Compatibilitate Electromagnetică

Standardizare şi Testare

Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN

http://users.utcluj.ro/~adina/
Facultatea de Inginerie Electrică / Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări
Tel.: 0264 401 468, Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro
Curs 5 1 /46
Curs 5 2 /46
 • Emisii prin radiație
C5.1

• Standarde și reglementări
C5.2

• Proceduri și metode de test

C5.3

• Supresia perturbațiilor electromagnetice

C5.4 produse prin radiație

Curs 5 3 /46
 Emisii prin radiație

Curs 5 4 /46
 Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Element Element
Mecanism de
perturbator perturbat
cuplaj (Cale)
(Emițător) (Receptor)
În funcție de mediul de propagare și distanța față de sursa de perturbații,
mărimile perturbatoare ajung pe căi diferite și în combinații diverse până la
circuitul perturbat.
Curs 5 5 /46
 Mecanisme
de cuplaj
Element perturbator ale EMI
(Emițător)

Cuplaj prin Cuplaj electric Cuplaj magnetic Cuplaj prin

conducție (câmp electric (câmp magnetic radiație (câmp
(galvanic) E) H) elmag. E/H)

Element perturbat (Receptor)

Dacă lungimea de undă și dimensiunile perturbatorului sunt comparabile, apare

radiația electromagnetică.
În domeniul frecvenței radio obișnuite, de la 0.1 până la 30 MHz, apar perturbații
transmise prin conducție, iar în domeniul undelor ultrascurte (UUS) și peste,
perturbații transmise prin radiație.
Curs 5 6 /46
 Cuplajul prin radiație
electromagnetică

Cuplajul prin radiație electromagnetică reprezintă orice cuplaj care se

realizează într-un mediu dielectric (putându-se considera astfel și
cuplajele electric și magnetic) în care câmpul electric și magnetic sunt
independente unul de altul – zona apropiată.

Dacă însă, sistemul de recepție perturbat se găsește în zona depărtată a

câmpului electromagnetic produs de purturbator, câmpul electric și
magnetic există simultan și sunt legate unul de celălalt prin impedanța
de undă a mediului, Z, (vidul).

unde:
▪
▪
Curs 5 7 /46
 Generarea câmpului

Câmp apropiat Câmp îndepărtat

Curs 5 8 /46
 Impedanța de undă
Raportul intensitățior cîmpurilor electric și magnetic (E/H) se numește
impedanță de undă.
Impedanța de undă reprezintă un parametru cheie pentru orice undă deoarece
determină eficiența cuplajului cu o altă structură conductoare, și de asemenea
determină eficiența oricărui ecran conductor care este folosit pentru a o bloca.
În câmp îndepărtat, adică pentru d > λ /2π, unda este cunoscută sub denumirea
de undă plană și câmpurile E și H scad cu aceeași rată odată cu distanța. De
aceea impedanța lui este constantă, și este egală cu impedanța aerului dată de
ecuația:

În câmp apropiat, d < λ/2π, impedanța de undă este determinată de

caracteristicile sursei. Un curent mic, un radiator cu o tensiune mare (cum ar fi o
tijă) va genera în special un câmp electric de impedanță mare, în timp ce un
curent mare, un radiator de tensiune mică (cum ar fi o buclă) va genera în special
un câmp magnetic de impedanță mică.
Dacă (ca un caz special) structura radiantă se întâmplă să aibă o impedanță în
jurul valorii de 377Ω, atunci o undă plană poate de fapt să fie generată în câmp
apropiat, depinzând de geometrie.
Curs 5 9 /46
 Regiunea din jurul valorii λ/2π, sau de aproximativ 1/6 din
lungimea de undă, este denumită zona de tranziție dintre câmpul apropiat și
câmpul îndepărtat. Acesta nu este un criteriu de precizie, ci mai degraba indică
regiunea în care structura câmpului se schimba de la complex la simplu.

