Compatibilitate Electromagnetică

Standardizare şi Testare

Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN

http://users.utcluj.ro/~adina/
Facultatea de Inginerie Electrică / Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări
Tel.: 0264 401 468, Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro

Curs 1 1 /68
 Cod disciplină: 6xo8ys3

❖ CURS: 1 h – onsite – sala P02

Conf. dr. ing. ec. Adina Giurgiuman

❖ LABORATOR: 2 h – onsite
sala Corp B Dorobanților, str. Dorobanților nr. 71-73
Asist. drd. ing. Marian Răzvan Gliga
Asist. drd. ing. Sergiu Andreica
Curs 1 2 /68
 ❖ Onsite:
Test grilă (C) – 80 % + test laborator – 20%.

❖ Online:
Test grilă (C) Teams - 80 % + test laborator – 20%.

Curs 1 3 /68
 Structura
cursului
CEST

Curs 1 4 /68
 CURS 1

Partea I: Introducere în Compatibilitate

electromagnetică

❖ Note istorice
❖ EMC-EMI exemple faimoase
❖ Exemple, Domenii practice de utilizare a
standardelor CEM
Curs 1 5 /68
 CURS 2
Partea II: Noțiuni fundamentale de
Compatibilitate electromagnetică
❖ Definiții
❖ Clasificarea surselor de perturbații
(interferențe electromagnetice)
❖ Efectele interferențelor electromagnetice
❖ Natura interferențelor electromagnetice

Partea III: Mărimi și unități specifice

❖ Decibeli și Unități Comune EMC
Curs 1 6 /68
 CURS 3

Partea IV: Standardizare în EMC

❖ Definirea standardului
❖ Tipuri de standarde
❖ Organisme de standardizare
❖ Elaborarea unui standard
❖ Clasificarea și numerotarea standardelor
❖ Principiile, obiectivele și avantajele
standardizării
❖ Inovare prin standardizare
Curs 1 7 /68
 CURS 4

Partea V: Emisii prin conducție

❖ Emisii prin conducție

❖ Standarde și reglementări

❖ Proceduri și metode de test

❖ Supresia perturbațiilor electromagnetice

produse prin conducție

Curs 1 8 /68
 CURS 5

Partea VI: Emisii prin radiație

❖ Emisii prin radiație

❖ Standarde și reglementări
❖ Proceduri și metode de test
❖ Supresia perturbațiilor electromagnetice
produse prin radiație

Curs 1 9 /68
 CURS 6
Partea VII: Expunerea umană la
câmpuri electromagnetice
Studiul distribuției de câmp electric și magnetic în incinta
stațiilor electrice de înaltă și foarte înaltă tensiune

Staţia 400/220 kV Roşiori

Curs 1 10 /68
 CURS 7
Partea VIII: Imunitate condusă. Regimuri tranzitorii
rapide și supratensiuni atmosferice

❖ Imunitate condusă (Susceptibilitate prin

conducție)
❖ Regimuri tranzitorii rapide și
supratensiuni atmosferice
❖ Standarde și reglementări
❖ Proceduri și metode de test
❖ Tehnici de supresie
Curs 1 11 /68
 Obiectivele cursului
0. Familiarizarea cu noțiunile fundamentale, metodele și
principiile specifice EMC

1. Familiarizarea cu principalele organisme de standardizare

existente pe plan mondial

2. Familiarizarea cu cerințele principalelor standarde

internaționale în domeniul EMC

3. Familiarizarea cu principalele metode de test în EMC

Curs 1 12 /68
Curs 1 13 /68
 C1.1
• EMC - EMI exemple faimoase

C1.2 • Note istorice

• Exemple, Domenii practice de

C1.3 utilizare a standardelor CEM

Curs 1 14 /68
 Motto
Percepţia convenţională
“If it looks like a duck and if it walks like a
duck and it quacks like a duck, it probably is a
duck”
“Dacă arată ca o raţă şi se mişcă ca o raţă şi măcăne ca
o raţă este probabil o raţă”

Percepţia expertului în EMC

(Henry W.Ott USA)
“If it radiates like an antenna and it receives like
an antenna and it doesn’t look like an antenna, it
probably still is an antenna”
“Daca radiază ca o antenă şi recepţionează ca o antenă
şi nu arată ca o antenă este probabil totuşi o antenă”
Curs 1 15 /68
 Compatibilitatea electromagnetică:
❑ reprezintă capacitatea unui echipament electric sau electronic de a
funcţiona normal într-un mediu de câmpuri electromagnetice, fără a
influenţa acest mediu în care se află si alte echipamente.

❑ un dispozitiv electric se considera compatibil dacă în calitate de

emiţător produce emisii tolerabile, iar în calitate de receptor posedă
imunitate, respectiv rezistenţă suficientă la perturbaţii (interferenţe).

Curs 1 16 /68
 Interferenţa (perturbaţia) electromagnetică:
❑ este reprezentată printr-un semnal nedorit, care este indus datorită
câmpului electromagnetic poluant, semnal care poate defecta
funcţionarea unui echipament sau sistem.

❑ poate fi definită ca o poluare electromagnetica, la fel de periculoasă

ca poluarea aerului sau a apei în mediul ambiant.

Curs 1 17 /68
 Orice problemă de compatibilitate
electromagnetică implică trei elemente:

Sursa Cale de propagare Receptor

❑ un emiţător de perturbaţii (sursa) - un echipament sau un fenomen

natural sau artificial capabil să emită energie electromagnetică;
❑ un receptor de perturbaţii (receptor) – un sistem a cărui funcţionare
poate fi afectată de semnalele nedorite, un sistem capabil să
recepţioneze energie electromagnetică din mediul înconjurător;
❑ un mecanism de cuplaj (cale de propagare) – cale de pătrundere a
semnalelor perturbatoare în receptor.

Observaţie: atunci când semnalul perturbator pătrunde în sistemul

perturbat, se produce o suprapunere şi o compunere a acestuia cu
semnalele utile, rezultând o interferenţă electromagnetică perturbatoare.
 NOTE ISTORICE

Curs 1 19 /68
 Înainte de era celui de al 2-lea Război Mondial
Interferența mediului electromagnetic a început a fi recunoscută ca un
subiect de mare importanță practică în anii 1920.
Odată cu folosirea transmisiilor radio, interferențele în gama de frecvență
radio (denumite și zgomote(perturbații) electromagnetice) au fost văzute ca
un motiv de îngrijorare de către producătorii de echipamente de electronică
de putere și de companiile de dispozitive electrice din Statele Unite.
Eforturile acestora au condus, în anii 1930, la publicarea mai multor
rapoarte tehnice, precum și a unei documentare a metodelor de măsurare și
la evoluția instrumentelor de testare pentru studierea zgomotelor
electromagnetice.
Comisia Internațională de Electrotehnică (International Electrotechnical
Commission - lEC) și Uniunea Internațională de Radiodifuzare (International Union
of Broadcasting) și-au reunit eforturile în anii 1930 pentru a discuta problemele
tehnice relevante.
Astfel, în 1933, a fost format Comitetul Special Internațional cu privire la
Interferențele Radio (International Special Committee on Radio
Interference) (CISPR - Comite International Special des Perturbations
Radioelectrique) și prima întâlnire a CISPR a avut loc în 1934.
Curs 1 20 /68
 Dintre pașii importanți din progresul făcut pe
parcursul acestei perioade amintim:
Publicarea unui Raport în 1940 (în Statele Unite) cu privire la
metodele de măsurare a perturbațiilor (zgomotelor) radio.
Publicarea unui volum de proceedings și rapoarte după întâlnirea
CISPR RI I-8 din 1934 până în 1939 conținând informații cu privire la
proiectarea receptorilor de măsurare, rețelelor de alimentare
artificiale, măsurării câmpurilor, și altele.
Specificații asupra perturbațiilor radio și a intensității câmpului în
gama de frecvență 0.15 - 18 MHz.
Măsurări practice ale intensității câmpului de radiodifuzare, și ale
intensității câmpului de perturbații radio în vecinătatea liniilor
electrice aeriene.
Dezvoltarea procedurilor pentru măsurarea perturbațiilor radio
conduse de la aparatele electrice, și crearea unei rețele de alimentare
artificiale pentru a fi utilizată în asemenea măsurări în gama de
frecvențe 160 - 1605 kHz.
Curs 1 21 /68
 Al doilea Război Mondial și următorii 25 de ani
Odată cu creșterea interesului pentru folosirea telecomunicațiilor și a
facilităților oferite de radar în domeniul militar în timpul celui de-al
doilea Război Mondial, grijile și interesul acestora cu privire la
interferențele radio au devenit din ce în ce mai mari.
Sistemul militar a fost interesat, de asemenea, de benzi de frecvență
înaltă, de valori mai mari decât cele folosite pentru emisiile radio. Acest
interes crescut al sistemului militar a grăbit dezvoltarea standardelor
militare și a instrumentelor de măsurare fiabile pentru interferențele
electromagnetice până la 20 MHz în anii 1940, progresând până la
30 MHz în anii 1950, și ajungând la valori ale frecvenței de până la
1000 MHz în anii 1960.
Forumul CISPR a fost folosit ca o întrunire tehnică pentru a ajunge la o
soluție comună cu privire la metodologiile de măsurare a interferențelor
radio și a instrumentelor care se vor folosi în acest scop.
Odată cu creșterea participării internaționale, și cu creșterea domeniilor
tehnice puse în discuție, întâlnirile CISPR au devenit foarte importante
în dezvoltarea înțelegerii și cooperării internaționale cu privire la
interferențele electromagnetice.
Curs 1 22 /68
 În perioada de după al doilea Război Mondial, odată cu creșterea
folosirii comunicațiilor radio pentru aplicații nonmilitare, subiectul
interferențelor electromagnetice și necesitatea asociată de a crea reguli de
proiectare în construirea produselor pentru telecomunicații a devenit stringent
necesara.
Ca parte a fondului tehnic pentru deliberări în CISPR au fost făcute, raportate și
discutate pe larg în întâlnirile CISPR, măsurători detaliate a zgomotului
electromagnetic generat de radio și televizor, de liniile de transmisie electrice,
de aparatura de uz casnic, de autovehicule și de instrumente
industriale/științifice/medicale (ISM).
Inițial, accentul a fost pus pe obținerea unui acord cu privire la procedurile de
măsurare și a detaliilor cu privire la instrumentele de măsură, lăsând subiectul
mai dificil al limitelor de performanță acceptabile pentru o dată ulterioară.
Separat de aceste evoluții, dar în continuarea lor, agențiile naționale de
reglementare cum ar fi Comisia de Comunicații Federale (Federal
Communications Commission - FCC) din Statele Unite, și Instituția Britanică de
Standardizare (British Standards Institution - BSI) din Marea Britanie au început
promulgarea limitelor de control a interferențelor aplicabile în țările respective.
Curs 1 23 /68
 Dintre pașii importanți din prgresul făcut pe parcursul acestei perioade amintim:
Prima specificație comună a Armatei și Marinei JAN-I-225 din 1945 acoperind
metodele de măsurare a interferențelor radio pentru forțele armate pâna la
20 MHz (care a devenit mai apoi documentul C 63.1 din 1946); un standard
revizuit cu privire la măsurătorile de până la 30 MHz denumit C 63.2 din 1963;
și standardul C 63.3 cu privire la instrumentele pentru frecvențe de până la
1000 MHz din 1964.
Standardizarea progresivă a tehnicilor și instrumentelor de măsurare
(specifica pentru aplicații nonmilitare) de către CISPR pentru benzile de
frecvență de până la 30 MHz până în 1958, 300 MHz până în 1961, și 1000
MHz până în 1968.
Publicarea de către CISPR a documentului CISPR-4 „Specificații stabilite de
măsurare pentru banda de frecvențe 300-1000 MHz" din 1967, și a ClSPR-5
„Aparatele de măsurare a interferențelor radio având detectoare altele decât
cele quasi-peak" din 1967.
Organizarea formală a informației tehnice incluzând metodologii de
măsurare, și surse de interferențe cu referire la echipamentele ISM, liniile
electrice, automobile, receptoare radio/tv și aparatură de uz casnic.
Curs 1 24 /68
 Ultimii 70 de ani
În ultimii 70 de ani domeniul ingineriei electrice și electronice a avansat
rapid. Avantajele majore includ dezvoltarea în domeniul computerelor
digitale, a tehnologiei informației, instrumentației, telecomunicațiilor și
tehnologiilor semiconductoarelor.
Continuarea deliberărilor de către ClSPR a dus la publicarea ClSPR
Publication 16, care a integrat mai multe proceduri de măsurare din
acest domeniu, precum și limitele recomandate pentru interferențele
electromagnetice într-o publicație de sine stătătoare. În anii 1980,
ClSPR a publicat de asemenea CISPR Publication 22 cu referire la
echipamentele pentru tehnologia informației.
Multe țări au dat o importanță deosebită formulării limitelor permisibile
în cazul perturbațiilor electromagnetice pentru emisii pentru diverse
aparate electrice și electronice, și a limitelor de imunitate la care aceste
instrumente și echipamente trebuie să reziste înainte de a putea fi
comercializate.

Curs 1 25 /68
 Odată cu apariția Spațiului European de Comerț Liber, o atenție
deosebită a fost acordată de către națiunile europene în anii 1980
dezvoltării standardelor comune de performanță privind emisiile
perturbațiilor electromagnetice și limitele de imunitate. Pentru a permite
industriei europene să își comercializeze produsele în întreaga Europă
sunt necesare standarde uniforme și o abordare unitară a acestora.
În cadrul Comunității Economice Europene, Comitetul pentru Standarde
Europene pentru Produse Electrice (CENELEC - Comite European de
Normalization Electrotechniques), care a fost înființat în 1973, este
responsabil pentru armonizarea standardelor europene în domeniul
perturbațiilor electromagnetice și a limitelor de performanță pentru
echipamente.
Directivele CENELEC sunt bazate pe recomandările CISPR și pe alte
publicații ale IEC. Măsurile luate de CENELEC sunt un prim pas pentru a
determina anumite țări să fie de acord în cazul unor standarde bazate pe
deliberarea în CISPR.
Curs 1 26 /68
 EMC - EMI
exemple faimoase

Curs 1 27 /68
 ❖ Probabil unul dintre cele mai comune exemple îl
reprezintă apariția “liniilor” de-a lungul ecranului unui televizor
în momentul în care este pornit un blender, aspirator sau alt dispozitiv de
uz casnic conținând un motor universal.
Această problemă rezultă datorită arcului electric de la periile motorului
universal. Datorită comutatorului care alternează stadiile on/off, curentul
prin înfășurările motorului (o inductivitate) este întrerupt, cauzând o
tensiune mare (L di/dt) de-a lungul contactelor.
Această tensiune este similară cu generatorul de scantei Marconi (spark-
gap) și este bogată în conținut spectral.
Problema este cauzată prin radiația acestui semnal către antena de TV,
radiație cauzată de trecerea zgomotului de semnal care iese prin cablul de
alimentare AC al dispozitivului. Acest lucru plasează semnalul de
interferență pe rețeaua comună de energie a gospodăriei.
Sistemul comun de distribuție a energiei este alcătuit din mai multe
cabluri. Odată ce semnalul este prezent în această “antenă” eficientă,
radiază la antena TV, creind interferențele.
Curs 1 28 /68
 ❖ Anumite camioane de mare tonaj au instalate sisteme de
frânare electronice. Existența întâmplătoare a unui transmițător de
radio-amatori (citizens band (CB) într-un automobil care circulă pe
lângă acest camion poate determina “blocarea” frânelor acestuia.
Problema s-a dovedit a fi cuplarea semnalului CB în sistemul electronic
de frânare. Ecranarea circuitului a eliminat problema.

❖ În data de 29 iulie 1967, portavionul Forrestal aparținând Statelor Unite

a fost trimis către coasta Vietnamului de Nord. Portavionul transporta
numeroase avioane de atac care au fost alimentate și încărcate cu bombe
(lb), și rachete aer-aer și aer-sol. Una dintre rachetele de pe aeronavă a
fost lansată accidental, lovind o altă aeronavă și cauzând o explozie a
rezervorului de combustibil al acesteia și moartea a 134 de persoane. S-a
considerat că problema a fost cauzată prin generarea de tensiuni induse în
circuitele de radiofrecvență (RF) de către echipamentul radar al navei.

Curs 1 29 /68
❖ Un mare sistem de calcul a fost instalat într-un complex de birouri aflat
în vecinătatea unui aeroport. Uneori sistemul pierdea sau stoca date
incorecte. Problema s-a dovedit a fi sincronizată cu mișcarea radarului de
supraveghere când acesta ilumina complexul de birouri. O ecranare
extensivă a camerei computerului a prevenit viitoarele interferențe.

❖ În 1982, în timpul unei confruntări cu forțele argentiniene, Marea Britanie

a pierdut un distrugător, HMS Sheffield, datorită unei rachete Exocet.
Datorită interferențelor dintre cele două sisteme, sistemul radio al
distrugătorului folosit pentru comunicarea cu Marea Britanie nu
funcționa corespunzător atunci cand sistemul de detecție anti-rachete al
navei era utilizat. Pentru a preveni temporar interferențele în timpul
comunicațiilor cu Marea Britanie, sistemul anti-rachete a fost oprit. Din
păcate, acest moment a coincis cu lansarea de către inamic a rachetei
Exocet.
Curs 1 30 /68
❖ Armata U.S. a achiziționat un elicopter de atac denumit UH-60 Black
Hawk. Duminică, pe data de 8 noiembrie 1988, mai multe agenții de știri
au raportat că elicopterul era susceptibil de emisii electromagnetice. Au
fost descoperite probe care indicau că cele mai multe accidente aviatice
în care era implicat Black Hawk din 1982, care au ucis 22 de persoane, au
fost cauzate de faptul că acestea zburau prea aproape de transmițătoare
radar și posibil și transmițătoare CB. Cauza acestor prăbușiri a fost
considerată a fi susceptibilitatea sistemului electronic de control al
zborului de la bordul acestui elicopter la emisiile electromagnetice.

Curs 1 31 /68
 Exemple,

Domenii practice de utilizare a

standardelor CEM

Curs 1 32 /68
 Filtre EMI - Perturbaţii
electromagnetice prin conducţie în reţeaua de
alimentare

Curs 1 33 /68
 Interferenţe electromagnetice între
echipamentele de comunicaţii mobile şi
echipamentele electroenergetice

interferenţelor electromagnetice
produse de antenele sistemelor
de comunicaţii asupra
conductoarelor LEA

interferenţelor electromagnetice
produse de curenţii din
conductoarele LEA asupra
antenelor

Curs 1 34 /68
 Determinarea cazului cel mai defavorabil de amplasare a
antenei pe stâlp
Pentru studiul influenţei în cazul real al unei
LEA, s-au propus ca exemplu doi stâlpi ■ Formula analitică de calcul a t.e.m. induse în
existenţi în Sistemul Energetic Naţional, suprafaţa antenei în prezenţa unui sistem de
unul pentru linie simplu circuit, celălalt conductoare:
nr . conductoare cos  k j 23 
pentru linie dublu circuit. E = − j f  r 2

k
40 Ik e
26
k =1 Rk
3.95 3.05
33.3 LEA 110 kV LEA 110 kV
20
3.2 Simplu circuit Dublu circuit
5.45 4.55
27.6 Raza antena MW [m] 0.3 0.3
Curent prin faze [A] 500 500
5.5 4.5 3.95 3.05
15 23 T.e.m. indusă maximă [mV] 1.843 3.89
J indus maxim [mA/mm2] 54 114
20
8 Putere maximă disipată în
7.5 33.6
suprafaţa antenei [mW/mm]
Locaţia pe stâlp pentru valori
20.4 33.5, 22.8
maximale (prezentate în tabel) [m]

Curs 1 35 /68
 Implementarea practica a primului site de comunicaţii mobile cu
antene pe stâlpii unei LEA 110 kV, Vâlcele, jud. Cluj (2)
Analiza interferenţelor electromagnetice produse de antenele echipamentelor de
comunicaţii asupra conductoarelor LEA 110 kV

Jmax = 8.9 10-7 A/mm2

Jmax = 8.63 10-8 A/mm2

■ Valoarea maximă a curentului indus antena MW: în cazul fazei 1 (roşu) – cea mai apropiată –
■ Valoarea maximă a curentului indus antena RF: în cazul fazei 3 (albastru) – cea mai apropiată –
Curs 1 36 /68
 Analiza interferenţelor electromagnetice produse de conductoarele LEA 110 kV
asupra antenelor echipamentelor de comunicaţii

■ Valoarea maximă a curentului indus în suprafaţa antenei MW: Jmax = 5.2 mA/mm2
■ Valoarea maximă a curentului indus în suprafaţa antenei RF: Jmax = 5.8 mA/mm2

Curs 1 37 /68
 Expunere profesională la
câmpuri electromagnetice
Studiul distribuţiei de câmp electric şi magnetic în incinta staţiilor electrice de
înaltă şi foarte înaltă tensiune
Staţia 400/220 kV Roşiori Staţia 400 kV

Staţia 400 kV înainte de retehnologizare Staţia 400 kV după retehnologizare

Curs 1 38 /68
 Efectele câmpului magnetic:
̶ Câmpul magnetic induce un câmp electric și o circulație de curenți
turbionari, ale cărui linii de câmp sunt curbe închise situate într-un plan
perpendicular pe direcția câmpului magnetic inductor.
̶ Expunerea la un câmp magnetic variabil în timp face să apară în
interiorul corpurilor vii curenți electrici care parcurg trasee circulare,
bucle închise, în interiorul corpului.
̶ Curenții induși sunt mai mari spre exteriorul corpului și cu atât mai mici
cu cât sunt mai aproape de centrul corpului.

Câmp Magnetic
Câmp
electric

Curs 1 39 /68
 Legislaţia româneasca în vigoare cu privire la
expunerea la câmp electromagnetic
Directive
❖ Directiva Uniunii Europene intitulată:
DIRECTIVE 2004/40/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE
COUNCIL of 29 April 2004 on the minimum health and safety requirements regarding
the exposure of workers to the risks arising from physical agents (electromagnetic
fields).
a fost transpusă în legislaţia românească prin următorul act normativ:

HOTĂRÂRE Nr. 1136 din 30 august 2006 privind cerinţele minime

de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la
riscuri generate de câmpuri electromagnetice. Emitent: Guvernul
României, Publicată in Monitorul Oficial Nr. 769 din 11 septembrie
2006.

Curs 1 40 /68
 Directive
❖ Directiva Uniunii Europene intitulată:
COUNCIL RECOMMENDATION of 12 July 1999 on the limitation of exposure of the
general public to electromagnetic fields (0 Hz to 300 GHz).

a fost transpusă în legislaţia românească prin următorul act normativ:

ORDIN al MINISTERULULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE nr. 1193 din 29

septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea
expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0
Hz la 300 GHz.

Curs 1 41 /68
 Aparatura utilizată pentru măsurarea câmpului electric şi magnetic
Aparatul de măsură HI 3604:
▪ măsoară câmpul electric şi magnetic asociat
instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei
electrice de 50/60 Hz;
▪ valorile câmpului afişate digital, rezultatele se pot
citi de la distanţă cu telecomandă cu FO – 3616.
Detalii tehnice:
▪ senzorde câmp cu curent de deplasare cu plăci
concentrice;
▪ măsoară câmp electric: 1 V/m – 199 kV/m;
▪ măsoară câmp magnetic: 0.1 mG – 20 G;
▪ funcţia stocare a valorii maxime determinate
(Max-Hold).
1 mG = 1000 μG = 80 mA/m ; Aparatul de măsură HI 3604
1 T = 10 000 G
Curs 1 42 /68
 Instrumentul de măsurare a câmpului electric şi magnetic de
frecvenţă joasă Maschek ESM - 100

❑ Aparatul de măsură a câmpului electric şi magnetic tip ESM-

100, de fabricaţie Germania este proiectat pentru a măsura
câmpul electric şi magnetic asociat atât instalaţiilor de transport
şi distribuţie a energiei electrice, cât şi a echipamentelor
electrice de uz casnic şi industrial.

❑ Detalii tehnice ale instrumentului:

▪ Domeniul de frecvenţă: 5Hz - 400kHz.
▪ Domeniul de măsură:
o Câmp electric: 100mV/m - 100kV/m;
o Câmp magnetic: 1nT - 20mT.

