,27 110 0,18
220 0,17 150 0,12
280 0,12 230 0,05
350 0,08 280 0,02
500 0,04
Scheme de legare la pamant
In functie de schema de legare la pamant utilizata, intreruperea va intervenii la primul sau al doilea
defect, printr-un sistem echipat cu un DDR sau prin sistem de protectie impotriva supracurentilor.
SLT TT SLT TN SLT IT
- intrerupere obligatorie la
primul defect si realizata printr-
un sistem DDR
-intrerupere obligatorie la
primul defect si realizata prin
sistem de protectie impotriva
supracurentilor sau prin sistem
DDR
-intrerupere neobligatorie la
primul defect,dar semnlaizarea
lui, in schimb obligatorie la al
doilea defect si prin sistem de
protectie impotriva
supracurentilor sau prin sistem
DDR
Masuri de protectie fara intreruperea alimentarii
Utilizarea TJTS
Tensiunile de protectie foarte reduse (TJTS) se utilizeaza cand riscul este foarte ridicat (piscine,
bai, saune, etc) si trebuie sa fie < 50 V. Masura consta in alimentarea circuitelor la tensiune
foarte scazuta prin intermediul unui transformator de protectie (NF C 52-742). Trebuiesc
respectate conditiile:
-nici o parte a retelei TJTS nu
trebuie legata la pamant;
- masele materialelor TJTS nu
trebuiesc legate nici la pamant,
nici la masele altor circuite si
nici la elementele conductoare;
- partile active ale circuitelor
TJTS si circuitele conectate la
tensiuni mai ridicate trebuie sa
aiba intre ele un nivel de
izolare cel putin echivalent cu
cel existent intre infasurarile
primare si secundare ale
transformatorului de protectie
(izolatie dubla).
Rezulta ca:
-circuitele TJTS trebuiesc pozate prin canale
distincte;
-soclul prizelor de curent nu trebuie sa aiba un
contact de impamantare si trebuie sa fie de tip
special pentru a evita conexiunile cu cele ale
unui circuit de tensiune mai mare.
57
Nota: Cand TJTS este < 25 V, masura este asiguratorie la protectia impotriva contactului direct.
Utilizarea TJTP
Pentru tensiuni de protectie foarte reduse (TJTP), raspunzand conditiilor de la TJTS, insa un punct
al circuitului este conectat la pamant si sunt indicate pentru protectia impotriva contactelor
indirecte.
Utilizarea unui transformator de izolare
Separarea electrica a circuitelor cu un transformator de separare in clasa ll (230V/230 V), convine
circuitelor cu lungime limitata si unui nivel de izolare bun. Trebuiesc respectate comnditiile:
Circuitele separate nu trebuie sa aiba nici un
punct de legare la pamant iar lungimea
circuitelor trebuie limitata pentru a evita curentul
de retur prin capacitatile cablurilor. Daca se
utilizeaza mai multi receptori alimentati de la
acelasi transformator trebuie ca:
-masele receptorilor trebuiesc legate intre ele
printr-un conductor de protectie nelegat la
pamant;
-soclurile prizelor de pamant trebuiesc echipate
cu un contact de impamantare care permite
interconexiunea maselor.
Un dispozitiv trebuie sa asigure intreruperea in
caz de dublu defect.
Utilizarea materialelor din clasa 2
Acestea sunt denumite cu izolatie dubla a materialului electric, nici una dintre partile conductoare
nu trebuiesc racordate la un conductor de protectie.
Scheme de legare la pamant
58
Pentru protectia personalului impotriva contactelor indirecte sunt oficializate de CEI trei scheme,
fiecare caracterizata prin litere care precizeaza:
Situatia nulului transformatorului in raport cu
pamantul
Situatia maselor din instalatie
Nul la pamant (TT)
Nulul transformatorului este legat la pamant prin priza de impamantare Rn, masele instalatiei fiind
legate prin priza de impamantare Ru.
Punere la nul (TN)
Nulul transformatorului este legat la pamant, masele din instalatie fiind legate la nul. La nivelul
distributiei, fie conductorul de nul (PEN) se confunda cu cel de protectie (SLT TNC), fie
conductorul de nul si cel de protectie sunt separati (SLT TNS).
Nul izolat sau impedant (IT)
Nulul ransformatorului nu este pus la pamant sau este pus prin intermediul unei impedante mari.
Eclatorul amplasat in punctul de nul permite evacuarea la pamant a tuturor supratensiunilor
periculoase. Masele instalatiei sunt conectate la pamant prin rezistenta Ru.
Sectiunea conductorului de protectie
Conductorul de protectie (PE) asigura inteconectarea maselor din utilizarea si scurgerea curentilor
de defect a izolatiei. Pentru scurgerea corecta a acestor curenti de defect si pentru protectia
personalului sectiunea acestuia trebuie sa fie in raport cu sectiunea conductorului de faza.
Sectiune faza
Sf (mm)
Sectiune PE Sectiune PEN
Cu Al (mm) (mm)
59
< 25 < 25 Spe = Sf Spen = Sph
25 Spe = 16 Min. 10 Cu,
16 Al
25, 35 35 Spen = Sph/2
> 35 > 35 Spe = Sf/2 Min. 16 Cu,
25 Al
In cazul SLT TT, cand prizele de impamantare a abonatului (Ru) si a transformatoruui (Rn) sunt
distincte, sectiunea conductorului de protectie poate fi limitata la 25 mm Cu sau 35 mm Al.
Schema de legare la pamant T T
In acest caz de distributie:
Nulul transformnatorului este legat direct la o
priza de impamantare cu valoarea Rn
Masele utilizatorilor sunt legate la o priza de
impamantare cu valoarea Ru.
5.6 Studiul unui defect de izolare
Consideram cazul in care defectul survine intre o faza si carcasa metalica a receptorului.
Curentul de defect Id circula prin faza 1 a retelei si se inchide prin nul prin intermediul rezistentei
de defect al carcasei metalice Rd, al conductorului de protectie PE si al prizelor de impamantare et
Ru si Rn.
Curentul de defect Id este:
n u d
d
R R R
V
I
+ +
Care va dezvolta o tensiune de defect Uc eintre masa metalica si pamant, cu valoarea de:
d u c
I R U
Daca aceasta tensiune va fi > decat cea limita de protectie a localului (25 V sau 50 V), alimentarea
circuitului de defect trebuie deconectata. Se verifica 2 puncte:
Daca aparatul destinat a elimina curentul de
defect declanseaza bine la acest curent
Daca declansarea in timpul compatibil cu timpul
dat in tabele indica timpii de intrerupere maximi
ai dispozitivului de protectie
Daca circuitul de defect este protejat impotriva supracurentilor printr-un aparat de protectie (fuzibil
sau disjunctor), acesta va fi parcurs de curentul de utilizare Ib plus cel de defect Id. Marimea lui Id,
face ca curentul prin disjunctor Ib+Id sa se situeze in domeniul de suprasarcina. Declansarea
disjunctorului va fi una termica, comanda de deschidere va fi intr-un timp mult mai mare decat cel
impus prin tabelele care indica timpii maximi de intrerupere a dispozitivului de protectie. Pentru a
asigura protectia impotriva defectelor de izolatie se impune utilizarea unui alt sistem decat cel
magneto-termic al disjunctorului sau fuzibilului.
Principiul D.D.R.
Dispozitivele cu curent rezidual diferential (DDR), permit detectarea curentului de defect al izolatiei
intr-o instalatie electrica si sunt incorporate in:
Disjunctoare diferentiale Intrerupatoare diferentiale Relee diferentiale
60
DDR-ul este cunoscut in legatura cu transformatorul de curent care insereaza conductori activi
(faza si nul).
Intr-un circuit fara defect nu exista curent in
bobina de detectie
La defect in suma vectoriala apare un curent in
bovbina de detectie proportional cu cel de
defect Id.
0
3 2 1
+ + +

n
I I I I

+ + +
d n
I I I I I
3 2 1
Bobina alimenteaza un dispozitiv cu prag de curent care va comanda declansarea aparatului de
intrerupere (intrerupator, disjunctor). Pragul de reglare este In. Prin norma de fabricatie a DDR
(NF C 61-140) este tolerata o zona in care sistemul diferential poate sa nu declanseze, zona care
este functie de curentul de defect Id si de pragul DDR-ului, In.
Daca Id>In DDR va declansa
obligatoriu
Daca Id<
2
n
I
DDR nu va
declansa
Pentru valori cuprinse intre
cela anterioare DDR poate sau
nu declansa
Toate instalatiile electrice au:
Curenti de fuga permanenti la pamant, datorita
unei contributii importante a capacitatii liniei si a
celor de filtrare legate la masa receptoarelor
electronice. Se impune o evaluare a curentilor
permanenti de fuga din avalul DDR-ului si
limitarea lor la
n
I ,

25 0
prin subdivizarea
circuitelor, eliminarea a problemelor
declansarilor intempestive. Pentru estimarea
curentilor:
1,5 mA / 100 m la linii 1 mA la filtre
Curentii de fuga tranzitorii la pamant, datorita
contributiei importante la punerea sub tensiune
a capacitatilor de filtrare si a supratensiunilor din
retea (fulgere,). DDR-ul trebuie sa aiba un
nivel minim de imunitate la declansari
indezirabile. Aceste DDR-uri care admit curenti
tranzitorii de fuga sunt de tip selectiv S si au
simbolul:
Determinarea pragului de reglare la DDR
Disjunctorului Q I se adauga un DDR.
61
Pragul pentru care DDR trebuie reglat este:
u
l
n
R
U
I
Este obligatorie utilizarea DDR-ului cu sensibilitate ridicata (30 mA) in cazurile in care:
Circuitelor cu soclu priza de
curent de pana la 32 A
Circuitele carre alimenteaza
saule sau piscine
Instalatii de santier, caravane,
navale, instalatii straine
Locatiile clasate cu risc de incendiu vor fi protejate printr-un DDR cu sensibilitate 500 mA. Pusa
sub o alta forma relatia anterioara, cunoscand pragul DDR-ului In va fi:
n
l
u
I
U
R
Pe baza careia sunt stabilite tabele care indica rezistenta maxima a prizei de pamant in functie de
sensibilitatea DD lui si de tensiunea limita de protectie.
Pragul DDR Rezistenta maxima a prizei de pamant

In Ul = 50 V Ul = 25 V
3 A 16 8
1 A 50 25
500 mA 100 50
300 mA 166 83
30 mA 1660 833
5.7 Priza de impamantare a instalatiei
Valoarea tensiunii de contact Uc in cazul uni defect de izolatie este:
u
n
n u
u
n u
u d u c
R
R
V
R R
R
V
R R
V
R I R U
+