Se presupune că undele plane se găsesc întotdeauna în câmpul îndepărtat, în timp

ce dacă ne gândim la câmpul apropiat este necesar să se considere individual și
separat câmpul electric și cel magnetic.
Curs 5 10 /46
 Criteriul Rayleigh
Există o altă modalitate de
definire a tranziției dintre
câmpurile apropiate și cele
îndepărtate, determinată de gama
Rayleigh.
Aceasta nu are nimic de a face cu
structura câmpului dată de
ecuațiiile lui Maxwell, ci se
bazează pe natura diagramei de
radiație a orcărei antene fizice
(sau echipament supus testării -
EUT) care este prea mare pentru
a fi o sursă punctiformă.
Acesta este un criteriu care face legătura dintre lungimea de undă și dimensiunea
maximă a antenei (sau a EUT) cu distanța față de aceasta. Folosind criteriul
Rayleigh, câmpul îndepărtat este definit ca fiind aflat după o distanță:

unde D este dimensiunea maximă a unei antene.

Curs 5 11 /46
 Modele de cuplaj
= DM – CM – Modul antenă =
Se consideră două elemente ale unui echipament interconectate printr-un
cablu. Cablul transportă curenții de semnal în mod diferențial (care pleacă și se
întorc) de-a lungul celor două conductoare aflate în imediata apropiere. Un
câmp radiant poate să se cupleze la acest sistem și să inducă interferențe de
mod diferențial între cele două fire; similar, curentul diferențial va induce un
câmp radiant.

Cablul transportă de asemenea curenți în mod comun, ceea ce înseamnă că toți

curenții sunt transportați în acceași direcție pe fiecare conductor. Acești curenți
de cele mai multe ori nu au nimic de a face cu, curenții de semnal.
Curs 5 12 /46
 Curenții de CM pot fi induși de un cuplaj de câmp extern la bucla formată de
cablu, planul pământ și diverse impedanțe care conectează echipamentul la
pământ, și care pot cauza mai apoi curenții diferențiali interni la care
echipamentul este susceptibil.

Existența curenților RF CM subliniază faptul că nici un cablu, oricare ar fi

semnalul pe care ar trebui să-l transporte – chiar dacă e un singur fir – nu poate fi
văzut ca fiind sigur din punct de vedere EMC.
Aceste impedanțe de dispersie sunt accidentale și nu sunt proiectate în
echipament.
Acestea nu apar pe nici o diagramă de circuit, și sunt mult mai greu de controlat
sau prezis decât alți parametrii cum ar fi distanța dintre cabluri și filtrarea care
determină cuplaje DM.
Curs 5 13 /46
 Curenții de mod antenă sunt transportați în aceeași direcție prin cablu și planul
de referință pământ. Ei nu ar trebui să apară ca un rezultat a unui zgomot generat
intern, dar vor apărea când întregul sistem, inclusiv planul pământului, este
expus la un câmp extern.

Un exemplu poate fi zborul unui avion prin transmisia unei raze a unui radar.
Curenții de mod antenă devin o problemă doar pentru susceptibilitatea câmpului
radiat a sistemelor autonome atunci când acestea sunt convertite la modul
diferențial sau modul comun de către impedanțe variabile în diferite căi de
curent.
Curs 5 14 /46
 Standarde și
reglementări

Curs 5 15 /46
 SR EN 55011

SR EN 55014-1
CISPR 14-1

SR EN 55022
CISPR 22

Curs 5 16 /46
 SR EN 55011
Echipamente de radiofrecvență industriale, științifice și
medicale (ISM ), 2001
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Limitele și metodele de măsurare care figurează în prezentul standard
internațional se aplică echipamentelor industriale, științifice și medicale (ISM)
precum și echipamentelor de electroeroziune.
Procedurile sunt indicate pentru măsurarea perturbațiilor radioelectrice și valorile
lor limită sunt date în banda de frecvențe de la 9 kHz până la 400 GHz.