Curs 1 43 /68
 Schema monofilară a staţiei Rosiori

Modul de distribuire a instalaţiilor în staţie

Curs 1 44 /68
 Distribuţia globală a câmpului electric în staţia
400/220 kV Roşiori

Curs 1 45 /68
 Măsurători ale câmpului magnetic
rezultant în staţia 400/220 kV Roşiori
❑ Distribuţia globală a câmpului magnetic rezultant în staţia 400/220 kV

▪ valoarea maximă măsurată este 3.92 A/m;

▪ valoarea maximă admisă pentru populaţie este 80 A/m şi pentru
profesional 400A/m;

Curs 1 46 /68
 Studiul interferenţelor electromagnetice
produse de LEA înaltă tensiune asupra conductelor
metalice subterane

z
HV Line
y

Lossy
Ground
Buried Pipeline

◼ Scopul studiului: determinarea

distribuţiei de potenţial şi de curent
în lungul conductei metalice
subterane datorită prezentei LEA
înalta tensiune care funcţionează în
regim normal respectiv în regim de
defect;
Curs 1 47 /68
 Interferenţe electromagnetice asupra
semnalului TV

❑ Influenţa undelor electromagnetice asupra

TV sunt datorate unor defecte ale
receptorului sau din cauza arealului.

❑ Pot apărea:

▪ interferenţe ale frecvenţelor intermediare;

▪ interferenţe ale liniilor de tensiune;
▪ interferenţe ale unui Radio – Transmitator;
▪ interferenţe ale turbinelor eoline etc.

Curs 1 48 /68
 Interferenţe Bluetooth - WLAN
Influenţa Bluetooth asupra WLAN
▪ se bazează pe posibilitatea ca pachete
WLAN să fie transmise pe aceeaşi frecvenţă
cu pachetele Bluetooth.
▪ nu apar pierderi de pachete de date datorită
mecanismelor de retransmisie WLAN

▪ se poate manifesta cu o rată maximă de Influenţa WLAN asupra Bluetooth

eroare de circa 25% pentru o legătură

Bluetooth în prezenţa unei legături WLAN
active.
▪ măsurătorile efectuate au arătat însă că
transferul de date al unei legături Bluetooth
nu este influenţat semnificativ de existenţa în
apropiere a unei legături WLAN active.
Curs 1 49 /68
 EMI între echipamentele electronice
portabile şi aparatele de zbor
Au fost raportate de-a lungul timpului numeroase incidente in care dispozitive
electronice portabile (PED) au afectat reteaua aparatului de zbor;

Categorii de echipamente electronice portabile:

❑ care transmit intenţionat semnale electromagnetice (pentru a putea
îndeplinii funcţiile necesare);
❑ care transmit neintenţionat aceste semnale;
Curs 1 50 /68
 Sistemele afectate sunt:

❑ sistemul de comunicare;
❑ pilot automat;
❑ amortizoarele de giratie
(deviere);
❑ controlerul de carburant al
motorului;
❑ viteza de frânare implementa
automat;
❑ acceleraţie automată;
❑ sistemul de navigare.

Atât piloţii cât şi membrii echipajelor au raportat că dispozitivele electronice au

fost la baza producerii anumitor incidente de aviaţie. Astfel intre 2003 si 2009 au
fost raportate 79 de asemenea cazuri conform unui studiu realizat de Asociaţia
Internaţionala a Transporturilor Aeriene (IATA).
Curs 1 51 /68
 Interferenţe electromagnetice în
interiorul spitalelor
Echipamente ce pot cauza EMI în interiorul spitalelor
❑ telefonul mobil al unui vizitator;
❑ transmiţătoarele radio folosite în interiorul ambulanţelor;
❑ aparatele de ras electrice ale pacienţilor;
❑ sistemele de apelare a asistenţilor medicali;
❑ dispozitivele cu raze X;
❑ aparatele tomografice;
❑ echipamentele de imagistică cu rezonanţa magnetică.
Efectele EMI
❑ defectarea echipamentelor medicale;
❑ apariţia erorilor în interpretările de date (rata pulsului cardiac, concentraţia
de gaze din sânge);
❑ erori la administrarea unei cantităţi de medicament unui pacient;
❑ pierderea controlului asupra aparatelor medicale.
Metodele obişnuite de prevenire a efectelor dăunătoare ale EMI
❑ ecranarea căilor de transmisie;
❑ filtrarea semnalului;
❑ aplicarea strictă a instrucţiunilor de folosire a echipamentelor;
❑ verificarea compatibilităţii acestora cu standardele ce restricţionează
folosirea echipamentelor wireless.
Curs 1 52 /68
 Intereferente electromagnetice asupra
stimulatoarelor cardiace (pacemakere)
❑ Pacemakerul este un aparat electronic implantat in
corp, care furnizează miocardului (muschiului inimii)
impulsuri electrice regulate.
❑ Aceste dispozitive cardiace electronice se
bazează pe microcircuite complexe si pentru a
comunica cu dispozitivele de programare utilizează
unde electromagnetice.

❑ Procedurile de spital cum ar

fi electrocauterizarea, cardioversie, defibrilare,
imagistica prin rezonanta
magnetica, diatermia etc, pot interfera cu funcţia
normala a stimulatorul. În mod similar
alte echipamente cu mijloace electromagnetice cum
ar fi telefoanele mobile, playere media
digitale (MP3, iPod, etc,) dispozitivele de
securitate, anti - dispozitive de furt, cuptoare cu
microunde, echipamente de sudura pot de asemenea
interfera cu stimulatorul cardiac.

Curs 1 53 /68
 PACEMAKER
Potentiale surse EMI
Mediul non-medical: Mediul medical:
• Telefoane mobile •Rezonanta magnetica (RMN);
• Detectoare de metal •Aparate chirurgie: electrocauter, radiocauter;
• Dispozitive electronice de supraveghere •Freza dentara [7].
• Dispozitive de uz casnic
• Dispozitive industriale
• Linii de inalta tensiune
• Trenuri electrice

Curs 1 54 /68
 Studiul interferențelor electromagnetice
care afectează implantul cohlear

❑ Implant cohlear - RMN

❑ Implant cohlear – telefon mobil
❑ Implant cohlear - radioterapie
❑ Implant cohlear - electrochirurgie
❑ Implant cohlear – aparate stomatologice
❑ Implant cohlear – raxe X si CT
❑ Implant cohlear – diatermie
Curs 1 55 /68
 Interferenţe electromagnetice asupra
sistemului radio datorate echipamentelor
medicale aflate în taberele militare

Surse de interferenţă în taberele militare

Curs 1 56 /68
 Influenta acţiunii microundelor folosite
în aparatele electrocasnice (cuptoare cu
microunde) asupra alimentelor

Curs 1 57 /68
 Telefonul mobil un pericol serios pentru
sanatete

• În maşină sau in tren puterea

telefonului creşte, pentru a detecta
antena releu cea mai apropiata.
Potrivit cercetarilor, intensitatea
câmpului magnetic emis de telefon se
dubleaza in interiorul unei maşini
oprite si creste de patru ori pe
autostradă sau in zonele prost
deservite.

Curs 1 58 /68
 Compatibilitatea electromagnetică în automobile
Perturbaţii prin radiaţie

Sursa perturbatoare

Perturbaţii prin conducţie Sistem perturbat

Curs 1 59 /68
 Efectele interferențelor
electromagnetice ale autoturismelor asupra pasagerilor

Nivel optim de siguranta:

200 nT

Sursa problemei: Punctul de ieșire a

cablurilor de alimentare de la
compartimentul bateriei

Curs 1 60 /68
 Telefonia Surse Permanente de Radiaţii:

Calculatorul

Transportul in comun

Cuptorul cu microunde Televizorul Liniile de inalta tensiune

Influenţa radiaţiilor asupra omului

Curs 1 61 /68
 Efectele nocive ale undelor
electromagnetice asupra corpului uman
Degradarea sănătăţii prin
utilizarea tehnologiei „wireless”

Cum ar arata semnalele Wireless daca

le-am putea vedea?

Curs 1 62 /68
Curs 1 63 /68
 Camerele anecoice
Benefield Anechoic Facility in Edwards Air
Force Base: cea mai mare cameră
anecoică din lume

Cameră de testare la
laboratoarele Apple

Curs 1 64 /68
 Concluzie

Dezvoltarea tehnologică nu înseamnă doar facilitarea vieții umane ci și

aportul unei serii de lucruri negative în viața de zi cu zi. Dacă privim în
jurul nostru nu o să vedem câmpurile electromagnetice, create de undele
folosite de telecomunicațiile moderne, de care suntem înconjurați dar
există o certitudine că acestea pun în pericol sănătatea umană.

Curs 1 65 /68
 Bibliografie selectivă
http://users.utcluj.ro/~adina/
1. A. Schwab, W. Kurner, Compatibilitate electromagnetică, Editura AGIR, 2013.
2. P. Clayton, Introduction to Electromagnetic Compatibility, Wiley, 2006.
3. T. Williams, EMC for Product Designers, Newnes, 2001.
4. C. Christopoulos, Principles and Techniques of Electromagnetic
Compatibility, CRC Press, 2007.
5. M. I. Montrose, E. M. Nakauchi, Testing for EMC Compliance. Approaches
and Techniques, Wiley, 2004.
6. R. Perez, Handbook of Electromagnetic Compatibility, Academic Press,
1995.
7. IEC, SR EN – Colecția Standarde seria 61000-X-X.
8. SR EN 55011, SR EN 55014-1, SR EN 55022, SR EN 55025.
9. EM TEST Germany - Training Course.
Curs 1 66 /68
 Vă mulțumesc
pentru atenție!

Curs 1 67 /68
 SFÂRȘIT

(Primul pas spre FINAL !!!)

Curs 1 68 /68
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Curs 2 1 /52
 Partea II: Noțiuni fundamentale de
Compatibilitate electromagnetică

Partea III: Mărimi și unități specifice

Curs 2 2 /52
Curs 2 3 /52
 • Definiții
C2.1

• Clasificarea surselor de perturbații

C2.2 (interferențe electromagnetice)

• Efectele interferențelor electromagnetice

C2.3

C2.4
• Natura interferențelor electromagnetice

Curs 2 4 /52
 DEFINIȚII

Curs 2 5 /52
 Compatibilitatea electromagnetică:
❑ reprezintă capacitatea unui echipament electric sau electronic de a
funcţiona normal într-un mediu de câmpuri electromagnetice, fără a
influenţa acest mediu în care se află si alte echipamente.
❑ este un domeniu de mare actualitate, fiind impusă de dezvoltarea
electronicii, a electrotehnicii neliniare, extinderea şi diversificarea
reţelelor de comunicaţii şi transmisii de date, creşterea gradului de
interconectare în cadrul reţelelor energetice de altă natură.
❑ un dispozitiv electric se considera
compatibil dacă în calitate de
emiţător produce emisii tolerabile,
iar în calitate de receptor posedă
imunitate, respectiv rezistenţă
suficientă la perturbaţii
(interferenţe).
Curs 2 6 /52
 Interferenţa (perturbaţia) electromagnetică:
❑ este reprezentată printr-un semnal nedorit, care este indus datorită
câmpului electromagnetic poluant, semnal care poate defecta
funcţionarea unui echipament sau sistem.
❑ poate fi definită ca o poluare electromagnetica, la fel de periculoasă ca
poluarea aerului sau a apei în mediul ambiant.
În prezent, în majoritatea ţarilor lumii normativele de CEM au un caracter
obligatoriu, neindeplinirea lor determinând retragerea de pe piaţă a
produselor necorespunzatoare şi raspunderea materială (şi penală,
uneori) a producatorului (aceste norme stabilesc condiţiile de funcţionare
pt. echipamente, nivelul emisiei, nivelul perturbatiilor acceptate, metode
de masurare, testare si evaluare a performantelor CEM).

Curs 2 7 /52
 intersistem – emițătorul şi receptorul sunt
complet separate spațial
Interferențe
intrasistem – emițătorul şi receptorul sunt
părţi componente ale aceluiași echipament

Curs 2 8 /52
 Orice problemă de compatibilitate electromagnetică
implică trei elemente:

Sursa Cale de propagare Receptor

❑ un emiţător de perturbaţii (sursa) - un echipament sau un fenomen

natural sau artificial capabil să emită energie electromagnetică;
❑ un receptor de perturbaţii (receptor) – un sistem a cărui funcţionare
poate fi afectată de semnalele nedorite, un sistem capabil să
recepţioneze energie electromagnetică din mediul înconjurător;
❑ un mecanism de cuplaj (cale de propagare) – cale de pătrundere a
semnalelor perturbatoare în receptor.

Observaţie: atunci când semnalul perturbator pătrunde în sistemul

perturbat, se produce o suprapunere şi o compunere a acestuia cu
semnalele utile, rezultând o interferenţă electromagnetică perturbatoare.
 Mecanismul
Surse EMI Receptori EMI
de cuplare
• Transmițătoare TV & radio
• Radar, Navigație • Computere și elemente periferice
• Echipament ITE & telecom ➢conductiv • Senzori și amplificatoare analoage
• Receptoare și oscilatoare locale
• Linii electrice • Sisteme publice industriale de
➢inductiv/ control
• Comutatoare capacitiv
• Motoare, pornirea motorului • Receptoare radio & TV
• Computere și elemente periferice ➢radiație • Echipament de siguranță
• Corpuri de iluminat fluorescente • Echipament militar
• Încălzitoare electrice
• Oameni (riscuri biologice și
• Sudura cu arc
• Dispozitive diatermie pericole cauzate de câmpurile EM)
• Surse naturale: perturbații ESD,
fulger

Curs 2 10 /52
 Mecanismele de cuplare între sursă și receptor
Important în CEM este mecanismul de cuplare între sursă şi receptor, care
poate fi prin radiaţie sau prin conducţie.

Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Curs 2 11 /52
 Cuplarea prin conducţie
❑ între două aparate se face prin firele reţelei de alimentare, prin firul
comun de împământare al echipamentelor, etc.
❑ Exemplu:
cuplând la aceiaşi reţea de alimentare un calculator şi un termostat
pentru încălzirea unui volum, conectarea/deconectarea automată a
rezistenţei de încălzire a termostatului provoacă variaţii ale tensiunii de
alimentare a reţelei care influenţează aparatele conectate la aceiaşi reţea
de alimentare.
Cuplaj inductiv
❑ circuitul perturbator este parcurs de un curent mare care creează un
câmp magnetic important;
❑ cuplajul se face prin fluxul magnetic care înconjoară circuitul perturbat;
❑ se defineşte o inductivitate mutuală între sursă şi sistemul perturbat,
care caracterizează cuplajul..
Curs 2 12 /52
 Cuplaj capacitiv
❑ circuitul perturbator se află la un potenţial ridicat în raport cu o
referinţă (pământul), ceea ce creează un câmp electric între sursă şi
sistemul perturbat.
❑ cuplajul este caracterizat prin capacitatea echivalentă.

Cuplaj prin radiaţii

❑ circuitul perturbator şi cel perturbat sunt destul de îndepărtate pentru
ca inductivitatea mutuală şi capacitatea echivalentă sa fie foarte mici.
Observaţii:
➢ Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin radiație de la sursa
poluanta se folosesc ecrane electrice intre sursa si aparatul testat.
➢ Pentru a reduce semnalele parazite care apar prin conducţie intre sursa
poluanta si aparatul testat, se folosesc filtre electrice pe tensiunile de
alimentare.
Curs 2 13 /52
 Pentru proiectarea corectă dpdv a compatibilităţii
electromagnetice a unui sistem trebuie cunoscute:

❑ Mediul electromagnetic perturbator (toate emiţătoarele) sub forma de:

▪ valori de vârf ale tensiunilor si curenților,

▪ intensități de câmpuri,
▪ spectre de frecvență;

❑ Mecanismele de cuplaj:
▪ sub forma factorilor de atenuare ai filtrelor si ecranelor
▪ prin funcții de transfer complexe;

❑ Susceptibilitatea (receptivitatea) dispozitivelor perturbate (receptoarelor):

▪ sub formă de nivele de perturbații admisibile (în domeniul
frecvență și în domeniul timp).
Curs 2 14 /52
 Definiții preluate din
standarde

Curs 2 15 /52
 Definiții, C 64.14-1992 (ANSI)
Compatibilitate electromagnetică (EMC). Capacitatea sistemelor,
echipamentelor și dispozitivelor electrice și electronice de a funcționa în
mediul electromagnetic preconizat pentru acestea într-o marjă de siguranță
și la nivele de proiectare sau de performanță fără a suferi sau a cauza o
degradare inacceptabilă ca rezultat al interferențelor electromagnetice
[ American National Standards Institute (ANSI) C64.14-1992)].

Interferența electromagnetică (EMI). Procesul prin care o energie

electromagnetică (EM) perturbatoare este transmisă de la un dispozitiv
electronic la un altul prin intermediul radiației sau conducției (sau a
ambelor). În limbajul comun, termenul se referă în particular la semnalele
RF; cu toate acestea, EMI se poate observa pe întregul spectru EM.

Curs 2 16 /52
 Susceptibilitatea. Proprietatea unui dispozitiv sau sistem de a fi distrus
funcțional sau a fi perturbat în funcționare datorită expunerii la un câmp
exterior perturbator. Noțiunea se referă la gradul de imunitate al unui
sistem.

Imunitate. Capacitatea unui dispozitiv sau sistem de a rezista din punct de

vedere al performanțelor electromagnetice la expunerea câmpurilor
electromagnetice perturbatoare.

Imunitate radiată. Abilitatea relativă a unui produs de a rezista energiei

EM care provine din propagarea prin aer (free-space).

Imunitate condusă. Abilitatea relativă a unui produs de a rezista

energiei EM care se penetrează prin cabluri externe, cabluri de
alimentare și interconectori de intrare/ieșire (I/O).

Curs 2 17 /52
 Frecvența radio (RF). Domeniul de frecvență 9 kHz la 300 GHz.
Frecvența radio este emisă prin două mecanisme de bază:

Emisii radiate. Componenta energiei RF care este emisă printr-un

mediu dielectric. Deși energia RF este emisă de obicei prin spațiu
liber –aer (free space), pot exista și alte moduri de transmitere a
câmpului.

Emisii conduse. Componenta energiei RF care este emisă printr-un

mediu conductor în general printr-un fir sau un cablu de
interconectare. Interferențele conduse prin cabluri (Line-
conducted interference (LCI)) se referă la energia RF din cablurile
de alimentare sau cabluri de alimentare de curent alternativ (AC).
Semnalele conduse se propagă ca unde de conducție.

Curs 2 18 /52
 Supresia.
Procesul de reducere sau eliminare a energiei RF care există fără a utiliza
o a doua metodă, cum ar fi o carcasă metalică sau un șasiu. Supresia
poate include de asemenea ecranarea sau filtrarea.

Line Impedance Stabilization Network (LISN).

O rețea introdusă în sarcina rețelei de alimentare a unui aparat care
urmează a fi testat care oferă, într-o anumită gamă de frecvențe, o
impedanță de sarcină specificată pentru măsurarea tensiunilor
perturbatoare și care poate izola aparatul de rețeaua de alimentare în acea
gamă de frecvențe. De asemenea aceasta se mai numește și “rețea de
alimentare artificială”.

Curs 2 19 /52
 Voltage Probe (Sondă de tensiune).
Un traductor care măsoară nivelul de tensiune dintr-o linie de transmisie.
Această sondă este alcătuită dintr-o rezistență serie, un condensator de
blocare de curent continuu (CC), și o bobină pentru a furniza o intrare cu
impedanță redusă la un receptor. Este folosită pentru conectarea directă
la o linie de transmisie și nu este afectată de nivelul curentului prezent.

Current Probe (Sondă de curent).

Un traductor care măsoară nivelul curentului dintr-o linie de transmisie.
Această sondă constă dintr-un material magnetic care detectează
amplitudinea fluxului magnetic prezent și transmite aceste măsurători de
câmp la un receptor.

Sniffer Probe (Sondă Sniffer).

Orice traductor mic folosit pentru a izola sau localiza energia RF radiantă.

Curs 2 20 /52
 Definiții, IEC 50(161); IEC 61 000
Compatibilitatea electromagnetică (EMC) reprezintă
abilitatea unui sistem sau dispozitiv electric sau electronic
de a funcționa satisfăcător în mediul electromagnetic
preconizat pentru acestea (Imunitate)

fără a introduce interferențe electromagnetice (EMI)

intolerabile pentru nimic din acel mediu (Emisii).
IEC 50(161): Glossary of electrotechnical, power, telecommunication,
electronics, lighting and colour terms: Electromagnetic compatibility
IEC 50(161): Glosar de electrotehnică, putere, telecomunicații, electronică,
fulger și culori: Compatibilitate electromagnetică
IEC 61000: Electromagnetic compatibility
IEC 61000: Compatibilitate electromagnetică
Curs 2 21 /52
 Concluzii
După cum s-a precizat mai sus, EMC se ocupă cu producerea, transportul
și recepția energiei electromagnetice nedorite. Aceste 3 aspecte ale
problemei EMC formează cadrul de bază pentru orice model EMC.
Interferențele apar în cazul în care energia primită determină
receptorul să se comporte într-o manieră nedorită.
Transmisia sau recepționarea neintenționată a energiei
electromagnetice nu este neapărat dăunătoare; comportamentul
nedorit al receptorului constituie interferențe.
Se poate spune că procesarea energiei primite de către receptor este o
parte importantă a întrebării: vor apărea interferențe?
Este de asemenea important de înțeles faptul că o sursă sau un
receptor poate fi clasificat ca intenționat sau neinteționat. De fapt, o
sursă sau un receptor poate să se comporte în ambele moduri.
Faptul că sursa sau receptorul sunt intenționate sau neintenționate
depinde de calea de cuplare și de tipul sursei sau a receptorului.
Curs 2 22 /52
 CLASIFICAREA SURSELOR
DE PERTURBAȚII
(INTERFERENȚE
ELECTROMAGNETICE)

Curs 2 23 /52
 În funcţie de frecvență
Surse de perturbaţii (interferenţe):
❖ cu frecvenţa reţelei şi a armonicelor acesteia (cablurile de
alimentare parcurse de curenţi sinusoidali sau deformanţi)
❖ de frecvenţă joasă
❖ de înaltă frecvenţă (semnalele produse în circuite logice,
echipamente radio, instalaţii cu scântei şi arcuri electrice)

În funcţie de origine
Surse de perturbaţii (interferenţe):
❖ naturale:
❑ generate de furtuni electrice
❑ generate de radiații solare
❖ artificiale:
❑ neintenţionat create
❑ intenţionat create

Curs 2 24 /52
 Sursele artificiale pot fi la rândul
lor împărţite în mai multe categorii:
❑ Intenţionate:
▪Sisteme de telecomunicaţii
▪Sisteme de transmisiuni de date interconectate terestre şi prin satelit
▪Sisteme de transmisiuni radio , TV
▪Sisteme de operare în domeniul militar
❑ Neintenţionate:
▪Sistemele energetice de producere şi transport a energiei electrice
▪Sistemele industriale electrotehnice
▪Sistemele de tracţiune electrică
▪Aparatura electrocasnică
❑ Reversibile. În practica, acestea se impart in:
▪interferenţe care produc reduceri de functionalitate, încă admisibile;
▪interferenţe care conduc la o functionare eronată, inadmisibila.
❑ Ireversibile: precum distrugerile unor componente electronice de pe
cablajele imprimate datorită încărcării electrostatice, sau ale distrugerilor
provocate aparatelor sau circuitelor electrice datorate supratensiunilor
determinate de trăznet
Curs 2 25 /52
 În funcţie de natura perturbației
Surse de perturbaţii (interferenţe):
❖ conduse:
- caracterizate prin mărimi referitoare la tensiune şi curent
❖ radiate:
- caracterizate prin mărimi referitoare la câmpul electric
sau magnetic

În funcţie de durata de timp

Surse de perturbaţii (interferenţe):
❖ permanente (emisii radio, TV)

❖ tranzitorii (descărcări atmosferice, supratensiunile,

supracurenţii din circuitele electrice)

Curs 2 26 /52
 Ocuparea Spectrului de frecvență cu echipamente
care produc emisii funcționale și care pot reprezenta surse de perturbații
Banda frecvență Lungimea de Folosită în
undă

EHF (30-300GHz) 1 cm - 1 mm Radar, teledetecție , astronomie radio

SHF(3-30 GHz) 10 cm- 1 cm Radar, comunicație prin satelit, teledetecție, circuit
electronic cu microunde, aeronavigație, sisteme digitale
UHF(300 - Radar, tv, cuptor cu microunde, aeronavigație, telefoane
3000 MHz) 1 m - 10 cm mobile, comunicații de control și navigație de trafic aerian,
sisteme digitale
TV, transmisii FM, radio pentru poliție, radio mobil,
VHF(30-300 MHz) 10 m -1 m comunicații de control și navigație de trafic aerian, s digitale
HF (3-30 MHz) 100 m-10 m Radio de unde scurte, transmisii radio amatori
MF(300-3000kHz) 1 km-100 m Transmisii AM, radio maritim, localizator ADF
LF(30-300 kHz) 10 km-1 km Navigații pe distanță lungă Loran, ADF, prognoză meteo
VLF(3-30 kHz) 100km-10km Navigații pe distanță lungă, sonar
ULF(300-3 kHz) 1km -100 km Telefon
SLF(30-300 Hz) 6214mi-621m Comunicare cu submarine
ELF(3-30 Hz) 62,137mi - Detectarea obiectelor de metal îngropate
6214 mi