+

+

1
1
Relatie care ne indica ca cu cat raportul Rn / Ru este mai mare cu atat potentialele de contact sunt
mai ridicate. Pentru ca Rn / Ru sa fie cat mai mare posibil trebuie ca priza de impamantare sa
aiba o rezistenta Ru cat mai mica posibil.
Amplasarea DDR-ului
Daca toate masele sunt interconectate la aceiasi priza de pamant un DDR la intrare este minimul
impus de norme. Daca se doreste o minima continuitate in serviciu DDR-ul trebuie ajustat pentru
diversele ramificatii in aval si de a se aplica regulile de selectivitate. DDR-ul se poate trece la
intrare, daca:
Disjunctorul de intrare si cele din ramificatiile
principale sunt in acelasi dulap
Legatura dintre disjunctoarele din ramificatiile
principale este din clasa 2 (izolat)
In ambele cazuri disjunctoarele din ramificatiile principale sunt echipate cu DDR-uri, realizand
astfel o selectivitate pe orizontala
Selectivitate intre DDR-uri
Equipons de DDR les disjoncteurs Q1, Q2 et Q3.
62
In cazul defectullui pe primul receptor, DDR-urile lui Q1 si lui Q2 sunt parcurse de acelasi curent de
defect. Deci, se impune o selectivitate intre aceste 2 aparate pentru a avea o continuitate in
serviciu. Trebuie reglat pragul de nefunctionalitate a DDR-ului lui Q1 (InQ1 / 2) cu pragul de
functionalitate a DDR-ului lui Q2 (InQ2).
Cele mai multe cazuri se produc in functie de valoarea curentului de defect:
DDR-urile lui
Q1 si Q2 nu
sunt
sensibile
Pragul de
functionalitate a
DDR-ului lui Q2
poate fi atins (zona
de toleranta) si
exista selectivitate
Pragul de
declansare a DDR-
ului lui Q2 este atins,
dar nu si cel a lui Q1,
existand selectivitate
DDR-ul lui Q2
declanseaza iar cel
a lui Q1 poate
declansa deoarece
se situeaza in zona
de incertitudine, iar
selectivitatea nu
poate fi garantata
DDR-urile lui
Q1 si Q2
declanseaza
neexistand
selectivitate
Deci selectivitatea este limitata la valorile
2
1
Q I
I
n
d

si se numeste selectivitate ampermetrica
partiala. Pentru obtinerea selectivitatii in toate cazurile este necesar intarzierea functionalitatii
DDR-ului lui Q1, respectiv de o selectivitate cronometrica.
Regula: Pentru obtinerea unei selectivitati pe verticala totala, trebuie ca:
Pragul DDR-ului din amonte sa fie de cel putin 2
ori pragul DDR-ului din aval
Timpul de nefunctionalitate al DDR-ului din
amonte (de tip selectiv) sa fie cu timpul total
de intrerupere a DDR-ului din aval
63
5.8 Schema de legare la pamant TN
In aceasta schema:
Nulul transformatorului este pus la pamant Masele instalatiei sunt legate la nul
Prin norme este impus ca sa fie legate la aceiasi priza de pamant:
Masele din posturile de IT/JT Masele din utilitati Nulul de pa JT
Conditii generala
In cazul general se confunda conductorul de protectie PE cu cel de nul N intr-un singur conductor
PEN, schema numindu-se TN C.
In cazul receptorilor care necesita un conductor de nul (mono sau trifazat+nul), conductorul PEN
trebuie racordat la borna de masa a receptorului inainte de a se racorda la borna de nul a
receptorului. Trebuie observat ca intr-o schema TN C, atunci cand accidental PEN se intrerupe,
toate masele din avalul lui PEN sunt aduse la tensiunea simpla a retelei unde un receptor mono
sau trifazat este conectat. Acest risc de intrerupere fiind mai important cand conductorii sunt de
sectiune redusa si mecanic fragili. Regimul TN C este interzis pentru sectiuni < 10 mm la Cu si 16
mm la Al.
Pentru astfel de cazuri normele impun separarea conductorului de nul N fata de cel de protectie du
PE, caz in care ne situam intr-o schema TN S.
64
Intr-o instalatie pot coexista cele doua scheme TN C si TN S, partea principala a distributiei cu
sectiune mare fiind stabilita cu TN C iar circuitele terminale cu sectiune redusa stabilita in TN S.
Studiul unui defect de izolatie
Orice defect de izolatie intre faza si masa devine un defect faza-nul. Curentul de defect devine
unul de scurtcircuit care nu mai este limitat prin impedantele sursei si a cablurilor. Dispozitivele de
protectie impotriva supracurentilor vor fi cele capabile de a-l elimina. Dificultatea consta in a
verifica aceste dispozitive daca intrerup intr-un timp < decat cel definit in tabelele care indica timpii
maximi de intrerupere a dispozitivului de protectie.
Impedanta buclei de defect
Fie un defect de izolatie in care curentul de defect este:
defect de buclei impedanta Z unde
Z
V
I
s
s
d

Curentul Id masa ajunge la potentialul Uc. Dispozitivul de protectie impotriva supracurentilor va
intrerupe intr-un timp compatribil cu valorile date in tabelele care indica timpii maximi de
intrerupere a disozitivului de protectie, daca:
65
magnetice i declansari pragul I unde
I
V
Z I I
m
m
s m d

topire de curent I unde
I
V
Z I I
f
f
s f d

Cazul unui disjunctor Cazul unui fuzibil
Impedanta buclei de defect este formata din impedantele sursei, a cablurilor si a celorlalte aparate
inserate in bucla. Un calcul riguros este practic imposibil si prin urmare se va efectua un calcul
simplificat conform normei NF C 15-100.
Aceasta metoda presupune ca:
Impedanta Zs este proportionala cu lungimea cablului si considerata ca fiinf pur rezistiva
pana la sectiunea de 120mm, peste care se va introduce reactanta, astfel:
150mm, Zs = R + 15% 185mm, Zs = R + 20% 240mm, Zs = R + 25%
Impedanta Zs fiind cea a conductorului de faza si a celui de protectie:
[ ]
'
1
]
1

1
]
1
,
_
+ +
Al pentru
m
mm
, , ,
Cu pentru
m
mm
, , ,
respectiv , , unde
S
S
S
L
S
L
S
L
Z
C
pe
f
f pe f
s
2
2
20
043 0 029 0 5 1
027 0 018 0 5 1
5 1 1 Notand cu m raportul intre
sectiunile conductorului de faza si a celui de protectie (m = Sph / Spe), impedanta va capata
forma:
( ) m
S
L
Z
f
s
+ 1
La defect in punctul unde instalat dispozitivul de protectie va fi o cadere de tensiune de 20%, si
deci:
( ) m
S
L
V ,
Z
V ,
I I Z V ,
f
s
d d s
+

1
8 0 8 0
8 0
Acest curent Id va genera masei receptorului in defect un potential:

( ) ( )
m
m
V ,
m
S
L
S
L
V ,
m
S
L
V ,
S
L
I R U
f
pe
f
f
d pe c
+

+

1
8 0
1
8 0
1
8 0
Intr-o retea 230 / 400V, in care sectiunea conductorului de faza si a celui de protectie sunt egale
(m=1) :
[ ] V
m
m
, U
c
92
2
1
184
1
230 8 0
+

Tensiunea de contact implica un timp de intrerupere maxim, foarte scurt. Pentru disjunctoare va
trebui sa intervina declansatorul magnetic cu conditia ca:
d m
I I
Lungimea maxima a cablurilor
Inecuatia de mai sus se poate scrie:
( )
( )
m f
f
m
I
V ,
m
S
L
m
S
L
V ,
I

+
+
8 0
1
1
8 0
Deci va rezulta o inegalitate intre lungimile cablurilor, astfel:

In cazul protectiei prin disjunctor In cazul protectiei prin fuzibil
66
( )
m
f
I m
S V ,
L
+

1
8 0
( )
f
f
I m
S V ,
L
+

1
8 0
Curba
disjunctorului
Sectiunea pe
faza (mm)
Calibru (A)
10 16 20 25 32 40
C 1,5 61 38 31 25 19 15
2,5 102 64 51 41 32 26
4 164 102 82 65 51 41
6 245 153 123 98 77 61
B 1,5 123 77 61 49 38 31
2,5 204 128 102 82 64 51
4 327 204 164 131 102 82
6 491 307 245 196 153 123
In urmatorul tabel se da factorul de corectie a valorilor date anterior:
A raportului Sf / Spe (sau Spen) Al naturii conductorului
Natura
conductorului
m = Sph / Spe (ou Spen)
m = 1 m = 2 m = 3 m = 4
Cu 1 0,67 0,5 0,4
Al 0,62 0,42 0,31 0,25
Daca lungimile sunt mai mari decat cele autorizate se poate:
Creste sectiunea
cablurilor PE sau
PE+Pf
Realizarea unei
legaturi echipotentiale
suplimentare
Utilizarea unui
disjunctor cu curba B,
dar cu pierdere din
selectivitate
Introducerea unui
dispozitiv diferential
Remarca: Daca se efectueaza o distributie pe prize de curent, impedanta buclei de defect nu
poate fi cunoscuta deoarece nu se cunoaste lungimea cablului care se poate bransa la aceasta
priza. Este obligatorie adaugarea unui DDR cu sensibilitate ridicata (30mA).
5.9 Schema de legare la pamant IT
In aceasta schema:
Nulul transformatorului este izolat fata de
pamant (nul izolat) sau in anumite cazuri
legarea la acesta prin intermediul unei
impedante cu valoare mare (nul impedant)
Masele din instalatie sunt legate la pamant prin
intermediul unei prize de impamantare Ru.
Protectia impotriva supratensiunilor
Nulul la JT fiind izolat fata de pamant, este necesara scurgerea supratensiunilor prin instalarea
unui limitator de supratensiuni.
67
Criteriile in alegerea unui limitator de supratensiune sunt:
Tensiunea nominala a
instalatiei
Nivelul de izolare a instalatiei Modul de conectare a
limitatorului (nul-pamant sau
faza-pamant)
Studiul unui defect de izolatie
Orice instalatie nu are un nivel infinit de izolare, intre faza si pamant existand o rezistenta de
izolare (10 M/Km pentru un cablu de JT fara defect) care variaza in functie de:
Imbatranirea izolatiei Conditii de umiditate Extinderea retelei
Cablurile formeaza intre conductorul activ si pamant o capacitate (0,3 F / Km).
Pentru intelegerea se pot muta capacitatile si rezistorii in punctul de nul si impamantare:
Cand cele 3 faze au aceiasi lungime:
'

t
t
R R R R
C
C C C
3
3
3 2 1
3 2 1
Daca lungimea este de 1 Km:
Capacitatea retelei Reactanta datorata capacitatii Rezistenta
[ ] [ ] F , F , C
t
9 0 3 0 3
[ ]

3540
50 2 10 9 0
1 1
6
,
C
Z
t
ct
[ ]
[ ]
M ,
M
R
t
33 3
3
10
68
Se observa ca Rt (foarte mare) are o influenta neglijabila in raport cu Zct (redus), asa incat in
cazul unui curent de defect Id acesta este limitat numai de impedanta capacitiva a retelei Zct.
ExemplU: Fie reteaua 230 / 400 V, 1 Km de cblu, Ru = 10 , C = 0,3 F/Km.
[ ]

3540
314 10 3 0 3
1
3
1 1
6
, C C
Z
t
tc

Rezistenta Ru fiind neglijabila fata de Zct:
[ ]
[ ]
'