Definiție instalație / echipament ISM

Instalație / echipament ISM = instalație sau echipament conceput pentru a produce
și utiliza, într-un spațiu redus, energia radiolectrică pentru aplicații industriale,
științifice, medicale, casnice sau similare, excluzând aplicațiile din domeniul
telecomunicațiilor și tehnologiei informației și alte aplicații acoperite de alte
publicații CISPR.
Curs 5 17 /46
 Clasificarea echipamentelor ISM

Echipamentele ISM - trebuie să poarte o marcare de producător, care să

indice clasa și grupa echipamentului.

Clasificarea echipamentelor ISM – Separarea în grupe

Echipamente ISM din Grupa 1: – Grupa 1 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență cuplată prin conducție este produsă sau
utilizată intenționat, pentru că ea este necesară funcționării interne a
echipamentului propriu-zis.

Echipamente ISM din Grupa 2: – Grupa 2 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență este produsă sau utilizată intenționat sub
formă de radiație electromagnetică pentru tratamentul materialelor, precum
și a echipamentelor de electroeroziune.

Curs 5 18 /46
 Clasificarea echipamentelor ISM – Împărțirea în clase

Echipamente de Clasa A: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în toate localurile, altele decât cele casnice și altele decât cele conectate
direct la o rețea electrică de distribuție de joasă tensiune care alimentează
clădiri de locuit;

Echipamente de Clasa B: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în locuințe și întreprinderi conectate direct la o rețea electrică de distribuție
de joasă tensiune care alimentează clădiri cu locuințe.

Valori limită ale perturbațiilor electromagnetice – cerințe de măsurare

Echipamente de Clasa A: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice pot fi

măsurare fie pe un amplasament de încercare, fie “în situ”, după preferința
constructorului.
Echipamente de Clasa B: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice
trebuie să fie măsurate pe un amplasament de încercare.

Curs 5 19 /46
 Valori limită ale radiației electromagnetice perturbatoare

Echipamentul supus încercării trebuie să respecte limitele, atunci când

se utilizează un aparat de măsurat cu detector de valoare cvasivârf.

❖ sub 30 MHz, limitele se aplică componentei magnetice a radiației

electromagnetice perturbatoare;
❖ între 30 MHz și 1 GHz limitele se aplică componentei electrice a
radiației electromagnetice perturbatoare;
❖ peste 1 GHz limitele se aplică puterii radiației electromagnetice
perturbatoare.

Curs 5 20 /46
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1
Compatibilitate electromagnetică. Cerințe pentru aparate
electrocasnice, unelte electrice și aparate similare, 2007
Partea 1. Emisie / Partea 2. Imunitate

Domeniu de aplicare

Acest standard se referă la perturbații radioelectrice conduse și radiate,

produse de aparate ale căror funcții principale sunt asigurate de motoare și
dispozitive de comutație sau de dispozitive de reglare, cu excepția cazului când
energia de radiofrecvență este generată intenționat sau destinată iluminatului.

Standardul se referă la echipamente precum: aparate electrocasnice, unelte

electrice, dispozitive de comandă și de reglare cu semiconductoare, aparate
electromedicale acționate cu motor, jucării electrice / electronice, mașini de
distribuire automată, precum și proiectoare de cinema sau de diapozitive.
Curs 5 21 /46
 Clasificarea echipamentelor

Motoare de putere nominală mai mică de 700 W

Motoare de putere nominală mai mare de 700 W

și mai mică 1 000 W

Motoare de putere nominală mai mare

de 1 000 W

Curs 5 22 /46
 Perturbații radiate

Cerințele pentru perturbațiile radiate sunt limitate, în acest

standard, la jucării.

Măsurătorile pot fi făcute la o distanță mai mică, până la 3 m.

Pentru a determina conformitatea trebuie să fie utilizat un factor

de proporționaliate de 20 dB pe decadă pentru a converti
rezultatele măsurării la distanța specificată.