Curs 2 S=super, U=ultra, V=very, H=high, M=medium, L=low, F=frequency

E=extra, 27 /52
 EMI - Zgomot natural

Terestru Extraterestru
Atmosferic (zgomot datorat de Zgomot radio cosmic/galactic
fulgere din jurul lumii)
Fulgere apropiate și de la Zgomot solar (radiații solare)
distanță medie
Descărcări electrostatice
(ESD)

Fulger
ESD

Curs 2 28 /52
 Zgomot creat de om - Clasificare
Surse EMI datorate rețelei de alimentare și a echipamentelor acesteia
- operații de comutare - motoare electrice - conectori statici și rotativi
- defecte de putere - rectificatoare - contractori
Surse EMI datorate echipamentelor industriale și comerciale:
- cuptoare cu arc - lampe cu fluorescență - echipament medical
- cuptoare cu inducție - aer condiționat
Surse EMI datorate mașinilor și uneltelor:
- mașini pentru workshop - fierăstraie rotative
- laminoare - compresoare
- sudură - dispozitive de curățat cu ultrasunete
Surse EMI datorate sistemelor de comunicații:
- stații de transmisie radio - citizen band
- stații TV - telefoane mobile
- radar -transmițătoare de control la distanță a ușilor
Surse EMI datorate dispozitivelor electrocasnice:
- cuptoare cu microunde, frigidere, termostate, mixere, mașini de spălat,
aspiratoare, feon-uri, mașini de ras, computere, variatoare de lumină
Curs 2 29 /52
 Surse EMI continue versus surse EMI tranzitorii
Surse EMI continue
- Surse cu frecvență fixă
Stații de transmisie
Radar de putere mare
Zgomot produs de motoare electrice
Comunicații mobile și fixe
Computere, tablete, pointere
Rectificatoare de putere
multifazice/AC
Zgomot radio solar și cosmic
Curs 2
Surse EMI tranzitorii/
- Surse cu un spectru de frecvență mare
Fulgere
EMP nuclear (puls electromagnetic)
Defecte în linii de putere (scântei)
Comutatoare și relee
Echipament sudură
Arcul electric de la trenurile
electrice
Descărcări ale electromotoarelor
Nuclear EMP
30 /52

datorate unor surse tipice de interferențe
Tipul sursei
Perturbații prin cablurile
de alimentare
Radiații, permutări și
relee neintenționate
Mișcări de comutare
Descărcări electrostatice
Comutatoare
semiconductoare
SMPS
Logică digitală
Echipament industrial și
medical
Radiații dorite: stații de transmisie, alte transmițătoare RF incluzând radarul
Curs 2
Frecvențe și nivele de zgomot
Comentarii
Semnale tranzitorii exponențiale duble cu timp de creștere de
aproximativ 1 ms, timp de scădere de zeci de ms și valori de
vârf de aproximativ 10 kV. Armonici de frecvență de putere de
pana la 2 kHz.
Semnale tranzitorii cu timp de creștere de câteva ns și nivele de
până la 3kV, producând frecvențe în banda VHF.
Frecvențe de până la 300 MHz cu rata de repetare de până la
10 KHz.
Timp de creștere de 1 până la 10 ns.
Timp de creștere de 10 până la 100 ns la o rată de repetare de
1 kHz până la 10 MHz pentru tensiuni de până la 300 V.
Zgomot continuu de la 1 kHz până la 100 MHz.
Zgomot continuu de la 1 kHz până la 500 MHz.
Încălzirea metalelor în gama de frecvențe 1-199 kHz;
echipamentul medical operează între 13-40 MHz la putere de
sute de watt.
31 /52
 Zgomote create de om – Mediul din casă
Nivelele intensității câmpului electric la 30 cm față de aparatele
electrice din casă
Aparate electrice Intensitatea câmpului
electric (V/m)
Pătură electrică 250
Boiler 130
Stereo 90
Frigider 60
Fier de călcat electric 60
Mixer de mână 50
Toaster 40
Feon 40
TV color 30
Ibric de cafea 30
Aspirator 16
Lampă cu incandescență 2

Curs 2 32 /52
 Inducția magnetică măsurată la diferite distanțe de
aparatele electrice
Aparat Inducția magnetică (mT)
Distanța Distanța Distanța
3 cm 30 cm 1m

Game electrice (>10kW) 6-200 0.35-4 0.01-0.1

Cuptoare electrice 1-50 0.15-0.5 0.01-0.04
Cuptoare cu microunde 75-200 4-8 0.25-0.6
Dispozitive pentru gunoi 80-250 1-2 0.03-0.1
Aparat de cafea 1.8-25 0.08-0.15 <0.01
Desfăcător de conserve 1000-2000 3.5-30 0.07-1
Aspiratoare 200-800 2-20 0.13-2
Feon-uri 6-2000 <0.01-7 <0.01-0.3
Aparate de bărbierit 15-1500 0.08-9 <0.01-0.3
TV 25-50 1.04-2 <0.01-0.15
Corpuri fluorescente 5-200 0.2-4 0.01-0.3
Fierăstraie circulare 250-1000 1-25 0.01-1
Curs 2 33 /52
 Zgomote create de om – Puterea radiată efectivă și
Intensitatea câmpului din cadrul serviciilor autorizate

Puterea Valoarea Valoarea

Gama de
efectivă obișnuită pt estimată a
Serviciu frecvență
radiată distanța de intensității
(MHz)
(dBW) separare (km) câmpului(V/m)
Frecvență joasă (LF) 0.014-0.5 5.4 5-10 0.25-1.0
HF amator 18-30 30 20-100 3-15
Comunicații HF 1.6-30 40 4-20 0.001-0.25
Citizens band 27-27.5 11 10-100 0.3-3.0
Comunicații fixe și 900-1000 17-21 0.04-0.2 0.2-1.5
mobile
TV (VHF) 54-216 50-55 0.5-2.0 1.0-7.3
Difuzare FM 88-108 50 0.25-11.0 2.0-8.3
TV (UHF) 470-890 67 0.5-3.0 1-3
Radar 1000-10000 90-97 2-20 0.1-90
Curs 2 34 /52
 Efectele EMI

Curs 2 35 /52
 Interferența electromagnetică (EMI) este o formă de poluare a mediului
care este din ce în ce mai răspândită.
Efectele acesteia variază de la neplăceri minore datorate zgomotelor
care apar la recepția semnalului difuzat, la accidente potențial fatale
datorate coruperii unor sisteme de control critice de securitate.

Anumite forme de EMI

❑ pot cauza defecțiuni electrice și electronice,
❑ pot împiedica utilizarea corespunzătoare a spectrului de
frecvențe radio,
❑ pot aprinde atmosfere inflamabile sau periculoase,
❑ pot avea de asemenea un efect direct asupra țesutului uman.

Deoarece sistemele electronice sunt din ce în ce mai folosite în toate

domeniile societății, riscul de potențiale efecte ale interferențelor și
posibilitatea de apariție a unor incidente induse EMI va crește.
Curs 2 36 /52
 Dispozitivele electrice și electronice produc uneori
energie de radio-frecvență pe neaștepate. Orice dispozitiv
digital este un potențial dispozitiv cauzator de interferențe neintenționate
către alte dispozitive electrice.

Dispozitivele electrice sunt folosite în toate domeniile vieții noastre, cum

ar fi furnizarea de comunicații, toate tipurile de divertisment, stilul de viață
luxos (transport, aparate, utilități, agrement), precum și susținerea vieții și
multe altele.

Dintre toate elementele enumerate, interferențele datorate surselor

neintenționate de energie RF pot fi observate cel mai bine în cazul
sistemelor de comunicații și susținere a vieții, care reprezintă cele mai
importante dintre domeniile de interes.

Curs 2 37 /52
 Controlul compatibilității electromagnetice (EMC) reprezintă o
necesitate tot mai mare. Aplicarea corectă a metodelor de
proiectare asigură funcționarea fiabilă, reduce termenele de
proiectare și ajută la îndeplinirea cerințelor de reglementare.

În concluzie,
cel mai bun moment pentru a lua în considerare toate
aspectele legate de EMC este în timpul ciclului de proiectare
preliminară, cu mult înainte de a fi încorporat primul circuit
sau de a fi scrisă prima instrucțiune pentru un program
software sau de a fi trasat conturul unui șasiu mecanic.

Curs 2 38 /52
 NATURA EMI

Curs 2 39 /52
 Atunci când se efectuează o analiză EMC asupra
unui produs sau a proiectării acestuia trebuie să se țină cont de
cinci considerente majore:

1. Frecvența. Unde în spectrul de frecvență se observă problema?

2. Amplitudine. Cât de puternic este nivelul de energie al sursei și cât de

ridicat este potențialul acestuia de a cauza interferențe dăunătoare?

3. Timp. Este o problemă continuă (semnale periodice) sau există doar în

timpul unor cicluri de funcționale (e.g., operații de scriere pe disc sau
transmisii de date prin rețea)?

4. Impedanța. Care este impedanța corespunzătoare dispozitivelor sursă

și receptor și impedanța mecanismului de transfer (cu referire la distanța
de separare, care afectează impedanța undei) dintre cele două?

Curs 2 40 /52
 5. Dimensiuni. Care sunt dimensiunile fizice ale dispozitivului emițător
(sau a grupurilor de dispozitive) care determină ca emisiile să poată fi
observate? Curenții RF vor produce câmpuri EM care vor ieși din incintă
prin scurgerile din șasiu care sunt egale cu o parte semnificativă din
lungimea de undă sau o parte semnificativă a “rise time distance”
(distanței de creștere a timpului).

Ori de câte ori este abordată o problemă EMC, este utilă revizuirea acestei
liste bazându-ne pe domeniile de aplicare ale produsului. Înțelegerea
acestor cinci elemente va clarifica o mare parte din misterul existenței EMI.
Aplicarea acestor cinci considerații ne învață că tehnicile de proiectare au
sens în anumite contexte dar nu în toate.

Curs 2 41 /52
 Spectrul de frecvențe

Dimensiunile electrice sunt măsurate în lungimi de undă!

Natura EMI
Curs 2 42 /52
Curs 2 43 /52
 Mărimile primare de interes în problemele EMC sunt:
✓ emisiile conduse [ tensiunea în volți (V), și curentul în amperi (A) și
✓ emisiile radiate [câmpul electric în volți pe metru (V/m) și câmpul
magnetic în amperi pe metru (A/m)].
Asociate cu aceste mărimi primare sunt următoarele mărimi: puterea în
watt (W) sau densitatea de putere în watt pe metru pătrat (W/m2).
Domeniul numeric al acestor mărimi poate fi destul de mare. De exemplu,
câmpurile electrice pot avea valori de la 1 mV/m la 200 kV/m. Aceasta
reprezintă o gamă dinamică de peste opt ordine de mărime (108).
Deoarece aceste domenii largi de unități sunt frecvente în comunitatea
EMC, unitățile EMC sunt exprimate în decibeli (dB). Decibelii au
proprietatea de a comprima datele, de exemplu, un domeniu (gama) de
tensiuni de 108 reprezinta 160 dB.

În EMC pentru a fi eficient, se consideră foarte important și util să poți

converti, înțelege și folosi unitățile exprimate în dB.
Curs 2 44 /52
 CONCLUZIE

Pentru aprecierea cantitativă a EMC se utilizează logaritmii rapoartelor

mărimilor care intră în discuție: tensiuni, curenți, intensități de câmp,
puteri, etc. Se deosebesc 2 tipuri de rapoarte logaritmice: nivele și
rapoarte de transfer.

Rapoartele de transfer raportează Nivelele raportează

mărimile de intrare și de ieșire ale unui mărimile de sistem (ex. U)
sistem și servesc pentru caracterizarea la o valoarea de referință
proprietăților de transfer. Exemple fixată (ex. U0=1uV).
tipice: atenuarea unei linii, atenuarea Mărimile de sistem
unui ecran, amplificarea, atenuarea raportate se numesc atunci
mod comun / mod normal. nivele de tensiuni.
Curs 2 45 /52
 Decibelul a fost dezvoltat la început în industria
telefoanelor pentru a descrie efectul de zgomot în circuitele
telefoanelor. Urechea tinde să audă logaritmic deci este normal ca
descrierea efectului de zgomot să fie în dB.
Câștigul în putere (power gain)
al amplificatorului este:

Câștigul în putere exprimat în decibeli este definit ca:

Curs 2 46 /52
 Rapoartele de transfer se exprimă prin unitatea numită dB.
Calculul unui raport se face astfel:

Exercițiu: Determinați raportul în dB pentru:

(a) două puteri P1 = 1 mW și P2 = 20 W,
(b)două tensiuni V1= 10 mV și V2= 20 µV, și
(c) doi curenți I1 = 2 mA și I2= 0.5 A

Răspunsuri: 43 dB, -54 dB, 48 dB.

Curs 2 47 /52
 Nivele se exprimă prin unitatea numită dB. Conform
standardului IEC 60027, calculul unui nivel se face astfel:

Exercițiu: Determinați nivelul următoarelor mărimi în raport cu

referințele indicate pentru fiecare în parte:
a) 20 mV (dBµV), Răspunsuri:
b) 50 µV (dBmV), a) 86 dBµV,
c) 100 mA (dBµA), b) - 26 dBmV,
d) 30 W (dBW), c) 100 dBµA,
e) 300 µW (dBm). d) 14.77 dBW,
e) - 5.22 dBm.
Curs 2 48 /52
 Exemplu:

Să se determine nivelul tensiunii de 1 V raportată la 1 µV:

Nivelul tensiunii de 1 V reprezintă 120 dBµV.

Acest lucru este în mod obișnuit precizat astfel “1 V reprezintă 120 dB

peste un microvolt”.

Pe de altă parte, 0.1 µV reprezintă - 20 dBµV, sau, 0.1 µV reprezintă 20

dB sub un microvolt.
Curs 2 49 /52
 Trecererea din Decibeli în unități comune

Pașii sunt:
1. Se divid mărimile cu 20 (tensiune, curent, câmp) sau 10 (putere)
2. Se ridică la puterea obținută valoarea 10
3. Se multiplică rezultatul cu 10-6 pentru dBμV și dBμW sau 10-3 dBmV și dBm

Exercițiu: Determinați valorile absolute

ale următoarelor mărimi Răspunsuri:
a) 60 dBµV/m, a) 1 mV/m,
b) 120 dBµV/m, b) 1 V/m,
c) 30 dBmV, c) 31.6 mV,
d) 66 dBm. d) 3981 W.
Curs 2 50 /52
 Pentru a obține estimări ale mărimilor în dB cu acuratețe rezonabilă, fără a
folosi un calculator, pot fi folosite următoarele proprietăți:

Curs 2 51 /52
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!)

JJ

Curs 2 52 /52
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Curs 3 1 /57
Curs 3 2 /57
 Subiecte – Standardizarea CEM
C5.1
• Definirea standardului

C5.2 • Tipuri de standarde

C5.3
• Organisme de standardizare

C5.4 • Elaborarea unui standard european

C5.5
• Clasificarea și numerotarea standardelor

C5.6
• Principiile,obiectivele și avantajele standardizării

C5.7
• Inovare prin standardizare

Curs 3 3 /57
 Definirea
standardului

Curs 3 4 /57
 Normă sau ansamblu de Standardul, este cea mai bună și cea mai
simplă cale posibilă pentru a comunica, pentru
norme ce reglementează
cunoașterea nivelului tehnic unanim acceptat
calitatea, caracteristicile,
pe plan național, european sau internațional în
forma unui produs; domeniul de activitate al oricărei companii sau
document în care sunt organizație și nu în ultimul rând pentru
consemnate aceste proiectarea și dezvoltarea practicilor de
norme. management.

Standard
Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definește standardul
ca fiind un document, stabilit prin consens și
aprobat de către un organism recunoscut,
care asigură, pentru uz comun și repetat,
Etalon reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activitățile sau rezultatele lor, cu scopul de a
se obține gradul optim de ordine într-un
anumit context.
Curs 3 5 /57
 Tipuri de standarde

Curs 3 6 /57
 Clasificare 1

Curs 3 7 /57
 Standardele internaționale și europene
sunt documente de referință folosite, în
Standarde
special, în contextul contractelor publice sau
internaționale(IS)
în cadrul comerțului internațional, pe care se
Standarde europene (EN) bazează majoritatea contractelor comerciale.

Standardele naționale, de exemplu BS

(standarde naționale britanice), DIN
(standarde naționale germane), NF
(standarde naționale franceze). Standardele
Standarde
naționale sunt elaborate prin consens cu
naționale
contribuții din partea industriei, experților și
altor grupuri de părți interesate, precum
reprezentanți ai consumatorilor și din mediul
academic.
Curs 3 8 /57
 Standardele private sunt documente private
deținute și elaborate de către o organizație sau
Standarde
corporație. Acestea sunt utilizate și difuzate dacă
private se dovedesc a fi necesare sau utile. Un astfel de
exemplu simplu ar putea fi strategiile privind
marca companiei sau politicile de
egalitate/sănătate și securitate care adaugă un
anumit nivel celui prevăzut în standarde sau
legislației existente anterior, personalizate pentru
nevoile explicite ale companiei.

Curs 3 9 /57
 Specificațiile tehnice de firmă sunt seturi de
Specificațiile cerințe explicite pe care trebuie să le
tehnice care îndeplinească un material, produs sau
fizează serviciu. Un exemplu pot fi specificațiile
corporațiile tehnice ale laptop-ului sau iPod-ului
dumneavoastră. Aceste standarde se
elaborează rapid deoarece sunt strict
controlate de compania producătoare.

Pe măsură ce ne îndreptăm spre partea de

sus a diagramei, veți observa că fiecare nivel
se elaborează mai greu deoarece necesită
consens din partea unui număr mai mare de
părți interesate.

Curs 3 10 /57
 Clasificare 2
Standard de •Standardul ce are o acoperire largă conținând
bază prevederi generale pentru un anumit domeniu.

•Standardul ce are legătură cu termenii, în

Standard de
general sunt însoțiți de definiții și, câteodată,
terminologie prin note explicative, ilustrații, exemple, etc.

•Standardul ce se referă la metodele de testare,

Standard de câteodată suplimentat cu alte prevederi legate
testare de testare, cum ar fi eşantionare, folosite de
metode statistice.

•Standardul ce specifică cerinţele ce trebuie

Standard de
îndeplinite de un produs sau o grupă de
produs produse, pentru a se potrivi scopului lor.

Curs 3 11 /57
 •Standardul ce specifică cerinţele ce trebuie
Standard de
îndeplinite de un proces, pentru a se potrivi
proces scopului lor.

Standard de •Standardul ce specifică cerinţele ce trebuie

îndeplinite de un serviciu, pentru a se
servicii potrivi scopului lor.

Standard de •Standardul ce specifică cerinţele privind

interfață compatibilitatea produselor sau sistemelor
în punctele de interconexiune.
•Standardul ce conţine o listă de
Standard pentru caracteristici pentru care valorile sau alte
date ce trebuie date urmează să fie declarate în
specificaţia produsului, procesului sau
oferite serviciului.
Curs 3 12 /57
 Organisme de
standardizare

Curs 3 13 /57
 INTERNAȚIONALE

ISO
Organizația Internațională de
Standardizare

IEC
Comisia Internațională de
Electrotehnică

Curs 3 14 /57
 EUROPENE

CEN
Comitetul European de Standardizare

CENELEC
Comitetul European de Standardizare în
domeniul Electrotehnic

ETSI
Institutul European de Standardizare în
Telecomunicații

Curs 3 15 /57
 NAȚIONALE

ASRO
Asociația de Standardizare din România

DIN
Institutul German de Standardizare

BSI
Institutul Britanic de Standardizare

Curs 3 16 /57
 ISO elaborează standarde internaționale.

ISO a fost înființat în 1947 și, de atunci, a publicat

standarde internaționale care acoperă aproape toate
aspectele legate de tehnologie și afaceri, de la siguranța
alimentară la computere, agricultură și îngrijire medicală.

Standardele internaționale ISO au impact asupra fiecăruia

dintre noi.

Curs 3 17 /57
 IEC este o organizație non-profit, non-guvernamentală,
înființată în 1906.

Este organizația mondială care elaborează și publică

standarde internaționale pentru toate tehnologiile
electrice, electronice și conexe.

Peste 10.000 de experți din industrie, comerț, laboratoare

de încercări și cercetare, mediul academic și grupuri de
consumatori participă la activitățile de standardizare ale
IEC.
Curs 3 18 /57
 CEN este un furnizor important de standarde europene și
specificații tehnice și este recunoscut în mod oficial pentru
planificarea, elaborarea și adoptarea standardelor europene în
toate domeniile economice, cu excepția tehnologiei electrice
(CENELEC) și telecomunicațiilor (ETSI).

Cei 33 de membri naționali ai CEN (țarile membre UE +

Macedonia, Turcia, Islanda, Norvegia și Elveția) colaborează
pentru eleborarea standardelor europene voluntare (EN-uri).

EN-urile ajută la crearea unei piețe interne europene pentru

bunuri și servicii și la poziționarea Europei în cadrul
economiei globale.
Curs 3 19 /57
 CENELEC este recunoscut oficial pentru planificarea,
elaborarea și adoptarea de standarde europene în domeniul
ingineriei electrotehnice. CENELEC elaboreaza standarde
voluntare, care facilitează comerțul între țări, creează piețe
noi, reduc costurile de conformitate și susțin dezvoltarea unei
piețe europene unice.

Majoritatea standardelor sunt inițiate de industrie. Alte

proiecte de standarde pot veni din partea consumatorilor, a
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) sau a asociațiilor, sau
chiar a legislatorilor europeni.

CEN şi CENELEC au reglementări comune pentru munca de

standardizare, și au sediile pe strada Stassart din Bruxelles.
Curs 3 20 /57
 Este o organizație independentă, non-profit, ocupându-se cu
standardizarea în domeniul telecomunicațiilor (atât în
domeniul echipamentelor cât și al operatorilor de rețele). Cele
mai cunoscute sisteme standardizate de ETSI sunt GSM
pentru telefonia mobilă și TETRA pentru siteme radio.

ETSI a fost înființat la Conferința Europeană pentru

Administrarea Poștei și Telecomunicațiilor din 1988 și a fost
reorganizată de Comisia Europeană.

Sediul organizației este în Sophia Antipolis (Franța) având

peste 700 de membri din 60 de țări.
Curs 3 21 /57
 Prin stabilirea unor acorduri
specifice, cooperarea tehnică
dintre sectorul european și cel
internațional este asigurată prin
cooperarea îndeaproape prin
corespondență, reprezentare
reciprocă la reuniuni. Acordurile
prevăd, de asemenea, adoptarea
aceluiași text, atât ca standard
internațional, cât și ca standard
european.

Relația dintre standardizarea Europeană și Internațională

Curs 3 22 /57
 Organismul național
de standardizare

Curs 3 23 /57
 Organismul național de standardizare este reprezentat
de Asociația de Standardizare din România (ASRO), o
asociație de drept privat, de interes public, fără scop
lucrativ.
Acest organism are următoarele atribuții:
• stabilește principiile și metodologia potrivit cărora se
desfășoară activitatea de standardizare;
• reprezintă interesele țării în cadrul organismelor
internaționale și regionale de standardizare și în
cadrul relațiilor de colaborare cu instituții similare din
alte țări.

Curs 3 24 /57
 Institutul Român de Standardizare, a fost transformat,
începând cu 1 noiembrie 1998, în ASRO, care este
membru cu drepturi depline la:
❖ CEN – Comitetul European de
Standardizare (01.01.2006);
❖ CENELEC – Comitetul European pentru
Standardizare în domeniul
Electrotehnicii (01.02.2006);
❖ ETSI – Institutul European de Standardizare în
domeniul Telecomunicaţiilor (2005);
❖ ISO – Organizatia Internaţională de
Standardizare (1950);
❖ IEC - Comisia Internaţională de
Electrotehnica (1920).
Curs 3 25 /57
 Organismele din infrastructura de evaluare a
conformității, participante în cadrul activității de
standardizare, în Romania sunt:
✓ Organismul național de acreditare – RENAR;
✓ Organismul național de standardizare – ASRO;
✓ Organisme de certificare pentru: Sisteme de
management al calității / mediului / integratelor /
produselor / serviciilor / personalului;
✓ Laboratoare de încercări;
✓ Laboratoare metrologice;
✓ Organisme de inspecție.