V , , I R U
A ,
Z
V
I
d u c
ct
d
65 0 065 0 10
065 0
3540
239
In regim IT un defect simplu nu este periculos, iar declansarea nu este obligatorie. O instalatie de
acest tip poate ramane in serviciu cu o faza la masa fara pericol pentru persoane. Daca apare un
al doilea defect pot aparea potentiale periculoase si in consecinta prin norme se obliga:
Semnalizare Cercetare Eliminarea aparitiei primului defect
Semnalizarea unui defect de izolatie
Semnalizarea unui defect de izolare se faca cu ajutorul unui controler permanent de izolare (CPI).
Principiul fizic al CPI raspunde injectiei unei tensiuni continui sau de foarte joasa frecventa (10Hz)
intre retea si pamant. Aceasta tensiune creaza in ansamblul rezistentelor de izolare si in
capacitatile dintre cablu si pamant (numai in cazul CPI cu injectie de curent TBF 10 Hz), un curent
de fuga If de valoare in functie de izolarea retelei. Un aparat de masura parcurs de If, gradat direct
in K da o indicatie permanenta a izolatiei.
69
Daca izolarea globala a retelei devine defectuoasa si scade sub valoarea de consemn, contactul
de iesire din CPI isi modifica starea.
Anumite aparate au 2 praguri de semnalizare care permit masurarea evolutiei curentului de fuga
pentru prevenirea primului defect.
Remarca:CPI cu injectie de c.c. permite controlul exclusiv a retelelor alternative. Sistemele cu
injectie de c.a. de foarte joasa frecventa sunt utilizate in toate tipurile de retele.
Localizarea unui defect simplu
Punerea succesiva sub tensiune a diverselor ramificatii
Schema unui circuit de alarma racordata la un CPI va semnaliza toate defectele de izolatie, atat
sonor cat si vizual:
Dupa comanda defectului prin actionarea comutatorului de personalul de intretinere semnalizarea
sonora va fi dezafectata, ramanand numai cea vizuala care va indica ca defectul inca exista.
Pentru a detecta defectul se inchide si deschide succesiv ramificatiile retelei pornind din amonte
spre aval. Acolo unde defectul este pus sub tensiune semnalizarea indicata de CPI va disparea,
ramanand activa cea sonora. Daca partea din retea este izolata ia nu va mai localiza exact si va fi
suprimata. Schema permite de a nu executa rebascularea comutatorului de comanda odata ce
defectul a fost suprimat, sistemul de alarma fiind din nou in stare de veghe. Aceasta metoda
prezinta un mare inconvenient de perturbare a distributiei. Daca conditiile de exploatare nu permite
nici o intrerupere, va trebui studiata o alta metoda.
Injectia unui curent de foarte mica frecventa
Se leaga intr-o parte la pamant un generator de curent de foarte mica frecventa (10 Hz), iar de
cealalta parte la unul din conductorii activi ai retelei de controlat.
70
Generatorul de foarte mica frecventa permite circulatia prin defect a unui curent ce poate fi
detectat utilizand un transformator toroidal echipat cu un filtru acordat selectiv pe aceasta
frecventa. Detectarea se poate realiza:
Printr-un sistem portabil, compus dintr-o punte
ampermetrica si un receptor selectiv de FIF (10
Hz).
Printr-un sistem fix, automat, pe fiecare
ramificatie, cu un tor echipat cu un receptor
selectiv de FIF (10 Hz).
Studiul defectelor duble
Daca primul defect nu a fost eliminat inainte de a aparea cel de-al doilea, care afecteaza un alt
conductor activ din alt circuit, vom avea de-a face cu un dublu defect. Pot fi expuse 2 cazuri,
respectiv ca masele instalatiei sa fie sau nu la aceiasi priza de pamant.
Masele utilitatilor neinterconectate
Cazul in care o instalatie se gaseste la mai multe prize de pamant nelegate intre ele prin conectare
echipotentiala.
Daca defectul afecteaza 2 faze (tensiunea compusa U) sau faza si nulul (tensiune simpla V),
curentul de defect Id care se inchide prin prizele de impamantare utilizeand Ru1 si Ru2 va avea
valoarea ca in cazul in care cele 2 defecte sunt franc (Rd1 = 0 si Rd2 = 0 ) :
2 1 u u
d
R R
V sau U
I
+
Exemplu: Fie reteaua 230 / 400 V, Ru1 = 8, Ru2 = 12

[ ]
[ ]
[ ]
'
V I R U
V I R U
contact de Tensiunile A
R R
U
I
d u c
d u c
u u
d
240 20 12
160 20 8
20
12 8
400
2 2
1 1
2 1
71
Aceste potentiale sunt periculoase si declansarea este obligatorie. Marimea curentului de defect Id
nu permite intreruperea suficient de rapida prin sistemul de protectie impotriva supracurentilor,
conditiile fiind similare schemmei TT. Declansarea se va face prin DDR-ul instalat pe fiectare
ramificatie care alimenteaza un grup de mase interconectate
Masele echipamentelor interconectate la aceiasi priza de impamantare
In acest caz, dublul defect care va afecta dieriti conductorii activi, se va transforma in scurtcircuit
bifazat sau de faza cu nul.
Protectia persoanelor va fi asigurata ca in schema TN prin dispozitive de protectie impotriva
supracurentilor sau prin DDR daca lungimile cablurilor sunt mai mari decat cele autorizate.
Calculul impedanteui de defect
Curentul de defect Id intr-o bucla este:
defect de buclei impedanta Z unde
Z
U
I
c
c
d

Acest curent transfera maselor un potential Uc, timpii de intrerupere a aparatelor de protectie
impoteriva supracurentilor trebuie sa fie < decat cei indicati in tabelele care dau timpii maximi de
intrerupere a dispozitivului de protectie. Intre impedanta in cazul unui scurtcircuit pe circuitele 1 si 2
si impedanta in cazul defectului de izolatie pe fiecare dintre aceste circuite (Z1 si Z2) , exista un
raport. Daca Z2 > Z1, impedanta buclei de defect Zd va fi cuprinsa in intervalul:
1 2
2 2 Z Z Z
d

Curentul defectului dublu Id va fi cuprins intre Icc1 (scurtcircuit pe bornele receptorului 1) si Icc2
(scurtcircuit pe bornele receptorului 2) :
2 1
2 1
2
8 0
2
8 0
Z
U ,
I
Z
U ,
I I I
d sc d sc

Declansatorul magnetic Im se regleaza pentru fiecare ramura astfel:
'
2 2
1 1
sc m
sc m
I I
I I
Undisjunctor va elimina un defect dublu, asigurand protectia personalului daca pentru fiecare
ramura se verifica relatia:
m
I
<
( ) m
S
L
S
L
S
L
Z unde
Z
U ,
f pe f
d
d
+ +
1
2
8 0

De unde lungimea maxima a cablului protejat impotriva pericolelor de contact indirect printr-un
disjunctor magneto-termic sau prin fuzibil:
L <
( ) ( )
f m
f
I sau I m
S U ,
+

1 2
8 0
Cazul in care nulul nu este distribuit Cazul in care nulul este distribuit
L <
( ) ( )
f m
f
I sau I m
S U ,
+

1 2
8 0
Defectul nu poate fi decat unul de faza,

L <
( ) ( )
f m
I sau I m
S V ,
+

1 2
8 0
1
In acest caz tensiunea in calcul va fi cea simpla

72
tensiunea in calcul va fi cea compusa U. V. Sectiunea S1 va fi:
S1 = Sf S1 = Sn
Circuitul nu are nul Circuitul are nul
f
S
S
m
1
Lungimile maxime ale cablurilor pentru regim TN

Curba
disjunctorului
Sectiune Calibru (A)
Faza(mm) 10 16 20 25 32 40
C 1,5 61 38 31 25 19 15
2,5 102 64 51 41 32 26
4 164 102 82 65 51 41
6 245 153 123 98 77 61
B 1,5 123 77 61 49 38 31
2,5 204 128 102 82 64 51
4 327 204 164 131 102 82
6 491 307 245 196 153 123
Factorul de corectie aplicate valorilor de mai sus va tine cont de:
De raportul Sf / Spe De tipul circuitului De natura conductorilor
Circuit Natura
conductorului
m = Sf / Spe
m = 1 m = 2 m = 3 m = 4
Trifazat Cu 0,86 0,57 0,43 0,34
Al 0,54 0,36 0,27 0,21
Trifazat + nul Cu 0,5 0,33 0,25 0,2
Monofazat Al 0,31 0,21 0,16 0,12
Remarci:
Distributia asupra prizelor de curent Locatii cu pericol de incendiu
Impedanta buclei de curent nu poate fi
cunoscuta deoarece nu se cunoaste lungimea
cablului care poate fi bransat la aceasta priza.
Este obligatorie introducerea unui DDR cu
sensibilitate ridicata (30mA)
Protectia prin DDR este obligatoir1e la intrare in
instalatie (In max. 500 mA).
5.10 Protectia si punerea in conformitate a masinilor
Accidente de lucru
Definire
Un accident de lucru provoaca o lezare mai mult sau mai putin grava, care survine in timpul
functionarii, asupra unei persoane de intretinere care intervine asupra masinii (instalator, operator,
personal de intretinere,..).
Sursele accidentelor de lucru
Exista 3 factori:
Legati de om Legati de masina Legati de instalatie
-conceptia gresita a masinii
-comportare obisnuinta cu
riscurile datorita dobandirii de
gesturi si banalitatea fata de
pericole
-dispozitive de protectie
inadecvate
-riscurile inerente ale masinii
(sensuri alternative,..)
-masini neadaptate utilizarii
-circulatia persoanelor
-fluxul de materiale sau
produse intre masini..
73
-subestimarea riscului care
conduce la neutralizarea
protectiei
-diminuarea atentiei in timpul
interventiei
-nerespectarea procedurilor
-cresterea stressului (zgomot,
cadenta,..)
-precaritatea pregatirii
profesionale
-intretinerea masinii rau
realizata care genereaza
riscuri
sau mediului ambiant (alarma
sonora acoperita de zgomotul
altor masini,..)
Pot fi retinute urmatoarele consecinte:
-atingerea mai mult sau mai putin grave a integritatii fizice a utilizatorului
-intreruperea productiei masinii
-imobilizarea utilajelor din linia tehnologica
-modificarea masinii pentru punerea in conditii de conformitate
-absenta personalului accidentat
-riscul miscarilor sociale
-degradarea imaginii intreprinderii
-cresterea cotei de asigurari pentru intreprindere
-acordarea indemnizatiei pentru prejudiciul corporal
-pierderi de productie si eventual de clienti
-costuri pentru reabilitatea masinii.
Directive europene
Imbunatatirea protectiei reprezinta o preocupare majora a legislatiei si intreprinderilor.
Implementarea normelor europene armonizate permit atingerea unui nivel foarte ridicat de
protectie a masinilor si a instalatiilor automatizate. Obiectivele acestor directive este de a armoniza
reglementarile in tarile membre UE, care sunt de 2 tipuri:
Directive privind obligatiile fabricantilor Directive sociale privind obligatiile utilizatorilor
Directivele privind masinile
Obiective Proceduri de certificare
Asigurarea liberei circulatii a
masinilor si componentelor de
protectie pe piata europeana care
dau un maxim de garantii
utilizatorilor de astfel de masini
precum si sanatatea si protectia
lor
Impun un caiet tehnic care descrie mijloacele de punere in
functiune pentru atingerea obiectivelor fixate, directive
distincte pentru masini si componente:
Examinare pentru certificare
CE de tip
Declaratie CE de
conformitate
-o lista cu 20 tipuri de masini
cu risc ridicat si cu 5
componente de protectie
-fabricantul trebuie sa
controleze prin institutii
externe autorizate
-toate celelalte masini si
componente trebuiesc
respectate sub directivele
celor asociate acestora
Directive sociale
Obiectivele sunt de a definii cadrul general al masurilor preventive pentru imbunatatirea mediului
de lucru, protectia si sanatatea lucratorilor. Acestea fixeaza prescriptiile tehnice relativ la protectia
parcului de masini instalate si punerea lor in conformitate.
Norme europene armonizate
Normele privind suportul tehnic sunt, pana in prezent:
De tip EN ... (ex. : EN 60 204) De tip Pr EN ... (ex. : Pr EN 50 100)
Aplicabile in forma lor definitiva Aflata in faza de aprobare
Normele privind protectia sunt:
De tip A De tip B De tip C
Norme fundamentale, cu Norma de grup care trateaza Norme pe categorii care indica
74
caracter general, privind
conceptia si utilizarea masinilor
aspecte de protectie sau al
dispozitivelor de protectie
aplicabile pe scara larga la
masini
riscurile specifice si prescriptiile
de protectie aplicabile pe
categorii de masini (> 200)