Curs 5 23 /46
 SR EN 55022, CISPR 22
Echipamente pentru tehnologia informației, 2011
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și
metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard internațional se aplică la ETI. Sunt indicate proceduri

pentru măsurarea nivelurilor perturbațiilor generate de ETI; limitele sunt
specificate pentru domeniul de frecvențe de la 9 kHz pana la 400 GHz atât
pentru echipamentele de clasa A cât și de clasa B. Nu este necesar să se
efectueze măsurări la frecvențe pentru care nu sunt specificate limite.
Scopul acestui standard este de a stabili cerințe uniforme pentru limitele
perturbațiilor radioelectrice ale echipamentelor cuprinse în domeniul de
aplicare, de a fixa limite pentru nivelul perturbațiilor, de a descrie metode
de măsurare, de a standardiza condițiile de funcționare și interpretarea
rezultatelor.
Curs 5 24 /46
 Definiție ETI

Echipament pt tehnologia informației = este orice echipament care are o

funcție primară de intrare, stocare, afișare, regăsire, transmitere, procesare,
comutare sau control a datelor și a mesajelor de telecomunicații și care pot
fi echipate cu unul sau mai multe porturi terminale utilizate în mod obișnuit
pentru transferul de informații.

Clasificarea echipamentelor ETI

Echipamentele pt tehnologia informației , ETI, se împart în două clase:

❑ ETI Clasa A;

❑ ETI Clasa B.

Curs 5 25 /46
 ETI Clasa B: – sunt destinate în pricipal pentru a fi utilizate în mediul
rezidențial și pot include:
➢ echipamente care nu au un amplasament de utilizare fix, de
exemplu echipamentele portabile alimentate de la acumulatoare
sau baterii încorporate;
➢ echipamente terminale de telecomunicații alimentate la o rețea
de telecomunicații;
➢ calculatoare personale și echipamente auxiliare conectate la
acestea.
ETI Clasa A: – este formată din toate celelalte ETI care respectă limitele
de perturbații ale clasei A, dar nu pe cele ale clasei B. În instrucțiunile de
utilizare trebuie să fie inclus un avertisment care să evidențieze clasa din
care face parte, deoarece aceste echipamente pot provoca interferențe
radio și i se poate cere utilizatorului să ia măsuri corespunzătoare.
Curs 5 26 /46
 Proceduri și metode
de test

Curs 5 27 /46
 Standul de măsurare a perturbațiilor transmise
prin radiație

Curs 5 28 /46
 Aparate utilizate
Antena
LPDA constă, în mod obișnuit, dintr-o serie
de dipoli cunoscuți sub denumirea de
"elemente", poziționate de-a lungul unui
braț de sprijin situat pe axa antenei.
Elementele sunt distanțate la intervale după
o funcție logaritmică a frecvenței,
cunoscută ca d sau sigma.
Lungimea elementelor corespunde rezonanței la frecvențe diferite din
lărgimea de bandă a antenei. Aceasta duce la o serie de dipoli tot mai
scurte spre "frontul" antenei.
Relația dintre lungimi este o funcție cunoscută sub numele de tau.
Lungimile în continuă scădere fac aspectul LPDA, privit din partea de
sus, ca un triunghi sau săgeată cu vârful îndreptat în direcția modelului
de radiație de vârf. Sigma și tau sunt elementele de design cheie ale
designului LPDA.
Curs 5 29 /46
 Fiecare element din proiectul LPDA este "activ", adică conectat electric
la linia de alimentare împreună cu celelalte elemente, deși la o anumită
frecvență majoritatea elementelor nu atrag decat puțin curent. Fiecare
element succesiv este conectat în fază opusă la conexiunea activă care
rulează ca o linie de transmisie de-a lungul brațului. Din acest motiv,
acea linie de transmisie poate fi văzută adesea zig-zagging peste brațul
de susținere al elementelor. Un model comun de proiectare este de a
utiliza două brațe care acționează de asemenea ca linia de transmisie,
montarea dipolilor pe brațele alternative. Alte forme ale designului log-
periodic înlocuiesc dipolii cu linia de transmisie în sine, formând antena
zig-zag log-periodică. Există și multe alte forme care utilizează firul de
transmisie ca element activ.