Curs 3 26 /57
 Organismul național de standardizare
Repartiția persoanelor membre din ASRO

Sursa: Ministerul Integrării Europene

Curs 3 27 /57
 Elaborarea unui
standard european

Curs 3 28 /57
 Etapele elaborării unui
standard
1.Propunerea-
evaluarea și
2. Întocmirea
7. Menținerea deciderea
proiectului și
standardelor:
ajungerea la
confirmare/
un acord
revizuire

3. Ancheta
6. Publicarea publică-
generarea de
standardului comentarii

5. Aprobarea
proiectului 4. Analizarea
final comentariilor

Curs 3 29 /57
 1.Propunerea-evaluarea și deciderea

Propunerile vin de la :
Comitete
Comisia Organizațiile de Parteneri (federațiile
tehnice
Europeană standardizare CEN și europene, organizații,
existente CENELEC industrie etc.)

Trimiterea unei propuneri către CEN - CENELEC

Evaluarea
Necesitate specifică Fezabilitate Resurse

Decizie
Continuare Oprire

Cale de elaborare exactă

Curs 3 30 /57
 2. Întocmirea proiectului și ajungerea la un acord

Alocarea lucrării către comitetul tehnic

Delegarea membrilor Experți voluntari

Comitetul tehnic
Redactează primul proiect (în Membrii discută despre
cadrul grupului de lucru) proiect

Ajungerea la un acord (consens)

Curs 3 31 /57
 3. Ancheta publică- generarea de comentarii

Ancheta membrilor
Membrii lansează ancheta
Textul proiectului pus la
publică (3 limbi: engleză,
dispoziția membrilor naționali
franceză și germană)

Ancheta publică
Distribuirea pe Toți factorii
scară largă a Comitetul tehnic
interesați
proiectului primește
(perioadă de 5 luni (comentarii trimise
de aceștia) comentariile
pentru comentarii)
Curs 3 32 /57
 4. Analizarea
comentariilor

Curs 3 33 /57
 5. Aprobarea
proiectului final

Curs 3 34 /57
 6. Publicarea
standardului

Curs 3 35 /57
 7. Menținerea standardelor

Revizuirea la fiecare 5 ani (cel mai târziu)

Opțiuni
Modificare sau
Confirmare Anulare
revizuire

Curs 3 36 /57
 Ponderile organismelor naționale în cazul votului
Țara membră Coeficient Țara membră Coeficient
Franța 29 Elveția 10
Germania 29 Croația 7
Italia 29 Danemarca 7
Marea Britanie 29 Finlanda 7
Turcia 29 Irlanda 7
Polonia 27 Lituania 7
Spania 27 Norvegia 7
România 14 Slovacia 7
Olanda 13 Cipru 4
Belgia 12 Estonia 4
Cehia 12 Letonia 4
Grecia 12 Luxemburg 4
Ungaria 12 Slovenia 4
Portugalia 12 Macedonia 4
Austria 10 Islanda 3
Bulgaria 10 Malta 3
Suedia 10 TOTAL: 405
Curs 3 37 /57
 Clasificarea și
numerotarea standardelor

Curs 3 38 /57
 Clasificarea standardelor

ASRO
a adoptat:

Clasificarea alfa-
Clasificarea
numerică a
internațională a
standardelor
standardelor (ICS)
(CAS)

Curs 3 39 /57
 ICS- Clasificarea Internațională
a Standardelor
- a fost elaborată de
Organizația
Internațională de
Standardizare (ISO) - introdusă la noi
în țară din 1994

- cuprinde 40
de domenii, ICS – Exemplu: 59.060.10
simbolizate Clasificarea 59 – domeniul: Industria textilă
prin 2 cifre internațională a și industria pielăriei
standardelor 060 – grupa: Fibre textile
10 – subgrupa: Fibre naturale

- cuprinde 389 de grupe. -o parte a grupelor sunt

Grupele sunt notate prin împărțite în subgrupe.
Notarea se face prin
simbolul domeniului,
simbolul grupei urmat de un
urmat de un punct și un punct și un grup de două
grup de trei cifre. cifre.

Curs 3 40 /57
 ICS- Clasificarea Internațională a Standardelor
Sim- Domeniu Sim- Domeniu
bolul bolul
01 Generalități, terminologie, standardizare 53 Instalații pentru manipularea materialelor
03 Sociologie. Servicii. Administrare.Transport 59 Industria textilă și industria pielăriei
07 Matematică. Științele naturale 61 Industria de confecții
11 Medicină 65 Agricultură
13 Mediu. Protecția sănătății. Securitate 67 Industria alimentară
17 Metrologie și măsurare. Fenomene fizice 71 Chimie
19 Încercări 73 Mașini și utilaje
21 Sisteme și componente mecanice de uz 75 Industria petrolieră și tehnologii asociate
general
23 Sisteme pentru fluide și comp. de uz general 77 Metalurgie
25 Tehnici de fabricare 79 Industria de prelucrare a lemnului
27 Energetică și transmisia căldurii 81 Industria sticlei și a ceramicii
29 Electrotehnică 83 Industria cauciucului și mat. plastice
33 Telecomunicații. Tehnici audio și video 85 Industria hârtiei
35 Tehnologia informației. Echipamente de birou 91 Construcții și materiale de construcții
37 Tehnologia imaginii 93 Construcții civile
45 Căi ferate 97 Echipament pentru uz casnic și comercial
49 Aeronautică și spațiu etc. etc.
Curs 3 41 /57
 ICS- Clasificarea alfa-numerică
a standardelor

- cea mai utilizată de

către standardele
românești.
- totalitatea
standardelor se
încadrează în 19 Exemplu: M 12
sectoare (notate cu CAS – M – sectorul: textile și
litere majuscule ale Clasificarea pielărie
alfabetului latin) alfa-numerică 1 – grupa: fibre și fire
a standardelor
2 – subgrupa: fibre și
- fiecare sector fire de origine
este divizat în animală
maximum 10 -fiecare grupă este subdivizată
grupe (notate cu în maximum 10 subgrupe
cifre de la 0 la 9) (notate de asemenea cu cifre
de la 0 la 9)

Curs 3 42 /57
 ICS- Clasificarea alfa-numerică a standardelor
Sector Domeniu
A Industria minieră, petrolieră și combustibili gazoși
B Industria metalurgică
C Organe de mașini, scule și dispozitive, mașini și utilaje pentru industria grea
D Mașini și utilaje pentru construcții, industria ușoară, agricultură și transporturi
E Mașini de ridicat și transportat utilaje și produse diverse ale industriei constructoare
de mașini, tehnologia prelucrării metalelor
F Energetică, Electrotehnică și Electronica
G Construcții, lucrări de artă, căi de comunicații, instalații
H Industria materialelor de construcții și silicoceramice
K Silvicultură, industria lemnului, celulozei, hîrtiei și poligrafică
L Industria chimică
M Industria textilă și a pielăriei
N Industria alimentară
P Mijloace de măsurare
Q Energii neconvenționale
R Protecția vieții, a bunurilor și a mediului înconjurator
S Agricultură
U Standarde de tehnică generală
X Calculatoare și prelucrarea datelor
Curs 3 Z Ambalaje, produse și dispozitive auxiliare de ambalare 43 /57
 Identificarea / Numerotarea
standardelor
- indicativul este format
din siglă și din numărul
de ordine atribuit în - orice standard poate fi
momentul aprobării identificat după titlu sau
după indicativ
- pentru ţara noastră se
foloseşte sigla STAS (standard - pe pagina de titlu a
de stat) pentru standardele standardelor, data ediţiei
aprobate înainte de 28 august (luna şi anul) se înscrie
1992 şi sigla SR (standard sub indicativul
românesc) pentru cele standardului.
aprobate după data respectivă.

Numerotarea De exemplu:
De exemplu:
STAS 6300-81
standardelor SR ISO 860
SR 13315:1996 românești Aprilie 2000

Curs 3 44 /57
 Dacă standardele au fost elaborate pe mai
multe părți, acestea sunt evidențiate prin
• STAS 7122/1-86
numere de ordine înscrise după indicativ,
• SR 3042-2:1996
separate prin linia oblică (cazul STAS) sau prin
cratimă (cazul SR).

În cazul în care părțile sunt prea • SR 60695-2-20:1998

(partea 2, secț. 20)
voluminoase, acestea pot fi elaborate
• SR 60695-2-1/3:1998
pe secțiuni, capitole, file, fiind (partea 2, secț. 1,
numerotate separat de indicativul părții fila3)
de standard prin cratime, linii oblice • SR 60050 (440):1997
(capitolul 440)
sau paranteze.

Curs 3 45 /57
 Amendamentul unui standard român
este identificabil prin litera A și o cifră
care indică numărul de ordine al •STAS 10845-87/A1:1996
amendamentului și anul modificării •SR 298-2:1998/A1:1999
respective. Amendamentul este
separat de indicativul standardului
prin linie oblică.

Dacă ediția standardului are inclus

amendamentul sau amendamentele
adoptate anterior, acestea se înscriu în
•SR 295-1+A1:1997
indicativul standardului după semnul +
(plus). •SR 60755+A1+A2:1995

Curs 3 46 /57
 Printr-o convenție încheiată între Organizația Internațională de Standardizare
(ISO) și Comisia Internațională de Electrotehnică (IEC) s-a stabilit unificarea
sistemului de numerotare a standardelor, rezervându-se numerele de la 1 la
59999 pentru standardele ISO, numerele de la 60000 la 79999 pentru
standardele IEC, numerele peste 300000 pentru standardele ETSI etc

Pentru a evidenția
identitatea unui standard
român cu unul internațional
sau regional sau cu un
document normativ de
referință se folosește o
siglă:
ISO - Standard Internațional publicat;
IEC - Standard adoptat de Comisia
Internațională de Electotehnică;
EN - Standard European;
ENV - Prestandard European;
ETSI - Standard European pentru
Telecomunicații;

TR - Raport tehnic ISO publicat;

CR - Raport tehnic CEN/CENELEC publicat
(Certified Reference);
HD - Document de armonizare european;
QC - Specificații pentru atestarea calității;

Curs 3 47 /57
 În aceste cazuri
numărul standardului STAS ISO 8914-92
românesc este același
SR ISO 7644: 1998
cu cel al standardului
internațional, respectiv STAS CEI 60731 - 92
european adoptat. SR EN 1189: 2000
SR ENV 28041: 1999
SR ETSI 300440: 1999

SR ISO/TR 13425:1999
SR CR 12349:2000
STAS CEI QC 001001-92
SR EN ISO 9509:2000
SR EN ISO/CEI 10373:1997

Curs 3 48 /57
 Principiile, obiectivele
și avantajele
standardizării

Curs 3 49 /57
 Principiile standardizării

Consensul

Deschiderea

Transparența

Calitatea
rezultatelor

Coerența

Curs 3 50 /57
 Consensul reprezintă acordul general caracterizat prin absenţa unei
opoziţii susţinute faţă de un aspect esenţial al unui subiect, din partea
unei părţi importante a celor interesaţi şi printr-un proces care implică
luarea în considerare a punctelor de vedere ale tuturor părţilor interesate
şi apropierea eventualelor poziţii divergente. Consensul nu implică
neapărat unanimitatea, însă se ţine seama de opinia părţilor interesate
precum: producători, vânzători, utilizatori, grupuri de consumatori,
laboratoare pentru testări, guverne, asociaţii de ingineri şi organizaţii de
cercetare.

Deschiderea constă în faptul că toate părţile interesate trebuie să aibă

dreptul să participe şi să contribuie la elaborarea standardelor. Mai mult
decît atât, standardele ar trebui să fie dorite de părțile implicate și
pregătite cu un angajament făcut pe bază de voluntariat pentru a fi
utilizate. De asemenea, trebuie să fie capabile să aducă beneficii prin
utilizarea lor, care să fie cel puţin egale cu costul producerii şi menţinerii
lor. Ele trebuie să posede o aplicabilitate largă și să satisfacă nevoile
părţilor implicate.
Curs 3 51 /57
 Transparenţa constă în comunicarea tuturor părților interesate despre
proiectele în faza de iniţiere (proiect de standard, crearea unui comitet
tehnic, anularea aplicării standardelor etc.). Proiectul este făcut public
prin Buletinul de Standardizare sau este postat pe site-ul oficial al
organismului național de standardizare.

Calitatea rezultatelor. Rolul standardelor constă în protecţia intereselor

consumatorilor şi ale statului prin asigurarea calităţii produselor şi
serviciilor, a caracterului inofensiv al acestora pentru viaţa, sănătatea,
ereditatea şi securitatea oamenilor, pentru bunurile materiale, regnul
animal şi cel vegetal, pentru mediu. Existenţa unui sistem de calitate de
referinţă, recunoscut unanim, reprezintă un instrument preţios.

Coerenţa. Standardele nu trebuie să se contrazică între ele și trebuie să fie

concise, clare, fără ambiguități și ușor de folosit.

Curs 3 52 /57
 Obiectivele standardizării

Aptitudine de utilizare
Compatibilitate
Interschimbalitate
Controlul varietăți
Securitate
Protecție a mediului
Protecție a unui produs

Curs 3 53 /57
 Aptitudine de utilizare – aptitudinea unui produs, proces sau serviciu de
a servi unui scop bine definit în condiții specifice.

Compatibilitate – capacitatea produselor, proceselor sau serviciilor de a

fi utilizate împreună, în situaţii specificate pentru a îndeplini condiţiile
respective fără o interacţiune inacceptabilă.

Interschimbabilitate – proprietatea unui produs, proces sau serviciu de a

fi utilizat în locul altuia, pentru a satisface aceleași condiții.

Curs 3 54 /57
 Controlul varietăţii „limitarea varietăţii‟ – alegerea unui număr optim de
dimensiuni sau de tipuri ale unui produs, proces sau serviciu pentru a
răspunde principalelor necesităţi.

Securitate – absenţa unui risc inacceptabil de vătămare.

Protecţie a mediului – protejarea mediului împotriva daunelor

inacceptabile datorate efectelor şi utilizării produselor, proceselor sau
serviciilor.

Protecţie a unui produs – protecţia unui produs împotriva condiţiilor

climatice sau de altă natură în timpul utilizării, transportului sau
depozitării lui.

Curs 3 55 /57
 Avantajele standardizării
1. Eliminarea barierelor tehnice din calea
comerțului și acceptarea produsului,
procesului sau serviciului pe piața
naționala sau internațională.

2. Creșterea
6. Asigurarea protecției
competitivității
mediului și a
industriei
consumatorului

3. Asigurarea transferului
5. Asigurarea securității și
tehnologic pe plan
protecției produselor
internațional
4. Reducerea costurilor prin diminuarea
cheltuielor de cercetare, dezvoltare și
experimentare

Curs 3 56 /57
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!)

JJJ

Curs 3 57 /57
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Curs 4 1 /50
Curs 4 2 /50
 • Emisii prin conducție
C4.1

• Standarde și reglementări
C4.2

• Proceduri și metode de test

C4.3

• Supresia perturbațiilor electromagnetice produse

C4.4 prin conducție

C4.5

Curs 4 3 /50
 Emisii prin
conducție

Curs 4 4 /50
 Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Curs 4 5 /50
 În situațiile în care se pune problema compatibilității electromagnetice trebuie
să existe o sursă care să emită interferențe electromagnetice și un receptor care
să fie susceptibil la aceste interferențe. Dacă unul dintre aceștia nu este
prezent, nu se consideră a fi o problemă EMC.

Element Element
Mecanism de
perturbator perturbat
cuplaj (Cale)
(Emițător) (Receptor)

În timp ce sursele și receptoarele de perturbații se pot caracteriza cu ușurință prin

măsurarea emisiilor, respectiv a nivelelor de perturbații admisibile, identificarea
mecanismelor de cuplaj impune o înțelegere intimă a bazelor fizice ale
electrotehnicii și o mare experiență practică în tehnica circuitelor. De cele mai
multe ori este vorba de căi de transmisie parazite, neprevăzute de proiectant – de
exemplu capacități și inductivități parazite, etc. – care de multe ori se pun în
evidență numai prin interferențele electromagnetice produse de ele.
Curs 4 6 /50
 În funcție de mediul de propagare și distanța față de
sursa de perturbații, mărimile perturbatoare ajung pe căi diferite
și în combinații diverse până la circuitul perturbat. De exemplu, EMI se consideră
că se propagă prin conducție dacă pătrund în receptorul respectiv printr-unul sau
mai multe conductoare (linia de alimentare, mantaua cablurilor etc.) sau chiar prin
elemente pasive (condensatoare, transformatoare, etc.)
Mecanisme
de cuplaj Element perturbator
ale EMI (Emițător)

Cuplaj prin Cuplaj electric Cuplaj magnetic Cuplaj prin

conducție (câmp electric (câmp magnetic radiație (câmp
(galvanic) E) H) elmag. E/H)

Element perturbat (Receptor)

Curs 4 7 /50
 Acest mecanism este valabil și atunci când undeva, între elementul perturbator și
cel perturbat, energia perturbatoare se transmite prin câmp electric/magnetic sau
prin radiație. Astfel, o interferență electromagnetică care apare prin conducție pe
conductoarele unei linii poate apoi să se propage prin cuplaj electric/magnetic sau
radiație și, în final, să se propage tot prin conducție pe conductoarele altei linii (de
exemplu, scânteile de la periile unui motor electric cu colector la care linia de
alimentare servește drept antenă).

În mod normal, noțiunile de perturbații transmise prin conducție sau prin radiație
se referă la un loc determinat de pe calea de propagare dintre emițătorul
perturbator și receptorul perturbat, adeseori chiar emițătorul sau receptorul însuși.

Atâta timp cât lungimea de undă este mai mare decât dimensiunile
perturbatorului, interferențele electromagnetice se propagă, în principal, prin
conducție sau prin cuplaj electric sau magnetic. Dacă lungimea de undă și
dimensiunile perturbatorului sunt comparabile, apare radiația electromagnetică.

Limita de tranziție este variabilă, dar în majoritatea cazurilor practice se situează la

cca 10 m, corespunzător frecvenței de 30 MHz.
Curs 4 8 /50
 Cu alte cuvinte, în general, în domeniul frecvenței radio
obișnuite, de la 0.1 până la 30 MHz, apar perturbații transmise prin
conducție, iar în domeniul undelor ultrascurte (UUS) și peste, perturbații
transmise prin radiație.

Curs 4 9 /50
 Cuplajul prin conducție
Cuplajul prin conducție sau cuplajul galvanic apare întotdeauna între două
circuite care au o impedanță comună Z, fie ea:
❖ o simplă porțiune de conductor;
❖ o impedanță de transfer;
❖ sau chiar un anumit tip de dipol.

Curentul din circuitul 1 (elementul perturbator)

produce, pe impedanța comună Z, o cădere de
tensiune care se suprapune peste semnalul util
din circuitul 2 (element perturbat) .
Această schemă echivalentă simplă permite lămurirea unor probleme de
compatibilitate, cum ar fi, zgomotul (brumm) de 50 Hz transmis prin conducție,
curenții perturbatori prin ecranele cablurilor și prin carcasele aparatelor,
perturbațiile care ajung la consumatorii alimentați din rețeaua respectivă prin
intermediul conductoarelor acesteia.
Binențeles, în cazul unor puteri comparabile ale celor două circuite, curentul din
circuitul 2 poate și el provoca o perturbație în circuitul 1.
Curs 4 10 /50
 Exemplu 1
În cazul în care sistemul care joacă rolul de sursă de interferențe
(ieșirea sistemului A) împarte o pământare cu un sistem considerat receptor
(intrarea sistemului B) atunci orice curent datorat ieșirii sistemului A care trece
prin secțiunea X-X a impedanței comune determină o tensiune în serie cu intrarea
sistemului B.
Datorită naturii inductive a impedanței
comune, componentele de frecvență
înaltă sau di/dt de la ieșirea sistemului A
vor influneța semnificativ sistemul B .

Soluția
După cum se poate observa în figura de mai
jos, soluția pentru ca între cele două circuite
să nu existe nici o impedanță comună este de
a separa conexiunile astfel încât să nu existe
o cale comună de curent.
Impământările sunt cele mai frecvente surse de impedanță comună!
Curs 4 11 /50
 Exemplu 2
Interferențele se pot propaga de la o sursă la un receptor prin
intermediul unei rețele de alimentare la care sunt conectate amândouă.
Pentru distanțe mici cum ar fi între prize adiacente aflate pe același circuit,
cuplajul prin intermediul unei rețele de conexiune a două elemente a
echipamentului poate fi reprezentat de circuitul echivalent din figura de mai jos:

Pe distanțe mai mari, cablurile de alimentare sunt linii de transmisie cu pierderi

destul de mici având impedanța caracteristică de aproximativ 150-200 Ω până la
10 MHz. Cu toate acestea, în orice sistem de distribuție de putere local
perturbațiile și discontinuitățile introduse de conexiunile de sarcină, joncțiunile de
cablu și componentele distribuției vor domina caracteristica de transmisie RF.
Toate acestea tind să crească atenuarea.
Curs 4 12 /50
 Emisii (perturbații) transmise
prin conducție
Interferența rezultată poate fi de mod diferențial (între fază (L) și neutrul (N), sau
între conductoare de semnal) sau de mod comun (între fază/neutru/semnal și
pământ (E) ) sau ca o combinație între cele două.
Pentru liniile de semnal și de control, numai curenții de mod comun prezintă
interes.
Pentru porturile rețelei sunt măsurate tensiunile dintre fiecare fază/neutru și
pământ la capătul îndepărtat al cablului de alimentare.

Emisiile de mod diferențial

sunt asociate în mod normal
cu zgomotele de comutare de
joasă frecvență de la sursa de
alimentare, în timp ce emisiile
de mod comun pot fi datorate
componentelor de comutare de
frecvență mai înaltă, surselor
interne de circuit sau
cuplajelor inter-cablu.
Curs 4 13 /50
 = Circuite echivalente simplificate =

Circuitul echivalent de bază pentru testarea emisiilor conduse pe porturile

rețelei de alimentare este prezentat în figura de mai jos.
Conexiunea la rețea este reprezentată de un AMN/LISN oferind o impedanță
definită RF între fază și pământ, și respectiv între neutru și pământ.

EUT conține atât surse de mod diferențial cât și surse de mod comun, schițate
aici după cum apar între fază și neutru, și în celălalt caz între fază și neutru în
raport cu pământul.
Curs 4 14 /50
 Standarde și
reglementări

Curs 4 15 /50
 SR EN 55011

SR EN 55014-1
CISPR 14-1

SR EN 55022
CISPR 22

SR EN 55025

Curs 4 16 /50
 SR EN 55011
Echipamente de radiofrecvență industriale, științifice și
medicale (ISM ), 2001
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Limitele și metodele de măsurare care figurează în prezentul standard
internațional se aplică echipamentelor industriale, științifice și medicale (ISM)
precum și echipamentelor de electroeroziune.
Procedurile sunt indicate pentru măsurarea perturbațiilor radioelectrice și valorile
lor limită sunt date în banda de frecvențe de la 9 kHz până la 400 GHz.

Definiție instalație / echipament ISM

Instalație / echipament ISM = instalație sau echipament conceput pentru a produce
și utiliza, într-un spațiu redus, energia radiolectrică pentru aplicații industriale,
științifice, medicale, casnice sau similare, excluzând aplicațiile din domeniul
telecomunicațiilor și tehnologiei informației și alte aplicații acoperite de alte
publicații CISPR.
Curs 4 17 /50
 Clasificarea echipamentelor ISM

Echipamentele ISM - trebuie să poarte o marcare de producător, care să

indice clasa și grupa echipamentului.

Clasificarea echipamentelor ISM – Separarea în grupe

Echipamente ISM din Grupa 1: – Grupa 1 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență cuplată prin conducție este produsă sau
utilizată intenționat, pentru că ea este necesară funcționării interne a
echipamentului propriu-zis.

Echipamente ISM din Grupa 2: – Grupa 2 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență este produsă sau utilizată intenționat sub
formă de radiație electromagnetică pentru tratamentul materialelor, precum
și a echipamentelor de electroeroziune.

Curs 4 18 /50
 Clasificarea echipamentelor ISM – Împărțirea în clase

Echipamente de Clasa A: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în toate localurile, altele decât cele casnice și altele decât cele conectate
direct la o rețea electrică de distribuție de joasă tensiune care alimentează
clădiri de locuit;

Echipamente de Clasa B: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în locuințe și întreprinderi conectate direct la o rețea electrică de distribuție
de joasă tensiune care alimentează clădiri cu locuințe.

Valori limită ale perturbațiilor electromagnetice – cerințe de măsurare

Echipamente de Clasa A: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice pot fi

măsurare fie pe un amplasament de încercare, fie “în situ”, după preferința
constructorului.
Echipamente de Clasa B: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice
trebuie să fie măsurate pe un amplasament de încercare.

Curs 4 19 /50
 Valori limită ale tensiunii perturbatoare la borne

Echipamentul supus încercării trebuie să satisfacă:

1. fie, atât limita în valoare medie specificată pentru măsurătorile făcute

cu un receptor cu detector de valoare medie, cât și limita în valoare
cvasivârf specificată pentru măsurătorile făcute cu un detector de
valoare cvasivârf.
2. fie, limita în valoare medie, când se utilizează un receptor cu detector
de valoare cvasivârf.