Estimarea riscului
Fiecare tip de masina corespunde unui nivel diferit de risc, determinat din faza de conceptie,
conform normei Pr EN 1050 care parcurge urmatoarele etape:
Cunoasterea mediului ambiant si de utilizare Evaluarea globala a riscului
-cunoastera nivelului de formare si experienta in
interventii (exploatare si intretinere)
-identificarea riscurilor mecanice (soc, lovituri,
actionari,..), electrice (electrocutare), fizico-
chimice (substante periculoase, arsuri,..)
-delimitarea zonelor periculoase si distantele de
protectie
-identificarea componentelor inadaptabile
circuitelor de protectie
-identificarea defectiunilor posibile a
componentelor de protectie
-gravitatea leziunilor posibile
-timpul si frecventa de expunere in zonele
periculoase
-probabilitatea aparitiei riscurilor
-posibilitatea de neutralizare a maselor de
protectie
-fiabilitatea functiilor de protectie
-metodele de conducere a masinii
Daca protectia absoluta nu poate fi atinsa, obiectivele de atins vor fi la un nivel tot mai ridicat
posibil tinand cont de evolutia tehnicii actuale si de viitor.
Prevenirea riscurilor
Se poate utiliza urmatorul algoritm:
75
In toate cazurile se impune asigurarea inexistentei riscului rezidual ce poate subzista dupa
aplicarea diferitelor masuri de protectie.
Eliminarea riscului Minimizarea riscului
Numita si prevenire intrinseca, atunci cand este
realizabila tehnic conduce la protectie maxima
Reducerea probabilitatii de defectare a unei
componente sau adaptarea structurii sistemului
de comanda in asa fel incat defectiunea sa nu
conduca la o situatie periculoasa. Realizarea
acestui mod presupune definirea categoriilor
sistemelor de comanda in functie de clasificarea
riscurilor .
Detectarea si actionarea sistemului de comanda in caz de defectiune, pe categorii:
Categoriile
sistemelor de
comanda
Exigente Consecintele unui defect
B Partile sistemului de comanda destinate
protectiei trebuiesc cunoscute, alese si
Daca se produce un defect,
functia de protectie se poate
76
montate pentru a face fata influentelor
asteptate
pierde
1 - Se apllica prescriptiile de la categoria B
- Utilizarea componentelor si principiile de
Comportare ca la categoria B,
insa cu un grad mai mare de
fiabilitate in raport cu functia de
protectie. Posibile pierderi ale
functiei de protectie.
2 - Se aplica prescriptiile de la categoria 1.
- Functiile de protectie trebuiesc
controlate in intervale convenabile prin
sistemul de comanda
- Defectul poate conduce la
pierderi ale functiei de protectie
intre intervalele de testare
- Pierderea functiei de protectie
este detectata pe durata
verificarilor ciclice
3 - Se aplica prescriptiile de la categoria 1
- Sistemul de comanda trebuie conceput
in asa fel incat:
- Un singur defect nu trebuie sa conduca
la pierderea functiei de protectie
- Daca aceste este rezonabil de fiabil,
defectul trebuie detectat
- Lorsqu'un dfaut unique se
produit, la fonction de scurit
est toujours assure.
- L'accumulation de dfauts peut
conduire la perte de la fonction
scurit.
4 - Se aplica prescriptiile de la categoria 1
- Sistemul de comanda trebuie conceput
in asa fel incat: Le systme de commande
doit tre
- Un singur defect nu conduce la
pierderea functiei de protectie
- Acest unic defect trebuie detectat inainte
de prima apelare al functiei de protectie
- Daca prescriptia anteriara nu poate fi
verificata o acumulare de defecte nu
conduc la pierderea functiei de protectie
- Cand se produce defectul
functia de protectie trebuie
garantata
- Defectele sunt detectate pentru
a se opune unei pierderi a
functiei de protectie.
Protectia impotriva riscului
Daca riscurile de prevenire destinate minimizarii riscului de a lasa sa suexiste un risc rezidual, este
necesar de a se adopta masuri de protectie, privind interzicerea sau controlul accesului in zonele
periculoase. Astfel sunt realizate:
Protectii individuale (comanda bimanuala,) Protectie colectiva (bariere nemateriale,
protectori mecanici,..)
Informatii asupra riscului
Aceasta ia in considerare riscurile reziduale ce pot subexista dupa amplasarea diferitelor
dispozitive de protectie, care implica:
Pregatirea tuturor persoanelor inaintea
interventiei pe masina
Semnalizarea clara a zonelor, organelor
periculoase si a fazelor periculoase de
functionare
Tehnici de protectie
Mod de functionare a comenzii intrerupatoarelor de pozitie
Mod negativ
Un incident intern (arc rupt, contacte lipite,) antreneaza nedeschiderea contactului si poate
conduce la o situatie periculoasa. Contrar, un incident extern (dezaxarea camei, uzarea galetilor,..)
influenteaza numai disponibilitatea sistemului.
77
Mod pozitiv
Un incident intern se repercuteaza asupra disponibilitatii masinii deoarece deschiderea contactului
este tot timpul asigurata, iar un incident extern poate antrena o situatie periculoasa.
Mod combinat negativ/pozitiv
Acesta permite obtinerea unui nivel de protectie superior modului pozitiv.
Contacte legate mecanic
Acestea nu permit inchiderea simultana a contactelor ND si NI. In caz de sudare a contactului NI
contactul ND nu se poate inchide chiar sub o comanda si invers daca contactul ND este sudat,
contactul NI nu se poate reinchide.
Redondanta
Schema clasica in care comanda dispozitivului de protectie pentru oprire de urgenta Satu
actioneaza direct asupra contactorului KM nu mai prezinta garantii suficiente daca nivelul de risc a
unei masini este ridicat. Principalele riscuri de defect sunt:
Suntarea lui Satu. Lipirea contactelor lui KM.
78
Atunci cand se evalueaza riscurile amplasarii circuitelor de comanda ale unei masini in categoriile
2, 3 sau 4, releistica de comanda trebuie realizata in maniera redondanta, care consta in dublarea
unor componente pe paliere la defectare unul de celalalt. Pentru a remedia riscul lipirii contactelor
lui KM, rendondanta se aplica cablurilor intre contactorii plasati in paralel KM1 si KM2, contactele
de putere vor fi pe cablu in serie
In aceasta schema ramane riscul defectarii nedetectate a unuia dintre cei 2 contactori. Circuitul de
comanda poate fi rearmat chiar daca una dintre componente este defecta.
Autocontrol
Verificarea automata a bunei functionari a organelor implicate in protectie in fiecare ciclu de
functionare. Un prim defect in circuitul de protectie trebuie detectat neaparat inainte ca un al doilea
defect sa se manifeste (interzicerea ciclului urmator). Schema de mai jos utilizeaza 2 relee K1 si
K2 pentru a ne asigura ca contactorul KM nu ramane lipit (materialul utilizat trebuie sa aiba
contacte unite mecanic).
79
Functionarea este urmatoarea:
Actiunea asupra Sma Actiune asupra Satu, Sat sau F
K1 anclanseaza
K2 anclanseaza
K1 declanseaza, K2 se automentine, KM
anclanseaza
K2 si KM declanseaza ,K1 este deja declansat
In cazul lipirii contactelor:
De la KM sau de la K2 De la K1
K1 nu poate anclansa fiind interzisa relansarea
unui nou ciclu
Contactul NI de la K1 retine anclansarea lui
KM
Redondanta + Autocontrol
Se asigura astfel atat disponibilitatea cat si protectia masinii, ea furnizand circuite de comanda din
categoria 4. Prin autocontrol, un prim defect este detectat obligatoriu la sfarsitul ciclului
impiedicand relansarea unui nou ciclu, iar prin redondanta face ca asupra primului defect
functionarea sa nu fie intrerupta iar functia protectiei mentinute.
Modelul de protectie pentru oprire de urgenta, de tipul GSK-C din gama PREVENTA al firmei
TELEMECANIQUE, este.
80
6. TRANSMISIA INFORMATIILOR
6.1 NATURA SI CADAREA INFORMATIEI
Functie de nivelul de comunicare, natura informatiei va fi:
La nivelul unui captator
instalat pe o parte
operativa a informatiei,
este de tip binar
Pentru nivele superioare (retele automate, legatura automata-consola
de exploatare, legaturi automate-informatica de gestiune,) trebuie
definit limajul comun care permite codarea literelor, cifrelor si a
diferite semnale.
In tehnologia programata In domeniul transmisiilor
Aparatele functioneaza in binar,
pentru a obtine un numar
suficient de combinatiibitii sunt
asociati pentru a forma cuvinte
(de 8,16,32 biti,)
Codurile utilizate sunt 5 si 8 biti
pentru reprezentarea informatiei
(caractere,cifre,..). Cel mai
cunoscut si utilizat sistem de
codare este ASCII cu 7 biti.
6.2 Diferite moduri de transmisie
Transmisia permite schimbul semnalelor dintre 2 echipamente terminale. Suportul fizic al
transmisiei poate fi:
Linii metalice (linii
telefonice, linii private)
Cabluri coaxiale Fibre optice Cai radioelectrice
Transmisii unidirectionale (simplex)
In acest caz statiile vor fi exclusiv emitatoare si receptoare (calculatorul conectat la imprimanta).
Transmisie bidirectionala cu alternanta (semiduplex)
Acesta permite o transmisie bidirectionala alternativa, ambele statii putand fi alternativ emitatoare
si receptoare (automat conectat la consola de exploatare, Minitel,..)
Transmisie bidirectionala simultana (full-duplex)
Acesta permite transmisia bidirectionala simultana, informatia putand tranzita simultan in cele 2
sensuri. Egalement
6.3 Configurare
Legatura punct cu punct
81
Legatura cea mai simpla carte contine numai cele 2 statii si care este denumita punct cu punct.
Daca dorim conectarea mai multor terminale la un echipament central, acestea sunt legate punct
cu punct independente (costisitoare).
LIAISON MULTIPOINTS
Consta in legarea fiecarui terminal la echipamentul central printr-o legatura in mai multe puncte
In aceasta configuratie:
Datele emise de echipamentul A sunt
receptionate de terminalele B, C si D, fiecare
fiind capabil de a identifica mesajul adresat
Transmisiile statiilor B, C si D spre
echipamentul central A nu se poate efectua
decat intr-o anumita ordine
Legatura in bucla
Reprezinta un caz particular al legaturii multipunct, utilizata cand se doreste asigurarea unui grad
mare de protectie a transmisiei, deoarece intreruperea unei linii nu intrerupe legatura.
6.4 Diferite tipuri de transmisie
Calculatoarele si automatele lucreaza pe cuvinte de 8 sau 16 biti, caz in care transmisia unui
cuvant se poate face:
Fie transmisia tuturor bitilor aceluiasi cuvant in
acelasi timp pe o linie care are tot atatea fire pe
cati biti exista in cuvantul transmis (transmisie
paralela)
Fie transmisia bitilor cuvantului transmis printr-o
singura linie cu un singur fir (transmisie serie)
Transmisie paralela
Cand se transmite un caracter, se transmit cei n biti care compun caracterul, si deci linia de
transmisie va contine n+1 fire. Acest tip de transmisie permite atingerea unor viteze mari, dar
lungimea transmisiei nu poate depasi 2 m.
82
Transmisie serie
Bitii sunt transmisi unul dupa celalalt incepand cu bitul de greutate redusa. Aceasta legatura
prezinta o viteza de transmisie mai mica decat la transmisia paralela, dar lungimea poate atinge
mai multe zeci si chiar sute de m.
6.5 Sincronizarea transmisiei
Transmisia unui mesaj poate fi:
Sincrona Asincrona
Legaturi sincrone
Timpi care separa transmiterea celor 2 mesaje trebuie sa fie multiplu intreg al timpului necesar
pentru trimiterea unui element de informatie binar (bit). Obtinerea sincronismului intre emitator si
receptor constituie principalele probleme ale acestui mod de transmisie. Legaturile sincrone se
utilizeaza in teleinformatica pentru a transporta mesaje cu viteze mari.
Legaturi asincrone
Timpul care separa trimiterea celor 2 mesaje poate fi oarecare. La trimiterea unui caracter ceasul
receptorului este sincronizat in raport cu cel al emitatorului, sincronizare asigurata prin bitii
suplimentari numiti START si STOP care incadreaza mesajul transmis.
Rapiditatea modularii
Vitezele de transmisie permise (masurate in bit/s=bps) sunt puternic variabile, cele mai curent
utilizate fiind:
50, 75, 110, 150, 300, 600, 1200, 1800, 2400,
3600, 4800, 7200, 9600, 19200 bps, 33600 bps,
56000 bps pentru sisteme mici
128 Kbps, 256 Kbps, 512 Kbps, 1024 Kbps,
2048 Kbps pentru sistemele de comunicatii (de
exemplu TRANSPAC).
O alta marime utilizata pentru viteza este Bauds, reprezentand numarul de modificari de stare ale
semnalului pe secunda. Cand valoarea semnalului nu permite reprezentarea decat prin 0 si 1,