Curs 5 30 /46
 Analizorul spectral

Analogul osciloscopului în
domeniu frecvență.

Utilizări:
❖ Vizualizarea spectrului semnalului;
❖ Măsurarea Spurious emissions (emisii parazite);
❖ Măsurări de compatibilitate electromagnetică;
❖ Monitorizarea spectrului radioelectric;
❖ Determinarea distorsiunilor armonice și de intermodulație;
❖ Măsurarea puterii de ieșire;
❖ Măsurarea benzii ocupate;
❖ Determinarea modulației, demodulare.
Curs 5 31 /46
 SR EN 55011
Benzi de frecvență

❖ Banda de frecvențe de la 9 kHz până la 150 kHz

Limitele pentru radiația electromagnetică perturbatoare în banda
de frecvențe de la 9 kHz până la 150 kHz sunt în studiu, cu
excepția cuptoarelor cu inducție.

❖ Banda de frecvențe de la 150 kHz până la 1 GHz

Valorile limită ale radiației electromagnetice perturbatoare în
banda de frecvențe de la 150 kHz la 1GHz:
▪ pentru echipamentele din Grupa 1, Clasele A și B sunt
specificate în Tabelul 1,
▪ pentru echipamentele din Grupa 2, Clasa B în Tabelul 2,
▪ pentru echipamentele din Grupa 2, Clasa A în Tabelul 3.
Pentru cuptoarele cu inducție din Grupa 2, Clasa B limitele sunt
specificate în Tabelul 4 și 5.
Curs 5 32 /46
 Tabelul 1, Grupa 1, Clasele A și B
Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare pentru echipamente din Grupa 1
Măs. pe amplasament de încercare Măsurare ,,în situ’’
Grupa 1, Clasa A Grupa 1, Calsa B Grupa 1, Clasa A
Banda de Distanța de Dist. de măsurare Măsurătoare la o dist. de 30 m plecând de la
frecvență, măsurare 30 m 10 m peretele exterior al clădirii în care se găsește
MHz dB(µV/m) dB(µV/m) echipamentul, dB(µV/m)
0.15-30 în studiu în studiu în studiu
30-230 30 30 30
230-1000 37 37 37

Limite ale radiatiei electromagnetice perturbatoare pentru echipamente

din Grupa 2, Clasa B, măsurate pe un amplasament de încercare
Banda de Câmp electric de cvasivârf Câmp magnetic de cvasivârf
frecvențe, MHz Dist. de măs. 10 m, dB(µV/m) Dist. de măs. 3 m, dB(µA/m)
Tabelul 2,
0.15-30 - 39-3
Grupa 2,
30-80.872 30 -
Clasa B
80.872-81.828 50 -
81.848-134.786 30 -
134.786-136.414 50 -
136.414-230 30 -

Curs 5
230-1000 37 -
33 /46
 Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare pentru echipamentele
din Grupa 2, Clasa A
Limite la o distanță de măsurare D
Tabelul 3, Banda de Distanța D măsurată de la Distanta D=30m masurata de la
frecvențe peretele exterior al echipament, pe un amplasament de
Grupa 2, MHz clădirii, dB(µV/m) incercare, dB(µV/m)
Clasa A 0.15-0.49 75 85
0.49-1.705 65 75
1.705-2.194 70 80
2.194-3.95 65 75
3.95-20 50 60
20-30 40 50
30-47 48 58
……. ……. …….
87-134.786 40 50
134.786-136.414 50 60
136.414-156 40 50
156-174 54 64
174-188.7 30 40
188.7-190.979 40 50
190.979-230 30 40
230-400 40 50
400-470 43 53
470-1000 40 50