Observație: Limitele tensiunii perturbatoare pentru linii care transmit

semnale sunt în studiu.

Curs 4 20 /50
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1
Compatibilitate electromagnetică. Cerințe pentru aparate
electrocasnice, unelte electrice și aparate similare, 2007
Partea 1. Emisie / Partea 2. Imunitate

Domeniu de aplicare

Acest standard se referă la perturbații radioelectrice conduse și radiate,

produse de aparate ale căror funcții principale sunt asigurate de motoare și
dispozitive de comutație sau de dispozitive de reglare, cu excepția cazului când
energia de radiofrecvență este generată intenționat sau destinată iluminatului.

Standardul se referă la echipamente precum: aparate electrocasnice, unelte

electrice, dispozitive de comandă și de reglare cu semiconductoare, aparate
electromedicale acționate cu motor, jucării electrice / electronice, mașini de
distribuire automată, precum și proiectoare de cinema sau de diapozitive.
Curs 4 21 /50
 Clasificarea echipamentelor

Motoare de putere nominală mai mică de 700 W

Motoare de putere nominală mai mare de 700 W

și mai mică 1 000 W

Motoare de putere nominală mai mare

de 1 000 W

Curs 4 22 /50
 Tipuri de perturbații

Perturbații continue

Motoarele cu colector precum și alte dispozitive încorporate în aparate

electrocasnice, unelte electrice și aparate electrice similare pot produce
perturbații continue.
Perturbațiile continue pot fi, fie de bandă largă, provocate de dispozitive de
comutație cum sunt: comutatoare mecanice, comutatoare și regulatoare cu
semiconductoare, fie de banda îngustă, provocate de dispozitive de comanda
electronice, precum microprocesoarele.

Perturbații discontinue

Operațiile de comutare în aparatele comandate cu termostat, mașinile de

comandă automată programabile, precum și în alte aparate cu comandă
electrică, generează perturbații discontinue. Efectul subiectiv al perturbațiilor
discontinue variază în funcție de frecvența de repetiție și de amplitudinea
semnalelor audio și video generate. De aceea, se face o distincție între
anumite tipuri de perturbații discontinue.
Curs 4 23 /50
 SR EN 55022, CISPR 22
Echipamente pentru tehnologia informației, 2011
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și
metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard internațional se aplică la ETI. Sunt indicate proceduri

pentru măsurarea nivelurilor perturbațiilor generate de ETI; limitele sunt
specificate pentru domeniul de frecvențe de la 9 kHz pana la 400 GHz atât
pentru echipamentele de clasa A cât și de clasa B. Nu este necesar să se
efectueze măsurători la frecvențe pentru care nu sunt specificate limite.
Scopul acestui standard este de a stabili cerințe uniforme pentru limitele
perturbațiilor radioelectrice ale echipamentelor cuprinse în domeniul de
aplicare, de a fixa limite pentru nivelul perturbațiilor, de a descrie metode
de măsurare, de a standardiza condițiile de funcționare și interpretarea
rezultatelor.
Curs 4 24 /50
 Definiție ETI

Echipament pt tehnologia informației = este orice echipament care are o

funcție primară de intrare, stocare, afișare, regăsire, transmitere, procesare,
comutare sau control a datelor și a mesajelor de telecomunicații și care pot
fi echipate cu unul sau mai multe porturi terminale utilizate în mod normal
pentru transferul de informații.

Clasificarea echipamentelor ETI

Echipamentele pt tehnologia informației , ETI, se împart în două clase:

❑ ETI Clasa A;

❑ ETI Clasa B.

Curs 4 25 /50
 ETI din Clasa B: – sunt destinate în principal pentru a fi utilizate în
mediul rezidențial și pot include:
➢ echipamente care nu au un amplasament de utilizare fix, de
exemplu echipamentele portabile alimentate de la acumulatoare
sau baterii încorporate;
➢ echipamente terminale de telecomunicații alimentate la o rețea
de telecomunicații;
➢ calculatoare personale și echipamente auxiliare conectate la
acestea.
ETI din Clasa A: – este formată din toate celelalte ETI care respectă
limitele de perturbații ale clasei A, dar nu pe cele ale clasei B.
În instrucțiunile de utilizare trebuie să fie inclus un avertisment care să
evidențieze clasa din care face parte, deoarece aceste echipamente pot
provoca interferențe radio și i se poate cere utilizatorului să ia măsuri
corespunzătoare.
Curs 4 26 /50
 Proceduri și metode
de test

Curs 4 27 /50
 Standul de măsurare a perturbațiilor produse prin
conducție în rețeaua de alimentare

Curs 4 28 /50
 Aparate utilizate

Rețea de stabilizare a impedanței liniei, LISN

Primul obiectiv al LISN — să prezinte o

impedanță constantă la priza cablului
de alimentare al dispozitivelor în
domeniul de frecvența corespunzător
testelor de emisie prin conducție.

Al doilea obiectiv al LISN — să blocheze emisiile prin conducție care nu

sunt datorate produsului (dispozitivului) care este testat astfel încât să fie
măsurate doar emisiile prin conducție ale produsului respectiv.

Aceste două obiective trebuie satisfăcute doar pe domeniul de frecvențe

corespunzător testelor de emisii prin conducție (150 kHz–30 MHz).
Curs 4 29 /50
 Analizorul spectral

Analogul osciloscopului în
domeniu frecvență.

Utilizări:
❖ Vizualizarea spectrului semnalului;
❖ Măsurarea Spurious emissions (emisii parazite);
❖ Măsurări de compatibilitate electromagnetică;
❖ Monitorizarea spectrului radioelectric;
❖ Determinarea distorsiunilor armonice și de intermodulație;
❖ Măsurarea puterii de ieșire;
❖ Măsurarea benzii ocupate;
❖ Determinarea modulației, demodulare.
Curs 4 30 /50
 SR EN 55011
Perturbații continue
Limitele pentru tensiunile perturbatoare la bornele rețelei de alimentare,
în banda de frecvențe de la 150 kHz până la 30 MHz, pentru echipamente
măsurate pe un amplasament de încercare, folosind rețeaua 50 Ω/ 50 µH
a CISPR sau sonda de tensiune CISPR sunt indicare în Tabelul 1 și 2.
Pentru echipamentele ISM din Grupa 2, de Clasa A, măsurate în situ, nu
se aplică nici o limită, cu excepția cazurilor în care există o specificație
contară în prezentul standard.

Tabelul 1
Banda de Limite pentru echipamente de clasa A dB (µV)
frecvențe Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3
MHz
Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15 - 0.5 79 66 100 90 130 120
0.5 - 5 73 60 86 76 125 115
5 - 30 73 60 90 - 70 80 - 60 115 105
Curs 4 31 /50
 Tabelul 2
Limite pentru echipamente de clasa B dB (µV)
Banda de
Grupa 1 și 2
frecvente MHz
Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Perturbații discontinue

Pentru generatoarele de raze X utilizate pentru diagnostic și

funcționând în mod intermitent, limita pentru pocnituri trebuie să fie
limita cvasivârf, dată în Tabelul 1 și 2 pentru limita perturbațiilor
continue, crescută cu 20 dB.

Curs 4 32 /50
 Implementarea limitelor

Banda de Limite pentru echipamente

frecvențe de clasa A dB (µV)
MHz Grupa 1
Cvasivârf Valoare medie
0.15 - 0.5 79 66
0.5 - 5 73 60
5 - 30 73 60

Quasi-Peak

Average

Curs 4 33 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 34 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 35 /50
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1

Perturbații la bornele de alimentare a uneltelor

La bornele de alimentare
Domeniul Motoare de PN < 700W Motoare de PN > 700W Motoare de PN > 1000W
de Și mai < 1000W
frecventa
Cvasivârf Valoare Cvasivârf Valoare Cvasivârf Valoare
medie medie medie
MHz dBµV dBµV dBµV dBµV dBµV dBµV
0.15-0.5 66-59 59-49 70-63 63-53 76-69 69-59
0.5-5 59 49 63 53 69 59
5-30 64 54 68 58 74 64

Curs 4 36 /50
 Perturbații la bornele de alimentare și bornele de sarcină

= Aparate electrocasnice și echipamente care produc perturbații

similare și dispozitive de comandă și de reglare care încorporează
dispozitive semiconductoare =

La bornele de sarcină și bornele

La bornele de alimentare
Domeniul de suplimetare
frecvență Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie

MHz dBµV dBµV dBµV dBµV

0.15-0.5 66-59 59-49 80 70
0.5-5 56 46 74 64
5-30 60 50 74 64

Curs 4 37 /50
 Implementarea limitelor

La bornele de alimentare
Domeniul Motoare de PN < 700 W
de Cvasivârf Valoare medie
frecventa
MHz dBµV dBµV
0.15-0.5 66-59 59-49
0.5-5 59 49
5-30 64 54

Curs 4 38 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 39 /50
 SR EN 55022, CISPR 22
Limite ale perturbațiilor conduse la bornele de alimentare și
la porturile de telecomunicații
Echipamentul supus încercării trebuie să respecte, după caz, limitele din
Tabelele 1 și 3 sau 2 și 4, care conțin limitele pentru valoare medie și limitele
pentru valoarea cvasivârf, când se utilizează un receptor cu detecție de
valoare medie, respectiv un receptor cu detecție de valoare cvasivârf și când
este măsurat conform metodelor descrise. După caz, trebuie să se respecte
valorile limită de tensiune sau valorile limită de curent din Tabelele 3 sau 4, cu
excepția metodei de măsurare când trebuie să fie respectate ambele limite.
Dacă limita specificată pentru valoarea medie este respectată când se
utilizează un receptor cu detecție cvasivârf, echipamentul supus încercării
trebuie să fie considerat că respectă ambele limite și nu mai este necesară
masurarea cu receptor cu detecție de valoare medie.
Dacă indicația receptorului de măsurare este fluctuantă în apropierea limitei,
această indicație trebuie să fie urmărită cel puțin 15 s la fiecare frecvență de
măsurare; indicația maximă trebuie să fie înregistrată, cu excepția oricărui
vârf singular care trebuie să fie neglijat.
Curs 4 40 /50
 Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare
pentru ETI de clasa A și de clasa B

Tabelul 1. Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare

pentru ETI de clasa A
Domeniul de Limite dB (µV)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 79 66
0.5-30 73 60

Tabelul 2. Limite ale pertubațiilor conduse la bornele de alimentare

pentru ETI de clasa B
Domeniul de frecvență Limite dB (µV)
(MHz) Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Curs 4 41 /50
 Limite ale pertubațiilor conduse de mod comun la porturile
de telecomunicații pt echipamente de clasa A și de clasa B

Tabelul 3. Limite ale perturbațiilor conduse de mod comun (mod asimetric) la

porturile de telecomunicații pentru echipamentele de clasa A
Domeniul de Limite dB (µV) Limite dB (µA)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 97-87 84-74 53-43 40-30
0.5-30 60 50 60 50

Tabelul 4. Limite ale perturbațiilor condus de mod comun (mod asimetric) la

porturile de telecomunicații pentru echipamentele de clasa B
Domeniul de Limite dB (µV) Limite dB (µA)
frecvență (MHz) Cvasivârf Valoare medie Cvasivârf Valoare medie
0.15-0.5 84-74 74-64 40-30 30-20
0.5-30 74 64 30 20
Curs 4 42 /50
 Implementarea limitelor

Class B
Frequency Quasi-Peak Average
MHz dBµV dBµV
0.15-0.5 66-56 56-46
0.5-5 56 46
5-30 60 50

Quasi-Peak

Average

Curs 4 43 /50
 Configurația testului – Modul de amplasare a dispozitivelor

Curs 4 44 /50
 Supresia perturbațiilor
electromagnetice produse
prin conducție

Curs 4 45 /50
 Standul de măsurare a perturbațiilor produse prin
conducție în rețeaua de alimentare cu filtru încorporat

Curs 4 46 /50
 Mașina de găurit - SR EN 55011

Perturbațiile măsurate QP

Stand de testare

Curs 4 47 /50
 Filtru de cafea - SR EN 55014

Perturbațiile măsurate QP

Curs 4 48 /50
 Pistol de lipit - SR EN 55011

Perturbațiile măsurate QP

Stand de testare

Curs 4 49 /50
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!!)

JJJJ

Curs 4 50 /50
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Conf. dr. ing. ec. Adina GIURGIUMAN

http://users.utcluj.ro/~adina/
Facultatea de Inginerie Electrică / Departamentul de Electrotehnică şi Măsurări
Tel.: 0264 401 468, Email: Adina.Giurgiuman@ethm.utcluj.ro
Curs 5 1 /46
Curs 5 2 /46
 • Emisii prin radiație
C5.1

• Standarde și reglementări
C5.2

• Proceduri și metode de test

C5.3

• Supresia perturbațiilor electromagnetice

C5.4 produse prin radiație

Curs 5 3 /46
 Emisii prin radiație

Curs 5 4 /46
 Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Element Element
Mecanism de
perturbator perturbat
cuplaj (Cale)
(Emițător) (Receptor)
În funcție de mediul de propagare și distanța față de sursa de perturbații,
mărimile perturbatoare ajung pe căi diferite și în combinații diverse până la
circuitul perturbat.
Curs 5 5 /46
 Mecanisme
de cuplaj
Element perturbator ale EMI
(Emițător)

Cuplaj prin Cuplaj electric Cuplaj magnetic Cuplaj prin

conducție (câmp electric (câmp magnetic radiație (câmp
(galvanic) E) H) elmag. E/H)

Element perturbat (Receptor)

Dacă lungimea de undă și dimensiunile perturbatorului sunt comparabile, apare

radiația electromagnetică.
În domeniul frecvenței radio obișnuite, de la 0.1 până la 30 MHz, apar perturbații
transmise prin conducție, iar în domeniul undelor ultrascurte (UUS) și peste,
perturbații transmise prin radiație.
Curs 5 6 /46
 Cuplajul prin radiație
electromagnetică

Cuplajul prin radiație electromagnetică reprezintă orice cuplaj care se

realizează într-un mediu dielectric (putându-se considera astfel și
cuplajele electric și magnetic) în care câmpul electric și magnetic sunt
independente unul de altul – zona apropiată.

Dacă însă, sistemul de recepție perturbat se găsește în zona depărtată a

câmpului electromagnetic produs de purturbator, câmpul electric și
magnetic există simultan și sunt legate unul de celălalt prin impedanța
de undă a mediului, Z, (vidul).

unde:
▪
▪
Curs 5 7 /46
 Generarea câmpului

Câmp apropiat Câmp îndepărtat

Curs 5 8 /46
 Impedanța de undă
Raportul intensitățior cîmpurilor electric și magnetic (E/H) se numește
impedanță de undă.
Impedanța de undă reprezintă un parametru cheie pentru orice undă deoarece
determină eficiența cuplajului cu o altă structură conductoare, și de asemenea
determină eficiența oricărui ecran conductor care este folosit pentru a o bloca.
În câmp îndepărtat, adică pentru d > λ /2π, unda este cunoscută sub denumirea
de undă plană și câmpurile E și H scad cu aceeași rată odată cu distanța. De
aceea impedanța lui este constantă, și este egală cu impedanța aerului dată de
ecuația:

În câmp apropiat, d < λ/2π, impedanța de undă este determinată de

caracteristicile sursei. Un curent mic, un radiator cu o tensiune mare (cum ar fi o
tijă) va genera în special un câmp electric de impedanță mare, în timp ce un
curent mare, un radiator de tensiune mică (cum ar fi o buclă) va genera în special
un câmp magnetic de impedanță mică.
Dacă (ca un caz special) structura radiantă se întâmplă să aibă o impedanță în
jurul valorii de 377Ω, atunci o undă plană poate de fapt să fie generată în câmp
apropiat, depinzând de geometrie.
Curs 5 9 /46
 Regiunea din jurul valorii λ/2π, sau de aproximativ 1/6 din
lungimea de undă, este denumită zona de tranziție dintre câmpul apropiat și
câmpul îndepărtat. Acesta nu este un criteriu de precizie, ci mai degraba indică
regiunea în care structura câmpului se schimba de la complex la simplu.

Se presupune că undele plane se găsesc întotdeauna în câmpul îndepărtat, în timp

ce dacă ne gândim la câmpul apropiat este necesar să se considere individual și
separat câmpul electric și cel magnetic.
Curs 5 10 /46
 Criteriul Rayleigh
Există o altă modalitate de
definire a tranziției dintre
câmpurile apropiate și cele
îndepărtate, determinată de gama
Rayleigh.
Aceasta nu are nimic de a face cu
structura câmpului dată de
ecuațiiile lui Maxwell, ci se
bazează pe natura diagramei de
radiație a orcărei antene fizice
(sau echipament supus testării -
EUT) care este prea mare pentru
a fi o sursă punctiformă.
Acesta este un criteriu care face legătura dintre lungimea de undă și dimensiunea
maximă a antenei (sau a EUT) cu distanța față de aceasta. Folosind criteriul
Rayleigh, câmpul îndepărtat este definit ca fiind aflat după o distanță:

unde D este dimensiunea maximă a unei antene.

Curs 5 11 /46
 Modele de cuplaj
= DM – CM – Modul antenă =
Se consideră două elemente ale unui echipament interconectate printr-un
cablu. Cablul transportă curenții de semnal în mod diferențial (care pleacă și se
întorc) de-a lungul celor două conductoare aflate în imediata apropiere. Un
câmp radiant poate să se cupleze la acest sistem și să inducă interferențe de
mod diferențial între cele două fire; similar, curentul diferențial va induce un
câmp radiant.

Cablul transportă de asemenea curenți în mod comun, ceea ce înseamnă că toți

curenții sunt transportați în acceași direcție pe fiecare conductor. Acești curenți
de cele mai multe ori nu au nimic de a face cu, curenții de semnal.
Curs 5 12 /46
 Curenții de CM pot fi induși de un cuplaj de câmp extern la bucla formată de
cablu, planul pământ și diverse impedanțe care conectează echipamentul la
pământ, și care pot cauza mai apoi curenții diferențiali interni la care
echipamentul este susceptibil.

Existența curenților RF CM subliniază faptul că nici un cablu, oricare ar fi

semnalul pe care ar trebui să-l transporte – chiar dacă e un singur fir – nu poate fi
văzut ca fiind sigur din punct de vedere EMC.
Aceste impedanțe de dispersie sunt accidentale și nu sunt proiectate în
echipament.
Acestea nu apar pe nici o diagramă de circuit, și sunt mult mai greu de controlat
sau prezis decât alți parametrii cum ar fi distanța dintre cabluri și filtrarea care
determină cuplaje DM.
Curs 5 13 /46
 Curenții de mod antenă sunt transportați în aceeași direcție prin cablu și planul
de referință pământ. Ei nu ar trebui să apară ca un rezultat a unui zgomot generat
intern, dar vor apărea când întregul sistem, inclusiv planul pământului, este
expus la un câmp extern.

Un exemplu poate fi zborul unui avion prin transmisia unei raze a unui radar.
Curenții de mod antenă devin o problemă doar pentru susceptibilitatea câmpului
radiat a sistemelor autonome atunci când acestea sunt convertite la modul
diferențial sau modul comun de către impedanțe variabile în diferite căi de
curent.
Curs 5 14 /46
 Standarde și
reglementări

Curs 5 15 /46
 SR EN 55011

SR EN 55014-1
CISPR 14-1

SR EN 55022
CISPR 22

Curs 5 16 /46
 SR EN 55011
Echipamente de radiofrecvență industriale, științifice și
medicale (ISM ), 2001
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Limitele și metodele de măsurare care figurează în prezentul standard
internațional se aplică echipamentelor industriale, științifice și medicale (ISM)
precum și echipamentelor de electroeroziune.
Procedurile sunt indicate pentru măsurarea perturbațiilor radioelectrice și valorile
lor limită sunt date în banda de frecvențe de la 9 kHz până la 400 GHz.

Definiție instalație / echipament ISM

Instalație / echipament ISM = instalație sau echipament conceput pentru a produce
și utiliza, într-un spațiu redus, energia radiolectrică pentru aplicații industriale,
științifice, medicale, casnice sau similare, excluzând aplicațiile din domeniul
telecomunicațiilor și tehnologiei informației și alte aplicații acoperite de alte
publicații CISPR.
Curs 5 17 /46
 Clasificarea echipamentelor ISM

Echipamentele ISM - trebuie să poarte o marcare de producător, care să

indice clasa și grupa echipamentului.

Clasificarea echipamentelor ISM – Separarea în grupe

Echipamente ISM din Grupa 1: – Grupa 1 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență cuplată prin conducție este produsă sau
utilizată intenționat, pentru că ea este necesară funcționării interne a
echipamentului propriu-zis.

Echipamente ISM din Grupa 2: – Grupa 2 reunește toate echipamentele ISM

în care energia de radiofrecvență este produsă sau utilizată intenționat sub
formă de radiație electromagnetică pentru tratamentul materialelor, precum
și a echipamentelor de electroeroziune.

Curs 5 18 /46
 Clasificarea echipamentelor ISM – Împărțirea în clase

Echipamente de Clasa A: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în toate localurile, altele decât cele casnice și altele decât cele conectate
direct la o rețea electrică de distribuție de joasă tensiune care alimentează
clădiri de locuit;

Echipamente de Clasa B: – sunt echipamente prevăzute pentru a fi utilizate

în locuințe și întreprinderi conectate direct la o rețea electrică de distribuție
de joasă tensiune care alimentează clădiri cu locuințe.

Valori limită ale perturbațiilor electromagnetice – cerințe de măsurare

Echipamente de Clasa A: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice pot fi

măsurare fie pe un amplasament de încercare, fie “în situ”, după preferința
constructorului.
Echipamente de Clasa B: - valorile limită ale perturbațiilor electromagnetice
trebuie să fie măsurate pe un amplasament de încercare.

Curs 5 19 /46
 Valori limită ale radiației electromagnetice perturbatoare

Echipamentul supus încercării trebuie să respecte limitele, atunci când

se utilizează un aparat de măsurat cu detector de valoare cvasivârf.

❖ sub 30 MHz, limitele se aplică componentei magnetice a radiației

electromagnetice perturbatoare;
❖ între 30 MHz și 1 GHz limitele se aplică componentei electrice a
radiației electromagnetice perturbatoare;
❖ peste 1 GHz limitele se aplică puterii radiației electromagnetice
perturbatoare.

Curs 5 20 /46
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1
Compatibilitate electromagnetică. Cerințe pentru aparate
electrocasnice, unelte electrice și aparate similare, 2007
Partea 1. Emisie / Partea 2. Imunitate

Domeniu de aplicare

Acest standard se referă la perturbații radioelectrice conduse și radiate,

produse de aparate ale căror funcții principale sunt asigurate de motoare și
dispozitive de comutație sau de dispozitive de reglare, cu excepția cazului când
energia de radiofrecvență este generată intenționat sau destinată iluminatului.

Standardul se referă la echipamente precum: aparate electrocasnice, unelte

electrice, dispozitive de comandă și de reglare cu semiconductoare, aparate
electromedicale acționate cu motor, jucării electrice / electronice, mașini de
distribuire automată, precum și proiectoare de cinema sau de diapozitive.
Curs 5 21 /46
 Clasificarea echipamentelor

Motoare de putere nominală mai mică de 700 W

Motoare de putere nominală mai mare de 700 W

și mai mică 1 000 W

Motoare de putere nominală mai mare

de 1 000 W

Curs 5 22 /46
 Perturbații radiate

Cerințele pentru perturbațiile radiate sunt limitate, în acest

standard, la jucării.

Măsurătorile pot fi făcute la o distanță mai mică, până la 3 m.

Pentru a determina conformitatea trebuie să fie utilizat un factor

de proporționaliate de 20 dB pe decadă pentru a converti
rezultatele măsurării la distanța specificată.

Curs 5 23 /46
 SR EN 55022, CISPR 22
Echipamente pentru tehnologia informației, 2011
Caracteristici de perturbații radioelectrice. Limite și
metode de măsurare

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard internațional se aplică la ETI. Sunt indicate proceduri

pentru măsurarea nivelurilor perturbațiilor generate de ETI; limitele sunt
specificate pentru domeniul de frecvențe de la 9 kHz pana la 400 GHz atât
pentru echipamentele de clasa A cât și de clasa B. Nu este necesar să se
efectueze măsurări la frecvențe pentru care nu sunt specificate limite.
Scopul acestui standard este de a stabili cerințe uniforme pentru limitele
perturbațiilor radioelectrice ale echipamentelor cuprinse în domeniul de
aplicare, de a fixa limite pentru nivelul perturbațiilor, de a descrie metode
de măsurare, de a standardiza condițiile de funcționare și interpretarea
rezultatelor.
Curs 5 24 /46
 Definiție ETI

Echipament pt tehnologia informației = este orice echipament care are o

funcție primară de intrare, stocare, afișare, regăsire, transmitere, procesare,
comutare sau control a datelor și a mesajelor de telecomunicații și care pot
fi echipate cu unul sau mai multe porturi terminale utilizate în mod obișnuit
pentru transferul de informații.