numarul de Bauds este egal cu numarul de bps, cele 2 notiuni confundandu-se.
6.6 Modulare si demodulare
83
Semnalele tratate in informatica si automatizare sunt de tip logic, tot sau nimic, ori este dificil de
transmis acest semnal, liniile prin capacitatile lor deformand si atenuand aceste semnale, devenind
neutilizabile la sosire. Rapiditatea maxima permisa a modularii va depinde de banda de trecere a
liniei. Rapiditatea modularii este decat dublul benzii de trecere a liniei.
Semnalele numerice sunt uneori transformate in semnale analogice, modularea constand in
conversia semnalului numeric in cel analogic. Demodularea este operatia inversa semnalul
analogic fiind transformat in semnal numeric pentru a putea fi tratat in informatica sau
automatizare. Aparatul care realizeaza functiile de modulare si demodulare se numeste MODEM.
6.7 Detectarea erorii de transmisie
Mesajul binar receptionat trebuie sa fie riguros conform cu cel emis, ori perturbatiile pot afecta
liniile de transformarea din 0 in 1 sau invers. Deci, receptorul trebuie sa fie capabil de a detecta un
mesaj incorect si eventual de a-l corecta. Pentru asta sunt 2 solutii:
De a repeta de mai multe ori informatia
transmisa si de a o compara cu cea
receptionata
De a trimite cu informatia biti suplimentari care
permit detectarea eventualelor erori de
transmitere
Paritate orizontala
Metoda cea mai simpla consta in a adauga caracterului transmis un bit de control de paritate care
poate fi par, impar, semn sau spatiu:
Control de paritate par Control de paritate
impar
Paritate semn, fara
control de paritate
Paritate spatiu, fara
control de paritate
Numarul de 1 transmis
trebuie sa fie par
Numarul de 1 transmis
trebuie sa fie impar
Bitul de paritate exista
el fiind 1
Bitul de paritate exista
el fiind 0
La emisie bitul de paritate este calculat in functie de cuvantul de transmis si de protocolul de
paritate (par sau impar) stabilit intre emitator si receptor, bit ce va fi transmis in acelasi timp cu
caracterul de care depinde.
Exemplu: fie transmiterea mesajului "ABC" in cod ASCII cu o paritate para
Caracter de
transmis
Bit de
paritate
Cod ASCII
Caractere
A 0 100 0001
B 0 100 0010
C 1 100 0011
La receptie bitul de paritate este recalculat pornind de la caracterul receptionat si comparat cu bitul
de paritate receptionat. Daca la transmitere un bit isi schimba starea ca urmare a unei perturbatii
controlul paritatii permite detectarea acestei erori, care poate conduce la:
Oprirea transmisiei Afisarea unui mesaj de eroare O noua comanda de
transmitere a caracterului
perturbat, etc.
Producerea unui bit de paritate orizontala nu permite detectarea tuturor erorilor. Daca la
transmiterea mesajului "ABC" 2 biti isi schimba starea la trimiterea lui "A", receptorul nu poate
detecta eroarea.
84
Caracter
receptionat
Bit de
paritate
Cod ASCII
Caractere
Y 0 101 1001
B 0 100 0010
C 1 100 0011
Paritate verticala
Producerea unui caracter de paritate verticala transmis la sfarsitul fiecarui mesaj permite
completarea si fiabilizarea generarii unui bit de paritate orizontala asociat fiecarui caracter al
mesajului. Acest caracter de paritate verticala poate fi de paritate para sau impara si este calculat
si emis prin emitator,apoi recalculat prin receptor si comparat cu cel receptionat.
Exemplu: Trimiterea mesajului "MERCI" cu controlul paritatii orizontale si verticale impare.
Caractere
transmise
Bit de
paritate
Cod ASCII
Caractere
M 1 100 1101
E 0 100 0101
R 0 101 0010
C 0 100 0011
I 0 100 1001
Check-sum 0 010 1111
Exista si alte sisteme care permit controlul bunei transmisii a informatiilor, mai sofisticate mergand
pana la detectarea si corectia erorilor care pot survenii.
6.8 Legaturi serii asincrone
Generalitati
Acestea sunt utilizate in mod curent in informatica si in automatizare pentru tratarea problemelor
de transmisie. Pentru transportul informatiei se utilizeaza tensiunea sau curentul, iar in cazul
legaturii serii asincrone:
In tensiune In curent
Legatura RS 232 D Legatura RS 422 A Legatura RS 485 Legatura bucla 20 mA.
Formarea legaturii serie asincrona
Semnalele vor avea forma de mai jos:
Transmisia se efectueaza in urmatoarea ordine:
1 2 3 4 5 6
Stare de
asteptare
Trimiterea unui
bit la plecare
Trimiterea
bitilor de date,
incepand cu cel
mai putin
semnificativ si
terminand cu
cel mai
semnificativ
Se trimite
eventual un bit
de paritate par
sau impar
Se trimite 1
sau 2 biti de
stop care
indica
sfarsitul
emisiei
caracterului
Linia revine
in stare de
asteptare,
ciclul putand
fi reinceput
cu trimiterea
unui nou
caracter
Protocol de lucru
85
Pentru ca elementele unui sistem sa poata comunica prin intermediul unei legaturi serie asincrona,
aceste echipamente trebuiesc configurate prin protocolul de comunicare, precizand:
Numarul dat de biti
(date)
Utilizarea (precizand
daca paritatea este
para-even sau impara
odd) sau nu a bitului
de paritate
Numarul bitilor de stop
(1 sau 2)
Viteza de transmisie in
Bauds sau in bit/s
Nota: numarul total de biti pentru transmiterea unui caracter trebuie sa fie 11 (de la bitul de
plecare la cel de stop). Un protocol de forma 1 bit de start, 8 biti de date, 1 bit de paritate si 2 biti
de stop nu poate fi utilizat. Protocolul de comunicare poate fi stabilit prin program soft sau prin
configurare prin hard pozitionand strapurile sau miniintrerupatorii.
6.9 Legaturi la tensiune
Modul asimetric
In acest caz, starile logice sunt transmise pe linie prin 2 nivele de tensiune, una + si una -. Aceasta
legatura des utilizata lucreaza in logica negativa, nivelul logic 1 definind tensiunea negativa iar
nivelul 0 pe cea pozitiva. Sistemele bazate pe acest mod sunt sensibile la parazitii indusi, din care
cauza debitul maxim nominal va fi de 20 kBauds iar lungimea cablului de 15m.
.
Legatura simetrica
Aceasta contine 2 conductori activi pe sensul de transfer. Emitatorul are un amplificator diferential
care va transmite starile logice pe linie dubla de transmisie sub forma a 2 tensiuni V+ si V- sau V-
si V+ functie de nivelul logic. Receptorul este un amplificator operational si contine doar diferenta
de tensiune intre cele 2 fire de linie.
E V1 V2 S
0 -V +V -2V
86
1 +V -V +2V
Legatura simetrica sau diferentiala permite transmiterea datelor la mare distanta cu viteza ridicata,
fiind putin sensibila la paraziti indusi, fapt care afecteaza cele 2 fire de linie si inhibate de intrarile
diferentiale ale receptorului. Un parazit cu valoarea vp aparut pe linie, nu face ca starea de iesire
sa fie afectata.
E V1 V2 Parasite S = V1 - V2
0 -V +V vp (-V+vp) - (+V+vp) = -2V
1 +V -V vp (+V+vp) - (-V+vp) = +2V
Legaturile serie asincrone diferentiale permite atingerea debitelor de 10 M Bauds si lungimi de
1,2km.
Legatura RS232 D sau V24
Este o legatura de tensiune asimetrica care lucreaza in logica negativa, nivelul logic 1 defineste
tensiunea cuprinsa intre -3V si -25V, iar nivelul 0 tensiunea cuprinsa intre +3V si +25V. ea
reprezinta o legatura unipunct unilaterala (simplex) sau bilaterala (full-duplex) daca linia este dubla
intre cele 2 echipamente si permite vehicularea datelor pe lungimi de maxim 15 m.
Suport fizic
Conectorul standard utilizat in legaturile serii asincrone sunt de tipul:
Specificatii functionale
Conector cu
9 pini
Conector cu
25 pini
Destinatie Reper
1 Pamnant
3 2 Emisie de date TD
2 3 Receptie date RD
7 4 Comanda de emisie RTS
8 5 Pregatire emisie CTS
6 6 Donnes prtes DSR
5 7 Masa
1 8 Detectie purtatoare DCD
9 Rezerva
10 Rezerva
11 Rezerva
87
12 Detectie purtatoare secundara SDCD
13 Detectie emisie secundara SCTS
14 Emisie secundara de date STD
15 Emisie orologiu
16 Receptie secundara de date SRD
17 Receptie orologiu
18 Rezerva
19 Comanda secundara de emisie RTS
4 20 Terminal DTR
21 Detectarea calitatii semnalului
9 22 Detectare sonerie RI
23 Alegerea vitezei de transmitere
24 Emisie orologiu
25 Rezerva
Legatura RS 232 D simplificata
Aceasta utilizeaza numai 3 fire pentru asigurarea unei legaturi semiduplex, din care firul 2 pentru
emisie, firul 3 pentru receptie si firul 7 semnale masa. In numeroase cazuri se impune cresterea
conexiunilor cu cel putin 2 sau 3. emisia de date 2 trebuie sa corespunda receptiei 3 la celalalt
capat, caz in care fie se creste daca este posibil la unul din cele 2 echipamente, fie cresterea pe
cablu daca este necesar.
Legatura RS 232 D completa
Aceasta utilizeaza cel putin 5 semnale, la cele 3 linii de emisie, receptie si masa I se adauga inca 2
linii de control schimb:
Pregatire emisie CTS DTR terminal de pregatire
Organizarea unui dialog tip poate fi:
Inaintea emiterii
unui
caracteremitatorul
Daca receptorul
este pregatit de
receptarea
Emitatorul
trimite un
caracter pe linia
Inaintea emiterii
caracterului
urmator se
Daca receptorul nu
este pregatit de
receptarea datelor
88
supravegheaza
pinul 5 (CTS) legat
la pinul 20 (DTR) al
receptorului
caracterului isi
pune linia sa DTR
in functiune
sa TD legata la
pinul RD al
receptorului
verifica starea
pinului CTS,
numit DTR al
receptorului
pinul DTR numit CTS
al emitatorului este
inactiv, fapt care
blocheaza emisia.
Legatura RS 422
Defineste o interfata de transmisie unilaterala multipunct (simpex), cu caracteristicile:
Viteza de transmitere pana la
10 M Bauds
Distanta de transmisie pana la
1,2 km
Imunitate buna la paraziti
cauzati de modul de transmisie
diferential
Domeniul tip de aplicare este de transmitere a datelor intre un calculator central si mai multe
periferice pasive (imprimante, monitoare,).
Legatura RS 485
Reprezinta o versiune mai evaluata fata de cea anterioara, numarul perifericilor cu care poate
dialoga este mai mare, iar legatura multipunct bidirectionala.
6.10 Caracteristicile liniilor de tensiune serii asincrone
Parametru RS 232 D RS 422 A RS 485
Mod de functionare Asimetric Simetric
diferential
Simetric
diferential
Numar de emitatoare 1 1 32
Numar de receptoare 1 10 32
Lungimea maxima (m) 15 1 200 1 200
Debitul maxim (bauds) 20 K 10 M 10 M
Legatura buclei de curent 20mA
In acest caz, starile logice 0 si 1 correspund trecerii sau nu si invers a unui curent de 20mA. In
cazul unei bucle bidirectionale BC 20mA schema de reprezentare este:
Pentru aceata bucla de curent nu exista un conector standardizat, iar lungimea maxima depinde
de viteza de transmitere.
89
Caracteristicile electrice sunt:
BC activa: terminalul furnizeaza sursa de curent a legaturii
BC pasiva: sursa de curent este externa terminalului
BC protejat: terminalul limiteaza curentul in bucla la 20 mA
BC neprotejat: fara limitare de curent (atentie la riscul distrugerii materialului)
BC in stare de trecere: curentul circula in starea logica 0 (cazul cel mai frecvent)
BC blocat: vurentul circula in starea logica 1.
6.11 Protectia impotriva supracurentilor
Definitii
Curent de lucru Ib Curent admisibil in
conductor Iz
Supracurenti
Curentul nominal la nivelul
circuitelor teriminale, receptori.
La nivelul circuitelor de
distributie curentul corespunde
puterii de utilizare care tine
cont de coeficientii de
simultaneitate si de utilizare
Curentul maxim care poate
trece in permanenta pe linia
electrica fara a afecta durata
de viata si care, pentru o
sectiune data, depinde de:
-componentele cablului (Cu
sau Al, izolatie PVC sau PR,
numar de conductori activi)
-temperatura ambianta
-mod de pozare
-influenta circuitelor invecinate
Un curent mai mare decat cel
care trece prin conductor si
care nu poate fi mentinut decat
un timp cu atat mai scurt cu cat
el este mai mare. Sunt 2 tipuri:
-de suprasarcina, produse in
circuitul electric (curent pornire
motoare,..)
-de scurtcircuit datorat unui
defect intre conductorii activi.
Principiul protectiei circuitelor
Principiul consta in dispunerea la intrarea in circuit a unui aparat de protectie:
Care actioneaza in caz de supracurenti intr-un
timp mai scurt decat caracteristica cablului
(protectie termica
Permite trecerea unui cutent de lucru in
permanenta Ib.
90
In conformitate cu norma NF C 15-100 un parat (disjunctor sau fuzibil) va saigura in mod corect
protectia unui cablu impotriva supracurentilor daca legerea se va efectua astfel:
z r b
I I I
cc dc
I P
Unde:
( )
'
trifazat it scurtcircu de curentului ensitatea int I