Curs 5 34 /46
 Tabelul 4, Grupa 2, Clasa B, Cuptoare cu inducție
Limite ale curentului indus de câmpul magnetic într-o antenă cadru
de 2 m, amplasată în jurul echipamentului supus încercării
Banda de Limite în dB(µA)
frecvențe Valoare de cvasivârf
MHz
Conponenta orizontală Componenta verticală
0.009-0.07 88 106
0.07-0.1485 88-58 106-76
0.1485-30 58-22 76-40
Tabelul 5, Grupa 2, Clasa B, Cuptoare cu inducție
Limite ale câmpului magnetic
Banda de frecvențe, MHz Limite în dB(µA/m) la o distanță de 3m
Valoare de cvasivârf
0.009-0.07 69
0.07-0.1485 69-39
0.1485-4 39-3
4-30 3
Curs 5 35 /46
 ❖ Banda de frecvențe de la 1 GHz până la 18 GHz

Pentru măsurările pe un amplasament de încercare, limita puterii

radiației electromagnetice perturbatoare este de 57 dB(pW) putere
aparentă radiată relativă la un dipol semi-undă în banda de frecvențe
de la 11.7 GHz până la 12.7 GHz. Pentru restul benzii, limitele sunt în
studiu.

Pentru măsurările “în situ” limitele sunt în studiu.

Limitele asociate metodei de măsurare care utilizează o cameră

reverberantă sunt în studiu.

❖ Banda de frecvențe de la 18 GHz la 400

Limitele pentru banda de frecvențe de 18 GHz la 400 sunt în studiu.

Curs 5 36 /46
 Implementarea limitelor

Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare

pentru echipamente din Grupa 1
Măsurare ,,în situ’’
Grupa 1, Clasa A
Banda de Măsurătoare la o distanță de 30 m
frecvența, plecând de la peretele exterior al
MHz clădirii în care se găsește
echipamentul, dB(µV/m)
0.15-30 In studiu
30-230 30
230-1000 37

Curs 5 37 /46
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1

Limitele perturbațiilor radiate pentru jucării în domeniul de

frecvențe de la 30 MHz la 1000 MHz la 10 m distanță de sursă

Domeniul de
frecvență, MHz Quasi-Peak, dB(µV/m)

30-230 30

230-1000 37

Curs 5 38 /46
 Implementarea limitelor

Domeniul de Quasi-Peak,
frecvență, MHz dB(µV/m)
30-230 30

230-1000 37

Curs 5 39 /46
 SR EN 55022, CISPR 22

Perturbații radiate

Echipamentul supus încercării trebuie să respecte limitele din Tabelele 1

sau 2, dacă măsurarea se efecutează la o distanță de măsurare R în
conformitate cu metodele descrise în standard.

Dacă indicația receptorului de măsurare este fluctuantă în apropierea

limitei, această indicație trebuie să fie urmarită cel puțin 15 s la fiecare
frecvență de măsurare; indicația maximă trebuie să fie înregistrată, cu
excepția oricărui vârf singular care trebuie să fie neglijat.

Curs 5 40 /46
 Limite ale pertubațiilor radiate pentru
ETI de clasa A la o distanță de 10 m
Tabelul 1, Domeniul de Limite cavsivârf,
frecvență, MHz dB (µV/m)
ETI Clasa A
30-230 40
230-1000 47

Limite ale pertubațiilor radiate pentru

ETI de clasa B la o distanță de 10 m
Tabelul 2,
Domeniul de Limite cavsivârf,
ETI Clasa B frecvență, MHz dB (µV/m)
30-230 30
230-1000 37

Curs 5 41 /46
 Implementarea limitelor

Limite ale pertubațiilor radiate pentru

ETI de clasa A la o distanță de 10 m
Domeniul de Limite cavsivârf,
frecvență, MHz dB (µV/m)
30-230 40
230-1000 47

Curs 5 42 /46
 SR EN 55011

Perturbații radiate
– Pressing Line 800 -

Curs 5 43 /46
Curs 5 44 /46
 SR EN 55011

Perturbații radiate – Coil Car

Curs 5 45 /46
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!!!)

JJJJJ

Curs 5 46 /46