Clasificarea echipamentelor ETI

Echipamentele pt tehnologia informației , ETI, se împart în două clase:

❑ ETI Clasa A;

❑ ETI Clasa B.

Curs 5 25 /46
 ETI Clasa B: – sunt destinate în pricipal pentru a fi utilizate în mediul
rezidențial și pot include:
➢ echipamente care nu au un amplasament de utilizare fix, de
exemplu echipamentele portabile alimentate de la acumulatoare
sau baterii încorporate;
➢ echipamente terminale de telecomunicații alimentate la o rețea
de telecomunicații;
➢ calculatoare personale și echipamente auxiliare conectate la
acestea.
ETI Clasa A: – este formată din toate celelalte ETI care respectă limitele
de perturbații ale clasei A, dar nu pe cele ale clasei B. În instrucțiunile de
utilizare trebuie să fie inclus un avertisment care să evidențieze clasa din
care face parte, deoarece aceste echipamente pot provoca interferențe
radio și i se poate cere utilizatorului să ia măsuri corespunzătoare.
Curs 5 26 /46
 Proceduri și metode
de test

Curs 5 27 /46
 Standul de măsurare a perturbațiilor transmise
prin radiație

Curs 5 28 /46
 Aparate utilizate
Antena
LPDA constă, în mod obișnuit, dintr-o serie
de dipoli cunoscuți sub denumirea de
"elemente", poziționate de-a lungul unui
braț de sprijin situat pe axa antenei.
Elementele sunt distanțate la intervale după
o funcție logaritmică a frecvenței,
cunoscută ca d sau sigma.
Lungimea elementelor corespunde rezonanței la frecvențe diferite din
lărgimea de bandă a antenei. Aceasta duce la o serie de dipoli tot mai
scurte spre "frontul" antenei.
Relația dintre lungimi este o funcție cunoscută sub numele de tau.
Lungimile în continuă scădere fac aspectul LPDA, privit din partea de
sus, ca un triunghi sau săgeată cu vârful îndreptat în direcția modelului
de radiație de vârf. Sigma și tau sunt elementele de design cheie ale
designului LPDA.
Curs 5 29 /46
 Fiecare element din proiectul LPDA este "activ", adică conectat electric
la linia de alimentare împreună cu celelalte elemente, deși la o anumită
frecvență majoritatea elementelor nu atrag decat puțin curent. Fiecare
element succesiv este conectat în fază opusă la conexiunea activă care
rulează ca o linie de transmisie de-a lungul brațului. Din acest motiv,
acea linie de transmisie poate fi văzută adesea zig-zagging peste brațul
de susținere al elementelor. Un model comun de proiectare este de a
utiliza două brațe care acționează de asemenea ca linia de transmisie,
montarea dipolilor pe brațele alternative. Alte forme ale designului log-
periodic înlocuiesc dipolii cu linia de transmisie în sine, formând antena
zig-zag log-periodică. Există și multe alte forme care utilizează firul de
transmisie ca element activ.

Curs 5 30 /46
 Analizorul spectral

Analogul osciloscopului în
domeniu frecvență.

Utilizări:
❖ Vizualizarea spectrului semnalului;
❖ Măsurarea Spurious emissions (emisii parazite);
❖ Măsurări de compatibilitate electromagnetică;
❖ Monitorizarea spectrului radioelectric;
❖ Determinarea distorsiunilor armonice și de intermodulație;
❖ Măsurarea puterii de ieșire;
❖ Măsurarea benzii ocupate;
❖ Determinarea modulației, demodulare.
Curs 5 31 /46
 SR EN 55011
Benzi de frecvență

❖ Banda de frecvențe de la 9 kHz până la 150 kHz

Limitele pentru radiația electromagnetică perturbatoare în banda
de frecvențe de la 9 kHz până la 150 kHz sunt în studiu, cu
excepția cuptoarelor cu inducție.

❖ Banda de frecvențe de la 150 kHz până la 1 GHz

Valorile limită ale radiației electromagnetice perturbatoare în
banda de frecvențe de la 150 kHz la 1GHz:
▪ pentru echipamentele din Grupa 1, Clasele A și B sunt
specificate în Tabelul 1,
▪ pentru echipamentele din Grupa 2, Clasa B în Tabelul 2,
▪ pentru echipamentele din Grupa 2, Clasa A în Tabelul 3.
Pentru cuptoarele cu inducție din Grupa 2, Clasa B limitele sunt
specificate în Tabelul 4 și 5.
Curs 5 32 /46
 Tabelul 1, Grupa 1, Clasele A și B
Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare pentru echipamente din Grupa 1
Măs. pe amplasament de încercare Măsurare ,,în situ’’
Grupa 1, Clasa A Grupa 1, Calsa B Grupa 1, Clasa A
Banda de Distanța de Dist. de măsurare Măsurătoare la o dist. de 30 m plecând de la
frecvență, măsurare 30 m 10 m peretele exterior al clădirii în care se găsește
MHz dB(µV/m) dB(µV/m) echipamentul, dB(µV/m)
0.15-30 în studiu în studiu în studiu
30-230 30 30 30
230-1000 37 37 37

Limite ale radiatiei electromagnetice perturbatoare pentru echipamente

din Grupa 2, Clasa B, măsurate pe un amplasament de încercare
Banda de Câmp electric de cvasivârf Câmp magnetic de cvasivârf
frecvențe, MHz Dist. de măs. 10 m, dB(µV/m) Dist. de măs. 3 m, dB(µA/m)
Tabelul 2,
0.15-30 - 39-3
Grupa 2,
30-80.872 30 -
Clasa B
80.872-81.828 50 -
81.848-134.786 30 -
134.786-136.414 50 -
136.414-230 30 -

Curs 5
230-1000 37 -
33 /46
 Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare pentru echipamentele
din Grupa 2, Clasa A
Limite la o distanță de măsurare D
Tabelul 3, Banda de Distanța D măsurată de la Distanta D=30m masurata de la
frecvențe peretele exterior al echipament, pe un amplasament de
Grupa 2, MHz clădirii, dB(µV/m) incercare, dB(µV/m)
Clasa A 0.15-0.49 75 85
0.49-1.705 65 75
1.705-2.194 70 80
2.194-3.95 65 75
3.95-20 50 60
20-30 40 50
30-47 48 58
……. ……. …….
87-134.786 40 50
134.786-136.414 50 60
136.414-156 40 50
156-174 54 64
174-188.7 30 40
188.7-190.979 40 50
190.979-230 30 40
230-400 40 50
400-470 43 53
470-1000 40 50

Curs 5 34 /46
 Tabelul 4, Grupa 2, Clasa B, Cuptoare cu inducție
Limite ale curentului indus de câmpul magnetic într-o antenă cadru
de 2 m, amplasată în jurul echipamentului supus încercării
Banda de Limite în dB(µA)
frecvențe Valoare de cvasivârf
MHz
Conponenta orizontală Componenta verticală
0.009-0.07 88 106
0.07-0.1485 88-58 106-76
0.1485-30 58-22 76-40
Tabelul 5, Grupa 2, Clasa B, Cuptoare cu inducție
Limite ale câmpului magnetic
Banda de frecvențe, MHz Limite în dB(µA/m) la o distanță de 3m
Valoare de cvasivârf
0.009-0.07 69
0.07-0.1485 69-39
0.1485-4 39-3
4-30 3
Curs 5 35 /46
 ❖ Banda de frecvențe de la 1 GHz până la 18 GHz

Pentru măsurările pe un amplasament de încercare, limita puterii

radiației electromagnetice perturbatoare este de 57 dB(pW) putere
aparentă radiată relativă la un dipol semi-undă în banda de frecvențe
de la 11.7 GHz până la 12.7 GHz. Pentru restul benzii, limitele sunt în
studiu.

Pentru măsurările “în situ” limitele sunt în studiu.

Limitele asociate metodei de măsurare care utilizează o cameră

reverberantă sunt în studiu.

❖ Banda de frecvențe de la 18 GHz la 400

Limitele pentru banda de frecvențe de 18 GHz la 400 sunt în studiu.

Curs 5 36 /46
 Implementarea limitelor

Limite ale radiației electromagnetice perturbatoare

pentru echipamente din Grupa 1
Măsurare ,,în situ’’
Grupa 1, Clasa A
Banda de Măsurătoare la o distanță de 30 m
frecvența, plecând de la peretele exterior al
MHz clădirii în care se găsește
echipamentul, dB(µV/m)
0.15-30 In studiu
30-230 30
230-1000 37

Curs 5 37 /46
 SR EN 55014-1, CISPR 14-1

Limitele perturbațiilor radiate pentru jucării în domeniul de

frecvențe de la 30 MHz la 1000 MHz la 10 m distanță de sursă

Domeniul de
frecvență, MHz Quasi-Peak, dB(µV/m)

30-230 30

230-1000 37

Curs 5 38 /46
 Implementarea limitelor

Domeniul de Quasi-Peak,
frecvență, MHz dB(µV/m)
30-230 30

230-1000 37

Curs 5 39 /46
 SR EN 55022, CISPR 22

Perturbații radiate

Echipamentul supus încercării trebuie să respecte limitele din Tabelele 1

sau 2, dacă măsurarea se efecutează la o distanță de măsurare R în
conformitate cu metodele descrise în standard.

Dacă indicația receptorului de măsurare este fluctuantă în apropierea

limitei, această indicație trebuie să fie urmarită cel puțin 15 s la fiecare
frecvență de măsurare; indicația maximă trebuie să fie înregistrată, cu
excepția oricărui vârf singular care trebuie să fie neglijat.

Curs 5 40 /46
 Limite ale pertubațiilor radiate pentru
ETI de clasa A la o distanță de 10 m
Tabelul 1, Domeniul de Limite cavsivârf,
frecvență, MHz dB (µV/m)
ETI Clasa A
30-230 40
230-1000 47

Limite ale pertubațiilor radiate pentru

ETI de clasa B la o distanță de 10 m
Tabelul 2,
Domeniul de Limite cavsivârf,
ETI Clasa B frecvență, MHz dB (µV/m)
30-230 30
230-1000 37

Curs 5 41 /46
 Implementarea limitelor

Limite ale pertubațiilor radiate pentru

ETI de clasa A la o distanță de 10 m
Domeniul de Limite cavsivârf,
frecvență, MHz dB (µV/m)
30-230 40
230-1000 47

Curs 5 42 /46
 SR EN 55011

Perturbații radiate
– Pressing Line 800 -

Curs 5 43 /46
Curs 5 44 /46
 SR EN 55011

Perturbații radiate – Coil Car

Curs 5 45 /46
 SFÂRȘIT

(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!!!)

JJJJJ

Curs 5 46 /46
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Curs 6 1 /100
Curs 6 2 /100
 • Legislaţia românească în vigoare cu privire la
expunerea la câmp electromagnetic
C6.1

• Studiul distribuţiei de câmp electric şi

C6.2 magnetic în incinta staţiei 400/220 kV Roşiori

• Instrumentul de măsurare a câmpului electric şi

magnetic de frecvenţă joasă Maschek ESM - 100
C6.3

Curs 6 3 /100
 TRANSILVANIA NORD

Studiul distribuţiei de câmp electric şi magnetic în incinta

staţiilor electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune

Introducere
Determinarea nivelului de expunere publică şi profesională la
câmpuri electrice şi magnetice reprezintă o cerinţa obligatorie în
conformitate cu normativele Uniunii Europene

În acest sens, prezentul Curs prezintă rezultatele unor

măsurători sistematice de câmp electric şi magnetic efectuate în
incinta unor staţii electrice de înaltă şi foarte înaltă tensiune

Curs 6 4 /100
 TRANSILVANIA NORD

 Studiul propune prezentarea modului în care s-au implementat pentru

prima dată în România cerinţele directivei Uniunii Europene 2004/40/EC
privind influenţa câmpului electromagnetic asupra personalului angajat,
în cadrul CNTEE Transelectrica SA, respectiv în cadrul SC Electrica
Distribuţie Transilvania Nord SA.

 Studiile s-au realizat prin măsurători experimentale respectiv prin

calcule analitice ale distribuţiilor de câmp electric în incinta staţiei
400/220 kV Roşiori respectiv stației Cluj-Centru.

 În urma măsurătorilor sunt realizate hărţi în cod de culori ale distribuţiei

de câmp electric şi magnetic în incinta staţiilor supuse studiului.

Curs 6 5 /100
 Legislaţia românească în
vigoare cu privire la expunerea
la câmp electromagnetic

Curs 6 6 /100
 TRANSILVANIA NORD

Directive
 Directiva Uniunii Europene intitulată:
DIRECTIVE 2004/40/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE
COUNCIL of 29 April 2004 on the minimum health and safety
requirements regarding the exposure of workers to the risks arising
from physical agents (electromagnetic fields).

a fost transpusă în legislaţia românească prin următorul act normativ:

HOTĂRÂRE Nr. 1136 din 30 august 2006 privind cerinţele

minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea
lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice.
Emitent: Guvernul României, Publicată in Monitorul Oficial
Nr. 769 din 11 septembrie 2006.

Curs 6 7 /100
 TRANSILVANIA NORD

Directive

 Directiva Uniunii Europene intitulată:

COUNCIL RECOMMENDATION of 12 July 1999 on the limitation of

exposure of the general public to electromagnetic fields (0 Hz to 300
GHz).

a fost transpusă în legislaţia românească prin următorul act normativ:

ORDIN al MINISTERULULUI SĂNĂTĂŢII PUBLICE nr. 1193

din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor
privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri
electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz.

Curs 6 8 /100
 TRANSILVANIA NORD

Prevederile HG 1136/2006 şi OMSP 1193/2006

Structura
HG 1136 OMSP 1193
Expunere profesională Expunere publică

Cap. 1. Dispoziţii generale

Cap. 1. Definiţii
 Secţiunea 1. Obiectivul si domeniul de aplicare
 Secţiunea 2. Valori limita de expunere si valorile Cap. 2. Restricţiile de baza
de declanşare a acţiunii Cap. 3. Nivelurile de referinţa
Cap. 2. Obligaţiile angajatorului
 Secţiunea 1. Nivelurile de câmp
 Secţiunea 1. Determinarea expunerii si  Secţiunea 2. Curenţii de contact si
evaluarea riscurilor curenţii în membre
 Secţiunea 2. Evitarea sau reducerea riscurilor
generate de câmpurile electromagnetice Cap. 4. Expuneri la surse cu frecvenţe
 Secţiunea 3. Informarea si formarea lucrătorilor
multiple
 Secţiunea 4. Consultarea si participarea  Secţiunea 1. Restricţii de baza
lucrătorilor  Secţiunea 2. Nivelurile de referinţă
Cap. 3. Supravegherea sănătăţii
Cap. 4. Sancţiuni

Curs 6 9 /100
 TRANSILVANIA NORD

Prevederile HG 1136/2006 şi OMSP 1193/2006

In articolul 2 al HG 1136 se precizează ca:

(1) Prezenta hotărâre se referă la riscurile pentru sănătatea şi

securitatea lucrătorilor datorate efectelor recunoscute ca nocive pe
termen scurt asupra corpului uman, provocate de circulaţia curenţilor
induşi şi de absorbţia de energie, precum şi de curenţii de contact.

(2) Prezenta hotărâre nu vizează posibilele efecte pe termen lung.

(3) Prezenta hotărâre nu vizează riscurile care decurg din contactul

cu conductori sub tensiune.

Curs 6 10 /100
 TRANSILVANIA NORD

Definiţii

a) câmpuri electromagnetice - câmpurile electrice şi magnetice statice,

câmpurile electromagnetice de joasă frecvenţă şi câmpurile electromagnetice
de frecvenţă înaltă, inclusiv microundele, pe domeniul de frecvenţe de la 0 Hz
la 300 GHz;

b) valori limită de expunere - limitele de expunere la câmpuri electromagnetice

care se bazează direct pe efectele cunoscute asupra sănătăţii şi pe
consideraţii biologice; respectarea acestor limite asigură protecţia la câmpuri
electromagnetice împotriva oricărui efect nociv cunoscut asupra sănătăţii;

c) valori de declanşare a acţiunii - nivelul parametrilor direct măsurabili,

exprimaţi în termeni de intensitate a câmpului electric (E), de intensitate a
câmpului magnetic (H), de inducţie magnetică (B) şi de densitate a puterii (S),
începând de la care trebuie să fie luate una sau mai multe măsuri prevăzute;
respectarea valorilor de declanşare a acţiunii asigură respectarea valorilor
limită de expunere relevante.
Curs 6 11 /100
 TRANSILVANIA NORD

Densitatea de curent (J) se defineşte ca fiind curentul care traversează o unitate

de suprafaţă, perpendiculară pe fluxul de curent, într-un volum conductor cum ar
fi corpul uman sau o parte a corpului. Aceasta se exprimă în amperi pe mp
(A/mp).

Intensitatea câmpului electric (E) este o mărime vectorială care corespunde forţei
exercitate asupra unei particule încărcate, independent de deplasarea ei în spaţiu.
Aceasta se exprimă în volţi pe metru (V/m).

Intensitatea câmpului magnetic (H) este o mărime vectorială care, împreună cu

inducţia magnetică, defineşte un câmp magnetic în orice punct din spaţiu.
Aceasta se exprimă în amperi pe metru (A/m).

Inducţia magnetică sau densitatea (B) de flux magnetic este o mărime vectorială
definită ca forţa exercitată asupra sarcinilor mobile, exprimată în tesla (T). În
spaţiul liber şi în materiile biologice pot fi utilizate atât inducţia magnetică, cât şi
intensitatea câmpului magnetic, aplicând echivalenţa 1 A/m = 4 π 10-7 T.

Curs 6 12 /100
 TRANSILVANIA NORD

d) Rata de absorbţie specifică (SAR) a energiei medii pe întregul corp sau pe o

anumită parte a corpului se defineşte ca debitul cu care este absorbită
energia pe unitatea de masă de ţesut corporal. Aceasta se exprimă în waţi
pe kilogram (W/kg). SAR pe întregul corp este o mărime larg acceptată
pentru a stabili raportul între efectele termice nocive şi expunerea la
câmpuri de radiofrecvenţă (RF). SAR medie pe întregul corp şi valorile SAR
locală sunt necesare pentru a evalua şi a limita depozitarea excesivă de
energie pe părţi mici ale corpului, datorată condiţiilor speciale de expunere,
cum ar fi: expunere a unei persoane legate la pământ la o frecvenţă radio
inferioară din domeniul de frecvenţe în MHz sau expunerea unei persoane
în câmpul apropiat unei antene.

Curs 6 13 /100
 TRANSILVANIA NORD

Prevederile HG 1136/2006 şi OMSP 1193/2006

Valori limită de expunere

În ce privesc valorile limită de expunere pentru câmpurile electromagnetice, în

funcţie de frecvenţă, se folosesc următoarele mărimi fizice:
a) până la 1 Hz, se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de curent
pentru câmpurile variabile în timp, pentru a preveni efectele asupra sistemului
cardiovascular şi a sistemului nervos central;
b) între 1 Hz şi 10 MHz, se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de
curent, cu scopul de a preveni efectele asupra funcţiilor sistemului nervos central;
c) între 100 kHz şi 10 GHz, se prevăd valori limită de expunere cu privire la SAR,
pentru a preveni stresul termic al întregului corp şi o încălzire excesivă localizată a
ţesuturilor. În domeniul de frecvenţe cuprinse între 100 kHz şi 10 MHz, se prevăd
valori limită de expunere referitoare atât la densitatea de curent, cât şi la SAR;
d) între 10 GHz şi 300 GHz, se prevăd valori limită de expunere pentru densitatea de
putere, în scopul de a preveni o încălzire excesivă a ţesuturilor la suprafaţa
corpului sau în apropierea acestei suprafeţe.

Curs 6 14 /100
 TRANSILVANIA NORD

Valori limită de expunere

HG 1136
Expunere profesională

FACTOR

5
OMSP 1193
Expunere publică

Curs 6 15 /100
 TRANSILVANIA NORD

Valori de declanşare a acţiunii

HG 1136 OMSP 1193

Expunere profesională Expunere publică

D - Densitatea de putere pentru undă plană echivalentă S_eq

(W/mp)
C - Curent indus în extremităţi I_L (mA)

E < 10 kV/m E < 5 kV/m

50 Hz
H < 400 A/m H < 80 A/m
Curs 6 16 /100
 TRANSILVANIA NORD

Note de aplicare (extras)

 in tabelele anterioare f este frecvenţa exprimată în hertzi.

 valorile limită de expunere pentru densitatea de curent trebuie să protejeze
împotriva efectelor acute ale expunerii asupra ţesuturilor sistemului nervos central
la nivelul capului şi al trunchiului. Astfel de efecte acute sunt prin definiţie
instantanee şi, din punct de vedere ştiinţific, nu există nici un motiv pentru
modificarea valorilor limită pentru expunerile de scurtă durată.

 toate valorile medii SAR trebuie să fie măsurate într-un interval de timp de 6
minute.

 densităţile de putere medii trebuie calculate pentru o suprafaţă expusă de 20 cm2

şi un interval de timp de 68/f1,05 minute (f exprimată în GHz), în scopul de a
compensa scăderea progresivă a adâncimii de penetrare pe măsură ce creşte
frecvenţa. Valoarea medie a densităţii spaţiale maxime de putere, calculată pentru
1 cm2, nu trebuie să depăşească valoarea de 50 W/mp.

Curs 6 17 /100
 TRANSILVANIA NORD

 Pentru câmpurile electromagnetice în impulsuri ori tranzitorii sau, în general,

pentru expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe multiple, trebuie să se aplice
metode de evaluare, de măsurare şi/sau de calcul adecvate, care permit
analizarea caracteristicilor formei de undă şi a naturii interacţiunilor biologice,

 Pentru frecvenţele cuprinse între 100 kHz şi 10 GHz, mediile valorilor E, H şi B

se măsoară pe un interval de timp de 6 minute.

 Pentru frecvenţele mai mari de 10 GHz, mediile valorilor E, H şi B se măsoară

pe un interval de 68/f1,05 minute (f este exprimată în GHz).

 În ceea ce priveşte câmpurile electromagnetice în impulsuri sau tranzitorii sau,

în general, în ceea ce priveşte expunerea simultană la câmpuri de frecvenţe
multiple, trebuie să se aplice metode de evaluare, de măsură şi/sau de calcul
adecvate, care să permită analizarea caracteristicilor formelor de undă şi a
naturii interacţiunilor biologice, ţinându-se seama de standardele naţionale în
domeniu ce adoptă standarde europene armonizate, stabilite de CENELEC.

Curs 6 18 /100
 TRANSILVANIA NORD

Prevederile HG 1136/2006

Dintre obligaţiile angajatorului privind determinarea şi respectiv măsuri de evitare

şi reducere a riscului de expunere la câmpuri electromagnetice se precizează
următoarele aspecte (HG 1136):
angajatorul trebuie să evalueze şi, dacă este necesar, să măsoare şi/sau să
calculeze nivelurile câmpurilor electromagnetice la care sunt expuşi lucrătorii.
Evaluarea, măsurarea şi calcularea nivelurilor câmpurilor electromagnetice la
care sunt expuşi lucrătorii se vor efectua în conformitate cu standardele
naţionale în domeniu, adaptate standardelor europene armonizate ale CENELEC
care acoperă întreaga serie de evaluări, măsurări şi calcule;
Evaluarea riscurilor trebuie să fie actualizată periodic şi ori de câte ori s-au
produs modificări semnificative în urma cărora rezultatele supravegherii
medicale demonstrează că este necesar.
Riscurile generate de expunerea la câmpuri electromagnetice trebuie să fie
eliminate sau reduse la minimum, ţinându-se seama de progresul tehnic şi de
existenţa măsurilor de control al riscului la sursă.