aparatului a rerupere int de puterea P
calibru sau reglaj de curentul I
cc
dc
r
Alegerea disjuntotului
Caracteristicle electric Mediul ambiant Imperative de exploatare
-tensiunea retelei pe care este
instalat
-curent nominal
-numarul de poli
-frecventei retelei
-puterea de rupere
-temperatura ambianta
-conditii climatice
-tipul curbei
-selectivitate
-functii auxiliare
Curbe de declansare a unui disjunctor
Daca I < Ir Daca Ir < I < Imagn Daca I > Imagn Daca I in plaja lui Imagn
Fara declansare Zona de functionare
termica
Zona de functionare
termica sau magnetica
Declansare termica
sau magnetica
Prag de functionare a declansatoarelor magnetice
Declansatorul magnetic produce deschidere rapida a disjunctorului pentru intensitati mari, a carui
prag de functionare este fixata prin:
Norma
EN 60 898
Normele
EN 60 947-2 si CEI 947.2
Pentru instalatii casnice si similare Pentru aplicatii industriale
Aceste norme definesc curbele:
Tip C Tip B Tip D Tip K Tip MA Tip Z
Plaja de Plaja de Plaja de Plaja de Plaja de Plaja de
91
functionare
intre 5 si 10
Ir, indicata
instalatiilor
curente
functionare
intre 3 si 5 Ir,
pentru
protectia
persoanelor
in regim de
nul IT sau TN
pentru lungimi
mari de cablu
functionare
intre 10 si 14
Ir, pentru
instalatii de
curenti mari la
conectare
(transformatori,
motoare..)
functionare
intre 10 si 14
Ir, pentru
instalatii de
curenti mari la
conectare
(transformatori,
motoare..) si
contine o
declansare
termica mai
rapida decat la
D
functionare
de 12 Ir,
pentru
instalatii care
nu au
declansare
termica, dar
pentru
motoare cu
dispozitiv de
declansare
termica
functionare
intre 2,4 si 3,6
Ir, pentru
protectia
componentelor
electronice
Remarca: toate curbele sunt valabile pentru calibre 100A. Pentru calibre > 100A, curbele nu mai
sunt standardizate.
Puterea de intrerupere si de inchidere
Puterea de intrerupere a unui disjunctor este > decat intensitatea de curent de scurtcircuit
prezumtiv decat cel care poate fi intrerupt la o tensiune si un cos date. Daca un disjunctor nu are
puterea de rupere de cel putin egala cu curentul de scurtcircuit prezumtiv la intrare in instalatie va
trebui introdus un alt dispozitiv de intrerupere in amonte, cu puterea de rupere necesara. Puterea
de inchidere este de intensitate mai mare decat cea a disjunctorului stabilita pentru o tensiune
data.
Puterea si curba de limitare
Puterea de limitare a unui disjunctor reprezinta capacitatea acestuia mai mult sau mai putin mare
care nu lasa sa treaca la scurtcircuit decat unul mai mic la curentul de defect prezumtiv. In acest
fel se pot atenua:
Efecte termice (incalzire
limitata)
Efecte mecanice (forte de
repulsie electrodinamice
reduse)
Efecte electromagnetice
(influenta mai mica pe
aparatele de masura si circuite
cu curent redus in proximitate)
Fabricantii dau curbele de limitare care permit calculul valorii curentului de scurtcircuit limitat in
functie limitata in functie de curentul de scurtcircuit prezumtiv teoretic.
In exemplul ilustrat pentru un curent efectiv de scurtcircuit calculat de 10 kA, respectiv de 25 kA de
varf, disjunctorul va limita curentul de varf la 8 kA , respectiv 3,2 kA efectiv.
Influenta temperaturii ambiante
Declansatoarele termice sunt sensibile la temperatura ambianta, fiind necesara declasarea sau
supraclasarea materialului, fapt evidentiat de condstructori.
Alegerea fuzibilelor
Tipuri de fuzibile
Fuzibile pentru
utilizare casnica si
similare, denumite
de til F
Fuzibile pentru utilizari industriale
Tip gG Tip aM
Protectie
impotriva
suprasarcinilor
mari sau mici si
Protectie circuite
la suprasarcini
mari si
scurtcircuite,
Pentru tablouri
de tip AD, cu o
putere ridicata
de rupere
(HPC), (marcate
cu rosu)
Cu topire
ultrarapida
pentru protectia
circuitelor
electronice
92
a scurtcircuitelor
(marcat negru)
asociate cu un
dispozitiv de
protectie la
suprasarcini mici
(marcat verde)
Curenti de netopire si de topire
Curentul de netopire este cel care poate fi suportat de fuzibil un timp specificat fara a se topi, iar
curentul de topire este cel care produce topirea fuzibilului inaintea scurgerii timpului conventional.
Calibre Inf ( netopire ) If ( topire) t ( timp
conventional)
< 5 A 1,5 2,1 1 h
5 10 A 1,5 1,9 1 h
11 25 A 1,4 1,75 1 h
26 63 A 1,3 1,6 1 h
64 100 A 1,3 1,6 2 h
101 160 A 1,2 1,6 2 h
161 400 A 1,2 1,6 3 h
Puterea de rupere
Ca si la disjunctor, puterea de rupere este mare, dar fuzibilele sunt apte de astfel de protectii.
Puterea si curba de limitare
Puterea de limitare permite fuzibilelor limitarea la maxim a efectelor periculoase si distrugere a
scurtcircuitului, iar curbele de limitare furnizate de fabricant prescriu valorile maxime ale curentilor
ce pot fi atinsi in conditii de scurtcircuit cel mai defavorabil.
Rememorari
Fiecare
conductor de faza
trebuie protejat
In circuitele
monofazate este
obligatoriu
intreruperea
bipolara
Daca sectiunea
nulului este egala
cu cea de faza,
nulul nu mai
trebuie protajat,
iar daca este
protejat
intreruperea
trebuie sa fie
omnipolara
pentru protectia
nulului
Daca sectiunea
nulului este <
decat pe faza,
este obligatorie
protectia nulului
si adaptata la
curentul care
trece prin nul.
Protectia
omnipolara este
obligatorie la
supracurenti in
nul
Armonicile de
rang 3 sau
multiplu de 3 prin
nul induc curenti
> decat cel de
faza.
7. Gestiunea energiei
7.1 De ce se administreaza energia
Energia este un bun de consum:
93
Indispensabila activitatilor
umane
Pretioasa, deoarece multe din
sursele primare nu sunt
regenerabile, ci sunt epuizabile
in timp
Este draga noua
Energia electrica reprezinta forma cea mai nobila si supla, fapt ce o face tot mai utilizata.
Gestiunea energiei electrice reprezinta una dintre componentele stapanirii energiei, relizata in
prezent prin mijloace informationale si automatizari.
7.2 Distributia automatizata a energiei
Principiu
Canalizarea si disponibilizarea in fiecare punct, precum si protectia bunurilor, persoanelor si
asigurarea furnizarii constante.
Eficienta gestiunii se realizeaza prin automatizari care supravegheaza utilizarea ei in timp real,
automatizari care sa respecte regulile in distributia energiei electrice.
Distributia trebuie sa asigure ierarhic urmatoarele:
1 2 3 4
Protectia bunurilor si
persoanelor
Continuitate in serviciu Exploatare manuala Gestiune automata
Distributia automata va completa pe cea traditionala fara perturbatii, iar in caz de defect in
automatizare, utilizatorul va apela usor la cea traditionala.
7.3 Eficienta, confort si economii
Administrarea distributiei de energie contine:
Economii de realizat Confortul utilizatorilor Eficienta in exploatare prin
imbunatatirea productivitatii
94
Un sistem performant de gestiune va trebui sa echilibreze cele 3 componente.
7.4 Functiile gestiunii de energie
Decuplare si recuplare
Degrevarea consta in dezinarcarea temporala a instalatiei pentru limitarea cererii de putere,
depasire care inseamna:
Un rarif albastru sau galben prin disjunctor de
racord cu declansare generala
Iin tarif galben sau verde care indica puterea de
facturare a unei prime complementare de
depasire
Dlestage sur ordre
O comanda exterioara produce decuplarea automata a ramificatiilor alese ca neprioritare, pe o
anumita durata si recuplarea la disparitia comenzii. Aceste comenzi, conform EDF sunt:
Comanda EJT Comanda HP (ore de varf)
Decuplare la prag de putere sau intensitate
Releul de intensitate evalueaza curentul absorbit iar la atingerea unui prag prereglat va da
comanda de decuplare a ramificatiilor declarate ca neprioritare, iar daca si acest prag este depasit
se pot deconecta si a doua serie de ramificatii, s.a.m.d. la disparitia semnalului de depasire
instalatia va fi reconectata progresiv. Pentru evitarea fenomenelor de pompare, releul cu prag de
deconectare sau automatizarea trebuiesc sa fie cu temporizare.
Daca prin contract se prevede o denivelare de putere se impune relee cu dublu prag sau 2 relee
separate.
Deconectare prin contorul de energie
95
In tariful verde cererea de putere nu este inregistrata instantaneu, ci integrata pe perioade
succesive 10 min iar consumul de energie este comparat cu cea prescrisa. Este posibil ca in cursul
aceleiasi perioade sa fie o cerere de putere > decat cea prescrisa cu conditia compensarii pe
aceiasi perioada cu una mai mica.
Functie de energia consumata, automatul gestiunii de energie va deconecta automat una sau mai
multe ramificatii, deconectare efectuata in aceiasi ordne sau ciclica. In cazul conractului cu
denivelari de putere automatul va regla puterea prescrisa pe fiecare perioada tarifara.
Rezultatele deconectarii
Deconectarile sunt operate numai in cazuri exceptionale, atunci cand este depasita puterea
maxima. In tariful verde si galben cu indicarea depasirii, se calculeaza coeficientul de utilizare a
instalatiei (Cu), ca raportul dintre energia consumata (WkWh ) si produsul dintre puterea prescrisa
(P kW ) cu numarul orelor de utilizare (N h ). Acest coeficient este considerat:
Excelent daca Cu > 0,85 Convenabil daca 0,7 < Cu < 0,85 De imbunatatit daca Cu < 0,7.
N P
W
Cu
Deconectarea consumatorilor
Pe durata tarifului ridicat anumiti receptori nu trebuie sa functioneze (apa calda menajera,
incalzitoare inerte,..), a caror punere sub tensiune este conditionata de un semnal tarifar disponibil
la contor.
Programare temporala
96
Aceasta permite comanda deschiderii si inchiderii circuitelor in functie de ocuparea si utilizarea
locatiilor, astfel:
Zilnic, cu repetare ciclica Saptamanal, in care
functionarea poate fi diferita in
fiecare zi a saptamanii
Annual, cu diferentiere pentru
perioadele de iarna si vara
Programarea temporala permite:
Imbunatatirea confortului la utilizatori cu
previziunea prezentei si anticiparii functionarii
unor receptori (incalzire,..)
Evitarea risipei de energie prin intreruperea
receptorilor in afara perioadelor de ocupare a
locatiilor.
Programarea temporala este asociata consemnului programat (de temperatura, nivel de
iluminare,..). dupa coeficientul de ocupare a locatiilor si a gradului de disciplina in utilizare, pot fi
realizate economii de energie prin programarea temporala de 2% si 15% la 20%.
Reguli
Pentru incalzire dupa temperatura interioara Pentru incalzire dupa temperatura exterioara
Prezinta inconvenientul asigurarii unui ecart de
temperatura si deci utilizarea de incalzitoare cu
inertie termica redusa
Puterea furnizata instalatiei este aproape
proportionala cu pierderile cladirii si instalatia va
functiona in timp functie de:
-necesar putere pentru mentinerea cladirii la
temperatura dorita in functie de pierderile dictate
de temperatura exterioara
-puterea instalata care poate fi mai mica decat
cea dorita pe timp de frig
Reglarea se obtine prin decuplarea alimentarii convectoarelor, efectuata in cateva secunde
(contactori statici) sau minute (electromecanici). Reglarea dupa temperatura exterioara are ca
avantaj limitarea pierderilor de energie prin neglijenta, dar nu tine cont de aportul gratuit de
energie.
7.5 Gestiunea alimentarii
Aceasta corespunde la 2 precautii:
97
Asigurarea continuitatii alimentarii Optimizarea costului cu energia
Exigentele utilizatorilor pot fi diverse (congelator
care poate suporta o intrerupere de mai multe
ore daca un calculator nu admite nici o
intrerupere). Dupa caz se va instala un grup
electrogen sau o alimentare fara intrerupere. Pe
timp cu tarif mare trebuie redusa puterea
apelata pe retea prin pornirea unui grup
electrogen.
7.6 Imbunatatirea factorului de defazaj
Compensarea energiei reactive
Definirea factorului de defazaj
In instalatiile alimentate in c.a. energia absorbita care corespunde puterii aparente S (kVA), se
imparte in:
Energia activacorespunzatoare puterii active P
(kW) transformata integral in lucru mecanic si in
pierderi
Energia reactiva corespunzator puterii reactive
Q (kVAR) necesara excitatiei magnetice a
receptorilor (motoare, transformatori,..)
Factorul de defazaj cos este definit ca:
S
P
cos
Care pune in evidenta partea utila din puterea instalata si stabilirea diagramei:
Raportul Q / P corespunde la tg si afecteaza facturarea energiei (tarif verde).
Inconvenientul unui factor de defazare redus
Acestea sunt:
Reducerea puterii active
disponibile in secundarul
transformatorului care
alimenteaza instalatia
O intensitate pe linie mai mare
decat cea necesara lucrului
mecanic real furnizat
Penalitati pentru consumul
excesiv de energie reactiva
Diminuarea puterii active a transformatorului
Alimentarea instalatiei cu un cos redus, conduce la reducerea considerabila a puterii active
disponibile la bornele transformatorului:
Puterea nominala a transformatorului (kVA)
tg cos 100 160 250 400 630 1 000
2,29 0,4 40 64 100 160 252 400
1,73 0,5 50 80 125 200 315 500
1,33 0,6 60 96 150 240 378 600
1,02 0,7 70 118 175 280 441 700
0,75 0,8 80 128 200 320 504 800
0,48 0,9 90 144 225 360 567 900
0,36 0,94 94 150 235 376 592 940
Puterea activa disponibila in secundarul transformatorului
Curenti de linie mai mari
Au drept consecinte:
Cresterea caderilor de tensiune pe linie Cresterea sectiunii cablurilor. De exemplu, la o
putere de 15 kW:
2,5 mm 4 mm 6 mm 10 mm
98
cos = 1 cos=0,8 cos=0,6 cos=0,4
Penalitati
Energie
reactiva
P+HP
Energie
activa P+HP
tg
sec. prim.
kVARh
gratuita
kVARh
consumat
kVARh
facturat
29800 52280 0,57 0,70 21288 37254 15966

Puterea prescrisa Puterea de calcul PRM Depasire
facturata
P1 P2 P3 P4 P5 P1 P2 P3 P4 P5 PR PRM
90 250 250 250 250 176,4
Factorul de defazaj a aparatelor curente
Un factor de defazaj bun (=1) nu implica consum de energie reactiva si nu va fi penalizat, in timp
ce un factor rau de defazaj (cos < 0,928, tg > 0,4) va implica un consum de energie reactiva
si va fi penalizat. Intr-o instalatie factorul de defazare poate fi diferit in functie de aparatul utilizat:
Aparat cos tg
Motor asincron cu
rotor in scurtcircuit
Incarcat
la

0% 0,17 5,8
25% 0,55 1,52
50% 0,73 0,94
75% 0,8 0,75
100% 0,85 0,62
Lampa cu incandescenta 1 0
Lampa fluorescenta 0,5 1,73
Lampa cu descarcare 0,4 2,29
Cuptor cu rezistori 1 0
Cuptor cu inductie compensat 0,85 0,62
Cuptor cu arc 0,8 0,75
Post de sudura cu arc 0,7 1,02
Imbunatatirea lui cos a unei instalatii
Energia reactiva absorbita de motoare si transformatori variaza intre functionarea in gol si cea in
sarcina, atunci cand energia activa creste cu puterea furnizata. La merul in gol sau sub sarcina
redusa factorul de defazaj va fi foarte rau si deci:
Se evita mersul in gol a masinilor Se evita supradimensionarea motoarelor si
transformatorilor
Pentru a fi suficiente se impune si montarea bateriilor de compensare cu condensatori:
99
Calculul unei baterii de condensatori
Pornind de la datele instalatiei
Inainte de
compensare
Dupa compensare
cos = 0,928
tg cos tg = 0,4
2,29 0,4 1,895
1,98 0,45 1,592
1,73 0,5 1,337
1,52 0,55 1,124
1,33 0,6 0,939
1,17 0,65 0,774
1,02 0,7 0625
0,88 0,75 0,487
0,75 0,8 0,355
0,62 0,85 0,225
0,48 0,9 0,089
Exemplu:
P=100 kW Q=75 kVAR
75 0
100
75
,
P
Q
tg
Pentru ca tg
=0,40,355 kVAR / kW
Putere baterie
= 0,355 x 100 =
35,5 kVAR
Pornind de la factura energiei
Puterea bateriei de condensatori se determina in functie de:
Puterea medie a instalatiei in h de gol si de varf
iarna
Din tg mediu in primarul postului de
transformare.
Exemplu: un abonat cu consum de 52280 kWh pe durata a 220 h. puterea medie a instalatiei:
[ ] kW
t
W
P 237
220
52280