Curs 6 19 /100
 TRANSILVANIA NORD

Dintre obligaţiile angajatorului (2)

Pe baza evaluării riscurilor, atunci când sunt depăşite valorile de declanşare a

acţiunii, cu excepţia cazului în care evaluarea efectuată demonstrează că
expunerea nu depăşeşte valorile limită şi că este exclus orice risc legat de
securitate, angajatorul trebuie să stabilească şi să pună în aplicare un program
de măsuri tehnice şi/sau organizatorice care urmăresc ca expunerea să nu
depăşească valorile limită de expunere, ţinându-se seama, în special, de
următoarele elemente:
 alte
metode de lucru care să conducă la o expunere mai redusă la
câmpuri electromagnetice;
 măsuri tehnice prin care se urmăreşte reducerea emisiei câmpurilor
electromagnetice, inclusiv, dacă este necesar, recurgerea la mecanisme de
blocare, ecranare sau mecanisme similare de protecţie a stării de sănătate;
 limitarea duratei şi a intensităţii expunerii;
 disponibilitatea unui echipament adecvat de protecţie individuală.
Curs 6 20 /100
 TRANSILVANIA NORD

Dintre obligaţiile angajatorului (3)

Pe baza evaluării riscurilor, locurile de muncă la care lucrătorii pot fi expuşi la

câmpuri electromagnetice care depăşesc valorile de declanşare a acţiunii
trebuie să fie semnalizate corespunzător;
În nici o situaţie lucrătorii nu trebuie să fie expuşi la valori ale câmpului
electromagnetic care depăşesc valorile limită de expunere;
Dacă expunerea depăşeşte valorile limită, în pofida măsurilor luate de angajator
pentru aplicarea prezentei hotărâri, acesta trebuie să ia imediat măsuri de
reducere a expunerii la un nivel inferior valorilor limită, să determine cauzele
depăşirii valorilor limită de expunere şi să modifice în consecinţă măsurile de
protecţie şi prevenire, pentru a evita orice altă depăşire.
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei raportează Comisiei Europene,
la fiecare 5 ani, cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri, indicând
punctele de vedere ale partenerilor sociali.
 TRANSILVANIA NORD

Nivele limită de referinţă pentru expunerea profesionala a

lucrătorilor la câmpuri electrice si magnetice
HG 1136 din 30.08.2006
Gama de frecvenţă E (V/m) H (A/m)
0 – 1 Hz - 1.63x105
1 – 8 Hz 20000 1.63x105/f2
8 – 25 Hz 20000 2x104/f
50 Hz: 0.025 – 0.82 kHz 500/f 20/f
E < 10 kV/m 0.82 – 2.5 kHz 610 24.4
2.5 – 65 kHz 610 24.4
H < 400 A/m
65 – 100 kHz 610 1600/f
0.1 – 1 MHz 610 1.6/f
1 – 10 MHz 610/f 1.6/f
10 – 110 MHz 61 0.16
110 – 400 MHz 61 0.16
400 – 2000 MHz 3f½ 0.008f½
2 – 300 GHz 137 0.36
f – frecvenţa în unităţile de măsură indicate în coloana domeniului de frecvenţă
 TRANSILVANIA NORD

Nivele de referinţă pentru expunere la câmp electric şi magnetic

in gama de frecvenţă 0 - 300 GHz pentru expunere publică
Ordinul Ministerului sănătăţii publice OMSP 1193 din 29.09.2006
Gama frecvenţă E (V/m) H (A/m)

0 – 1 Hz 1.2x10^4
1 – 8 Hz 10000 3.2x10^4

8 – 25 Hz 10000 4000/f
50 Hz:
0.025 – 0.8 kHz 250/f 4/f
E < 5 kV/m
0.8 – 3 kHz 250/f 5
H < 80 A/m
3 – 150 MHz 87 5
0.15 – 1 MHz 87 0.73/f
1 – 10 MHz 87/f^½ 0.73/f

10 – 400 MHz 28 0.073

400 – 2000 MHz 1.375f^½ 0.0037f^½

2 – 300 GHz 61 0.16

f – frecvenţa în unităţile de măsură indicate în coloana domeniului de frecvenţă

 TRANSILVANIA NORD

Timpul de expunere corelat cu densitatea de curent şi inducţia magnetică

Timpul de expunere Densitatea limită de Blim

zilnică curent [µT]
[mA/m2]

>12 ore 10 5
8 ore 13 6.5
4 ore 19 9.5
2 ore 25 12.5
1 oră 30 15
30 minute 38 19
10 minute 50 25
5 minute 60 30
1 minut 80 40
10 secunde 110 55
1 secundă 150 75
 TRANSILVANIA NORD

Aparatura utilizată pentru măsurarea câmpului electric şi magnetic

Aparatul de măsură HI 3604:
 măsoară câmpul electric şi magnetic asociat
instalaţiilor de transport şi distribuţie a energiei
electrice de 50/60 Hz;
 valorile câmpului afişate digital, rezultatele se pot
citi de la distanţă cu telecomandă cu FO – 3616.

Detalii tehnice:
 senzor de câmp cu, curent de deplasare cu plăci
concentrice;
 măsoară câmp electric: 1 V/m – 199 kV/m;
 măsoară câmp magnetic: 0.1 mG – 20 G;
 funcţia stocare a valorii maxime determinate
(Max-Hold).
1 mG = 1000 μG = 80 mA/m ; Aparatul de măsură HI 3604
1 T = 10 000 G
 TRANSILVANIA NORD

Modul de măsurare a intensităţii câmpului electric şi magnetic în staţii

 Câmpurile electrice şi magnetice produse
de o reţea electrică apar datorită tensiunii
conductoarelor şi respectiv curentului ce
trece prin acestea. Figura arată orientarea
spaţială calitativă a acestor câmpuri; astfel
liniile câmpului electric ajung perpendicular
pe suprafaţa pământului în timp ce liniile
câmpului magnetic sunt cercuri concentrice
în jurul conductoarelor.
 De aceste observaţii respectiv de
particularităţile funcţionale ale
instrumentului de măsură prezentate mai
sus s-a ţinut cont în realizarea practică a
măsurătorilor experimentale în incinta
staţiilor electrice de înaltă şi foarte înaltă
tensiune.

Curs 6 26 /100
 TRANSILVANIA NORD

Pentru măsurarea intensităţii câmpului

electric, aparatul s-a aşezat pe un trepied
neconductiv, la 1.7 m deasupra solului,
traductorul de măsură de tip bucla fiind
orientat în poziţie orizontală.
Pentru a nu influenţa acurateţea
rezultatelor măsurătorilor experimentale
prin modificarea parametrilor de mediu
prin prezenţa factorului uman
(modificarea permitivităţii electrice a
mediului), s-a utilizat citirea prin
intermediul dispozitivului de măsură cu
fibră optică HI-3616, de la o distanţă de
minim 3 m de la aparat.
 TRANSILVANIA NORD

Pentru măsurarea intensităţii câmpului magnetic, instrumentul s-a ţinut în

poziţie verticala la 1.7 m deasupra solului.

Aparatul în acest caz poate fi ţinut în mana de

către utilizator întrucât proprietăţile de mediu
din punct de vedere magnetic nu sunt afectate.
S-au luat în considerare două direcţii
ortogonale de măsură a componentelor de
câmp, denumite în cadrul acestui curs:

‚direcţie paralelă’ – situaţia în care bucla traductoare a instrumentului de

măsură este orientată paralel cu direcţia liniei de măsură, respectiv
‘direcţie perpendiculară’ - situaţia în care bucla traductoare a instrumentului
de măsură este poziţionată perpendicular pe direcţia liniei de măsură.

Curs 6 28 /100
 TRANSILVANIA NORD

Observaţii general valabile

Pentru efectuarea măsurătorilor, în cazul fiecărei staţii, s-au adoptat linii de

măsură alese astfel încât acestea să parcurgă staţia în lungimea sa trecând prin
zone cu densitate mare de aparataj în care posibilitatea apariţiei de valori
ridicate de câmp electric sau magnetic este ridicată. Numărul de puncte de test
în lungul fiecărei linii de măsură s-a adoptat funcţie de particularităţile fiecărei
staţii în parte, fiind precizate în cadrul prezentului Curs pentru fiecare din
cazurile analizate.

O atenţie aparte s-a acordat măsurării valorilor de câmp electric şi magnetic la

gardul staţiei, în vederea stabilirii nivelului maxim de expunere al populaţiei.
Aceste rezultate sunt de asemenea prezentate în detaliu în cadrul Cursului.

Curs 6 29 /100
 TRANSILVANIA NORD

Pentru prezentarea rezultatelor măsurătorilor s-au folosit următoarele

procedee:

 hărţi în cod de culori a distribuţiilor globale de câmp (între limitele

minimă şi maximă absolută);

 hărţi în cod de culori pentru evidenţierea depăşirii anumitor limite

impuse de normative;

 hărţi în cod de culori pentru evidenţierea valorilor de câmp între anumite

limite precizate;

 distribuţii 3D a valorilor de câmp;

 grafice 2D format Excell pentru evidenţierea variaţiei mărimilor de câmp

în lungul liniilor de măsură respectiv la gardul staţiei.

Curs 6 30 /100
 Studiul distribuţiei de câmp
electric şi magnetic în incinta
staţiei 400/220 kV Roşiori

Curs 6 31 /100
 TRANSILVANIA NORD

Scurt istoric al staţiei

400/220 kV Roşiori

Curs 6 32 /100
 TRANSILVANIA NORD

 Staţia 400/220 kV Roşiori este un nod important pentru Sistemul Energetic

Naţional, fiind aşezată în partea de nord a ţării, respectiv a SEN.

 Prin liniile de interconexiune cu legătură în aceasta staţie, SEN funcţionează

în paralel, cu sistemul electroenergetic al fostei URSS (prin intermediul Staţiei
de 400 kV Mukacevo) şi de aici cu celelalte sisteme electroenergetice ale
ţărilor europene foste participante la CAER şi care erau coordonate de către
Direcţia Centrală de Dispecer (DCD) de la Praga.

 Prin staţia 400/220 kV Roşiori s-au vehiculat anual miliarde de kWh, ca

schimburi de energie electrică cu celelalte participante la DCD ( Cehoslovacia,
Polonia, fosta RDG, fosta URSS).
 TRANSILVANIA NORD

Staţia 400 kV

 Staţia de 400 kV este o staţie de interconexiune, legătură cu Ucraina

prin staţia Mukacevo şi cu Ungaria prin staţia Oradea Sud. La staţia
400 kV Roşiori sunt racordate următoarele elemente:

 LEA 400 kV Gădălin, cu o lungime de 119 km, echipată cu conductoare

OL-AL, cu secţiunea de 2x450 mm²/fază;
 LEA 400 kV Mukacevo (Ucraina), cu o lungime de 153 km (din care 39
de km pe teritoriul României), echipată cu conductoare de Ol-AL,
echipată cu conductoare de 2x450 mm²/fază;
 LEA 400 kV Oradea, cu o lungime de 133 km, echipată cu conductoare
OL-AL, cu secţiunea de 2x 450 mm²/fază;
 un autotransformator 400/220 kV, cu puterea de 400 MVA;
 o bobină de reactanţă de 400 kV, cu puterea de 100 MVAr.

Curs 6 34 /100
 TRANSILVANIA NORD

Staţia 400 kV

Staţia 400 kV înainte de retehnologizare Staţia 400 kV după retehnologizare

 TRANSILVANIA NORD

Staţia 220 kV

 Staţia de 220 kV are rol de staţie regională importantă, deoarece

prin injecţia pe care o primeşte din reţeaua de 400 kV, poate
vehicula puteri importante, putând alimenta consumatori din
zona Baia Mare, respectiv Vetiş, iar prin intermediul staţiei
220/110 kV Baia Mare putând alimenta consumatori atât la
tensiunea de 220 kV cât şi la tensiunea de 110 kV, care
beneficiază de injecţia de putere din barele staţiilor de 220 kV
Baia Mare, Tihău, Sălaj, etc

Curs 6 36 /100
 TRANSILVANIA NORD

Staţia 220 kV

Staţia 220 kV înainte de retehnologizare Staţia 220 kV după retehnologizare

 TRANSILVANIA NORD

Circuite primare
 circuitele primare (întreruptoare, separatoare, transformatoare de măsură,
descărcătoare), sunt fără mentenanţă sau cu mentenanţă redusă, ceea ce are ca
şi consecinţă inexistenţa costurilor de mentenanţă şi o fiabilitate deosebit de
mărită, care conferă o mare siguranţă în funcţionarea SEN

Întreruptor 400 kV înainte de retehnologizare Întreruptor 400 kV după retehnologizare

 TRANSILVANIA NORD

 Autotransformatorul este maşina electrică, care asigură transferul de energie

electrică între barele de 220 kV şi cele de 400 kV. Este echipamentul cel mai
important şi cel mai scump din staţie.

AT 400 MVA înainte de retehnologizare AT 400 MVA după retehnologizare

AT 400/220 kV, fabricaţie Electroputere Siemens-Koncear- Croaţia
 TRANSILVANIA NORD

Evaluarea prin calcul a valorilor

intensităţii câmpului electric şi
magnetic

Curs 6 40 /100
 TRANSILVANIA NORD

Caracteristicile câmpului electromagnetic în vecinătatea conductoarelor

electrice aeriene

Particularizări
Ecuaţiile lui Maxwell
 v=0
 Pp =0
∂D ∂D
 Ei =0
(1) rot H =J + =σ E + Js + Maxwell 1
∂t ∂t
 Mp =0 ∂B
(2) rot E= − Maxwell 2
 ε , µ,σ =ct ∂t
(3) div D=ρ V Maxwell 3
(4) div B=0 Maxwell 4
Ecuaţii constitutive
Legea continuităţii surselor de câmp
(5) D=ε E
(6) B=µH ∂ρV
(8) div J = −
(7) J =σ E ∂t
Curs 6 41 /100
 TRANSILVANIA NORD

 Câmpul electromagnetic în vecinătatea conductoarelor şi barelor dintr-o staţie de

înaltă sau foarte înaltă tensiune variază în timp cu o frecvenţă joasă, de valoare 50 Hz
lungimea de undă a câmpului este de 6000 km.

Consecinţă practică se pot neglija proprietăţile radiante ale câmpului

electromagnetic.
Concluzie
1) Lungimea de undă, sensibil mai mare decât dimensiunile caracteristice ale
organismelor expuse, şi adâncimea de pătrundere a câmpului în medii
biologice, mai mare decât aceste dimensiuni, permit aplicarea teoriei câmpului
electromagnetic cvasistaţionar în medii liniare.
2) Aproximarea soluţiilor ecuaţiilor lui Maxwell se poate face cu o eroare extrem
de mică (0,000002%) faţă de situaţia reală dacă se aplică această teorie pentru
determinarea câmpurilor la distanţe de până la 100 m de LEA se foloseşte
tratarea independentă (valabilă doar în regim staţionar) a câmpului electric de cel
magnetic. Ecuaţiile lui Maxwell în regim staţionar devin:
rot H = J rot E=0 div D=ρV div B=0

Curs 6 42 /100
 TRANSILVANIA NORD

Obs. considerând valabil regimul staţionar de funcţionare al câmpului

electromagnetic, mărimile de câmp electric şi cele de câmp magnetic sunt
determinate independent.

Curs 6 43 /100
 !!! MODELUL ANALITIC DE CALCUL AL
CÂMPULUI ELECTRIC ȘI MAGNETIC -
CONFIDENȚIAL

Curs 6 44 /100
 TRANSILVANIA NORD

Măsurători experimentale ale

câmpului electric şi magnetic în
staţia 400/220 kV Roşiori

Curs 6 45 /100
 TRANSILVANIA NORD

Măsurători ale câmpului electric în staţia 400/220 kV Roşiori

 aparatul Hi 3604, la o înălţime de 1.7 m pe trepied, în poziţie orizontală
 în staţia 400 kV şi 220 kV, pe întreaga
suprafaţă a staţiei – 6.5 ha
 măsurătoarea direcţia S-N, din 3 în 3 metri,
distanţa dintre linii fiind cuprinsă între 5 m
şi maxim 10 m, în funcţie de zona
instalaţiilor.
 s-au făcut măsurători în zona AT 400/220 kV
AT, in zona BC 400 kV şi pe drumurile şi
aleile de acces din staţia 400/220 kV Roşiori.
 datorită numărului mare de măsurători,
măsurătorile s-au făcut pe parcursul mai
multor zile, notându-se tensiunile electrice
operative din staţia 400 kV şi respectiv 220 Modul de măsurare a câmpului
kV, precum şi circulaţia de puteri. electric folosind trepiedul
TRANSILVANIA NORD

Schema monofilară a staţiei 400/220 kV Roşiori

Modul de distribuire a instalaţiilor în staţia 400/220 kV Roşiori

 TRANSILVANIA NORD

Distribuţia globală a câmpului electric în staţia 400/220 kV Roşiori

 TRANSILVANIA NORD
Distribuţia câmpului electric cu valori
mai mari sau egale cu 5 kV/m

Distribuţia câmpului electric cu valori mai mari sau

egale cu 10 kV/m
CONFIDENȚIAL
 TRANSILVANIA NORD

Măsurători ale câmpului magnetic în staţia 400/220 kV Roşiori

Schema monofilară a staţiei

N
Modul de distribuire a instalaţiilor în staţie
E
 TRANSILVANIA NORD

 Intensitatea câmpului magnetic s-a măsurat cu acelaşi aparat HI 3604, tot la

înălţimea de 1.7 m faţă de sol, ţinând aparatul în poziţie verticală,
măsurătoarea făcându-se pe sub instalaţiile de 400 şi 220 kV.

 În cazul măsurării intensităţii câmpului magnetic măsurătoarea s-a făcut pe

două direcţii perpendiculare, una pe direcţia S-N, alta pe direcţia E-V din 3 în 3
m, liniile de măsurare fiind pe direcţia S-N şi aproximativ aceleaşi cu liniile pe
care s-a măsurat intensitatea câmpului electric.

 Datorită numărului mare de măsurători, măsurătorile s-au făcut pe parcursul

mai multor zile, notându-se tensiunile electrice operative din staţia 400 kV şi
respectiv 220 kV, precum şi circulaţia de puteri.

Curs 6 52 /100
TRANSILVANIA NORD

Măsurători ale câmpului magnetic paralel, respectiv pe direcţia

E-V în staţia 400/220 kV Roşiori

 Distribuţia globală a câmpului magnetic paralel în staţia 400/220 kV

 Valoarea maximă măsurată este 3.9 A/m;

 Valoarea maximă admisă pentru populaţie este 80 A/m şi
pentru profesional 400 A/m;
  Distribuţia globală a câmpului magnetic
TRANSILVANIA NORD perpendicular în staţia 400/220 kV
 valoarea maximă măsurată este 3.2 A/m;
 valoarea maximă admisă pentru populaţie
este 80 A/m şi pentru profesional 400 A/m;

 Distribuţia globală a câmpului magnetic rezultant în

staţia 400/220 kV
 valoarea maximă măsurată este 3.92 A/m;
 valoarea maximă admisă pentru populaţie este 80 A/m şi
pentru profesional 400A/m;
CONFIDENȚIAL
 TRANSILVANIA NORD

Calculul distribuţiei de câmp electric şi magnetic

 Concluzii
 În staţia 400 kV valoarea intensităţii câmpului electric depăşeşte limita de 10
kV/m, valoarea maximă fiind de: 22.5 kV/m în zona SB 1 LEA 400 kV Gădălin;
 Valorile maxime sunt în zona celulelor LEA 400 kV şi BC 1 – 400 kV;
 În staţia 220 kV valorile sunt mult mai mici, valoarea maximă admisă atinge
11.7 kV/m în zona celulei 220 kV AT;
 Valorile intensităţii câmpului magnetic sunt foarte mici în comparaţie cu
limitele admise;
 Este evident că în proiectare nu s-a ţinut cont şi nu s-a evaluat valoarea
intensităţii câmpului electric, aceste calcule nefiind solicitate prin temele de
proiectare;
 Măsuri propuse în exploatare:
 Inscripţionarea zonelor unde E > 10 kV/m;
 Limitarea duratei de expunere a personalului unde E > 10 kV/m.
 Instrumentul de măsurare a
câmpului electric şi magnetic de
frecvenţă joasă Maschek ESM - 100

Curs 6 57 /100
  Aparatul de măsură a câmpului electric şi magnetic tip
TRANSILVANIA NORD

ESM-100, de fabricaţie Germania este proiectat pentru a

măsura câmpul electric şi magnetic asociat atât instalaţiilor
de transport şi distribuţie a energiei electrice, cât şi a
echipamentelor electrice de uz casnic şi industrial.
 Detalii tehnice ale instrumentului:
 Domeniul de frecvenţă: 5Hz - 400kHz.
 Domeniul de măsură:
o Câmp electric: 100mV/m - 100kV/m;
o Câmp magnetic: 1nT - 20mT.
 Funcţiile aparatului:
• Aparatul permite stocarea valorii
maxime sau minime (max-h, min-h),
aceasta fiind păstrată până când o
valoare mai mare respectiv mai
mică este măsurată.

• Aparatul oferă posibilitatea

măsurării atât 1D cât şi 3D.
 TRANSILVANIA NORD

 Programul Graph ESM-100

• Aparatul tip ESM-100 poate fi conectat

la un calculator prin intermediul
programului Graph ESM-100.
 SFÂRȘIT
(ÎNCĂ un pas spre FINAL!!!!!!)



Curs 6 60 /100
 Compatibilitate Electromagnetică
Standardizare şi Testare

Curs 7 1 /50
Curs 7 2 /50
 • Imunitate condusă (Susceptibilitate prin
C7.1 conducție)

• Regimuri tranzitorii rapide și supratensiuni

C7.2 atmosferice

• Standarde și reglementări
C7.3

C7.4 • Proceduri și metode de test

Curs 7 3 /50
 Element Element
Mecanism de
perturbator perturbat
cuplaj (Cale)
(Emițător) (Receptor)
În funcție de mediul de propagare și distanța față de sursa de perturbații, mărimile
perturbatoare ajung pe căi diferite și în combinații diverse până la circuitul perturbat.

Compatibilitate
electromagnetică

Conductie Radiatie
electromagnetica electromagnetica

Emisie prin Susceptibilitate Emisie prin Susceptibilitate

conductie (CE) prin conductie(CS) radiatie (RE) prin radiatie (RS)

Curs 7 4 /50
 Testarea imunității la
perturbații
electromagnetice

Curs 7 5 /50
 Măsurarea imunității, respectiv măsurarea rezistenței
la perturbații, servește pentru determinarea aptitudinii unui aparat sau
echipament electronic de a funcționa fără degradare în prezența
perturbațiilor electromagnetice care pot să apară la locul său de utilizare.

Mărimile perturbatoare pot fi cunoscute fie din practica experimentală anterioară,

fie pe baza unor măsurători speciale de emisie electromagnetică la locul de montaj.
Nivelele de perturbații corespunzătoare diferitelor locuri de amplasare se pot
clasifica grosier în mai multe categorii de mediu, fiecărei categorii asociindu-i-se
un anumit nivel (grad) de severitate a încercării.

Atenție, o verificare a imunității la perturbații absolvită cu succes pentru anumite

mărimi perturbatoare reprezentative, nu garantează că aparatul respectiv este
absolut imun (de exemplu, în cazul extrem al unei lovituri directe de trăznet).

Verificarea permite totuși, în multe cazuri, să se poată spune că aparatul este imun
cu o anumită probabilitate, complementară probabilității de apariție a unor mărimi
perturbatoare situate peste nivelul considerat reprezentativ al tensiunii, respectiv
curentului de încercare, pentru aparatul respectiv.
Curs 7 6 /50
 În timp ce, pentru măsurarea emisiilor
electromagnetice, există încă de mult timp prescripții cuprinzătoare și
precise referitoare la desfășurarea încercărilor și la valorile limită ale
perturbațiilor, pentru măsurarea imunității se folosesc adesea prescripții
interne ale producătorilor sau ale utilizatorilor, ceea ce dă naștere, în mod
evident, la interpretări diferite.
Important este ca producătorul și utilizatorul să cadă de acord, în prealabil, asupra
tipului reprezentativ al mărimilor perturbatoare și în mod special asupra rezistenței
interne a generatoarelor de încercare care produc respectivele perturbații. Dacă un
aparat corespunde, din punct de vedere al rezistenței la perturbații, solicitărilor
stabilite în norme sau în prescripțiile stabilite în comun și cu toate acestea se
defectează la utilizator, acesta este obligat, prin măsuri suplimentare, să-și reducă
nivelul de perturbații sub nivelul prevăzut pentru încercare.

Din cauza cerințelor foarte diferite impuse pentru rezistența la perturbații în

sistemele de automatizare, în electronica de putere, în electronica folosită pe
autovehicule etc., capitolul de față poate trata, bineînțeles, numai bazele
electrotehnice ale procedeelor și aparatelor utilizate.

Curs 7 7 /50
 În tehnica de măsurare a imunității, există numeroase
procedee de simulare a Interferenței ElectroMagnetice (IEM), care corespund
diferitelor surse de perturbații și emisiilor lor (prezentate în cursurile precedente)

Măsurători de imunitate (Simularea IEM)

Cuplaj galvanic (prin Câmp E și H Descărcări

conductie) unde electromagnetice electrostatice (ESD)

Antene
Injectie Scântei
Tensiuni Supratensiuni domeniu
de curent în aer
tranzitorii de energie frecventa
in retea mare Releu de
(traznet) Antene cuplaj in SF6
domeniu
Supratensiuni Frecvente timp
de energie discrete (ghid de
mică (Burst) (CW) unda)

Curs 7 8 /50
 Imunitate - concluzii

Echipamentul electronic trebuie să fie susceptibil la câmpurile

electromagnetice din mediu și/sau la perturbațiile cuplate în porturile
sale prin intermediul cablurilor conectate. Potențialele amenințări sunt:

✓ câmpurile radiate RF;

✓ fenomenele tranzitorii conduse;
✓ descărcările electrostatice (ESD);
✓ câmpurile magnetice;
✓ perturbațiile datorate tensiunii de alimentare.