Abonatul doreste imbunatatirea de la cos = 0,819 (tg = 0,7) la cos = 0,928 (tg = 0,4),
pentru care bateria de condensatori va fi de putere Qc = P . (tg 1 - tg 2) = 237 . (0,7 - 0,4) =
71,1 kVAR
Alegerea bateriei de condensatori
Se realizeaza pe baza criteriilor:
Rentabilitatea materialului Limitele de configurare instalatie (numar de
transformatori, factori diferiti de defazare,..)
Exista 2 familii de produse:
Baterii de tip fix daca puterea bateriei este Cu reglare automata integrata care permite
100
15% din puterea aparenta S(kVA). conectarea
poate fi:
Manuala prin
disjunctor
sau
intrerupator
Semiautomata
prin contactor
Direct la
bornele
receptorului
adaptarea automata a puterii reactive data de
bateria de condensatori. Releul varmetric
detecteaza cos din instalatie si comanda
anclansarea grupului de condensatori in functie
de cos dorit, utilizat cand puterea reactiva
data de condensatori este > de 15% din puterea
aparenta.
Instalarea bateriei de condensatori
Se realizeaza pe diferite nivele ale instalatiei:
Compensare globala
Pentru instalatii de medie putere permite:
Suprimarea penalitatilor pentru
consum excesiv de energie
reactiva (tarif verde)
Ajustarea cererii reale a
instalatiei in kW, la puterea
aparenta prescrisa (kVA) (tarif
verde sau galben)
Usurarea postului de
transformare, o parte din
energia reactiva cedata
condensatorilor
Toate aceste compensari nu vor usura instalatiile din aval deoarece curentul reactiv total este
prezent in cablu pana la receptori.
Compensare partiala
Condensatorii vor fi montati pe fiecare ramura, pentru ateliere care functioneaza la diferite
regimuri.
101
Fata de compensarea globala, acest tip are avantajul usurarii cablurilor de alimentare in diferite
ateliere. Curentul reactiv total nu este prezent decat in cablul care pleaca de la dulapul de
distributie la receptori.
Compensare locala
Bateria de condensatori este racordata direct la aparat, cand puterea receptorului este mare in
raport cu cea prescrisa, fiind ideala deoarece introduce energia reactiva in dreptul consumatorului.
Protectie si racordare
La punerea sub tensiune a condensatorilor curentul (egal cu cel de scurtcircuit) va depinde de:
Puterea de scurtcircuit a retelei Puterea bateriei de condensatori
Norma UTE C 54-100 impune ca bateriile de condensatori sa poata suporta o suprasarcina
permanenta de 30% datorita armonicelor si in consecinta cablul de alimentare ca si dispozitivele
de comanda si protectie sa fie supradimensionate.
Precautii de exploatare si utilizare
Regula 1 Regula 2 Regula 3
Daca curentul din amonte
devine < curentul dinaintea
compensarii, trebuie
reconsiderate reglajele de
protectie
Deoarece echipamentele electronice
de putere sunt generatoare de
armonici, condensatorii sensibili la
armonici, impedanta scade
proportional cu rangul armonicii,
Condensatorii sunt cuplati in
pentru a furniza pe aceiasi
capacitate o putere reactiva
de 3 ori mai mare
102
daca puterea echipamentului
electronic este < 10% din puterea
transformatorului, se poate utiliza
condensatori standard supraizolati si
bobine antiarmonice
7.7 Tarifarea energiei electrice
Analiza consumului de electricitate
Sunt in vigoare 3 tarife:
Albastru Galben Verde
de la 3 KVA la 36 KVA de la 36 KVA la 250 KVA > 250 KVA.
Tariful albastru
Se aplica clientuilor casnici si agricoli si micilor intreprinzatori. Exista 2 elemente de tarifare:
Primul care este fix si functie de puterea
prescrisa
Pretul pe kWh consumat
Gama de puteri prescrise
Putere Racord Curent la
230 V
Curent la
400V
3 KW Monofazat 15 A
6 KW 30 A 10 A
9 KW Monofazat 45 A 15 A
12 KW sau 60 A 20 A
15 KW trifazat 75 A 25 A
18 KW 90 A 30 A
24 KW 40 A
30 KW Trifazat 50 A
36 KW 60 A
Optiuni
Ore de varf (8h pe zi) Zile cu goluri Tempo
Pentru abonati >3 KVA,
facturate la un pret redus dar
fixat initial mai sus
Pentru abonati la JT care pot
limita consumul in timpul cererii
mari de energie, respectiv 22
zile consecutive pa an sau de
la 01.11-31.03 timp de 18h.
clientii sunt avertizati cu 1/2h
inaintea decuplarii, dar pot
ramanea cuplati cu un tarif mult
mai mare.
Pentru abonatii la JT cu grija
consumului de energie
adaptate la costul de
producere a energiei.
Pentru asta se imparte anul in:
300 zile
albastru
43 zile
albe
22 zile
rosu
Cost
redus
Cost
ridicat
103
Zilnic se imparte in:
16 ore 8 ore
Gol Varf
Costul depinde de culoarea
zilei si de ora.
Contorizare
Contorul va fi monofazat sau trifazat functie de alimentare.
Tarif galben
Elementele de tarifare sunt:
Prima fixatie anuala in functie
de puterea prescrisa
Pretul in kWh consumati Eventuale penalitati de
depasire a puterii prin
contor,daca este posibil
Versiuni de tarifare
Utilizatori medii cu consum neregulat
(<2300h/an), cu cost mai redus
Utilizatori mari cu consumuri mai regulate
(>2300h/an), cu cost mai ridicat
PUISSANCE A SOUSCRIRE
DEPASSEMENT
En version UM et en version UL sans dnivel de puissance, le dpassement n'est pas possible
puisque contrl par un disjoncteur calibr sur la puissance souscrite.
En version UL avec dnivel de puissance, les dpassements de puissance sont possibles et sont
facturs sur la base du temps de dpassement (contrle par indicateur de puissance atteinte).
ENERGIE REACTIVE
Dans le cadre du tarif jaune, il n'y a pas de facturation de l'nergie ractive puisque la puissance
souscrite est exprime en kVA. Nanmoins un mauvais facteur de puissance sera pnalisant au
niveau du contrat souscrit.
COMPTAGE
Le comptage est effectu l'aide d'un compteur triphas d'nergie active double tarif (HPH, HCH,
puis HPE et HCE). Lorsque le dpassement de puissance est possible, un contrleur de puissance
enregistre les temps de dpassement.
LE TARIF VERT
Ce tarif s'applique aux grosses entreprises qui souscrivent des puissances importantes. La
tarification est encore plus dtaille et complexe que pour les tarifs vus prcdemment.
QUEL TARIF VERT ?
Selon la taille de l'installation P (voir mode de calcul paragraphe suivant), plusieurs types de tarifs
verts sont proposs:
104
P < 3 MW: tarif vert A5
3MW < P < 10 MW: tarif vert A5 ou A8
10 MW < P < 40 MW: tarif vert B8
P > 40 MW: tarif vert C
La formule que nous propose EDF pour calculer la taille d'une installation est la suivante :
P = Phch + 0,3( Phpe - Phch ) avec :
Phch puissance en heures creuses d'hiver
Phpe puissance en heures pleines d't
Notre tude portera surtout sur l'tude du tarif vert A5.
ELEMENTS DE TARIFICATION
Les lments de tarification sont :
une prime fixe annuelle fonction de la puissance souscrite
le prix des KWh consomms
ventuellement les pnalits de dpassement de puissance
le prix de l'nergie ractive au del de tg j = 0,4 lors des heures de pointe (HP) et des heures
pleines d'hiver (HPH).
VERSIONS TARIFAIRES
Il existe quatre versions tarifaires:
Courtes utilisations (CU): utilisation infrieure 2000 h par an
Moyennes utilisations (MU): utilisation comprise entre 2000 h et 3500 h par an
Longues utilisations (LU): utilisation comprise entre 3500 h et 6300 h par an
Trs longues utilisations (TLU): utilisation suprieure 6300 h par an.
Selon la version choisie, le cot du KWh et de la prime fixe diffre.
105
Compatibilitate electromagnetic Noiuni generale 106

CEM Notiuni

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CEM Notiuni

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Compatibilitate electromagnetic Noiuni generale

, i este cu att mai important cu ct fenomenul tranzitoriu este

sin 2 sin 2 ... 2 sin 2 sin 2

Raportul dintre valoarea efectiva a armonicilor la cea a marimii alternative CEI

La frecventa de rezonanta F0 (0), impedanta este :

ui materialul atea rezistivit

Se va studia ca Fr sa coincida cu prima raza caracteristica spectrului filtrului (mai mare).

Acest curent Id va genera masei receptorului in defect un potential:

Deci va rezulta o inegalitate intre lungimile cablurilor, astfel:

Exemplu: Fie reteaua 230 / 400 V, Ru1 = 8, Ru2 = 12

Defectul nu poate fi decat unul de faza,

In acest caz tensiunea in calcul va fi cea simpla

Lungimile maxime ale cablurilor pentru regim TN

trifazat it scurtcircu de curentului ensitatea int I

S-ar putea să vă placă și