Cu toate că multe aspecte ale controlului emisiilor sunt de asemenea relevante

pentru imunitate, în unele cazuri ecranarea și măsurarea supresiilor circuitului
care sunt solicitate pentru protecția împotriva interferențelor ESD sau RF poate
fi mai mult decât este necesar pentru o simplă complianță (conformitate) cu
standardele de emisie.
Curs 7 9 /50
 Imunitate condusă
(Susceptibilitate
prin conducție)

Curs 7 10 /50
 Pentru simularea perturbațiilor transmise prin
conducție este necesar un simulator de perturbații corespunzător și un
dispozitiv de cuplaj. Ultimul conține atât elementele de cuplaj cu obiectul de
încercat, cât și elementele de decuplare față de rețeua de alimentare.

La măsurarea imunității, dispozitivul de cuplaj îndeplinește aproximativ același rol

ca și rețeaua artificială de la măsurarea emisiilor perturbatoare numai că efectul său
este invers. Astfel că, nu este de mirare că unele dispozitive de cuplaj pot fi folosite
atât pentru măsurarea emisiilor, cât și pentru măsurarea rezistenței la perturbații.

Simulatoarele de perturbații se pot cupla cu obiectul de încercat atât capacitiv, cât

și inductiv. În ambele cazuri trebuie să se facă distincție între cuplarea pentru
perturbațiile de mod comun și cuplarea pentru cele de mod normal.

Cuplarea capacitivă pentru cele două tipuri de semnale este prezentată în

Figura 1.

Curs 7 11 /50
 Fig. 1 Simularea perturbațiilor produse prin
conducție prin cuplare capacitivă
a) cuplarea semnalelor L1 L11
L
perturbatoare de mod normal CN Obiect
N de
Impedanțele serie L1 și L11 împiedică pe L1 L11
CN CN
de o parte pătrunderea impulsurilor de încercat
PE
încercare în rețeaua de alimentare, iar pe CK CK
1
de altă parte, garantează obținerea unei
anumite forme de undă la obiectul de
încercat. up

L1 L11
L Fără inductivități serie, practic,
CN Obiect majoritatea simulatoarelor de
N de perturbații ar fi scurtcircuitate
CN L L11
CN 1 încercat datorită impedanței interne mici a
PE rețelei.
CK
1 CK
b) cuplarea semnalelor
CK
perturbatoare de mod comun
up

Curs 7 12 /50
 Întrucât căderea de tensiune maxim admisă la 50 Hz pe
bobinele serie este de 10 %, decuplarea de rețea este susținută prin
montarea condensatoarelor de filtraj CN.
Ca alternativă, se poate conecta înainte de dispozitivul de cuplare un transformator
reglabil, cu care, spre exemplu, se poate mări tensiunea rețelei la 240 V și prin
aceasta se poate compensa o cădere de tensiune mai mare pe bobinele serie.
Dispozitivele de cuplare cu utilizări multiple conțin suplimentar, un transformator de
separare care permite utilizarea generatoarelor de perturbații cu o bornă de ieșire
pusă la pamânt.

Atenție, la fel ca impedanța internă redusă a rețelei de alimentare, un obiect de

încercat de impedanță mică încarcă în asemenea măsură simulatorul de perturbații
încât, menținerea parametrilor mărimii perturbatoare devine o problemă.

De aceea, păstrarea severității condițiilor de încercare trebuie dovedită prin

dispozitive adecvate de măsurare a tensiunii și curentului montate direct la bornele
obiectului de încercat. În același scop, unele generatoare de perturbații sau
dispozitive de cuplare au astfel de senzori înglobați.

Curs 7 13 /50
 Cuplarea inductivă a perturbațiilor de mod normal
și respectiv de mod comun este prezentată schematic în Figura 2.
Fig. 2 Simularea perturbațiilor produse prin conducție prin cuplare inductivă
up

1:1
L
a) cuplarea semnalelor
Obiect
CK perturbatoare de mod normal
de
N
încercat
PE up

b) cuplarea semnalelor L
1:1
perturbatoare de mod comun CK Obiect
CK de
N
încercat
PE

Transformatoarele de cuplaj sunt transformatoare de bandă largă

Curs 7 14 /50
 Decuplarea față de rețeua de alimentare se face aici în
principal prin condensatoarele de blocare CK. La frecvențe înalte, acestea
reprezintă un scurtcircuit astfel încât, atât la cuplarea perturbațiilor de mod normal,
cât și a celor de mod comun, semnalele perturbatoare nu se transmit în rețeaua de
alimentare prin transformatoarele de separare.

Deoarece transformatoarele de bandă largă transferă curentul, respectiv căderea

de tensiune din circuitul de alimentare prin raport de transformare la ieșirea
simulatorului de perturbații, în unele cazuri este necesară compensarea acestor
efecte.

Cuplarea inductivă este mai puțin utilizată decât cuplarea capacitivă datorită lipsei
de pe piață a unor transformatoare de bandă largă, de putere mare.

În final, precizăm și faptul că, pentru cuplarea liniilor de date și de semnal se pot
folosi descărcătoare de supratensiuni cu gaz inert.

După aceste considerente de bază, în cele ce urmează, va fi aprofundata simularea

unor perturbații tipice.

Curs 7 15 /50
 Regimuri tranzitorii
rapide și supratensiuni
atmosferice

Curs 7 16 /50
 = Regim tranzitoriu =
De-a lungul anilor s-a constatat că pe cablurile de alimentare ale rețelei pot să
apară supratensiuni tranzitorii datorită operațiilor de comutare, remedierii erorilor
sau a loviturilor de fulger în alte puncte din rețea.
Studiile arată că regimurile tranzitorii de peste 1 kV reprezintă aproximativ 0.1 %
din numărul total de regimuri tranzitorii observate.
German ZVEI a realizat un STUDIU în care a făcut o analiză statistică a 28 000
regimuri tranzitorii reale depășind 100 V, în 40 de locații de-a lungul a 3 400 de
ore. Rezultatele au fost analizate pentru amplitudinea de vârf, rata medie de
apariție a regimului tranzitoriu și conținutul de energie.

Average rate of
occurrence of
mains transients

Curs 7 17 /50
 Regimurile tranzitorii de energie mare ar putea amenința
dispozitivele active din rețeaua de alimentare a echipamentului. Fronturile cu
creștere rapidă sunt cele mai perturbative pentru operarea circuitului, deoarece
ele sunt cele mai puțin atenuate de căile de cuplaj și pot genera tensiuni mari în
circuitul de împămîntare inductiv și în căile de semnal.
Circuitele analogice sunt aproape imune la regimuri tranzitorii izolate scurte, în
timp ce circuitele digitale sunt ușor de corupt de către acestea.
Regimurile tranzitorii din rețea pot apărea în mod diferențial (între fază și neutru)
sau în mod comun (între fază/neutru și pământ).
Vârfurile de mod diferențial sunt de obicei asociate cu timpi de creștere relativ
mici și energie ridicată, și necesită supresia pentru a preveni daune ale circuitului
de intrare dar nu afectează în mod semnificativ operarea circuitului.
Regimurile tranzitorii de mod comun sunt mai greu de suprimat deoarece acestea
necesită conexiunea unor componente de supresie între fază și pământ, sau în
serie cu împământarea, și deoarece capacitățile parazite la pământ sunt mai greu
de controlat.
Căile de cuplaj ale acestora sunt foarte similare cu cele urmate de semnalele RF
de mod comun. Din păcate, ele sunt de asemenea mai perturbative deoarece ele
rezultă în flux de curent tranzitoriu în căile conductoare către pământ.
Curs 7 18 /50
 = Fenomene datorate tensiunii de alimentare =

Fenomenele considerate sunt:

✓ armonici și inter-armonici;
✓ fluctuații de tensiune, căderi de tensiune și întreruperi de
scurtă durată a alimentarii;
✓ nesimetrie de tensiune în alimentarea trifazică;
✓ semnalizarea de la rețea;
✓ variația frecvenței de putere.

Curs 7 19 /50
 Căderile de tensiune și întreruperile sunt o caracteristică a
tuturor rețelelor de distribuție, si sunt de obicei datorate compensarii deficitare
sau de comutația de sarcină în alt loc din sistem. Tipic, întreruperile de tensiune
(în opoziție cu întreruperile de curent) pot să dureze timp de 10-500 ms.
În țările UE fluctuațiile tensiunilor de sarcină și de linie, la punctul de conectare
la consumator, se mută către valoarea 230 V ± 10 %.
Datorită faptului că sarcina din sistemul energetic variază pe un model diurn
apar schimbări mici în tensiune în aceste limite.
Tensiunea declarată nu include căderile de tensiune de la locația clientului, și de
aceea ar trebui proiectate surse de alimentare stabilizate pentru a satisface cel
puțin limita de -15 %.
Căderile de tensiune ce depășesc 10 % din tensiunea nominală apar de până la
4 ori pe lună pentru consumatorii urbani și mai frecvent în zonele rurale unde
alimentarea se face prin liniilor electrice aeriene.

Sarcinile din industria grea pot cauza etape de termen scurt sau fluctuații
aleatorii care pot afecta mulți consumatori alimentați de la aceeași sursă.
Principalul efect al acestor perturbații sunt flickerele lămpilor, care pot cauza
disconfort fiziologic.
Curs 7 20 /50
 Standarde și
reglementări

Curs 7 21 /50
 SR EN 61000-4-4
IEC 61000-4-4

SR EN 61000-4-5
IEC 61000-4-5

SR EN 61000-4-11
IEC 61000-4-11

Curs 7 22 /50
 SR EN 61000-4-4
Compatibilitate electromagnetică
Partea 4-4: Tehnici de încercare și măsurare - Încercări de
imunitate la trenuri de impulsuri rapide de tensiune, 2006

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard se referă la imunitatea echipamentelor electrice și electronice la

fenomene tranzitorii rapide, repetitive. Se specifică cerințele de imunitate și
procedurile de încercare referitoare la trenurile de impulsuri rapide de
tensiune. Sunt indicate domeniile nivelurilor de încercare și stabilește
procedurile de încercare.
Scopul acestui standard este de a stabili o referință comună și reproductibilă
pentru evaluarea imunității echipamentelor electrice și electronice când sunt
supuse trenurilor de impulsuri rapide de tensiune aplicate la porturile de
alimentare, de semnal, de comandă și de pământ.
Curs 7 23 /50
 Acest standard definește:

➢ forma tensiunii de încercare;

➢ domeniul nivelurilor de încercare;
➢ echipamentul de încercare;
➢ proceduri de verificare a echipamentului de
încercare;
➢ configurația de încercare;
➢ procedura de încercare.

Acest standart furnizează specificații pentru încercările în laboratoare și

pentru încercările post-instalare.

Curs 7 24 /50
 Generalități

Încercarea cu impulsuri rapide repetitive, este o încercare cu salve

compuse dintr-un anumit număr de impulsuri rapide cuplate la porturile
de alimentare, de comandă, de semnal și de pământ ale echipamentelor
electrice și electronice.
Importante pentru încercare sunt:
✓ amplitudinea mare,
✓ timpul de creștere mic,
✓ frecvența de repetiție mare ,
✓ energia redusă a impulsurilor.
Încercarea este destinată să demonstreze imunitatea echipamentelor
electrice și electronice, atunci când sunt supuse la perturbații tranzitorii
de tipul celor provenind de la fenomenele tranzitorii de comutație
(întreruperea sarcinilor inductive, vibrațiile contactelor releelor, etc.).
Curs 7 25 /50
 Configurația de încercare
Diferite tipuri de încercări sunt definite, în funcție de mediile
înconjurătoare pentru încercare. Acestea sunt:
✓ încercări de tip (de conformitate) realizate în laborator (aceasta fiind metoda
preferată);
✓ încercări după instalare realizate pe echipamente în condiții finale de instalare.

Configurația de încercare cuprinde următoarele echipamente:

➢ plan de masă de referință;
➢ dispozitiv de cuplare (rețea sau pensetă);
➢ rețea de decuplare;
➢ generator de încercare.

Procedura de încercare cuprinde:

➢ verificarea condițiilor de referință în laborator;
➢ verificarea preliminară a funcționării corecte a
echipamentului;
➢ efectuarea încercării;
➢ evaluarea rezultatelor încercării.
Curs 7 26 /50
 Evaluarea rezultatelor încercării

Rezultatele încercării trebuie să fie clasificate luând în considerare pierderea

functionalității sau degradarea performanțelor echipamentului supus încercării,
prin raportare la un nivel al performanțelor definit de producătorul acestuia sau de
solicitantul încercării sau convenit printr-un acord între producător și cumpărătorul
produsului.
Clasificarea recomandată este următoarea:
a) funcționare normală în limitele specificate de producător, solicitant sau
compărător;
b) pierderea temporară a funcționalității sau degradarea performanțelor care
dispare după încetarea perturbației și în continuare, echipamentul supus
încercării revine la funcționarea normală, fără intervenția operatorului;
c) pierderea temporară a functionalității sau degradarea performanțelor, pentru a
căror corectare este necesară intervenția operatorului;
d) pierdere a functionalității sau degradarea performațelor care nu este
recuperabilă, din cauza defectării echipamentului, programului sau unei
pierderi de date.
Curs 7 27 /50
 SR EN 61000-4-5
Compatibilitate electromagnetică
Partea 4-5: Tehnici de încercare și măsurare - Încercări
de imunitate la unde de șoc, 2003

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard se referă la cerințele de imunitate pentru echipamente, la

metodele de încercare și la gama de niveluri de încercări recomandate la
unde de șoc unidirecționale cauzate de supratensiuni provocate de
fenomene tranzitorii produse de comutații și trăsnet.
În standard sunt definite mai multe niveluri de încercare raportate la diferite
condiții de mediu și de instalare.
Aceste cerințe sunt dezvoltate și aplicate la echipamente electrice și
electronice.
Curs 7 28 /50
 Acest standard definește:

➢ domeniul nivelurilor de încercare;

➢ echipamentul de încercare;
➢ configurația de încercare;
➢ procedura de încercare.

Încercarea de laborator descrisă în acest standard are ca scop

determinarea reacției EUT, în condiții operaționale specificate, la
supratensiuni de origine atmosferică sau produse de comutații pentru
anumite niveluri primejdioase.
Acest standard nu este destinat evaluării capabilității izolației de a
suporta tensiuni ridicate.
În acest standard nu au fost luate în considerare loviturile de trăsnet
directe.
Curs 7 29 /50
 Generalități

❖ Fenomenele tranzitorii produse de comutații pot fi împărțite în

fenomene tranzitorii provenind de la:

1) perturbații rezultate din comutațiile în marile rețele electrice, cum

sunt cele produse de comutarea bateriilor de condensatoare;
2) comutații de mai mică importanță efectuate în apropierea
instrumentelor sau modificări de sarcină în rețelele de distribuție
electrică;
3) circuitele rezonante asociate dispozitivelor de comutație, cum ar fi
tiristoarele;
4) diverse defecte ale rețelei, cum ar fi scurtcircuitele și amorsările la
dispozitivul de legare la pământ a instalației.

Curs 7 30 /50
 ❖ Fenomene tranzitorii produse de trăsnet

Principalele mecanisme prin care trăsnetele produc tensiuni de șoc

sunt:
1) o lovitură de trăsnet directă pe o linie exterioară care determină
injectarea de curenți mari și care se transformă în tensiune în
urma scurgerii prin rezitența de legare la pământ sau prin
impedanța liniei exterioare;
2) o lovitură de trăsnet indirectă (o descărcare între nori sau în
interiorul lor sau pe obiecte apropiate, care generează câmpuri
electomagnetice) care induce tensiuni/curenți în coductoarele
liniilor situate în exterior și/sau în interiorul unei clădiri;
3) scurgerea la pământ a curentului de trăsnet rezultat din
descărcările directe apropiate și cuplarea la rețeaua comună a
unui dispozitiv de legare la pământ a instalației.

Curs 7 31 /50
 Evaluarea rezultatelor încercării

Rezultatele încercării trebuie să fie clasificate luând în considerare pierderea

functionalității sau degradarea performanțelor echipamentului supus încercării,
prin raportare la un nivel al performanțelor definit de producătorul acestuia sau de
solicitantul încercării sau convenit printr-un acord între producător și cumpărătorul
produsului.
Clasificarea recomandată este următoarea:
a) funcționare normală în limitele specificate de producător, solicitant sau
compărător;
b) pierderea temporară a funcționalității sau degradarea performanțelor care
dispare după încetarea perturbației și în continuare, echipamentul supus
încercării revine la funcționarea normală, fără intervenția operatorului;
c) pierderea temporară a functionalității sau degradarea performanțelor, pentru a
căror corectare este necesară intervenția operatorului;
d) pierdere a functionalității sau degradarea performațelor care nu este
recuperabilă, din cauza defectării echipamentului, programului sau unei
pierderi de date.
Curs 7 32 /50
 SR EN 61000-4-11
Compatibilitate electromagnetică
Partea 4-11: Tehnici de încercare și măsurare - Încercări de
imunitate la scăderi de tensiune, întreruperi de scurtă
durată și variații de tensiune

Domeniu de aplicare și scop

Acest standard definește metodele de încercare a imunității și domeniul

nivelurilor de încercare preferențiale pentru scăderi de tensiune, întreruperi de
scurtă durată și variații de tensiune, pentru echipamentele electrice și electronice
conectate la rețelele de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune.
Se aplică echipamentelor electrice și electronice având un curent absorbit
nominal care nu depășește 16 A pe fază, destinate conectării la rețele de curent
alternativ de 50 Hz sau 60 Hz.
Nu se aplică echipamentelor electrice și electronice destinate conectării la
rețelele de curent alternativ de 400 Hz. Încercările pentru aceste rețele vor fi
acoperite de viitoarele standarde.
Curs 7 33 /50
 Generalități

Scăderile de tensiune, întreruperile de scurtă durată sau variațiile tensiunii de

alimentare pot afecta echipamentele electrice și electronice.

Scăderile de tensiune și întreruperile de scurtă durată sunt produse de avarii în

rețea, în special scurtcircuite în instalații sau de variații bruște și importante de
sarcini. În anumite cazuri pot să apară două sau mai multe scăderi sau
întreruperi consecutive. Variațiile de tensiune sunt produse de sarcini variabile
continuu conectate în rețea.

Aceste fenomene au o natură aleatoare și pot fi caraterizate de o manieră

minimă în scopul utilizării lor pentru simulări în laborator, prin mărimea
deviației de față de la tensiunea nominală și prin durată.
În consecinta, în acest standard sunt specificate diferite tipuri de încercări
pentru a simula efectele variațiilor bruște de tensiune. Aceste încercări trebuie
aplicate numai în cazuri particulare și justificate, sub responsabilitatea
specificațiilor de produs.
Curs 7 34 /50
 Evaluarea rezultatelor încercării

Rezultatele încercării trebuie să fie clasificate luând în considerare pierderea

functionalității sau degradarea performanțelor echipamentului supus încercării,
prin raportare la un nivel al performanțelor definit de producătorul acestuia sau de
solicitantul încercării sau convenit printr-un acord între producător și cumpărătorul
produsului.
Clasificarea recomandată este următoarea:
a)funcționare normală în limitele specificate de producător, solicitant sau
compărător;
b)pierderea temporară a funcționalității sau degradarea performanțelor care
dispare după încetarea perturbației și în continuare, echipamentul supus
încercării revine la funcționarea normală, fără intervenția operatorului;
c)pierderea temporară a functionalității sau degradarea performanțelor, pentru a
căror corectare este necesară intervenția operatorului;
d)pierdere a functionalității sau degradarea performațelor care nu este
recuperabilă, din cauza defectării echipamentului, programului sau unei pierderi
de date.
Curs 7 35 /50
 Proceduri și metode
de test

Curs 7 36 /50
 Aparate utilizate

UCS – The ultra-compact simulator

Acest echipament se utilizează pentru a testa imunitatea echipamentelor

electrice și electronice la:

➢ trenuri de impulsuri rapide de tensiune (SR EN 61000-4-4);

➢ unde de șoc (SR EN 61000-4-5);
➢ și cu ajutorul motorului variac, la scăderi de tensiune,
întreruperi de scurtă durată și variații de tensiune (SR EN
61000-4-11).
Curs 7 37 /50
 Osciloscopul MSO-X 4104A de la
Agilent Technolgies

Motorul Variac MV26

Curs 7 38 /50
 SR EN 61000-4-4
Modul de testare a imunității la trenuri de impulsuri rapide

Aspect general al unui tren de impulsuri

rapide de tensiune

Curs 7 39 /50
 Nivelurile de încercare preferate pentru încercarea cu trenuri de
impulsuri rapide de tensiune aplicate porturilor de alimentare, de
pământ, de semnal și de comandă ale echipamentelor sunt
indicate in Tabelul 1.
Tabelul 1
Tensiunea de încercare cu circuitul de ieșire în gol și frecvența de repetiție
a impulsurilor
Pe intrări/ieșiri de semnal, pe porturile
Pe porturile de alimentare, PE de date și de comandă
Nivel Tensiune de vârf Frecvența de repetiție Tensiune de vârf Frecvența de repetiție
kV kHz kV kHz
1 0.5 5 sau 100 0.25 5 sau 100
2 1 5 sau 100 0.5 5 sau 100
3 2 5 sau 100 1 5 sau 100
4 4 5 sau 100 2 5 sau 100
special special special special

Curs 7 40 /50
 Exemplu de testarea a imunității la trenuri
de impulsuri rapide de tensiune

Curs 7 41 /50
Curs 7 42 /50
 SR EN 61000-4-5
Modul de testare a imunității la unde de șoc

Curs 7 43 /50
 Domeniul preferențial al nivelurilor de
încercare este indicat în Tabelul 2.

Tabelul 2
Nivel
1 0.5
2 1
3 2
4 4
special

Forma impulsului de tensiune

Curs 7 44 /50
 Exemplu de testarea a imunității la unde de șoc

Curs 7 45 /50
 SR EN 61000-4-11
Modul de testare a imunității la scăderi de tensiune,
întreruperi de scurtă durată și variații de tensiune

Motor Variac UCS

Curs 7 46 /50
 Clasa 1
Această clasă se aplică alimentărilor protejate și are
niveluri de compatibilitate mai mici decât nivelul rețelelor publice. Se referă la
utilizarea echipamentelor foarte sensibile la perturbații din alimentarea cu energie
electrică, de exemplu instrumentația laboratoarelor tehnologice, unele
automatizări și echipamente de protecție, unele calculatoare etc.
Clasa 2
Această clasă se aplică punctelor de conexiune comună (PCC pentru sisteme de
consumatori) și în mediul industrial în general. Nivelurile de compatibilitate ale
acestei clase sunt identice cu cele ale rețelelor publice; din acest motiv
componentele proiectate pentru aplicații în rețelele publice pot fi utilizate în
această clasa de mediu industrial.
Clasa 3
Această clasă se aplică numai pentru IPC în medii industriale. Ea are niveluri de
compatibilitate mai mari decât cele ale clasei 2 pentru unele fenomene
perturbatoare. De exemplu, se recomandă utilizarea acestei clase când sunt
îndeplinite oricare din codițiile următoare:
• cea mai mare parte a sarcinii este alimentată prin convertoare;
• prezența mașinilor de sudare;
• motoare mari sunt pornite frecvent;
• sacinile variază rapid.
Curs 7 47 /50
 Clasa
Clasa 1 De la caz la caz, in conformitate cu cerintele echipamentului
Clasa 2 0 % timp de 0,5 0 % timp de 1
perioade perioada 70 % timp de 25/30 perioade
Clasa 3 0 % timp de 0,5 0 % timp de 1 40 % timp de 70 % timp de 80 % timp de
perioade perioada 10/12 perioade 25/30 perioade 250/300 perioade
Clasa X X X X X X

Clasa
Clasa 1 De la caz la caz, in conformitate cu cerintele echipamentului
Clasa 2 0 % timp de 250/300 perioade
Clasa 3 0 % timp de 250/300 perioade
Clasa X X

Durate ale varatiilor de scurta durata ale tensiunii de alimentare

Nivelul tensiunii de
incercare
70 % Brusc 1 perioada 25/30 perioade

Curs 7 48 /50
 Exemplu de testare a imunității conform IEC 61000-4-11

Mașina de tuns IEC 61000-4-11, Voltage Dip

Curs 7 49 /50
 SFÂRȘIT

(Pas cu pas până la sfârșit !!!!!!!)

JJJJJJJ

Curs 7 50 /50